Sunteți pe pagina 1din 6

Precucernici Părinți, iubiți credicioși, în introducerea cuvântului

meu de astăzi, voi da citire câtorva versete din Sf Evanghelie rostită,


pentru a le aduce în lumină și pentru o lămurire mai aprofundată.
'De voieste cineva sa vină dupa Mine, să se lepede de sine, să-și ia
crucea și să-Mi urmeze Mie'. Apoi, cine voiește să-și salveze sufletul
său îl va pierde, iar cel ce îl va pierde pentru Mine si pentru
Evanghelie, spune Mantuitorul Iisus Hristos, acela îl va mântui'. Iar
apoi intreabă: 'Ce-i folosește omului sa câștige lumea intreagă, dacă-
și va pierde sufletul său? Sau ce ar putea sa dea omul in schimb
pentru sufletul său?
Așadar, dragii noștri, Evanghelia acestei duminici
conține o multime de invățături care se referă la scopul vieții noastre
pe pământ. Mantuitorul Hristos ne invață că grija cea dintâi pe care
trebuie să o aibă omul in viața pamântească este mântuirea
sufletului, care este mai de preț decât orice bun trecător din lumea
aceasta. În acest ințeles, Evanghelia ne arată taina mântuirii ca fiind
asumare a crucii din viața personală, lepadare de sine si urmare a
lui Hristos. Dumnezeu respectă libertatea omului, Hristos Domnul
cheamă sau invită la mantuire pe toți oamenii, dar nu forțează pe
nimeni sa-L urmeze, deoarece respectă libertatea omului. De aceea,
El zice: 'De voiește cineva sa vină dupa Mine, să se lepede de sine,
să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie. Dumnezeu dorește ca omul să
raspundă chemarii la mântuire in mod liber, pentru că mântuirea
inseamnă iubire față de Dumnezeu si iubire față de aproapele
exprimată in mod liber. Prin urmare, noi putem sa ascultăm de
Dumnezeu sau sa fim nepăsători, să-L căutăm sau să-L ignorăm,
chiar afirmând că El nu există ori că cerul si pământul ar fi doar
rezultatul intâmplării sau al hazardului, nu creația lui Dumnezeu.
Ca atare, folosim aerul creat de Dumnezeu, apa creată de
Dumnezeu, ne încălzim de la soarele creat de Dumnezeu si ne
hrănim din roadele pământului creat de Dumnezeu, in totală
necunoaștere sau uitare de Dumnezeu. Trăim doar biologic, fără
nici un orizont teologic. Deci libertatea omului este atât de mare, că
deși el trăiește in creația lui Dumnezeu, totuși omul se poate
comporta ca si când Dumnezeu nu ar exista. Libertatea omului ca
persoana creată dupa chipul Persoanelor divine este respectată de
Însusi Dumnezeu, întrucât libertatea este o componentă esențială a
demnității persoanei umane, acesta este liber sa traiască
duhovnicește dupa chipul lui Dumnezeu Cel veșnic si să dorească
veșnicia sau să trăiască doar trupește, sa mănânce și să bea, să
doarma si sa se afirme până la mormant, crezand că dupa moartea
trupului nu mai este absolut nimic.
Lepadarea de sine ca eliberare de egoism pentru a
iubi fara patimă. Evanghelia de astăzi ne arată ca pentru a urma lui
Hristos avem nevoie de lepădarea de sine. Ce inseamna aceasta
lepădare de sine? Ce inseamnă aceasta negare de sine? Nu inseamnă
oare o depersonalizare? Cum sa ne lepadam de noi insine cand ne
iubim pe noi insine atat de mult, incât uitam de Dumnezeu si de
semenii nostri? Lepadarea de sine pe care Mantuitorul Iisus Hristos
ne-o cere înseamnă schimbarea felului de a fi si de a viețui, adică să
nu mai trăim in mod egoist, numai cu gandul la noi insine, ci mai
intai sa ne gandim la Dumnezeu, Izvorul vietii noastre, si la cei din
jurul nostru, parinti, frati, vecini, oameni saraci, bolnavi,
neajutorati si, astfel, de la iubirea de sine egoistă sau patimașă să
trecem la iubirea sfântă de Dumnezeu si de semenii noștri.Iubirea de
Dumnezeu si de semeni ne ajută să ieșim din inchisoarea egoistă a
sufletului nostru. Aceasta lepădare de sine pentru a dobândi o iubire
nepătimașă este, de fapt, o înviere din mormantul egoismului.
Dragii noștri, Hristos Domnul mai spune ca pentru a-I
urma Lui, omul trebuie să se lepede de sine și să isi ia crucea sa.
Crucea materiala vazuta cu ochii trupesti este un obiect format din
doua brate unite: unul vertical si altul orizontal, dar crucea
spirituala este o stare din viața omului, care nu se vede cu ochii
trupești, ci se simte duhovnicește. Astfel, crucea, in ințeles
duhovnicesc, este constatarea că ne lipsește ceva, este conștiința
finitudinii, adică aspirăm spre infinit si etern, dar constatăm că
suntem marginiți in putere si muritori. Crucea mai inseamnă și o
suferință prelungită, o nereușita care ne-a marcat viața, un dor
neîmplinit sau un ideal nerealizat. Pentru cineva crucea poate să
însemne o copilărie de orfan în care nu a primit iubirea părinților,
sau o tinerețe zbuciumată, sau o casnicie nefericită. Pentru alt om
crucea poate sa insemne o sărăcie permanenta, o boala incurabilă,
sau o situatie grea din care incearcă să iasă cu osteneală si
dificultate. In general, fiecare om are o cruce a vieții sale, mai
usoara sau mai grea, o neputință de a realiza pe deplin un ideal
dorit. Dar Hristos Domnul ne indeamna zicand: fiecare sa-si ia
crucea sa si sa-I urmeze Lui. Adică să nu o poarte singur, ci să o
poarte cerând ajutorul Său, al lui Hristos Cel răstignit și înviat,
Care cu iubirea Sa milostivă schimbă crucea noastră in bucurie,
transformă suferința in speranță, singurătatea in comuniune si
neputința in biruință.Cei care au trecut prin suferință inteleg mai
bine crucea altora Cand omul trece prin necazuri si suferință, el se
poate apropia sau indepărta de Dumnezeu. Daca nu se apropie de
Hristos mai mult, cerându-I ajutorul, cel suferind poate cădea in
deznădejde. Sunt unii oameni care, sub povara suferintei, bolii si
necazurilor, si-au pus capat zilelor, deoarece au cazut in deznadejde
intrucat, slăbind credința lor, a slăbit si rabdarea lor sau puterea lor
de a îndura suferința. Insa cei care si-au pus nadejdea in Dumnezeu
si au simtit puterea Lui, au trecut prin suferinta, boala, incercare si
au biruit. De aceea, Mantuitorul spune ucenicilor Sai: 'In lume
necazuri veti avea, dar indrazniti: Eu am biruit lumea'.
Iubiți credincioși, prin simpla sa vointă sau putere, omul nu poate
dobândi mântuirea sau viața veșnică, deoarece mantuirea este
unirea omului cu Dumnezeu. Omul are deci nevoie de ajutorul lui
Dumnezeu ca sa poata purta crucea sa, de aceea, cand ne insemnam
cu semnul Sfintei Cruci, spunem: 'Doamne, ajuta-ne', 'Doamne,
miluieste-ne', 'Doamne, mantuieste-ne'. Astfel, noi aratam ca Sfanta
Cruce ne duce spre Hristos Cel rastignit si inviat, ne uneste cu
Hristos Cel ce transformă durerea in bucurie, suferința in speranță
si neputința in putere.Sa ne rugam Domnului Iisus Hristos sa ne
daruiasca puterea de a căuta mântuirea sufletului mai mult decat
orice bogație din lumea aceasta, adica sa dobândim Împărăția
iubirii si fericirii veșnice a Tatălui si a Fiului si a Sfântului Duh. Să
ne ajute Bunul Dumnezeu să înțelegem că dacă trecem prin
suferință, prin necazuri, prin ispite, prin tot felul de lipsuri, Hristos
Domnul Care cunoaște crucea noastra nu doreste ca noi sa suferim,
ci ne cheama sa ne apropiem mai mult de El, să simțim ajutorul Lui,
să transforme singuratatea si suferinta noastra in bucuria intalnirii
cu El, Cel rastignit si inviat. Sunt multi oameni care, desi saraci
material, sunt foarte bogati in credinta, speranță și iubire, au fetele
senine și mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate. Însă întâlnim si
oameni bolnavi, revoltați, răzvrătiți, oarecum certându-se cu
Dumnezeu, pentru ca nu pot da sens suferinței lor, in timp ce alți
bolnavi se roagă lui Dumnezeu ca să-i ajute, să le curățească sufletul
de păcate si sa-i mântuiască; sa le intareasca iubirea de Dumnezeu si
de semeni. Astfel, mulți oameni care au trecut prin suferință au
devenit mai milostivi. Adesea cei care au trecut prin suferință,
sărăcie si necazuri inteleg mai bine crucea altora, dar si cunosc mai
bine ajutorul lui Dumnezeu primit in vreme de incercare.Sa ne ajute
Preamilostivul Dumnezeu sa fim nu numai inchinatori sau cinstitori
ai Sfintei Cruci, ci si urmatori ai lui Hristos Care ne izbaveste de
suferinta si ne cheama la bucurie si pace sufleteasca, la slava
Imparatiei lui Dumnezeu despre care se vorbeste la sfarsitul
Evangheliei de azi. De aceea, ne rugam lui Hristos zicand: 'Crucii
Tale ne inchinam, Stapane, si sfanta Invierea Ta o laudam si o
slavim', avand credință tare că Dumnezeu 'cu Crucea Sa pazeste pe
poporul Sau'. Amin!