Sunteți pe pagina 1din 147

Grile Subiecte proba scrisa

MODULUL 14 : FIINTA UMANA SI NURSING-UL


Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:
1.
1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. A
2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. A
3. Polipneea este cauzata de reducerea suprafetei respiratorii. A
4. Tahipneea apare in majoritatea bolilor pleuropulmonare. A
5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. F
6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica. F
7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. A
8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. A
9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. A
10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. A

2.
1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. A
2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. F
3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. F
4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar. A
5. Lipsa de educatie si cunostinte poate determina o alimentatie inadecvata. A
6. Insomnia este nevoia brusca de somn. F
7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. A
8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul. F
9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul. A
10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie. A
3.
1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. F
2. Hipertemia poate fi cauzata de tulburari metabolice. A
3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare. A
4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. A
5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie. F
6. Bradipneea este dispneea cu frecventa respiratorie peste 18 respiratii/min. la adult. F
7. Disuria consta in durere sau dificultate la mictiune. A
8. Hematemeza este varsatura alimentara. F
9. Melena este prezenta in hemoragiile digestive superioare. A
10. Enurezisul este emisia involuntara de urina in timpul zilei, manifestata dupa varsta de
3-6 ani. F
11. Hiperestezia reprezinta accentuarea anormala a sensibilitatii. A
12. Hemiplegia se defineste ca paralizia partii inferioare a corpului. F
13. Pronatia este miscarea de rotatie a mainii prin care palma este indreptata in jos. A

1
14.Pozitia Fowler este pozitia de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale
patului de 10-15 cm, realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului. F
15. Termoreglarea permite mentinerea echilibrului dintre termogeneza si termoliza prin
centrii termoreglatori dirijati de sistemul endocrin. A
16. Convectia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct. F
17. Graficul pulsului este notat cu culoare rosie. A
18. Etapa sanguina a respiratiei asigura transportul oxigenului intre plamani si tesuturi si a
dioxidului de carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare. A
19. Alimentarea prin fistula este indicata in stricturi esofagiene. A
20. Poliuria reprezinta tulburarea volumului urinar. A.

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.1.


A B
1 Tahipnee→E a. Ritm respirator rar
2 Bradipnee→A b. Cicluri respiratorii inversate
3 Dispnee paroxistica D c. Respiratie agonica
4 Dispnee Bauchut→B d. Accese respiratorii repetate ziua/noaptea
5 Dispnee Biot→C e . Cresterea frecventei respiratorii
f. Respiratie caracterizata prin alternanta dintre polipnee si
apnee
2.
1. Anorexie E a. Foame exagerata, fara control
2. Bulimie A b. Stare de nutritie nesatisfacatoare
3. Polifagie C c. Nevoia excesiva de a manca cu absenta senzatiei
de satietate
4. Malnutritie B d. Slabire extrema in faza terminala
5. Casexie D e. Diminuarea sau absenta poftei de mancare
f. Dificultatea de a inghiti.
3.
A B
1 Insomnie cronica B a. Cauzata de probleme afective
2 Insomnie la adormire E b. Persista mai mult de 3 luni
3 Insomnie reactionala A c. Cauzata de administrarea unor tranchilizante
4 Insomnie medicamentoasa C d. Treziri multiple in partea a doua a noptii
5 Insomnia trezirii precoce D e. Trec mai mult de 30’ pana la adormire
f. Nevoia de somn neobisnuit de lunga.
4.
A B
1 Hiperpirexie→E a. 36° C - 37°C
2 Temperatura normala→A b. 38° C - 39°C
3 Febra moderata→B c . 39° C - 41°C
2
4 Subfebrilitate→D d. 37° C - 38°C
5 Febra ridicata C e. 41° C - 42° C
f. sub 36° C
5.
A B
1. Disfagie→C a. accentuarea anormala a sensibilitatii
2. Hiperestezie→A b. dificultate in articularea cuvintelor
3. Disartrie→B c. dificultate la inghitire
4. Hematurie→E d. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise
5. Alexie→D e. prezenta sangelui in urina
f. suprimarea secretiei urinare
Marcati cu „x” raspunsul corect :

1. Temperatura corpului cea mai scazuta se inregistreaza:


a. dimineata intre orele 3 – 5
b. la pranz intre orele 12 – 14
c. seara intre orele 20 – 23
d. seara in timpul somnului
2. Disfagia reprezinta:
a. dificultate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d. lipsa senzatiei de satietate
3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin:
a. bradipnee
b. respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - expiratie – pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d. repiratie suieratoare
4. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversata
d. respiratie in patru timpi
5. Anuria reprezinta:
a. cresterea numarului de mictiuni
b. suprimarea secretiei urinare
c. scaderea cantitatii de urina sub 500 ml/24 ore
d. cresterea cantitatii de urina peste 500ml/24 ore
6. Incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul se defineste ca fiind:
a. retentie de urina
b. oligurie

3
c. insuficienta renala cronica
d. anurie
7. Tulburare de emisie urinara este:
a. polakiuria
b. poliuria
c. hematuria
d. oligurie
8. Nicturia este:
a. inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in
timpul zilei si cea emisa in cursul noptii
b. senzatia de mictiune
c. lipsa urinei in vezica urinara
d. prezenta sangelui in urina
9. Incontinenta urinara reprezinta:
a. incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul
b. eliminarea involuntara a urinei
c. mictiuni involuntare nocturne
d. suprimarea secretiei urinare
10. Polakiuria este definita ca:
a. mictiuni frecvente in cantitati mici
b. cresterea diurezei peste 3000 ml
c. imposibilitatea de a urina
d. mictiuni involuntare nocturne
11. Poliuria reprezinta:
a. cresterea concentratiei acidului uric in sange
b. tulburare de emisie urinara
c. tulburare a diurezei
d. cresterea diurezei peste 300 ml
12. Tulburarile de emisie urinara sunt:
a. disuria, nicturia, polakiuria
b. poliuria, anuria, hematuria
c. polakiuria, izostenuria, glicozuria
d. polakiurie, anurie, glicozurie
13. Reducerea diurezei sub 500 ml ml in 24 ore se numeste:
a. poliurie
b. anurie
c. oligurie
d. polakiurie
14. Mictiunea dureroasa se numeste:
a. poliurie
b. oligurie
c. anurie
4
d. disurie
15. Prezenta sangelui in urina reprezinta:
a. hematemeza
b. hemiplegie
c. hemoptizie
d. hematurie
16. Respiratia dispneica:
a. este un act reflex constient, voluntar
b. se caracterizeaza, obiectiv, prin alterarea frecventei, amplitudinii, ritmului si duratei
miscarilor respiratorii
c. se caracterizeaza, subiectiv prin “sete de aer”
d. toate afirmatiile sunt corecte
17. Tahipneea este cauzata de:
a. suprafata respiratorie marita
b. suprafata respiratorie redusa
c. efort intelectual
d. administrarea unui regim bogat in proteine.
18. Frecventa respiratorie in bradipnee este de:
a. 16 – 18 resp./min.
b. 12 – 16 resp./min.
c. 8 – 12 resp./min.
d. 20 - 25 resp/min.
19. Dispneea in patru timpi se numeste:
a. Bauchut
b. Cheynes-Stokes
c. Biot
d. Kussmaul
20. Dispneea matinala este cauzata de:
a) insuficienta ventriculului stang
b) contractia spastica a bronhiolelor in expir
c) adoptarea unei pozitii neadecvate
d) schimbarea brusca de pozitie
21. Consumul alimentar excesiv, de lunga durata, duce la:
a. malnutritie
b. obezitate
c. casexie
d. anorexie
22. Dificultatea la inghitire se numeste:
a. disfagie
b. polifagie
c. anorexie
d. bulimie
5
23. Senzatia de foame exagerata reprezinta:
a. anorexie
b. polifagie
c. bulimie
d. casexie
24. Hipoxia reprezinta:
a. scaderea CO2 in sangele circulant
b. cresterea O2 in sangele circulant
c. scaderea O2 in sangele circulant
d. senzatia de sufocare in timpul somnului
25. Cauze de ordin psihologic, prezente la un pacient cu problema “alimentatie deficitara”
sunt:
a. anorexie, dementa
b. traditiile, religia
c. durerea, imobilitatea
d. senzatia de foame excesiva
26. Insomnia se manifesta prin:
a. agitatie in timpul somnului
b. desfasurarea activitatilor de rutina
c. cresterea starii de confort
d. senzatie neobisnuita de somn
27. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:
a. acuze verbale din partea familiei
b. inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi
c. actiunea unor excitanti termici si durerosi
d. administrarea unor excitanti inainte de culcare
28. Alexia reprezinta:
a. incapacitatea de a articula cuvinte
b. incapacitatea de a scrie selectiv
c. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise
d. incapacitatea de a memora
29. Combaterea insomniei se poate face prin:
a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare
b. aplicarea unei buiote cu apa rece seara la culcare
c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare
d. aplicarea unor comprese reci pe frunte
30. Hipertermia reprezinta:
a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala
b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala
c. scaderea tensiunii arteriale sub valorile normale
d. cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale

6
31. Temperatura corpului la un pacient cu pneumonie atinge valoarea de:
a. 40° C
b. 38° C
c. 39° C
d. 37,5 C
32. Hipertermia poate fi insotita de:
a. limba umeda
b. frison sau senzatie de frig
c. stare generala buna
d. starea de malnutritie
33. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:
a. inima
b. rinichiul
c. ficatul
d. plamanul
34. Pentru a reduce febra, asistenta medicala poate:
a. sa aplice comprese reci la extremitati
b. sa administreze un regim alimentar bogat in proteine
c. sa administreze un regim alimentar bogat in lipide
d. sa administreze lichide fierbinti
35. Diareea se manifesta prin:
a. scaderea secretiei intestinale
b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide
c. oprirea tranzitului intestinal
d. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi
36. Diareea poate fi determinata de administrarea de:
a. antibiotice
b. mucilagiu de orez
c. zeama de morcovi
d. antidiareice
37. In timpul diareei:
a. creste reabsorbtia intestinala
b. scade secretia intestinala
c. creste peristaltismul intestinal
d. se opreste tranzitul intestinal
38. Numarul scaunelor in holera este de:
a. 10 – 20/zi ; b. 80 – 100/zi ; c. 25 – 35/zi ; d. 100 – 120/zi
39. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente, in numar de:
a. 20 – 30/zi ; b.25 – 35/zi ; c. 30 – 40/zi; d. 6-8 scaune /zi
40. Enterocolita se manifesta printr-un numar de scaune diareice de:
a. 40 – 50/zi; b.25 – 35/zi; c. 3 – 6/zi; d. 20 – 30/zi

7
41. Pacientul cu constipatie are scaun:
a. Zilnic; b. la 2 zile; c. la 3 – 4 zile; d. la 7 zile
42. Pacientul poate prezenta in constipatie:
a. cefalee si astenie
b. apetit crescut
c. 1-2 scaune pe zi
d. stare generala buna
43. Constipatia poate fi cauzata de, cu exceptia:
a. scaderea peristaltismului intestinal
b. consumul crescut de laxative
c. carenta de lichide
d. consumul crescut de lichide
44. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:
a. constipatie; b. Disurie; c. Ileus; d. apetit crescut
45. Constipatia spastica este determinata de:
a. hiposensibilitatea nervului vag
b. hipersensibilitatea nervilor intestinali
c. hiposensibilitatea nervilor intestinali
d. toate cele trei variante
46. Comunicarea deficitara la nivel senzorial este determinata de:
a. cresterea functiei vizuale
b. accelerarea anormala a sensibilitatii
c. cresterea functiei tactile
d. deficitul functiei auditive
47. Hiperestezia reprezinta:
a. diminuarea sensibilitatii
b. pierderea sensibilitatii
c. accentuarea anormala a sensibilitatii
d.diminuarea functiei vizuale
48. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:
a. hemiplegie ; b. Paraplegie; c. Monoplegie; d. tetraplegie
49. Paralizia celor patru membre se numeste:
a. Pareza; b. Tetraplegie; c. parapareza spastica; d.hemiplegie
50. Comunicarea deficitara, poate fi produsa de una dintre sursele de dificultate de ordin
psihic enuntate:
a. afectarea aparatului locomotor
b. autoizolarea
c. neglijarea propriei persoane
d. afazie
51. Sursa de dificultate de ordin fizic care duce la o comunicare deficitara este:
a. intoxicatia medicamentoasa
b. dezorientarea
8
c. poluarea
d. neglijarea propriei persoane
52. Sursa de dificultate de ordin sociologic care duce la o comunicare deficitara este:
a. lipsa dintilor
b. conditii de viata si munca nefavorabile
c. stresul
d. intoxicatia medicamentoasa
53. Paloarea pielii este cauzata de:
a. afectarea aparatului locomotor
b. transpiratii excesive
c. eruptii cutanate
d. anemii
54. Cianoza reprezinta coloratia:
a. galbena a tegumentelor si sclerelor
b. albastruie a tegumentelor si mucoaselor
c. maronie a tegumentelor si mucoaselor
d. rosie a tegumentelor
55. Micsorarea suprafetei respiratorii determina:
a. roseata pielii
b. paloarea pielii
c. cianoza pielii
d. eruptii cutanate
56. Aspectul rosu congestionat, in pneumonie, este caracteristic pentru:
a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat
b. toata fata
c. pielea toracelui
d. jumatatea fetei de partea plamanului sanatos
57. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor poate indica o boala:
a. respiratorie
b. infectioasa
c. locomotorie
d. cardiaca
58. Anasarca este:
a. edemul fetei
b. edemul localizat
c. edemul generalizat
d. edemul membrelor inferioare
59. Descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din:
a. derm, hipoderm; b. Derm; c. Hipoderm; d. epiderm
60. Excoriatia este o leziune a:
a. Corneei; b. Pielii; c. Unghiei; d.hipodermului

9
61. Eruptia cutanata este prezenta in bolile:
a. Respiratorii; b. Sangelui; c. infectioase acute; d. cardiace
62. Vezicula este o leziune cutanata cu un lichid:
a. clar/ galbui; b. Rosiatic; c. Violaceu; d. purulent
63. Pustula este o leziune cutanata cu continut:
a. Plasmatic; b. Purulent; c. Sangvinolent; d. clar/galbui
64. Acneea juvenila survine in perioada:
a. Prescolara; b. Adulta; c. Pubertara; copilariei
65. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:
a. tulburari de coagulare a sangelui
b. deficit de igiena tegumentara
c. hemoragiile oculte
d. edemul generalizat
66. Epistaxisul este o hemoragie:
a. Bucala; b. Nazala; c. Anala; d. vaginala
67. Hematemeza este o eliminare de sange:
a. pe nas; b. prin urina; c. prin varsatura; d. prin fecale
68. Hemoptizia este o eliminare de sange din:
a. Plamani; b. Stomac; c. Rect; d. ovare
69. Furunculoza este produsa de:
a. streptococ ß hemolitic
b. stafilococ auriu
c. gonococ
d. streptococ si stafilococ
70. Intertrigo este localizat la:
a. Fata; b. palme ; c. Interdigital; d. gat
71. Varicele reprezinta o dilatare:
a. venoasa patologica la nivelul membrelor inferioare
b. venoasa fiziologica la nivelul membrelor inferioare
c. arteriala
d. venoasa patologica la nivelul membrelor superioare
72. Ulcerul varicos este localizat la nivelul:
a. mucoasei stomacului
b. mucoasei duodenului
c. tegumentelor membrelor inferioare
d. tegumentelor membrelor superioare
73. Escara apare in urma deficitului:
a. Alimentar
b. alimentar si hidric
c. hidric
d. de nutritie locala

10
74. Anartria reprezinta:
a. incapacitatea de a scrie selectiv
b. dificultate in articularea cuvintelor
c. incapacitatea de a articula cuvintele
d. incapacitatea de a scrie cuvinte
75. Monoplegia reprezinta:
a. absenta fortei musculare
b. diminuarea fortei musculare
c. paralizia unui singur membru
d. paralizia membrelor superioare
76. Miscarea de abductie se defineste ca:
a. miscarea de apropiere fata de axul median al corpului
b. miscarea de indepartare fata de axul median al corpului
c. miscarea de rotatie a mainii
d. miscarea de apropiere si indepartare fata de axul median al corpului
77. Pozitia Trendelenburg reprezinta:
a. pozitie de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului
realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului
b. pozitie culcat pe spate cu genunchii indoiti
c. pozitie culcat pe spate cu fata in sus
d. culcat pe burta cu picioarele sprijinite
78. Producerea de caldura se numeste:
a. termoreglarea ; b. termoliza ; c. Hipertermie; d. termogeneza
79. In febra moderata se ating urmatoarele intervale de valori:
a. 38-39 C ; b. 37-38 C; c. 39-41 C; d.36-37 C
80. Hipotermia se defineste ca:
a. cresterea temperaturii corporale peste limita normala
b. temperatura ce variaza intre 36-37 C
c. scaderea temperaturii corporale sub 36 C
d. cresterea temperaturii peste 38C
81. Pulsul se defineste ca:
a. unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete rezistente
b. presiunea exercitata de masa sanguina asupra peretilor arteriali
c. un sindrom clinic
d. un act reflex
82. Ritmicitatea cardiaca reprezinta:
a. rapiditatea pulsatiilor
b. numarul pulsatiilor pe minut
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile
d. regularitatea si cursivitatea pulsatiilor

11
83. Celeritatea pulsului este:
a. numarul pulsatiilor pe minut
b. cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie
d.regularitatea pulsatiilor
84. Valorile frecventei pulsului la sugar variaza intre:
a. 80 - 100 b/min; b. 100 - 140 b/min; c. 60 - 85 b/min ; d.50 – 70 b/min
85. Hipertensiunea arteriala (HTA) apare la:
a. cresterea valorilor tensionale peste 120/80 mmHg
b. scaderea valorilor tensionale sub 120/70 mmHg
c. cresterea valorilor tensionale peste 110/90 mmHg
d. cresterea valorilor tensionale peste 140/90 mmHg
86. Hipertensiunea arteriala reprezinta un important semn in urmatoarele afectiuni, cu
exceptia:
a. dezechilibul hidroelectrolitic
b. afectiuni cerebro-vasculare
c. afectiuni renale
d. afectiuni cardiace
87. Frecventa respiratiilor pe minut la nou-nascut este:
a. 25 - 35 resp/min
b. 40 - 50 resp/min
c. 15 - 25 resp/min
d. 15 – 18 resp/min
88. Frecventa respiratiilor la adult in repaus:
a. 10 - 15 resp/min
b. 30 - 40 resp/min
c. 16 – 18 resp/min
d. 16 - 20 resp/min
89. Bradipneea este respiratie:
a. cu frecventa sub 8 - 12 resp/min
b. caracterizata prin alternanta intre polipnee si apnee
c. diafragmatica
d. in patru timpi
90. La femei valorile frecventei respiratorii variaza intre:
a. 16 - 18 resp/min
b. 18 - 20 resp/min
c. 21 - 25 resp/min
d. 10 – 15 resp/min
91. Expectoratia constituie:
a. tuse cu expulzarea violenta a aerului
b. tuse zgomotoasa urmata de varsaturi alimentare

12
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor si sputei formate in caile
respiratorii
d. tuse urmata de respiratie suieratoare
92. Hemoptizia reprezinta:
a. tuse pe mai multe tonuri
b. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene inferioare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor din caile respiratorii
d. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita de la nivelul stomacului
93. Alimentarea artificiala se realizeaza prin urmatoarele cai, cu exceptia:
a. sonda Faucher
b. sonda Folley
c. gastrostoma
d. seringa Guyon
94. Descuamatia reprezinta:
a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm
b. decolorarea pielii
c. leziune superficiala a pielii cu pierdere de substanta
d. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm
95. Petesiile sunt:
a. hemoragii gingivale
b. pete hemoragice produse prin extravazarea sangelui si infiltrare difuza in tesutul
subcutanat
c. hemoragii mici punctiforme, ovalare sau rotunde
d. hemoragii oculare
96. Tulburarile diurezei sunt:
a. poliuria, oliguria, anuria
b. hematuria, hematemeza, ischiuria
c. piuria, polakiuria, disuria
d. hematuria, disuria, nicturia
97. Ischiuria consta in:
a. durere sau dificultate la mictiune
b. emisie involuntara de urina
c. incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul
d. pierderi mari de lichide
98. Hemoragiile mucoaselor sunt:
a. edemul, escoriatia
b. epistaxis, hemoragii gingivale
c. petesii, echimoze
d. echimoze, escare
99. Narcolepsia reprezinta:
a. dificultatea de a dormi si se odihni
b. tulburari de vigilenta
13
c. nevoia brusca de somn independent de vointa individului
d. intoxicatii medicamentoase
100. Cifoza consta in:
a. curbura lombara a coloanei vertebrale
b. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
c. deviatia laterala a coloanei vertebrale
d. curbura lombara
101. Scolioza reprezinta:
a. curbura lombara
b. deviatia laterala a coloanei vertebrale
c. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
d. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate anterioara
SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:
1. 3.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110 1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
8. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 192
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 188
10. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 10. F Pediatrie - Mracean C , Mihailescu V
2. - pag. 312
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 146 11. A Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
2. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 12 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
3. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 13 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 55
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 14 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 58
5. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 15 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 82
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 16 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 83
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 17 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 101
8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 18 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 108
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 19 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 160
10. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 20 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 181

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.


1. 3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
14
2. 3-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 4-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 4.
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
3-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
4-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89

5.
1-c Chiru,F. si colab. IOBS pag 147
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
3. 3–b Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
1-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 4–e Chiru,F. si colab. IOBS pag 182
2-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 5–d Chiru,F. si colab. IOBS pag 29

Marcati cu „x” raspunsul corect :


1. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87 22. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
2. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 23. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 24. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 136
4. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 115 25. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
5. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 26. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
6. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 27. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
7. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 28. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
8. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 29. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 233
9. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 30. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
10. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 31. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
11. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181 32. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
12. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 33. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 90
13. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29 34. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94
14. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 35. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185
15. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 36. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185
16. d Marcean C. Tratat de nursing pag 37. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
118 38. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
17. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 39. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
18. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 40. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
19. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 41. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
20. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 42. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
21. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 43. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186

15
44. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 73. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
45. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 74. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
46. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 28 75. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
47. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29 76 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 55
48. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29 77 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 57
49. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29 78 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.82
50. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30 79 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
51. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30 80 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94
52. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30 81 a Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
53. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201 82 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.99
54. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201 83 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.100
55. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201 84 b Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
56. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201 85 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.103
57. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 86 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 104
58. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 87 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 113
59. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 88 d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 113
60. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 89 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
61 .c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 90 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 114
62. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 91 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.122
63. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 92 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 123
64. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 93 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 158
65. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 94 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
66. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 95 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
67. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 96 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181
68. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 97 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
69. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 98 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
70. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204 99 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
71. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204 100 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 68
72. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204 101 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 68

1. Enumerati 5 tulburari de limbaj:


Tulburari de limbaj:
▪ alexie,
▪ acalculie,
▪ dizartrie,
▪ afonie,
▪ afazie,
▪ agrafia,
anartrie

16
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag.
29).
2. Enumerati 5 tipuri de miscari ale membrelor superioare si a celor inferioare:
Tipuri de miscari:
▪ abductie,
▪ adductie,
▪ flexie/extensie,
▪ pronatie,
▪ supinatie,
▪ circumductie.
3. Enumerati 5 tipuri de pozitie in pat:
Tipuri de pozitie in pat:
▪ decubit dorsal,
▪ semisezand,
▪ decubit lateral sau ventral,
▪ genu-pectorala,
▪ ginecologica,
▪ Trendelenburg,
▪ sezand.
4. Enumerati 5 conditii biofiziologice determinante in satisfacerea nevoii de a
respira:
Conditii biofiziologice determinante in satisfacerea nevoii de a respira:
▪ varsta,
▪ sexul,
▪ postura si statura,
▪ regim alimentar,
▪ efort fizic,
▪ somn/veghe,
▪ temperatura mediului inconjurator.
5. Indicati 5 manifestari ale sindromului febril:
1) Puls crescut
2) Congestia fetei
3) Deshidratare
4) Stare generala alterata
5) Febra; sete
6) Cresterea efortului de a respira
7) Dureri la extremitati
8) Inapetenta

6. Precizati 5 manifestari ale hipotermiei:


1) Contractia arterelor(vasoconstrictie)
2) Tremuratura si frison
17
3) Scaderea tensiunii arteriale
4) Cianoza extremitatilor
5) Durere exacerbata la extremitati
6) Tulburari de vorbire
7) Somnolenta si oboseala
8) Abolirea reflexelor
7. Denumiti 5 interventii in hipotermie:
1) Controlul valorii T.A., respiratie, puls
2) Incalzirea patului pacientului cu paturi, termofoare
3) Cresterea temperaturii camerei, gradual
4) Administrarea de ceaiuri sau supe calde in cantitati mici la intervale dese
5) Masarea extremitatilor pacientului
6) Interzicerea consumului de alcool
7) Regim alimentar bogat in proteine, calorii
8) Incurajarea activitatilor fizice usoare
9) Administrarea medicatiei prescrisa de medic
Completati spatiile libere astfel incat sa obtineti un enunt corect.
1. Cele mai cunoscute mijloace de comunicare sunt cele..........(1).......... si cele ..........(2).......... .
Raspuns : (1)- verbale , (2) – non-verbale,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a
omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 34).
2. Menstra reprezinta o scurgere fiziologica..........(1)..........si . periodica de sange de origine
uterina prin .........(2).......... .
Raspuns: (1)- temporara , (2) – vagin, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a
omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 178).
3. Tensiunea pulsului este reprezentata prin puls ..........(1).......... sau puls moale determinat
de gradul fortei de contractie a ..........(2)...........
Raspuns: (1)- dur , (2) – inimii,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 100).
4. Respiratia reprezinta functia si capacitatea vitala de a asigura..........(1).......... necesar
metabolismului celular si ..........(2).......... dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.
Raspuns : (1)- oxigenul , (2) – eliminarea, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a
omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 108).
5. Ratia alimentara pentru un adult ar trebui sa cuprinda in 24 de ore: ..........(1)..........
-6g/kg corp, lipide - 1g/kg corp si ..........(2)..........1g/kg corp.
Raspuns : (1) - glucide , (2) – proteine, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a
omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 143).
6. Ileusul consta in lipsa ..........(1).......... a eliminarii fecalelor si ..........(2)..........din intestin.
Raspuns : (1)- completa, (2) – gazelor, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a
omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 186).
7. Nevoia de a comunica reprezinta un act profesional al ………. (1) …….. medicale pentru
intelegerea: exprimarilor, gandurilor, sentimentelor, tuturor (2)………………… pacientului.
Raspuns: 1- asistentei; 2 – nevoilor; „I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p.25
18
8. Injectia reprezinta introducerea unei substante (1)……………………..………… in stare lichida
in organism, prin intermediul unui (2)……………….adaptat la seringa.
Raspuns: 1- medicamentoase; 2 – ac; „I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p. 305
9. Spalatura auriculara consta in ..(1)……………………..………pe mucoasa auriculara de
solutie..(2)……………………….cu scop terapeutic, explorator si evacuator al secretiilor si
corpilor straini.
Raspuns: 1- instilarea 2 – antiseptica; „I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p. 222
10. Temperatura normala a ……..(1)…… este mentinuta in limite normale prin procesul de
………(2)…… si se regaseste in intervalul 36°-37° C.
Raspuns: 1 – corpului, 2 – termoreglare; „I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p. 82
11. Diagnosticul de nursing cuprinde: problema pacientului, ........(1).......... de dificultate si
.............(2)........... de dependenta .
Raspuns : (1) - sursa, (2) - manifestarea (Marcean Crin, Tratat de Nursing, Editura
Medicala, Bucuresti, 2010, pag. 83).
12. Cea care a pus bazele stiintei nursingului a fost ........ (1) ........... Nightingale, care a
infiintat prima Scoala de ...... .. (2)....... din lume, ca o necesitate a reducerii mortalitatii, mai
ales infantile, din Anglia la inceputul secolului al XIX- lea.
Raspuns : (1) - Florence, (2) - nursing (Marcean Crin , Tratat de Nursing, Editura
Medicala, Bucuresti, 2010, pag. 39).

MODULUL 16 : TEHNICI SI INVESTIGATII DE NURSING

I. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:


1. Masurarea temperaturii corpului in mod obisnui se efectueaza dimineata si seara. F
2. Dupa utilizare, termometrul va fi spalat si introdus intr-un recipient cu solutie de
cloramina 0,5%. A
3.Pulsul se masoara cel mai frecvent la artera ulnara. F
4.Tensiunea arteriala sistolica reprezinta valoare tensiunii arteriale maxime. A
5. Supravegherea greutatii corporale se face prin cantarirea persoanei dimineata, inainte
de a manca, dupa ce a avut scaun si a urinat. A
6. Masurarea respiratiei pacientului se face prin numararea miscarilor respiratorii ale
cutiei toracice dupa ce am anuntat pacientul ce dorim sa facem. F
7. Frecventa respiratoriei la nou-nascut este de 15 - 25 resp/min. F
8. Obstructia cailor aeriene superioare poate fi cauzata de aspirarea mucozitatilor si
secretiilor. A
9. Oxigenul se administreaza pe cale inhalatorie. A
10. Alimentarea pasiva se face la pacientii cu usoare tulburari de deglutitie. A
11. Sondajul a-demeure poate provoca staza si hipercalciuria de imobilizare. A
12. Voma este un act reflex reprezentand o reactie naturala a organismului de aparare fata
de anumite substante toxice sau greu digerabile. A

19
13. Pentru indepartarea resturilor de sange si puroi plaga se spala cu apa oxigenata sau
clorura de sodiu 0,9%. A
14. Pansamentul plagilor se schimba zilnic de 4 ori pentru a grabi vindecarea si
cicatrizarea lor. F
15. O procedura importanta efectuata in scopul prevenirii escarelor consta in schimbarea
pozitiei pacientului din doua in doua ore. A
16. Spalatura oculara se efectueaza prin instilarea unor solutii antiseptice izotone pe
mucoasa conjunctivala. A
17. Spalatura auriculara se face in scop evacuator, explorator si terapeutic. A
18. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare la o persoana adulta, se vor folosi 2.5 l apa
incalzita la temperatura de 40º - 45ºC. F
19. Zona de electie pentru efectuarea punctiei capilare la sugari este calcaiul. A
20. Punctia venoasa pentru recoltarea sangelui venos se poate efectua folosind trusa
vacutainer ori folosind un ac steril atasat la o seringa sterila. A

II Asociaţi termenii din cele 2 coloane


a.
A B
1.Dispnee C a. Scaune frecvente, semilichide, lichide
2.Incontinenta b. Eliminarea continutului gastric la 2-6 ore dupa
urinara D ingestia alimentelor
3.Diaree A c. Respiratie fortata cu senzatie de sufocare
4.Expectoratie E d. Emisie involuntara de urina
5.Varsaturi e. Eliminarea secretiilor din caile respiratorii
tardive B
f. Secretie vaginala alba - laptoasa

b.
A B
1.Punctie a. Determinarea naturii lichidului extras prin
rahidiana C punctionarea cavitatilor seroase
2.Reactia Rivalta A b. Dozarea cantitatii de albumina din urina
3.Cistografia E c. Rahianestezie, anestezie peridurala
4.Proteinurie B d. Explorarea ultrasonografica a organelor
5.Ecografia D e. Explorarea radiologica a vezicii urinare
f. Explorarea radiologica a colonului

c.

20
A B
1.Spalatura vaginala C a. Indepartarea corpilor straini
2 Spalatura gastrica D b. Indepartarea dopurilor de cerumen
3.Spalatura oculara A c. Scop evacuator si terapeutic
4.Spalatura d. Pregatirea preoperatorie in interventii pe stomac
bucofaringiana E
5.Spalatura auriculara B e. Dezinfectarea cavitatii bucale si faringelui
f. Dezinfectarea urechii externe

III. Marcati cu „x” raspunsul corect :


1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:
a. concomitent cu administrarea antibioticelor
b. dupa administrarea antibioticelor
c. inainte de administrarea antibioticelor
d. in timpul administrarii perfuziilor
2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru:
a. evacuarea continutului gastric
b. golirea brusca a vezicii urinare
c. administrarea medicamentelor
d. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator
3. Sonda duodenala este:
a. Faucher
b. Thiemann
c. Einhorn
d. Nelaton
4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri:
a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene
b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie, in interventia chirurgicala de
urgenta
c. prelevare de urina
d. evacuarea continutului vezical
5. Sondele de compresiune esofagiana sunt folosite pentru:
a. oprirea hemoragiei varicelor esofagiene
b. prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic
c. extragerea continutului duodenal
d. golirea brusca a veziculei biliare
6. Sonda de compresiune esofagiana este:
a. Faucher
b. Einhorn
c. Blakemore
d. Thiemann

21
7. Sonda vezicala este:
a. Nelaton
b. Blakemore
c. Einhorn
d. Thiemann
8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:
a. greata, senzatie de varsaturi, patrunderea sondei in laringe, bronhopneumonii de
aspiratie
b. imposibilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi
c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale
d. lezarea nervului sciatic
9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:
a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva
b. recoltarea continutului duodenal, bila (A,B,C), suc pancreatic, secretie proprie
c. evacuarea continutului stomacal toxic
d. drenarea cailor biliare
10. Scopul explorator al sondajului vezical este:
a. recoltarea urinei pentru examen de laborator
b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan
c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.
d. evacuarea continutului stomacal toxic
11. Spalatura oculara reprezinta:
a. Introducerea unui curent de lichid in pavilionul urechii
b. spalarea conductului auditiv extern
c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica
d. introducerea unui curent de lichid in sacul conjunctival
12. Spalatura oculara este indicata in:
a. tratamentul otitelor cronice
b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei, indepartarea corpilor straini
c. pregatirea pentru cistoscopie
d. in tratamentul rinofaringitei
13. Spalatura gastrica reprezinta:
a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante
straine
b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica
c. introducerea unui curent de lichid in vagin.
d. evacuarea continutului vezical
14. Tubul de gaze se introduce pentru:
a. administrarea de medicamente
b. interventii chirurgicale asupra rectului
c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal
d. eliminarea fecalomului
22
15. Scopul explorator al punctiei venoase este:
a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v.
b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator
c. Sangerare 300 – 500 ml in hipertensiunea arteriala
d. oprirea hemoragiei
16. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:
a. regiunea superoexterna fesiera
b. artera femurala, jugulara, poplitee
c. artera cubitala, radiala, humerala
d. venele plicii cotului, antebratului, venele de pe fata dorsala a mainii, venele
jugulare si epicraniene
17. Recoltarea VSH se efectueaza:
a. 2 ml sange pe cristale de EDTA
b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 5 ml sange simplu
d. medii de cultura
18. Hematocritul se recolteaza prin punctie venoasa astfel:
a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 2 ml sange pe cristale de EDTA
d. 5 ml de sange simplu
19. Hemocultura reprezinta;
a. viteza de sedimentare a hematiilor
b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic
c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului
d. recoltarea sangelui pentru examene de laborator
20. Fibrinogenul se recolteaza:
a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange
b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml
c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange
d. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%
21. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:
a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K unde ??????
b. 5 ml sange simplu
c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
d. 2 ml sange cu florura de sodiu 4 ml
22. Scopul recoltarii sputei este:
a. explorator pentru examinari macroscopice, citologice, bacteriologice,
parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului
b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv
c. pentru examinari virusologice
d. depistarea unor hemoragii oculte
23
23. Exudatul faringian reprezinta:
a. lichidul rezultat in urma unui proces inflamator faringian
b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse
c. continut gastric eliminat spontan
d. lichidul pleural
24. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:
a. cancer gastric
b. intoxicatii cu substante caustice
c. intoxicatii alimentare sau cu substante toxice
d. hepatite cronice
25. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia:
a. lichidul pericardic
b. prezenta unor germeni
c. lichidul pleural
d. lichidul peritoneal
26. Accidentele posibile in punctia abdominala sunt:
a. paralizii prin lezarea nervului sciatic
b. hemoragii digestive superioare
c. infectii ale mediastinului
d. hemoragiile oculte
27. Paracenteza se efectueaza:
a. in fosa iliaca stanga, linia Monroe – Richter
b. in fosa iliaca dreapta
c. pe linia mediana abdominala deasupra ombilicului
d. pe fata anterioara a coapsei
28. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor:
a. inconstienti, comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare
c. astenici, cu deficit motor la membrele superioare
d. hemiplegie
29. Pozitia clinostatism reprezinta asezarea pacientului in:
.a semisezut
.b Trendelenburg
.c decubit dorsal, lateral, ventral
.d genupectorala
30. Pozitia Trendelenburg reprezinta asezarea pacientului in:
a. decubit dorsal oblic, cu picioarele mai sus cu 10 - 15 cm fata de pozitia corpului
b. decubit dorsal, cu picioarele indoite din genunchi, sub genunchi introducandu-se o perna
c. decubit dorsal, toracele formand cu planul patului un unghi de 30-45 grade
d. decubit lateral

24
31. Mobilizarea pasiva se aplica urmatorilor pacienti:
a. cu capacitate partiala de a se mobiliza
b. adinamici sau inconstienti
c. dinamici dar refuza sa se mobilizeze
d. cu tulburari de deglutitie
32. La copiii mici, temperatura se va masura in cavitatea:
a. bucala
b. rectala
c. axilara
d. vaginala
33. Temperatura corpului atinge valori intre 41-42° C in:
a. febra ridicata
b. febra moderata
c. hiperpirexie
d. afebrilitate
34. Hipertermia se manifesta prin:
a. bradicardie, scaderea tensiunii arteriale, cianoza extremitatilor
b. tahicardie, delir, inapetenta, sete
c. cianoza extremitatilor, tremuraturi, frison, abolirea reflexelor
d. varsaturi si cianoza
35. Caracteristicile pulsului aritmic sunt:
a. pulsatiile se succed la intervale de timp egale
b. in inspiratie pauzele dintre pulsatii sunt mai scurte
c. pauzele dintre pulsatii sunt inegale
d. pauzele dintre pulsatii sunt egale
36. Masurarea pulsului se face prin numararea pulsatiilor la nivelul:
a. venelor
b. vaselor capilare
c. nervilor
d. arterelor
37. Tensiunea arteriala diastolica reprezinta:
a. valoarea minima arteriala
b. valoarea maxima arteriala
c. valoarea diferentiala
d. pauzele dintre pulsatii
38. Cresterea valorii maxime a tensiunii arteriale peste 150 mmHg determina aparitia
urmatoarelor semne clinice:
a. scaderea presiunii arteriale, lipotimie, vasodilatatie
b. cefalee, stare confuzionala, hemoragie cerebrala
c. varsaturi, paloarea extremitatilor, puls imperceptibil
d. paloare si transpiratii reci

25
39. Evaluarea respiratiei pacientului se realizeaza prin observarea urmatoarelor
caracteristici:
a. frecventa, celeritate, tensiune
b. ritmicitate, tensiune, simetrie
c. frecventa, amplitudine, ritmicitate
d. ritmicitate, celeritate, tensiune
40. Tipul de respiratie, in care dupa fiecare ciclu respirator urmeaza o perioada de 10 - 12
sec. de apnee, se numeste:
a. respiratie Biot
b. respiratie Kussmaul
c. respiratie tahipneica
d. respiratie bradipneica
41. Recoltarea sputei pacientului care nu expectoreaza se va face prin:
a. spalatura bronsica
b. spalatura cavitatii bucale
c. spalatura nasofaringiana
d. spalatura oculara
42. Materiile fecale se recolteaza in urmatoarele conditii:
a. numai dupa emisia spontana a scaunului
b. direct din colon sau rect
c. dupa administrarea unui purgativ
d. toate cele trei variante
43. Recoltarea secretiilor purulente se face cu:
a. ansa de platina
b. trocar steril
c. sonda Nelaton
d. seringa Guyon
44. Materialele necesare recoltarii secretiilor purulente sunt, cu exceptia:
a. lame de laborator
b. eprubete cu substante anticoagulante
c. substante dezinfectante
d. tampoane sterile.
45. Secretiile uretrale se recolteaza:
a. dimineata, inainte de prima mictiune
b. seara, dupa efectuarea toaletei meatului urinar
c. in orice moment al zilei dupa efectuarea toaletei locale
d. dupa spalatura gastrica
46. Pregatirea fizica a pacientului pentru endoscopie gastrica consta in:
a. servirea cinei in seara precedenta examenului cel mai tarziu la ora 18.00, iar in
dimineata endoscopiei nu mananca si nu consuma lichide
b. pacientilor li se vor face spalaturi gastrice repetate in zilele precedente
c. seara precedenta si in dimineata endoscopiei se face clisma evacuatorie
26
d. administrarea diureticelor cu 24 ore inainte
47. Scopul cistoscopiei este:
a. identificarea proceselor patologice din colon
b. identificarea calculilor in vezicula biliara
c. identificarea proceselor patologice endovezicale
d. de golire a intestinului
48. Pentru efectuarea bronhoscopiei asistentul medical va pregati solutie anestezica pentru
regiunea orofaringiana si regiunea traheobronsica. Acest anestezic cu actiune locala se
numeste:
a. Kelen
b. Xilina 2%
c. Novalgin
d. Novocalmin
49. Spalatura gastrica se efectueaza dupa introducerea in cavitatea gastrica a unei sonde:
a. Einhorn
b. Linton – Nachlas
c. Faucher
d. Thiemann
50. Una din contraindicatiile spalaturii gastrice este:
a. intoxicatia alimentara
b ingestia de substante caustice
c. staza gastrica
d. deviatia de sept
51. Pentru efectuarea spalaturii gastrice, pacientul in stare de inconstienta va fi pozitionat
in:
a. decubit dorsal, capul in hiperextensie
b. semisezand cu genunchii flectati
c. decubit lateral stang
d. decubit ventral
52. Alimentarea artificiala pe sonda este indicata in cazul pacientilor:
a. cu afectiuni gastro-intestinale
b. cu stricturi esofagiene
c. inconstienti
d. cu intoxicatii alimentare
53. Solutiile alimentare se administreaza pe sonda:
a. fragmentar, cu ajutorul seringii Guyon
b. semicontinuu, cu ajutorul perfuzorului
c. cu ajutorul trusei de alimentare- continuu
d. toate raspunsurile sunt corecte.

27
54. Pentru a se mentine permeabilitatea sondei gastrice, dupa administrarea solutiei
alimentare, se procedeaza la:
a. inchiderea ori pensarea capatului extern al sondei
b. introducerea pe sonda a 50 ml de apa ori ceai
c. schimbarea sondei gastrice dupa fiecare procedura de alimentare
d. introducerea pe sonda a 100 ml lapte
55. Pentru a se face sondajul vezical se pot utiliza urmatoarele sondele, cu o exceptie:
a. Tiemann
b. Foley
c. Faucher
d. Thiemann, Foley
56. Prevenirea infectiei prin instalarea sondei vezicale se realizeaza prin:
a. baie generala
b. indepartarea pilozitatii pubiene
c. respectarea conditiilor de perfecta asepsie
d. baie generala si indepartarea pilozitatii
57. Diureza reprezinta:
a. cantitatea de urina eliminata la o mictiune
b. cantitatea de urina eliminata in primele 6 ore ale zilei
c. cantitatea de urina eliminata dimineata
d. cantitatea de urina eliminata pe timp de 24 ore
58. Scaderea cantitatii de urina eliminata in 24 ore sub 500 ml de urina se numeste:
a. oligurie
b. anurie
c. enurezis
d. poliurie
59. Punctia pleurala se efectueaza pacientului cu pneumotorax pentru a evacua:
a. sangele acumulat in aceasta cavitate
b. colectia de lichid pleural
c. aerul sau gazele acumulate in cavitatea pleurala
d. continutul gastric
60. In timpul efectuarii punctiei pleurale, pacientii adinamici vor fi mentinuti in pozitia:
a. sezand, usor aplecat in fata cu bratele sprijinte pe spatarul scaunului
b. sezand, cu bratul ridicat deasupra capului
c. decubit lateral, la marginea patului, culcat pe partea sanatoasa
d. decubit ventral
61. Supravegherea pacientului dupa efectuarea punctiei pleurale vizeaza, cu exceptia:
a. pansamentul care acopera orificiul de punctie
b. starea de constienta
c. aspectul scaunului
d. alimentatia in primele 12 ore

28
62. Contraindicatiile paracentezei sunt:
a. ocluziile intestinale,
b. ciroza hepatica,
c. hipotiroidismul
d. dislipidemia.
63. In vederea efectuarii punctiei lombare, pregatirea fizica a pacientului consta in:
a. alimentarea inainte de efectuarea punctiei
b. asigurarea igienei, indepartarea pilozitatilor din regiunea interesata
c. asezarea pacientului in pozitie semisezand cu picioarele intinse
d. asezarea pacientului in decubit dorsal cu picioarele sprijinite
64. Sondajul gastric explorator se va efectua respectand urmatoarele conditii:
a. in ziua anterioara sondajului nu va manca nimic, nu ia medicamente
b. in ziua anterioara mananca doar dejunul si nu bea apa
c. in seara zilei anterioare nu bea apa, nu fumeaza, nu ia medicamente care
influenteaza secretia gastrica
d. in ziua anterioara nu consuma carne
65. Scopul explorator al toracocentezei este:
a. recoltarea lichidului pentru exminarea cantitativa si calitativa
b. administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala
c. evacuarea lichidului pleural
d. introdcerea substantelor de contrast

SURSA BIBLIOGRAFICA
II. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:
1. F Chiru F. si colab. IOBS pag 83 12 A Chiru F. si colab. IOBS pag 191
2. A Chiru F. si colab. IOBS pag 85 13. A Chiru F. si colab. IOBS pag 210
3. F Chiru F. si colab. IOBS pag 100 14 F Chiru F. si colab. IOBS pag 211
4. A Chiru F. si colab. IOBS pag 102 15 A Chiru F. si colab. IOBS pag 214
5. A Chiru F. si colab. IOBS pag 107 16 A Chiru F. si colab. IOBS pag 220
6. F Chiru F. si colab. IOBS pag 111 17 A Chiru F. si colab. IOBS pag 222
7. F Chiru F. si colab. IOBS pag 113 18 F Chiru F. si colab. IOBS pag 372
8. A Chiru F. si colab. IOBS pag 126 19 A Chiru F. si colab. IOBS pag 418
9 A Chiru F. si colab. IOBS pag 135 20 A Chiru F. si colab. IOBS pag 421/425
10 A Chiru F. si colab. IOBS pag 156/158
11. A Chiru F. si colab. IOBS pag 181
III Asociaţi termenii din cele 2 coloane
A: Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului
1 c ; pag 260 4 b ; pag 345
2 d ; pag 273 B 5 d ; pag 376
3 a ; pag 279 1 c ; pag 505 C
4 e ; pag 286 2 a ; pag 349 1 c ; 564
5 b; pag 285 3 e ; pag 371 2 d ;pag 526
29
3 a ;pag 569 4 e ; pag 571 5 b ;; pag 570

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Ed. Viata


Medicala Romaneasca / 2004 pag. 94
2. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali/ pag. 116
3. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali/ pag. 105
4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali / 2004 pag.
105
5. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali / 2004 pag.
105
6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 105
7. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali / 2004 pag.
107
8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali - pag. 110
9. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 112
10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 116
11. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122
12. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122
13. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 125
14. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 135
15. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44
16. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44
17. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 79
18. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 80
19. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 83
20. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82
21. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82
22. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 92
23. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 89
24. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 125- 126
25. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 53
26. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 56
27. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 54
28. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158
29. c Chiru F. si colab. IOBS pag 155
30. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 59
31. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 65
30
32. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 85
33. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89
34. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89
35. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 99
36. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 101
37. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103
38. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103/104
39. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 110
40. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 118
41. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 448
42. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 450/451
43. a Udma Florica, Elena Iancu si altii. Proceduri de nursinag vol I, pag 218
44. b Udma Florica, Elena Iancu si altii. Proceduri de nursinag vol I, pag 218
45. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 453
46. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 457
47. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 459
48. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 460
49. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 357
50. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 357
51. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 358b
52. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361
53. 6 Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361
54. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 362
55. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 365
56. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 366
57. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 174
58. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 182
59. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 383
60. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 384
61. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 387
62. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 390
63. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 392
64. c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
65. a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897

1) Precizati 5 caracteristici care trebuie evaluate in timpul unei respiratii:


Raspuns corect:
▪ frecventa miscarilor respiratorii,
▪ amplitudinea miscarilor respiratorii,
▪ simetria miscarilor respiratorii,
▪ tipul de respiratie,

31
▪ tusea,
▪ expectoratia,
▪ hemoptizia,
▪ dispneea,
▪ durerea toracica,
▪ sughitul si tulburarile vocii.
2)Numiti 5 moduri de masurare a temperaturii:
Raspuns corect:
Moduri de masurare a temperaturii:
▪ axilar,
▪ plica inghinala,
▪ cavitatea bucala,
▪ rectal,
▪ vaginal.
3)Enumerati 5 examene ce se pot executa din sangele capilar:
Raspuns corect:
Din sangele capilar se pot executa urmatoarele examene:
▪ examene morfologice (frotiu, picatura groasa);
▪ dozarea de hematocrit;
▪ dozarea de hemoglobina;
▪ determinarea timpului de sangerare si coagulare;
▪ examen parazitologic;
▪ determinarea grupelor sanguine.
4) Enumerati 5 tipuri de tulburari in emisia urinii:
Raspuns corect:
Tulburari in emisia de urina:
▪ disurie,
▪ polakiurie,
▪ nicturie,
▪ retentia urinara (ischiurie),
▪ incontenenta urinara.

Completati spatiile libere astfel incat sa obtineti un enunt corect.


1. Pentru alimentatia prin sonda, asistenta medicala pregateste sonda ..........(1)........ sau
duodenala ..........(2)...........
Raspuns : (1)-gastrica , (2) –sterila
2. Cianoza reprezinta coloratia ..........(1)........ a tegumentelor si a ..........(2).......... organismului.
Raspuns : (1) albastruie, (2) – mucoaselor
3. Toracocenteza sau punctia..(1)...........................................este stabilirea unei legaturi intre
cavitatea pleurala si mediul..(2).................................., prin intermediul unui ac de punctie.
Raspuns: 1- a pleurala; 2 – exterior;

32
4. Paracenteza reprezinta traversarea peretelui..(1)............................................ si patrunderea in
cavitatea peritoneala cu ajutorul unui..(2)..................................., in vederea evacuarii unei
colectii libere de lichid.
Raspuns: 1- abdominal; 2 – trocar;
5. Prin punctia biopsica se scoate un..(1)............................... dintr-un organ..(2)..........................., cu
ajutorul unui ac de punctie.
Raspuns: 1- fragment; 2 – parenchimatos;
6. Clisma..(1).............................. simpla are scopul de a goli intestinul ..(2)...........................
Raspuns: 1- evacuatoare; 2 – gros;
7. Sondajul vezical reprezinta introducerea unei sonde prin ..(1)................................. in vezica
urinara, realizand o comunicare intre interiorul..(2)............................. si mediul extern.
Raspuns: 1- uretra; 2 – vezicii;
8. In spalatura auriculara, jetul prea ..(1).................. de lichid poate cauza traumatisme ale
(2)..........................
Raspuns: 1- puternic; 2 – timpanului.;
9. Foaia de temperatura reprezinta un document ..(1).............................., stiintific,
medico- judiciar, component al foii de ....(2)......................................,.
Raspuns : (1)- medical, (2) – observatie
10. Punctia pleurala sau ……(1)- ………… reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea
pleurala si mediul exterior prin intermediul unui b)…(2)- …. sau trocar.
Raspuns : (1) toracocenteza, (2) ac
11. Punctia abdominala sau ………(1)- ……… consta in traversarea peretelui ………(2) … cu
ajutorul unui trocar in diferite scopuri.
Raspuns : a) paracenteza, b) abdominal
12. Hemocultura inseamna insamantarea a)…………. pe un mediu de cultura pentru
examen b)…………...in scopul identificarii germenilor patogeni.
Raspuns : a) sangelui, b) bacteriologic
13. In urma unui proces inflamator faringian, apare ..(a).............. faringian, iar examenul
lui are ca scop ….(b)............. depistarea germenilor patogeni la nivelul faringelui in vederea
tratamentului..
Raspuns : a) exudatul, b) explorator
14. Sondajul vezical are scop ….a)………… cand este utilizat pentru recoltarea unei cantitati
de urina pentru examen de laborator si scop b)…………. cand este utilizat pentru evacuarea
continutului (cand aceasta nu se face spontan).
Raspuns : explorator, b) therapeutic.
15. Pulsul este unda de soc prezenta la palparea..........(1).........comprimate pe suprafete
..........(2).......... ale segmentelor corpului.
Raspuns : (1) - arterelor, (2) – rezistente
16. Dispneea Cheynes Stokes este respiratia caracterizata prin alternanta si periodicitatea
dintre ..........(1)......... (respiratie accelerata) si ..........(2).......... (oprirea temporara a respiratiei).
Raspuns : (1)-polipnee(tahipnee) , (2) – apnee.

33
17. Presiunea arteriala are doua valori: ...........(1)......................(maxima) si ...(2).................(
minima).
Raspuns : (1)- sistolica , (2)- diastolica

MODULUL 17: PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA -

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:


1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din
plagi, de pe obiecte etc. F
2. Asepsia este o metoda profilactica. A
3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute. A
4. Mainile, dupa spalare se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. F
5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda. F
6. Sterilizarea instrumentelor chirurgicale efectuata incorect, determina supuratii
postoperatorii. A
7. Materialul moale (campuri, halate, comprese etc.) se sterilizeaza la autoclav. A
8. Sterilizarea prin fierbere, in laboratoarele de bacteriologie, ramane inca utila. F
9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel. A
10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor. A
11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. A
12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-
nascuti. A
13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. F
14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele. A
15. Sistemul de sterilizare a sticlariei prin caldura uscata este cel mai recomandat. A
16. Razele UV au o putere slaba de penetratie si nu realizeaza o sterilizare, ci numai o
dezinfectie. A
17. Flambarea este o metoda de sterilizare foarte defectuoasa. A
18. Sterilizarea reprezinta distrugerea tuturor microbilor, inclusiv a formelor sporulate. A
19. Materialele din casoletele sterilizate vor fi utilizate in cel mult 24 de ore din momentul
sterilizarii. A
20. Sterilizarea la pupinel trebuie facuta la temperatura mai inalta decat la autoclav. A

II. Asociati termenii din cele 2 coloane


1.
1. Sterilizare prin flambare C a. instrumente optice 4
2. Sterilizare la pupinel E b. materiale moi (comprese, campuri, halate,
masti) 3
3. Sterilizare la autoclav (la cald) B c. gura eprubetelor cu medii de cultura, anse

34
de prelevare 1
4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori d. materiale din polietilen 5
de oxid de etilen) A
5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama D e. materiale din sticla 2
f. solutiile dezinfectante

2.
A B
1. Alcoolul 70˚ B a) in contact cu plaga face bule de aer 3
2 Tinctura de iod D b) are actiune bactericida 1
3 Apa oxigenata A c) se mai numeste solutie Dakin 5
4 Rivanolul E d) nu se aplica pe plagi 2
5 Cloramina solutie C e) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele
umede 4
f) perhidrol

III.Marcati cu X raspunsul corect:

1. Antisepsia este o metoda:


a. profilactica de lupta impotriva infectiilor
b. curativa de lupta impotriva infectiilor
c. de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi
d. de indepartare a pilozitatii
2. Sterilizarea urmareste:
a. dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
b. profilaxia infectiilor plagilor
c. distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor
d. patrunderea germenilor
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare prin:
a. caldura umeda
b. caldura uscata
c. mijloace chimice
d. ventilatie
4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:
a. 128˚ C
b. 180˚ C
c. 100˚ C
d. 60º C
5. Oxidarea instrumentelor metalice supuse fierberii se evita astfel:
a. se pun la fiert in apa rece
35
b. se mentin in apa pana ce se raceste
c. se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu
d. se adauga apa oxigenata in momentul fierberii
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:
a. 1-2%
b. 7-8%
c. 10%
d. 20%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. poate produce arsuri chimice
b. este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
c. fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
d. este iritanta
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:
a. alcoolul
b. apa oxigenata
c. tinctura de iod
d. cloramina
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a. 28˚ si 1,5 atm prin fierbere
b. 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c. 180˚ si 2 atm la pupinel
d. 40 ° si 1 atm
10. Instrumentele chirurgicale sterilizate la autoclav au un termen de valabilitate:
a. 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b. 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c. 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
d. 7 zile daca nu s-au deschis cutiile

SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64-65
2. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64
3. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 66
4. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 67
5. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
6. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76
7. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
8. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 77
9. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
10. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86

36
11. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87
12. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 88
13. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
14. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 82
15. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
16. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 81
17. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
18. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
19. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
20. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 81

Asociati termenii din cele 2 coloane

1.
1–c,2–e,3–b,4–a,5–d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre
medii.Pag 82 - 83
2.
1 – b, 2 – d , 3 – a ,4 – e , 5 – c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre
medii.Pag 87

Marcati cu X raspunsul corect


1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64
2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
4. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76
5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76
6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87
7. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86
8. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87
9. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
10. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79

MODULUL 18 : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR-

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii


1. Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala,
vegetala, animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile. A
2. Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului
internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator. A
3. Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic. F
4. Administrarea medicamentelor per oral se va indica pentru a se obtine efectul rapid. F

37
5. Asistenta medicala, inainte de administrarea medicamentelor, se va spala bine pe maini
cu apa si sapun. A
6. Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa are scopul de a
dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii. A
7. Unguentele au la baza o substanta grasa necesara pentru mentinerea consistentei si se
pastreaza la rece. A
8. Prescriptia injectiilor este facuta de catre medic. A
9. Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala. F
10. Administrarea tratamentului injectabil nu necesita informarea pacientului. F
11. Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului, inainte de utilizare,
este obligatorie. A
12. Dozele de insulina se masoara in unitati. A
13. Fraxiparine, calciparine, clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata,
injectarea acestora intramuscular constituie contraindicatie majora. A
14. Injectia intradermica se efectueaza cu degresarea locului de electie. A
15. Introducerea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare. A
16. Calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor
medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare. A
17. In vederea alegerii locului de electie in efectuarea punctiei venoase se examineaza
atent ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor.
A
18. Abordul venos poate fi efectuat periferic sau central. A
19. In scop anestezic injectia intradermica poate fi efectuata pe orice suprafata a corpului.
A
20. In cazul injectiei intradermice nu se vor evita regiunile cutanate cu foliculi pilosi. F

Asociati termenii din cele 2 coloane


1.
1. Durere vie C a. Introducerea de solutii uleioase intr-un vas
sanguin 3
2. Necroza tesuturilor D b. Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin 4

3.Embolie grasoasa A c. Atingerea nervului sciatic 1

4.Hematom B d. Introducerea de solutii injectabile cu cale strict


intravenoasa 2
5. Embolie gazoasa F e. Efectuarea injectiei in tesutul muscular
f. introducerea unei cantitati de aer in circuitul
venos. 5

38
2.
1. Calea orala C a. Introducerea madicamentelor gazoase si volatile prin
mucoasa respiratorie 3
2. Calea rectala B b. Calea digestiva de administrare cu resorbtie la nivelul
mucoasei rectale 2
3. Calea respiratorie A c. Calea naturala de administrare a medicamentelor cu
resorbtie la nivelul mucoasei bucale si digestive. 1
d. Introducerea substantelor medicamentoase in stare
4. Calea percutanata E lichida in organism prin intermediul unui ac atasat la
seringa. 5
5. Calea parenterala D e. Introducerea medicamentelor prin suprafata tegumentara
cu absorbtie la nivelul pielii. 4
f. Pudrarea pe suprafata pielii.

3.
1.Injectia intramusculara B a. Efectuarea injectiei sub piele 2
2.Injectia subcutanata A b. Efectuarea injectiei in tesutul muscular 1
3.Injectia intradermica D c. Efectuarea injectiei in vasele sanguine 4
4. Injectia intravenoasa C d. Efectuarea injectiei in grosimea pielii 3
5. Injectia intraarteriala F e. Efectuarea injectiei in inima
f. Efectuarea injectiei in vasele sanguine arteriale 5

Marcati cu „x” raspunsul corect :


1. Solutiile hipertonice se administreaza pe cale:
a. intravenoasa
b. intramusculara
c. intradermica
d. intraarterial
2. ”Coaja de portocala” este caracteristica pentru injectia:
a. intradermica
b. subcutanata
c. intravenoasa
d. intramusculara
3. Prin urmatoarea cale de administrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:
a. orala
b. intravenoasa
c. intramusculara
d. intraarteriala
4. Solutiile injectabile uleioase se administreaza:
39
a. intravenos
b. intramuscular
c. intradermic
d. subcutanat
5. Dezinfectia locala in IDR se face cu:
a. ser fiziologic
b. solutie dezinfectanta
c. nu se dezinfecteaza
d. solutie de cloramina 1%
6. Introducerea de aer intr-un vas de sange produce:
a. hematom
b. paralizie
c. embolie gazoasa
d. embolie uleioasa
7. Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:
a. general
b. local
c. local si general
d. anestezic
8. Unul din accidentele injectiei intramusculare poate fi:
a. flebalgia si tromboza
b. embolia gazoasa
c. lezarea nervului sciatic
d. embolie uleioasa
9. Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:
a. pe tegumente
b. intramuscular
c. intraarterial
d. intravenos
10. Inhalatia este indicata urmatoarei categorii de pacienti:
a. constienti, cooperanti
b. inconstienti
c. nou-nascuti, copii mici
d. cu afectiuni psihice grave
11. Utilizarea acelor si seringilor de unica folosinta impune:
a. anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia
b. verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii
c. anuntarea urgenta a medicului
d. incalzirea la temperatura camerei
12. Dupa dezinfectia locului unde se efectueaza punctia venoasa se recomanda:
a. sa se mai palpeaze odata locul punctiei si sa se introduca acul

40
b. sa se sufle puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea
c. sa se stearga usor cu degetul surplusul de alcool
d. se interzice palparea venei (dupa dezinfectarea locului de electie)
13. Insulina se administreaza cu:
a. orice seringa
b. seringa de 2 ml
c. seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei
d. seringa Guyon
14. Fraxiparine se administreaza:
a. subcutanat
b. strict intravenos
c. intramuscular
d. intradermic
15. Pacientul operat de 6 zile va avea o alimentatie:
a. hidro-zaharat-lactata
b. completa
c. sucuri carbogazoase
d. bogata in lipide
16. Dupa interventia chirurgicala, bolnavii vor fi asezati in saloane:
a. intens luminate
b. incalzite la 32ºC
c. cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC
d. la o temperatura de aproximativ 15°C
17. Pozitia pacientului pe masa de operatie, in interventiile pe abdomen, este:
a. decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat
b. decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc
c. pozitie semisezanda
d. decubit ventral
18. Mobilizarea pacientului impune verificarea unor parametrii:
a. pulsul si tensiunea arteriala
b. scaunul, diureza
c. nu este necesara nici o verificare
d. integritatea mucoaselor
19. Alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depinde de:
a. starea clinica a pacientului
b. criteriul de urgenta in administrare sau nu
c. cantitatea de administrat
d. toate cele trei raspunsuri

41
20. In injectia intravenoasa se vor evita regiunile care prezinta:
a. procese supurative
b. piodermite
c. eczeme
d. toate cele trei raspunsuri

SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295
2. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295
3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-296
4. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-298
5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-299
6. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-301
7. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-304
8. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-305
9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-.306
10. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-308
11. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-308
12. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-320
13. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-324
14. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329
15. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-297
16. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-331
17. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-331
18. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-331
19. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329
20. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329

Asociati termenii din cele 2 coloane


1.
1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru- pag.297
2-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl Chiru – pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav – Fl. Chiru – pag 301
4-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav – Fl. Chiru – pag 305
5-F Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav – Fl. Chiru – pag 302

2.
1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 297
2-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 301

42
4-E Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
5- D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 302
3.
1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
2-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
3-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
4-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306
5-F Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331


2. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 329
3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 298
4. b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 316
5. b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 330
6. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 340
7. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 297
8. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 317
9. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 302
10 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 301
11 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 308
12 d– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 332
13 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 320
14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 324
15 b. - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 472
16 c – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 470
17 b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 468
18. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 473
19. d – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 331
20 d – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 331

1. Numiti 5 reguli de administrare a medicamentelor:


Raspuns:
1) Respectarea medicamentului prescris
2) Respectati concentratia si cantitatea
3) Respectati doza, calea, de administrare si orarul
4) Verificati integritatea medicamentului
5) Respectati somnul fiziologic al pacientului
6) Evitati incompatibilitatea dintre medicamente
7) Administrati imediat fiolele, cu medicament deschise

43
8) Servirea pacientului cu doza unica de medicamente pe cale orala
9) Anuntarea imediata a medicului in cazul aparitiei unor efecte secundare sau a unei
eventuale greseli de administrare
Itemul 2 este corect.

2. Precizati cinci reguli de administrare ale medicamentelor:


Raspuns:
-respectarea medicamentului prescris;
-identificarea medicamentului prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare, miros,
consistenta.
-verificarea calitatii medicamentelor,
-respectarea caillor de administrare
-respectarea dozei de medicament-doza unica si doza/24 ore
-respectarea orarului si ritmului de administrare,
-respectarea fiziologica a pacientului,
-evitarea incompatibilitatilor dintre medicamente,
-respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor,
-informarea pacientului asupra medicamentelor prescrise,
-anuntarea imediata a greselilor produse in administrarea medicamentelor.
-respectarea masurilor de asepsie si antisepsie.
3. Precizati 5 contraindicatii in administrarea medicamentelor pe cale orala :
Raspuns:
-medicamentul este inactivat de secretiile digestive,
-medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice,
-pacientul refuza medicamentele ,
-medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva ,
-pentru evitarea circulatiei portale ,
-cand se impune o actiune prompta a medicamentului .
4. Enumerati cinci accidente si incidente in injectia I.M.
Raspuns:
-durere vie prin atingerea nervului sciatic,
-paralizia prin lezarea nervului sciatic,
-hematom prin lezarea unui vas,
-ruperea acului,
-embolie,
-infiltratie dureroasa a muschilor,
-supuratia septica .
5. Precizati cinci locuri de electie ale injectiei I. V.
Raspuns:
-vena bazilica
- vena cefalica

44
-venele antebratului
-venele de pe fata dorsala a mainii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
- venele jugulare
-venele epicraniene
6. Precizati 5 reguli care trebuie respectate de AM la administrarea cortizonului:
Raspuns:
-respecta doza si ritmul de administrare,
-respecta orarul de administrare,
-invata pacientul sa-si administreze pe cale respiratorie doza de cortizon,
-respecta masurile de igiena a tegumentelor, mucoaselor si lenjeriei pacientului pentru a
preveni infectiile locale .
-asigura regimul alimentar al pacientului, desodat, hipoglucidic, hiperproteic cu
suplimentare de calciu, potasiu si fosfor .
-supravegheaza si noteaza zilnic in foaia de temperatura: TA, greutatea si raportul
ingestie/excretie,
-recolteaza sange pentru dozarea glicemiei la indicatia medicului,
-sesizeaza efectele secundare prezentate de pacient si informeaza medicul.
7. Enumerati 5 tipuri de injectii:
Raspuns corect:
Tipuri de injectii:
▪ injectia intramusculara;
▪ injectia subcutanata;
▪ injectia intradermica;
▪ injectia intravenoasa;
▪ injectia intraarteriala;
▪ injectia intracardiaca;
▪ injectia intramedulara;
▪ injectia subarahnoidiana;
8. Enumerati 5 forme farmaceutice folosite pentru administrarea medicamentelor
pe cale percutanata:
Raspuns corect:
▪ alifii;
▪ uleiuri sau emulsii uleioase;
▪ pudre;
▪ comprese medicinale;
▪ unguente;
▪ mixture agitante;
▪ sapunuri terapeutice.

45
9. Precizati 5 complicatii care pot sa apara in urma efectuarii injectiei
intramusculare efectuate incorect:
Raspuns corect:
▪ durere vie,
▪ hematom,
▪ embolie,
▪ abces,
▪ necroza tesuturilor,
▪ flegmon,
▪ ruperea acului,
▪ transmitere de boli infecto-contagioase.
10. Enumerati 5 cai de administrare ale medicamentelor:
Raspuns corect:
▪ calea digestiva,
▪ calea respiratorie,
▪ calea percutanata,
▪ calea urinara,
▪ calea parenterala,
11. Enumerati 5 indicatii pentru administrarea medicamentelor pe cale rectala:
Raspuns corect:
▪ pacient cu intoleranta digestiva;
▪ pacient cu tulburari de deglutitie;
▪ pacient cu interventii chirurgicale la nivelul tubului digestiv superior;
▪ pacient care refuza calea orala;
▪ cu scopul de a obtine efect local sau general.
12. Denumiti 5 forme farmaceutice de medicamente ce se aplica pe suprafata
tegumentelor:
Raspuns:
1) Pudre
2) Comprese
3) Unguente
4) Paste
5) Mixturi
6) Sprayuri
7) Sapunuri terapeutice
8) Stilete caustice
9) Emplasturelor medicamentoase
10)Bai medicinal
13. Enumerati 5 tehnici de aplicare a medicamentelor pe suprafata mucoaselor:
Raspuns:
1) Instilatie pe mucoasa conjunctivala

46
2) Aplicare de pomezi pe mucoasa conjunctivala
3) Aplicare de pulberi pe mucoasa conjunctivala
4) Instilatie nazala
5) Instilatie in conductul auditiv extern
6) Badijonarea mucoasei bucale/buco-faringiene
7) Badijonarea mucoasei foselor nazale
8) Gargara
9) Introducere de globulele vaginale (ovule)
14. Numiti 5 incidente/accidente ale injectiei intramusculare:
Raspuns:
1) Atingerea nervului sciatic
2) Patrunderea cu acul intr-un vas de sange
3) Embolia gazoasa
4) Embolia uleioase
5) Necroza de tesuturi prin injectarea unei substante caustice
6) Ruperea acului
7) Abcesul local
8) Flegmonul fesier
15. Indicati 5 incidente/accidente ale injectiei intravenoase:
Raspuns:
1) Tumefierea tesutului perivenos
2) Necroza tesutului perivenos
3) Hematomul
4) Flebalgia
5) Ametelile
6) Lipotimia
7) Colapsul
8) Socul anafilactic
16. Precizati 5 cauze ce pot genera accidente/ complicatii in administrarea
medicamentelor:
Raspuns:
1) Greseli de administrare
2) Actiunea toxica a medicamentului
3) Hipersensibilitatea organismului
4) Socul anafilactic
5) Boala serului
6) Dezechilibru biologic
7) Modificarea florei microbiene
8) Lipsa indicatiei medicului

Completati spatiile libere astfel incat sa obtineti un enunt corect.

47
1)Calea orala este calea .........(1) ..... de administrare a medicamentelor, acestea putandu-se
resorbi la nivelul mucoasei ...........(2).......si intestinale.
Raspuns:
1 = naturala;2 = bucale.
2)Solutiile medicamentoase sau unguentele se aplica pe mucoasa a)..................... sub forma
b).......................vaginale
Raspuns:
a)=vaginala; b)=tampoanelor
3)Antibioticele sunt substante ..........(1).......... provenite din.............(2)..............celulelor vii sau
obtinute pe cale sintetica.
Raspuns:
1= organice;2=metabolismul
4. Interferonul este o substanta dotata cu proprietati a)................................, anticanceroase si
modulatoare ale functiei b).................................. a organismului.
Raspuns :
a=antivirale; b=imunitare
5. Anticoagulantele ...........(1)........... se folosesc in tratamentul ............(2).............. sub controlul
saptamanal al probelorde coagulare.
Raspuns :
1=cumarinice;2=ambulatoriu
6. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie reprezinta introducerea
medicamentelor ..........(1)..........si ..........(2)..........prin mucoasa respiratorie cu absorbtia
acestora la nivelul alveolelor pulmonare.
Raspuns : (1)- gazoase , (2) – volatile,
Medicamentele sunt substante extrase sau …….(1) …… din produse de origine ..........(1)..........,
vegetala sau minerala.
Raspuns : (1) - sintetizate, (2) – animala
7. Medicamentele sunt prescrise de catre ..........(1)..........si sunt notate in foaia de observatie
a pacientului internat sau pe ..........(2).......... in cazul pacientului ambulator.
Raspuns : (1)- medic , (2) – reteta
In organism, se obtine efect .....(1) ... sau ..... (2) ..... prin administrarea per os.
Raspuns : (1)- local , (2) – general
8. Prin comprese medicinale pot fi utilizate solutii ..........(1)........., decongestivante,
..........(2).........., astringente(rivanol).
Raspuns : (1)- dezinfectante, (2) – antiinflamatoare
9. Scopul..(1)...................................... medicamentelor este de a actiona local sau general asupra
..(2)......................................., in prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolii.
Raspuns: 1- administrarii; 2 – organismului;
10. Supozitoarele sunt forme ..(1).............................................. in care substanta activa este
cuprinsa intr-o masa..(2)......................................, care se topeste la temperatura corpului.
Raspuns: 1- medicamentoase; 2 – solida;

48
11. Chimioterapicele si antibioticele sunt ..(1).......................................care, introduse in
organism, distrug..(2).......................................... sau impiedica dezvoltarea lor.
Raspuns: 1- medicamente; 2 – microbii;
12. Vaccinarea este provocarea unei..(1).................................. active fata de anumite infectii,
prin declansarea aparitiei unor..(2)...................................., ce impiedica persoana sa faca boala.
Raspuns: 1- imunitati; 2 – anticorpi;
13. Rectal se introduc in organism medicamente cu scopul de a obtine efect…..(1)….. ( de
exemplu: golirea rectului) si……..(2)………( cu actiune la nivelul intregului organism).
Raspuns : (1)- local , (2) – general,
14. Administrarea medicamentelor pe cale percutanata reprezinta introducerea
medicamentelor prin suprafata...(1)………………….. cu absortie la nivelul.... (2)..............................
Raspuns : (1)- tegumentelor , (2) – pielii,
15. Injectia reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in
stare....(1)........................... cu ajutorul unui ac adaptat la ......(2)................. (acul traverseaza
tesuturile organismului).
Raspuns : (1)- lichida , (2) – seringa,

MODULUL 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:


1. Hemoptizia constituie eliminarea sangelui, pe gura, provenit din caile aeriene inferioare.
A
2. Hemoptizia este precedata de: senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic,
jena laringiana, tuse. A
3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. F
4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. F
5. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea
secretiei bronsice. A
6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. F
7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. A
8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. A
9. In astmul bronsic, bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si
hipersecretiei bronsice. A
10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste
40/min.F
11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. A
12. In starea de rau astmatic, tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. A
13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. F
14. Pneumonia pneumococica debuteaza printr-un stadiu de congestie alveolara – urmat
de hepatizatie rosie. A

49
15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5 - 39 grade C. F
16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. A
17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. F
18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. A
19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena. A
20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie. A
21 Hemoptizia constituie eliminarea sangelui, pe gura, provenit din caile aeriene
inferioare. A
22. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea
secretiei bronsice. A
23. In astmul bronsic, bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si
hipersecretiei bronsice. A
24. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. F

Asociati termenii din cele 2 coloane:


I.
1. astmul bronsic C a. bicarbonat de sodiu 3
2. pneumonia pneumococica D b. rifampicina 4
3. ulcer gastro-duodenal A c. miofilin 1
4. tuberculoza pulmonara B d. penicilina G 2
5. angina pectorala E e. nitroglicerina 5
f. ciprofloxacin
II.
1. astmul bronsic E a. aerosoloterapie
2. pneumonia pneumococica C b. virajul la tuberculina
3. bronsita cronica A c. hepatizatie rosie
4. ftizia D d. caverna
5. primo-infectia tuberculoasa B e. dispnee paroxistica
f. hematemeza
III.
1. tuberculoza primara D a. caverna
2. pneumonia pneumococica C b. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax E c. febra in platou – 40º C
4. ftizia A d. sancru de inoculare
5. astmul bronsic B e. aer in cavitatea pleurala
f. hiperpirexie

Marcati cu „x” raspunsul corect :


1. Dispneea este definita ca fiind:
a. oprirea respiratiei
b. patrunderea aerului in plamani
50
c. respiratie anevoioasa
d. eupnee
2. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este:
a. tahipnee
b. bradipnee
c. polipnee
d. eupnee
3. Tahipneea reprezinta:
a. respiratie anevoioasa
b. patrunderea aerului in plamani
c. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
d. scaderea frecventei respiratorii sub 20 resp/min
4. Eliminarea sangelui provenit din arborele bronsic reprezinta:
a. hematurie
b. hematemeza
c. vomica
d. hemoptizie
5. Disfagia reprezinta:
a. greutate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d. senzatie de foame exagerata
6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:
a. bradipnee
b. respiratie in patru timpi: inspiratie – pauza – expiratie – pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d. tahipnee
7. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversate
d. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
8. Hipoxia reprezinta:
a. cresterea oxigenului in sangele circulant
b. cresterea CO2 in sangele circulant
c. scaderea oxigenului in sangele circulant
d.oprirea respiratiilor
9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza:
a. bronhiile mari
b. pleura
c. parenchimul pulmonar

51
d. bronhiile mici
10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit sa:
a. intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat
b. pastreze greutatea corporala in raport cu varsta
c. evite practicarea sporturilor de iarna
d. sa respire pe gura in anotimpul rece
11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:
a. combaterea obstructiei, inflamatiei, spasmului
b. administrarea penicilinei G
c. administrarea de lichide calde
d. administrarea de nitroglicerina sublingual
12. BPOC –ul este complicatia:
a. pneumoniei pneumococice
b. astmului bronsic
c. bronsitei cronice
d. ftiziei
13. Termenul de BPOC reprezinta:
a. pneumotorax spontan
b. bronhopneumopatie obstructiva cronica
c. astm bronsic
d. bronsita cronica
14. Combaterea obstructiei in BPOC vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare
b. administrarea corticoizilor
c. tratament antibiotic
d. drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica
15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin dispnee:
a. paroxistica expiratorie
b. inspiratorie si expiratorie
c. paroxistica inspiratorie
d. Biot
16. Criza de astm bronsic are durata variabila:
a. 15 min. - 3 ore
b. 30 min.
c. 2 ore
d. 2-5 min.

17. Sputa din astmul bronsic este:


a. mucopurulenta
b. ruginie
c. alb-sidefie cu aspect perlat.

52
d. hemoptoica
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare, antispastice, simpaticomimetice
b. administrarea de antitusive
c. drenaj postural.
d. administrarea de cardiotonice
19. Inflamatia acuta a mucoasei bronsice corespunde:
a. astmului bronsic
b. tuberculozei pulmonare
c. bronsitei cronice
d. bronsitei acute
20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:
a. infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate, fibroze pulmonare
b. bacilul Koch
c. pneumococul
d. stafilococul
21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:
a. edemul pulmonar acut
b. emfizemul pulmonar, insuficienta respiratorie
c. pneumotoraxul
d. tuberculoza pulmonara
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:
a. reducerea iritatiei bronsice, tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul
bronhodilatator
b. chimioprofilaxia contactilor
c. administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
d. administrarea nitroglicerinei sublingual
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:
a. dispnee paroxistica inspiratorie
b. febra si junghi toracic
c. dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee
d. dilatarea bronhiilor mici si mijlocii
24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. rosie ruginie
c. alb–sidefie
d. Sanguinolenta
25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:
a. restrictiva
b. obstructiva
c. mixta

53
d. toate cele trei variante
26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie
b. administrarea de antibiotice
c. drenaj postural
d. paracenteza
27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:
a. vomica, febra 37,5º – 38º C, greata
b. expectoratie mucopurulenta, febra in platou
c. hiperpirexie
d. frison unic, febra 39º-40º C, junghi toracic
28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:
a. Penicilina G
b. Tetraciclina
c. Biseptol
d. Miofilin
29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi:
a. pleurezia sero-fibrinoasa
b. emfizemul pulmonar
c. edemul pulmonar acut
d. B.P.O.C.
30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:
a. repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat in vitamine
b. regim alimentar desodat
c. consum excesiv de lichide
d. consum excesiv de lipide
31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este:
a. rosie–ruginie, vascoasa, aderenta
b. sidefie-perlata
c. spumoasa, aerata
d. alb-perlata
32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:
a. leziuni tegumentare
b. leziuni cazeoase
c. leziuni fibro-cavitare
d. sindrom de condensare pulmonara

33. Primoinfectia TBC se face pe cale:


a. cutanata
b. aeriana
c. sexuala

54
d. bucala
34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. sancrul de inoculare, adenopatiile traheo-bronsice
b. leziuni condensate
c. leziuni cavitare
d. adenopatiile traheobronsice
35. Leziunea primitiva in TBC se numeste:
a. adenopatie traheo-bronsica
b. tuberculoza miliara
c. leziune cavitara
d. sancru de inoculare
36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe:
a. virajul la tuberculina si aspectul radiologic
b. teste de sensibilizare
c. bronhografie
d. foliculul tuberculos
37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este IDR la:
a. antimicotice
b. tuberculina
c. antibiotice
d. antivirale
38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective, cu exceptia:
a. intarirea rezistentei nespecifice a organismului
b. vaccinare antituberculoasa
c. vaccinare antigripala
d. izolarea pacientului
39. Leziunea caracteristica ftiziei este:
a. sancrul de inoculare
b. caverna
c. adenopatia satelita
d. granulia
40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. primoinfectia oculta
b. tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara
c. tuberculoza fibroasa
d. tuberculoza infiltrativa

41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:


a. corticoterapie
b. antiinflamatoare
c. antibiotice

55
d. tuberculostatice
42. Hemoptizia reprezinta hemoragia:
a. otorinolaringiana
b. nazala
c. provenita din arborele bronsic
d. hemoragia gingivala
43. Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:
a. tahicardie
b. tahipnee
c. bradipnee
d. eupnee
44. Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:
a. scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor
respiratorii
b. contaminarii cu pneumococ
c. comprimarii organelor abdominale
d. cresterii aportului de oxigen
45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:
a. senzatie de voma
b. caldura retrosternala si jena respiratorie
c. varsatura
. epistaxis
46. Durerea toracica poate avea drept cauze:
a. afectiuni cardiovasculare
b. afectiuni pleuropulmonare
c. afectiuni cardiovasculare si pleuropulmonare
d. afectiuni gastrice
47. Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:
a. reducere ireversibila a diametrului bronhiilor
b. dispnee expiratorie
c. reducerea reversibila a diametrului bronhiilor
d. raluri sibilante
48. O complicatie a pneumoniei este:
a. bronsita cronica
b. emfizemul pulmonar
c. insuficienta renala
d. pleurezia sero-fibrinoasa
49. Simptomul sugestiv pentru TBC este:
a. febra 40 – 41°C
b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani
c.frison unic: 30 – 40 minute

56
d. hiperpirexie
50. Spirografia exploreaza:
a. volumele pulmonare dupa efort
b. arborele traheo-bronsic, folosind substanta de contrast
c. volumele si capacitatile pulmonare
d. volumele pulmonare in timpul efortului
51. Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a. lipotimie
b. pneumotorax
c. hematemeza
d. colaps
52. Depistarea precoce a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:
a. spirografia
b. IDR Cassoni
c. IDR Dick
d. IDR la tuberculina
53. Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:
a. sonda Metras
b. bronhoscop
c. aparat Roentgen
d. spirograful
54. In perioadele febrile se recomanda;
a) regim alimentar sarac in proteine si calorii
b) regim alimentar desodat
c) regim alimentar bogat in proteine si calorii
d) bogat in lipide
55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) repaus la pat
b) linistirea si calmarea pacientului
c) administrarea de lichide calde
d) asigurarea toaletei bucale
56. Expectoratia constituie:
a) actul reflex si voluntar de eliminare a secretiilor
b) eliminarea sangelui pe nas
c) eliminarea pe gura de masa sanguina
d) act reflex involuntar de eliminare a scretiilor
57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele, cu o exceptie:
a) medicatie simpaticomimetica
b) tratamentul infectiei bacteriene
c) medicatie anticolinergica
d) administrare de alupent

57
58. Terapia astmului bronsic include:
a) ameliorarea manifestarilor acute
b) deranjul de postura
c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia
d) sedarea exagerata a pacientului
59. Dispneea paroxistica in astmul bronsic este consecinta a trei factori, cu exceptia:
a) edemul mucoasei bronsice
b) hipersecretie bronsica
c) spasmul
d) hiposecretia
60. Cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse, in hemoptiziile mijlocii, este de:
a) 50 – 100 ml
b) 100 – 300 ml
c) 500 – 1000 ml
d) 20 – 50 ml

SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
5 A C. Borundel – Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All 2011 – pg. 275
6 F . C. Borundel –Medicina interna pentru cadre medii – pg. 145
7 A . C. Borundel – Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All, Pg. 275
8 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33
9 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 25
10 F L. Titirca – “ Ghid de nursing “ – pg. 81
11 A C. Borundel – Manual de medicina interna pentru cadre medii – pg. 286
12 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 287-288
13 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 286
14 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 293
15 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 293
16 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 294
17 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306
18 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306
19 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306
20 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306

58
Asociati termenii din cele 2 coloane:
I.
1 C C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ - pg. 287
2 D C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 295
3 A C. Borundel – “Manual de medicina interna - pg. 464
4 B C. Borundel – Manual de medicina interna - pg. 318
5 E C. Borundel – “ Manual de medicina interna – pg. 384

II.
1 E C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 284
2 C C. Borundel - “ Manual de medicina interna “ – pg. 293
3 A C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 278
4 D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 311
5 B C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ – pg. 309
III.
1 D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 309
2 C C. Borundel – “ Manual de medicina interna” – pg. 293
3 E C. Borundel “Manual de medicina interna” – pg. 320
4 A C. Borundel “ Manual de medicina interna” – pg. 311
5 B C. Borundel “ Manual de medicina interna “- pg. 284
Marcati cu „x” raspunsul corect
1. c L. Titirca – Ghid de Nursing pag. 81
2. b Chiru F. IOBS pag. 118
3. c Chiru F. IOBS - pag. 122
4. d Chiru F. IOBS pag. 123
5. c Chiru F. IOBS pag. 147
6. b Chiru F. IOBS pag. 118
7. b Chiru F. IOBS pag. 115
8. c Chiru F. IOBS pag. 136
9. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36
11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
14. d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
15. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 25
16. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26
17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.285
18. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26
19. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.274
20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.275

59
21. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.276
22. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.278
23. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
24. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.285
25. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
26. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.287
27. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.293
28. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.295
29. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.294
30. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.295
31. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.293
32. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.293
33. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.308
34. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.309
35. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.307
36. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.308
37. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.308
38. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.315
39. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.311
40. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.314
41. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.318
42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33
43. b Chiru F. IOBOS pag. 118
44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 37
45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
46. c L. Titirca-Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag.37
47. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
48. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.312
49. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.309
50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 271
51. c Chiru F. IOBOS pag. 390
52. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.306
53. b Chiru F. Urgente medicale pag. 23
54. a Chiru F. IOBOS pag. 94
55. c Chiru F. Urgente medicale pag. 35
56. a Chiru F. IOBOS pag. 123
57. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.278
58. c Chiru F. Urgente medicale pag. 30
59. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
60. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34

60
1. Precizaţi 5 manifestari caracteristice pneumoniei pneumococice:
RĂSPUNS:
 Debut brusc
 Frison unic
 Febra “in platou”
 Junghi toracic
 Tuse
 Expectoratie ruginie
 Polipnee
 Tahicardie
 Frecvent herpes labial
2. Enumeraţi 5 probleme ale pacientului cu astm bronsic:
RĂSPUNS:
 Alterarea respiratiei
 Anxietate
 Deficit de autoingrijire
 Alterarea somnului
 Disconfort
 Alterarea comunicarii
3. Precizaţi 5 manifestari caracteristice starii de rau astmatic:
RĂSPUNS:
 Polipnee
 Tiraj
 Cianoza
 Hipertensiune arteriala
 Tahicardie
 Imposibilitatea de a vorbi
4. Precizaţi 5 interventii caracteristice afectiunilor respiratorii:
RĂSPUNS:
 Identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice si
indepartarea lor
 Ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
 Suportul psihic al pacientului
 Administrarea tratamentului medicamentos prescris
 Masurarea functiilor vitale
 Hidratarea corespunzatoare pentru fluidificarea secretiilor
5. Precizaţi 5 factori iritanti responsabili de aparitia bronsitei cronice:
RĂSPUNS:
 Tabagismul
 Alcoolismul
 Poluarea

61
 Vaporii iritanti din industria chimica
 Conditii atmosferice nefavorabile
6. Precizaţi 5 simptome caracteristice pneumoniei pneumococice:
RĂSPUNS:
 Frison unic
 Junghi toracic
 Febra “in platou”
 Tuse
 Expectoratie ruginie
 Facies vultuos
7. Enumeraţi 5 factori favorizanti ai aparitiei pneumoniei pneumococice:
RĂSPUNS:
 Frigul
 Umiditatea
 Alcoolismul
 Unele boli cronice
 Oboseala fizica si psihica
8. Enumeraţi 5 factori care contribuie la aparitia tuberculozei:
RĂSPUNS:
 Terenul
 Varsta
 Caracterul contaminarii
 Scaderea rezistentei organismului
 Unele tratamente
9. Precizaţi 5 simptome caracteristice tuberculozei primare:
RĂSPUNS:
 Tuse
 Astenie
 Inapetenta
 Scaderea ponderala
 Stare subfebrila
10. Precizaţi 5 simptome caracteristice tuberculozei secundare:
RĂSPUNS:
 Transpiratii nocturne
 Febra vesperala
 Tuse
 Expectoratie redusa sau abundenta
 Dispnee
11. Denumiti 5 metode de tatament ale afectiunilor pulmonare cronice:
Raspuns: „Medicina interna pentru cadre medii”, Borundel C., ed.all, 2009, p.279
a) Corticoterapia

62
b) Dezobstruarea bronsica
c) Ventilatia mecanica
d) Drenajul postural
e) Kineziterapia
f) Terapia ocupationala
g) Cura balneara
h) Climatoterapia
12. Precizati 5 alergeni obisnuiti ce provoaca astmul bronsic:
Raspuns: „Medicina interna pentru cadre medii”, Borundel C., ed.all, 2009, p.285
a) Polenul
b) Praful de camera
c) Parul si epiteliile de animale
d) Fungii atmosferici
e) Lapte, oua, carne
f) Penicilina
g) Acidul acetil salicilic
h) Aminofenazona
13. Indicati 5 simptome prezente in pneumonia pneumococica:
Raspuns: „Medicina interna pentru cadre medii”, Borundel C., ed.all, 2009, p.293
a) Infectie rinofaringiana
b) Astenie
c) Cefalee
d) Sensibilitate la frig
e) Junghi toracic
f) Fata congestionata intens pe partea bolnava
g) Buze cianotice
h) Tuse
i) Herpes in jurul buzelor
14. Numiti 5 factori care contribuie la aparitia tuberculozei pulmonare:
Raspuns: „Medicina interna pentru cadre medii”, Borundel C., ed.all, 2009, p.307
a) Terenul
b) Varsta
c) Caracterul contaminarii
d) Subalimentatie
e) Epuizare fizica sau psihica
f) Diabet, alcoolism
g) Corticoterapia
h) Aparare naturala slaba
15. Enumerati 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu astm bronsic:
Raspuns: „Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”, Titirca L.,
ed.Viata Medicala Romaneasca, 2008, p. 41 – 42

63
1) Aplicarea masurilor de urgenta in criza
2) Internarea pacientului cu „rau asmatic”
3) Mentinerea pacientului in pozitie sezand
4) Identificarea factorilor ce contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice
5) Ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale
6) Suport psihic al pacientului
7) Administrarea tratamentului medicamentos prescris
8) Masurarea functiilor vitale
9) Educarea pacientului
16. Enumerati 5 dintre cele mai obişnuite alergene care pot declansa criza de astm
bronsic:
Raspuns : Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag
285.
1. polenul,
2. praful de cameră,
3. părul şi scuamele de animale,
4. fungii atmosferici,
5. unele alergene alimentare (lapte, ouă, carne) sau medicamentoase (Acidul acetilsalicilic,
Penicilina, Aminofenazona, unele produse microbiene);
17. Precizati 5 manifestari de dependenta prezente in insuficienta respiratorie
acuta:
Raspuns corect:
- cianoza,
- dispnee,
- modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii,
- tahicardie,
- durere toracica,
- transpiratii abundente,
- anxietate,
- confuzie,
- delir.
18. Enumerati 5 manifestari de dependenta prezente in criza de astm bronsic:
Raspuns corect:
- uneori, stare prodromala: stranut, rinoree, tuse uscata, lacrimare, cefalee;
- dispnee cu caracter expirator;
- expiratie zgomotoasa/ wheezing;
- bradipnee;
- ortopnee (=dificultate de a respira în poziţie culcată, bolnavul fiind obligat să rămînă în
poziţie şezandă sau în picioare, în poziţie dreaptă.);
- tuse cu expectoratie (sputa vascoasa, albicioasa/ perlata);
- hipersecretie bronsica;
64
- transpiratii;
- senzatie de tensiune in torace;
- torace imobil, spatii intercostale marite;
- jugulare turgescente;
- ochi injectati;
- prurit;
- Indicaţi 5 simptome specifice ale astmului bronsic:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 285
 Debut brusc de abces brutal
 Dispnee
 Neliniste
 Prurit
 Hipersecretie
 Prodroame
 Stranut, lacrimare, cefalee
 Criza cu simptome caracteristice
19. Numiţi 5 manifestari de dependenta in insuficienta respiratorie acuta:
RĂSPUNS: L. Titirca, Urgente medico-chirurgicale, ed. Medicala, 2008, pag. 39
 Dispnee
 Cianoza
 Modificarea aplitudinii miscarilor respiratorii
 Tahicardie, durere toracica
 Transpiratii abundente, anxietate, confuzie, delir
(Titirca Lucretia ,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , Editura
Viata Medicala Romaneasca, 2008, pag. 41 ).
1. Bronsita acuta poate fi provocata de factori..(1)…………………………...(virusuri, bacterii,
etc.), sau de inhalarea unor substante ..(2)…………………….. (clor, amoniac, fum de tutun,
etc).
Raspuns: (1)- infectiosi, (2) – iritante, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
medii, Editura All, 2011, pag. 274).
2. Tuberculoza pulmonara este o boala............(1)..............provocata de .........(2).........,afectand
organismul in intregime, in doua etape.
Raspuns: (1)- infecto-contagioasa, (2) – bacilul Koch, (Borundel Corneliu, Medicina
interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 306).
3. Bronsita acuta poate fi provocata de factori..(1)…………………….(virusuri, bacterii), factori
alergici, inhalarea unor..(2)…………………………iritante(clor, amoniac, fum).
Raspuns: 1 – infectiosi; 2 – substante; „Medicina interna pentru cadre medii”,
Borundel C., ed.all, 2009, p.274
4. Bronsita cronica este un sindrom caracterizat prin..(1)…………, insotita de cresterea
secretiilor bronsice, permanenta sau..(2)……, necauzata de o boala sau leziune bronho-
pulmonara specifica.
65
Raspuns: 1 – tuse; 2 – intermitenta; „Medicina interna pentru cadre medii”,
Borundel C., ed.all, 2009, p.275
5. Astmul bronsic este caracterizat prin reducerea generalizata, variabila si......(1)..…, a
calibrului bronhiilor, cu crize de dispnee........(2)..... si raluri sibilante.
Raspuns: 1 – reversibila; 2 – expiratorie; „Medicina interna pentru cadre medii”,
Borundel C., ed.all, 2009, p.284
6. Pneumonia pneumococica este provocata de ..(1)…………care poate fi gasit frecvent la
indivizi ..(2)…………, ca saprofit, in cavitatea bucala si in faringe.
Raspuns: 1 – pneumococ; 2 – sanatosi; „Medicina interna pentru cadre medii”,
Borundel C., ed.all, 2009, p.293
7. Tuberculoza pulmonara este o boala provocata de.........(1)..…., afectand intregul
organism, interesand cu precadere........(2)…… si avand o evolutie cronica.
Raspuns: 1 – bacilul Koch; 2 – plamanul; „Medicina interna pentru cadre medii”,
Borundel C., ed.all, 2009, p.306
8. Punctia cavitatii pleurale se numeste a).................si se foloseste in scop diagnostic sau
b)...................al colectiilor purulente (piotorax) sau a celor serofibrinoase.„Chirurgie”
Raspuns: S. Daschievici, Ed. Medicala, 2010, pag. 209 a) toracocenteza b) evacuator
9. Fiind act chirurgical, punctia se executa folosindu-se materiale ……(1)…….. in conditii de
………(9)…. riguroasa.
Raspuns: „Chirurgie” S. Daschievici, Ed. Medicala, 2010, pag. 209
1) sterile 2) asepsie
10. Laringitele sunt inflamaţii ......(1)........... sau cronice, de natura virotică sau .........(2)........,
a mucoasei laringelui.
Raspuns : (1)- acute, (2) – bacteriana (Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
medii, Editura All, 2011, pag.273)
11. Bronşita acută este o inflamaţie acută a mucoasei bronşice, interesând de obicei
bronhiile ..... (1)...........şi ..... (2)........... şi frecvent traheea (traheobronşită).
Raspuns: (1)- mari, (2) – mijlocii, (Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
medii, Editura All, 2011, pag. 274).
12. Astmul bronşic este sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizată, variabilă
şi reversibilă, a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee ..... (1)........... , raluri ......
(2)............ si wheezing.
Raspuns : (1)- expiratorie, (2) – sibilante, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru
cadre medii, Editura All, 2011, pag 284).
13. In astmul bronsic, dispneea paroxistică este consecinţa a trei factori, care induc
bronhostenoza: ......... (1)....... mucoasei bronşice, ..... (2)...........şi spasmul.
Raspuns : (1)- edemul, (2) – spasmul, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
medii, Editura All, 2011, pag 284).
14. In criza de astm bronsic dispneea este paroxistă, ..... (1)..........., cu expiraţie..... (1)...........şi
suieratoare .

66
Raspuns : (1)- bradipneica, (2) prelungită, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru
cadre medii, Editura All, 2011, pag. 285).
15. La sfârşitul crizei de astm bronsic, apare tusea ..... (1)........... şi chinuitoare cu spută
vâscoasă, ................(2)........ bogată în eozinofile, cristale Charcot-Leyden şi spirale
Curschman.
Raspuns : (1)- uscată, (2) – albicioasă (perlată), ( Borundel Corneliu, Medicina interna
pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag 285).

MODULUL 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOLOGIE-

Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:


1. Sediul durerii in angina pectorala este in regiunea retrosternala medie sau inferioara,
mai rar precordial sau epigastric.
2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos
pana la nivelul ombilicului.
3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.
5. Repausul la pat este indicat pacientilor cu crize anginoase frecvente.
6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie reprezinta examinari
paraclinice invazive.
7. Tratamentul anginei pectorale include utilizarea medicamentelor cu efect antianginos si
antiischemic.
8. Principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana, in peste 95% din cazuri.
9. Forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic exista in 15% din cazuri.
10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.
11. Modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic includ si
cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)
12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice
opiacee, cu mentiunea ca efectul acestuia este limitat.
13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale apreciaza
gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.
15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de
stadiul si severitatea bolii.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane:
1.
A B
1. sedativ c. a. Morfina
2. opiacee a. b. Heparina
3. antianginos e. c. Diazepam
4. anticoagulant b. d. Aspirina

67
5. antiagregant e. Nitroglicerina
plachetar d.
f. Miofilin
2.
A B
1. Nifedipina a. actiune pe receptorii
betaadrenergici
2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de
conversie
3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare
4. Propranolol d. actiune asupra volumului
sanguin
5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.
f. actiune bronhodilatatoare
3.
A B
1. Dislipidemiile (cresterea a. principalul factor cauzal al I.M.A.
lipidelor serice)
2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte
de I.M.A.
3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la
debutul I.M.A
4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia
I.M.A.
5. Durerea toracica e. lipsit de manifestarile prodromale
f. se manifesta cu 2 luni inainte de IMA

Marcati cu X raspunsul corect


1. Medicatia de urgenta in HTA cu valori mari, consta in administrarea de:
a. anticoagulante
b. antiaritmice
c. diuretice
d. antiinflamatoare
2. Medicamentele urmatoare sunt betablocante, cu exceptia:
a. Propranolol
b. Metoprolol
c. Salbutamol
d.Labetolol
3. Complicatiile pacientului cu IMA, determinate de repausul absolut si prelungit, pot fi
evitate prin:
68
a. administrarea de morfina
b. mobilizarea precoce
c. reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.
d. reluarea activitatii dupa 24 ore

4. Principalul factor cauzal al I.M.A., in peste 95% din cazuri, este:


a. obstructia coronariana
b. fumatul
c. sedentarismul
d. alimentatia hiposodata
5. In I.M.A. conduita terapeutica, in spital, presupune efectuarea tratamentului:
a. antibiotic
b. anticoagulant
c. antiinflamator
d. bronhodilatator
6. In tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele:
a. cu efect antianginos si antiischemic
b. antialgice cu actiune retard
c. opiacee si sedative
d. cu efect bronhodilatator
7. Accesul dureros, in angina pectorala la majoritatea pacientilor dureaza:
a. 20-30 minute
b. 3- 5 minute
c. cel putin 2-3 ore
d. 30-60 minute
8. Complicatiile mai frecvente in hipertensiunea arteriala benigna sunt, cu exceptia:
a. trombozei cerebrale
b. glomerulonefritei hipertensive
c. infarctului miocardic
d. cardiopatie ischemica
9. Mobilizarea activa in IMA necomplicat, se recomanda reluarea plimbarilor in salon
astfel:
a. la 48-72 ore de la debut
b. la 12-24 de ore de la debut
c. dupa 8-10 zile
d. 2-3 zile
10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:
a. preparatele greu digerabile
b. reducerea severa a grasimilor animale
c. condimentele
d. conserve

69
11. Dieta in angina pectorala va fi:
a. hipercalorica, hiperglucidica
b. hipocalorica, hipolipemianta
c. hipercalorica, hiperlipidica
d. hipercalorica, hiperlipemianta
12. Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:
a. senzatie de frig in zona cefalica
b. cefalee
c. hipertensiune ortostatica
d. senzatie de somnolenta
13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. expunerea la frig
b. efectuarea de efort fizic
c. hiperglicemiile
d. efortul sexual
14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. stoparea efortului
b. administrarea de nitroglicerina
c. expunerea la frig
d. repaus la pat
15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:
a. administrarea de Heparina
b. mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
c. administrarea de Nitroglicerina sublingual
d. administrarea de insulina
16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:
a. stresul, infectii ale tractului urinar
b. diabetul zaharat, HTA, fumatul
c. hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator
d. socul hipovolemic
17. Cateterismul cardiac este:
a. un examen scintigrafic
b. un examen radiologic
c. o metoda invaziva de diagnostic
d. metoda neinvaziva de diagnostic
18. Tratamentul anginei pectorale include medicatie cu efect:
a. antianginos si antiischemic
b. antiinflamator
c. antiviral
d. antiinfectios
19. Simptomul principal in angina pectorala este:

70
a. durerea
b. insuficienta respiratorie
c. edemul
d. febra
20. In angina pectorala durerea este:
a. brusca, violenta ca „o lovitura de pumnal”, in etajul abdominal superior
b. localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara
c. localizata in regiunea lombara, unilateral
d. localizata in hipocondrul drept
21. Cefaleea in HTA apare :
a. de obicei dimineata, la trezire
b. spre seara, accentuata de schimbari de pozitie
c. insotita de paloare a fetei
d. schimbarea brusca de pozitie
22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:
a. feocromocitom
b. glomerulonefrita acuta
c. boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului
d. glomerulonefrita cronica
23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale are o evolutie:
a. rapida
b. progresiva
c. cu mortalitate ridicata
d. cu mortalitate scazuta
24. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare sunt, cu exceptia:
a. renale
b.endocrine
c. cardiovasculare
d. pulmonare
25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. insuficienta cardiaca globala
b. encefalopatie hipertensiva
c. infarct miocardic
d. anevrism de aorta
26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:
a. aparitia, de obicei, dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani
b. incidenta este mai mare la barbati
c. formele mai grave apar la femei
d. incidenta mai mare la adolescenti
27. Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala trebuie sa fie:
a. hipersodat

71
b. normosodat
c. hipo sau desodat
d. hipercaloric
28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:
a. limitarea eforturilor fizice
b. respectarea orelor de somn si de masa
c. implicarea in situatii conflictuale
d. respectarea programului de masa
29. Regimul hiposodat contine:
a. mai putin de 0,5 g sare/zi
b. 10-14 g sare/zi
c. 15-20 g sare/zi
d. 2-5 g sare/zi
30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:
a. tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic
b. EKG, fundul de ochi si probele functionale renale
c. EKG de efort, ex. Sputei
d. EKG si examen radiologic
31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul, cu exceptia:
a. arterei radiale
b. carotidei
c. venei femurale
d. artera humerala
32. Tahicardia reprezinta:
a. frecventa normala a respiratiei
b. frecventa scazuta a respiratiei
c. accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min
d. diminuarea frecventei pulsatiilor sub valorile normale
33. Bradicardia reprezinta:
a. accelerarea frecventei pulsatiilor
b. scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min
c. scaderea frecventei respiratiilor
d. cresterea frecventei respiratiei
34. Simptomul principal in angina pectorala este:
a. dispneea
b. insuficienta respiratorie
c. durerea
d. disuria
35. Perioada de deput in IMA dureaza:
a. 10 – 12 zile
b. 7 – 10 zile

72
c. 1- 2 zile
d. 3-5 zile
36. Durerea precordiala in angina pectorala este localizata:
a. 40-50% din cazuri in fosa iliaca dreapta
b. 10-20% din cazuri in hipocondrul drept
c. 80-90% din cazuri in flancul stang
d. 80 – 90% retrosternal
37. Durerea in IMA poate dura:
a. 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati
b. 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati
c. 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicardiace
d. 2 - 3 min
38. Infarctul miocardic este produs de:
a. scaderea contractiilor ventriculare
b. diabetul zaharat
c. obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii respective a
miocardului
d. hipotensiunea arteriala
39. Conduita de urgenta in IMA vizeaza:
a. oprirea hemoragiei
b. intreruperea efortului fizic
c. calmarea durerii si prevenirea mortii subite
d. accentuarea efortului fizic
40. Interventiile medicale cele mai indicate, in primele ore, la un bolnav cu IMA sunt:
a. ameliorarea durerii si reducerea anxietatii
b. supravegherea dietei si tranzitului intestinal
c. asigurarea confortului
d. crearea unui mediu psihologic favorabil
41. Tratamentul cu heparina impune sa se determine:
a. indicele de protrombina
b. creatina
c. colesterolul
d. indicele glicemic
42. Durerea in cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:
a. prezinta localizarea retrosternala
b. iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept
c. apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin
d. iradiaza in regiunea lombara
43. Febra in IMA apare:
a. 10-12 ore de la debut
b. 2-4 ore de la debut

73
c. 5-6 ore de la debut
d. 24-48 ore de la debut
44. Tratamentul igieno-dietetic in IMA consta in:
a. regim alimentar hiposodat
b. regim hipercaloric
c. regim hipoglucidic
d. regim hiperzaharat
45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:
a. diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu
b. antibioticelor, vasodilatatoare, antispastice
c. tonicardiacelor, antispastice, diuretice
d. tonicardiace si diuretice
46. HTA apare mai frecvent la femei:
a. dupa varsta de 25 ani
b. dupa varsta de 40 ani
c. dupa varsta de 60 ani
d. dupa varsta de 20 ani
47. HTA esentiala se mai numeste:
a. boala hipertensiva
b. hipertensiune permanenta
c. feocromocitom
d. boala hipotensiva
48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active la:
a. 24 – 48 de ore de la debut
b. 12 – 24 de ore de la debut
c. 14 zile de la debut
d. 7 zile de la debut
49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:
a. ionograma sanguina
b. hemoleucograma
c. probe hepatice
d. probe de coagulare
50. In HTA, factorii de risc sunt:
a. ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa,
obezitatea
b. ateroscleroza coronoriana
c. umiditatea
d. poluarea atmosferica

SURSA BIBLIOGRAFICA

74
I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
2 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
3 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
4 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
5 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
6 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
7 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
8 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
9 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.104
10 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105
11 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.107
12 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
13 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
14 – F – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
15 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411

II. Asociati termenii din cele 2 coloane


1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
1 – c; 2 – a; 3 – e; 4 – b; 5 – d

2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409


1 – c; 2 – d; 3 – e; 4 – a; 5 – b
3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104
1 – d; 2 – e; 3 – b; 4 – a; 5 – c
III. Marcati cu X raspunsul corect
1 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
2 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
3 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
4 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
5 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
6 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.99
7 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
8 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
9 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
10 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.112
11 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 384
12 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 385
13 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
14 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
15 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97

75
16 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
17 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.69
18 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.98
19 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
20 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
21 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
22 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 404
23 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
24 – d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
25 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
26 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
27 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
28 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
29 – d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
30 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98
32 – c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
33 – b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
34 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
35 – d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
36 – d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79
37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43
38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44
40 –a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45
41 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
43 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
44 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
47 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
48 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
49 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
50 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405

1. Respiraţia periodică Cheyne-Stokes, caracterizată prin alternanţe de ..... (1)........... (10 -


12") şi ..... (2)........... este o formă specială de dispnee.
Raspuns : (1)- apnee, (2) – polipnee, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
medii, Editura All, 2011, pag. 339).
2. Electrocardiografia este o metodă de investigaţie care se ocupă cu studiul

76
fenomenelor ..... (1)........... pe care le produce ..... (2)........... în cursul activităţii sale.
Raspuns : (1)- bioelectrice, (2) – inima, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru
cadre medii, Editura All, 2011, pag. 346).
3. Prin boli coronariene se înţelege tulburările produse de modificări ..... (1)........... sau.....
(2)........... ale arterelor coronare.
Raspuns : (1)- funcţionale, (2) – organice, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru
cadre medii, Editura All, 2011, pag. 381)
4. Angina pectorală de efort este o formă clinică a cardiopatiei ischemice, caracterizată prin
crize ......... (1)........... , paroxistice, cu sediu..... (2)........... , care apar la efort sau la emoţii,
durează câteva minute şi dispar la încetarea cauzelor sau la administrarea unor compuşi
nitrici.
Raspuns : (1)- dureroase, (2) – retrosternal, ( Borundel Corneliu, Medicina interna
pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 382).
5. În funcţie de etiologie se deosebesc: hipertensiunea arterială ......... (1)........... , în care nu
se poate evidenţia o cauză organică şi hipertensiunea arterială ..... (2)........... sau
simptomatică, în care este dovedită cauza.
Raspuns : (1)- esenţială, (2) – secundară ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru
cadre medii, Editura All, 2011, pag. 404).
6. Infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin a)..................... miocardica, determinata de o
b)....................... coronariana prin tromboza.
„Manual de ingrijiri” L. Titirca, pag. 531. a) necroza; b) obstructie

7. Durerea localizata retrosternal sau in regiunea ……(1)……..cu iradiere in umarul stang,


bratul si antebratul stang (fata interna) si in ultimele 2 degete ale mainii stangi sau la baza
gatului, se defineste ca 2).................... pectorala.
„Urgente medicale”, F. Chiru, S. Simion, C. Marcean, E. Iancu, vol. I, ed. RCR Print, Bucuresti,
pag 93 a) precordiala, 2)angina
1. Precizati 5 manifestari de dependenta prezente in infarctul miocardic acut:
Raspuns corect:
a) durere anginoasa, intensa (atroce, violenta, insuportabila si socogena );
b) nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus;
c) dureaza peste 30 minute.
d) Poate fi tipica (localizata retrosternal cu sau fara iradieri, instalata brusc si de
intensitate mare) sau atipica (regiunea gastrica).
e) dispnee,
f) anxietate marcata,
g) transpiratii reci,
h) sughit,
i) greturi, varsaturi,
- stare de slabiciune,
- ameteli,

77
- H.T.A.,
- se poate ajunge la colaps,
- hipertermie ( dupa 24-48 h ).
(Titirca Lucretia ,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , Editura
Viata Medicala Romaneasca, 2008, pag. 54-55).
2. Enumerati 5 probleme de dependenta ale pacientului cu infarct miocardic acut:
Raspuns corect:
- disconfort,
- anxietate,
- scaderea debitului cardiac,
- alterarea perfuziei tisulare,
- deficit de autoingrijire, intoleranta la efort,
- potential de complicatii.
(Titirca Lucretia, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , Editura
Viata Medicala Romaneasca, 2008, pag. 55).
3. Enumeraţi 5 cauze determinante ale anginei pectorale de efort:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 382
 Ateroscleroza coronariana
 Valvulopatiile aortice
 Anemia
 Tahicardiile paroxistice
 Hipertiroidismul
20. Denumiţi 5 simptome specifice ale bronhopneumoniei la copil:
RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie, ed. RCR Print, 2004, pag. 238
 Febra ridicata 40oC
 Dispnee (marcata)
 Polipnee
 Tiraj intercostal
 Tuse
 Cianoza perinazala
 Batai ale aripilor nasului
 Stare generala alterata
 Anorexie, coma hipoxica, tahicardie
 Edeme periferice

21. Enumeraţi 5 complicatii ale bronhopneumoniei la copil:


RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie, ed. RCR Print, 2004, pag. 239
 Insuficienta cardiaca
 Convulsii febrile
 Meningita bacteriana
 Diaree

78
 Varsaturi
 Deces
8.Enumerati 5 simptome ce insotesc hemoptizia:
Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p.29
a) Senzatie de gadilare a laringelui
b) Caldura retrosternala
c) Gust de sange in gura
d) Tuse iritativa
e) Sange expectorat rosu aprins, aerat, spumos
f) Sange amestecat cu un continut mucos sau mucopurulent
g) Paloare, anxietate, transpiratii,
h) Tahipnee, tahicardie
i) Scaderea T.A.
9. Numiti 5 interventii de urgenta folosite in hemoptizie:
Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p.29 - 31
a) Repaus absolut in pozitie semisezand
b) Repaus vocal absolut
c) Administrare de lichide reci in cantitati mici
d) Punga cu gheata pe regiunea retrosternala
e) Combaterea acceselor de tuse
f) Schimbarea lengeriei de corp a pacientului
g) Tratament hemostatic
h) Tratament chirurgical de urgenta

MODULUL 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE

Notati cu A (adevarat) au F (fals):


1. Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40 ani.
2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50 ani.
3. Localizarea durerii in ulcerul gastro-duodenal este in regiunea epigastrica.
4. Perioadele dureroase in ulcerul gastro-duodenal apar frecvent in cursul toamnei sau al
primaverii.
5. Hemoragia digestiva superioara este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-
duodenal.
6. Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.
7. Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza.
8. Melena reprezinta scaunul cu sange digerat, de culoare neagra, lucios “ca pacura”.
9. Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.
10. In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.
11. Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.
12. Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului, urmata de peritonita.

79
13. Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.
14. Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.
15. Colecistita acuta este inflamatia cu caracter acut a peretelui colecistic.
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. Ulcerul gastro-duodenal este:
a. pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal
b. inflamatie a mucoasei duodenale
c. inflamatie a intestinului subtire
d. inflamatie a mucoasei gastrice
2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in:
a. hipocondrul drept
b. epigastru
c. fosa iliaca dreapta
d. hipocondrul stang
3. Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de:
a. antispastice
b. antialgice
c. ingestie de alimente alcaline
d. antiinflamatoare
4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:
a. hemoragia
b. stenoza
c. malignizarea
d. varsatura
5. Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:
a. hematemeza, stenoza
b. malignizare, hematemeza
c. dureri mari si repetate, varsaturi
d. stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric
6. Colecistita acuta este:
a. inflamatia acuta a peretelui colecistic
b. pierderea de substanta a peretelui gastric
c. inflamatie a mucoasei duodenale.
d. inflamatie a mucoasei gastrice
7. Spalatura gastrica este contraindicata in:
a. intoxicatii alimentare
b. intoxicatii cu substante caustice
c. staza gastrica
d. intoxicatii medicamentoase
8. Stenoza esofagului este cel mai frecvent produsa de:
a. ingestia de substante caustice

80
b. volum gastric crescut
c. presiune gastrica crescuta
d. intoxicatii alimentare
9. HDS se exteriorizeaza prin:
a. hematemeza, hemoptizie
b. hematemeza, melena
c. hematemeza, hematurie
d.hemoptizie, vomica
10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:
a. scaun acoperit cu sange rosu
b. scaun negru ca pacura
c. varsatura alimentara
d. varsatura sanguinolenta
11. Paracenteza este punctia:
a. exploratorie a cavitatii peritoneale
b. evacuatorie a cavitatii toracice
c. evacuatorie a cavitatii pericardice
d. exploratorie a cavitatii pleurale
12. Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:
a. diagnostic, evacuator sau terapeutic
b. curativ, de drenaj sau hemostatic
c. diagnostic, drenaj sau hemostatic
d. scop curativ si terapeutic
13. Inflamatia acuta sau cronica a mucoasei duodenale se numeste:
a. duodenita
b. gastrita
c. peritonita
d. colecistita
14. Hemoragia gastroduodenala este complicatia cea mai frecventa a:
a. gastritei
b. stenozei
c. ulcerului gastroduodenal
d. colecistitei
15. Urmatoarele complicatii apartin ulcerului gastro-duodenal, cu exceptia:
a. perforatia
b. stenoza
c. hemoptizia
d. hematemeza
Raspunsuri:
Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456

81
2. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
3. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
4. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
5. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
6. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
7. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
8. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
9. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
10. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 458
11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 464
12. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 551
13. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 552
14. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 551
15. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 550
Marcati cu X raspunsul corect
1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
3. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
4. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
5. d Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
6. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 550
7. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126
8. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 450
9. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
10. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374
11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
13. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 475
14. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
15. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 461
22. Enumeraţi 5 semne generale si locale in colecistita acuta:
RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 550-551
 Febra
 Stare generala alterata
 Frisoane
 Durere
 Tulburari digestive
 Paliditate
 Transpiratii
 Stare subicterica sau icter
 Contractura musculara

82
23. Precizaţi 5 investigatii complementare pentru pacientul cu colecistita acuta:
RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 551
 HL
 VSH
 Bilirubina
 Urobilinogen
 Examen radiologic direct
 Ecografie
24. Enumeraţi 5 complicatii ale colecistitei acute:
RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 551
 Perforatia
 Gangrene
 Fistula
 Empiem
 Peritonita
 Angiocolita acuta
 Abcese hepatice
 Pancreatita acuta
25. Indicaţi 5 alimente recomandate in tratamentul chirurgical al colecistitei acute:
RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 552
 Apa
 Ceai dulce
 Sucuri de fructe
 Zeama de compot
 Supe de zarzavat
 Orez
 Gris
 Biscuiti
 Piscoturi
 Iaurt
. Indicati 5 interventii de urgenta folosite, in colica biliara, in spital:
Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 87 – 88
a) Repaus la pat
b) Recoltarea de sange si urina pentru examene de laborator
c) Calmarea durerii si a starii de agitatie
d) Calmarea varsaturilor
e) Alimentatie lichida
f) Combaterea infectiei
g) Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice
h) Punga cu gheata pe hipocondrul drept
 Tratament chirurgical

83
26. Denumiţi 5 agenti etiologici (germeni din caile biliare) specifici colecistite
acute:
RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 550
 Colibacilul
 Streptococus fecalis (Enterococul)
 Stafilococul
 Pneumococul
 Salmonella
 Streptococul
1. Prin colica biliara se intelege o durere a).................... violenta, localizata in b).......................
drept, cu iradiere pana in coloana vertebrala, umarul si omoplatul drept..
„Urgente medico-chirurgicale” L. Titirca, pag. 85
a) acuta ; b) hipocondrul
2. Durerea, prezenta in colica biliara, se datoreaza unor contractii a) ..........................reflexe ale
veziculei sau ale cailor b)...................... .
„Urgente medico-chirurgicale” L. Titirca, pag. 86
a) spastice; b) biliare
3. In colecistita acuta asociata cu pancreatita acuta refluxul sucului a)........................ in
vezicula biliara provoaca b)....................... mucoasei.
„Urgentele medicale” F. Chiru, C. Marcean, E. Iancu, S. Simion, pag. 171
a) pancreatic; b) inflamatia
4. Singurul tratament eficace pentru colecistita acuta este interventia a)......................... in
primele 24 - 48 ore sau de b)....................... in cazurile motivate prin evolutia acesteia.
„Urgentele medicale” F. Chiru, C. Marcean, E. Iancu, S. Simion, pag. 173
a) chirurgicala; b) urgenta
5. Irigoscopia reprezinta examinarea radiologica a a)........................ prin umplerea pe cale
b)...................... cu substante de contrast.
„Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali” L. Titirca, pag. 212;
a) colonului; b) rectala
6. Colecistografia reprezinta a)........................ veziculei biliare umpluta cu substanta de
contrast, administrata pe cale b)...................... , de cele mai multe ori.
„Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali” L. Titirca, pag. 214;
a) radiografierea; b) orala
7. Colangiografia reprezinta radiografierea cailor a)...................... inclusiv b)....................... pline
cu substanta de contrast administrata pe cale intravenoasa.
„Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali” L. Titirca, pag. 214;
a) biliare; b) colecistul

MODULUL 26 : NEFROLOGIE, UROLOGIE SI


NURSING IN AFECTIUNILE RENALE –

84
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice.
2. Polakiuria este o tulburare a diurezei.
3. Retentia de urina este emisia involuntara de urina.
4. Hematuria totala este de origine uretrala.
5. Edemul renal este alb, nedureros, moale.
6. Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.
7. Radiografia simpla ,“pe gol”, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.
8. Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.
9. IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor
renale.
10. Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.
11. In stadiul anuric din IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada
anuriei.
12. Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.
13. In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.
14. Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu.
II.Asociati termenii din cele 2 coloane.
1.
1. Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii
la iod
2. Urografia b. apreciaza valoarea functionala a fiecarui
rinichi in parte
3. Cistoscopia c. se mai numeste “rinichi artificial”
4. Pielografia d. studiaza prezenta unor calculi radioopaci
5. Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a
vezicii urinare
f. informatii asupra starii anatomice a cailor
excretoare
2.
1. Polakiurie C a. cresterea cantitatii de urina peste 2 l/24
ore 3
2. Incontinenta de urina E b. prezenta sangelui in urina 4
3. Poliurie A c. cresterea frecventei mictiunilor 1
4. Hematuria B d. prezenta puroiului in urina 5
5. Piuria D e. emisia involuntara de urina 2
f. prezenta glucozei in urina
3.
1. Disurie C a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore 5
2 Retentie de urina D b) suprimarea secretiei urinare 3
85
3 Anurie B c) dificultatea sau durerea la mictiune 1
4 Nicturie E d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli
vezica 2
5 Oligurie A e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea
pentru a urina 4
f) cresterea cantitatii de urina peste valoarea
normala

Marcati cu X raspunsul corect:


1. Recoltarea urinei pentru examene bacteriologice se face:
a. prin urinare intr-un recipient nesteril
b. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril
c. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar
d. dupa administrarea antibioticelor
2. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele, cu
exceptia:
a. oligurie, pana la anurie
b. HTA
c. hipostenurie
d. izostenurie
3. Alimentarea bolnavului cu IRA, care prezinta varsaturi frecvente, se face:
a. prin sonda duodenala
b. numai pe cale parenterala
c. prin clisme alimentare
d. sonda intestinala
4. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in:
a. administrarea de lichide in cantitate crescuta
b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul
c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol
d. administrare de lichide in cantitati scazute
5. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a. supraincarcare sodica si hidrica
b. hipokaliemie si hipercalcemie
c. HTA, insuficienta cardiaca
d. hipotensiune arteriala cu colaps
6. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat in perioada de:
a. formare a edemelor
b. formare si mentinere a edemelor
c. mentinere a edemelor
d. absenta edemelor
7. Retentia de urina reprezinta:

86
a. suprimarea secretiei urinare
b. emisia involuntara de urina
c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
d. emisia voluntara de urina
8. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:
a. suprimarea brusca a functiilor renale
b. leziuni degenerative renale
c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul
d. leziuni glomerulare
9. Dieta in faza compensata a IRA trebuie sa fie:
a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica
b. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica
c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica
d. normolipidica si hipoglucidica
10. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia:
a. evitarea infectiilor
b. depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a celor bilaterale
c. evitarea consumului de sare
d. tratarea corecta a infectiilor
11. In faza de vindecare a IRA, volumul de urina:
a. creste progresiv
b. ramane neschimbat
c. scade progresiv
d. creste si apoi scade semnificativ
12. Cauzele prerenale ale IRA sunt:
a. neoplasmul de prostata
b. obstructia uretrala
c. hipovolemia
d. hipotensiunea arteriala

13. Oliguria in IRA dureaza:


a. 10-14 zile
b. 1-2 luni
c. 2-3 saptamani
d. 2-4 zile
14. Edemul renal este:
a. rosu, nedureros, moale
b. alb, dureros, tare
c. alb, nedureros, moale
d. rosu, dureros, tare
15. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:

87
a. colaps vascular
b. constipatie
c. insuficienta cardiaca
d. glomerulonefrita
16. Hipovolemia este determinata de:
a. hemoragii importante
b. insuficienta cardiovasculara
c. hipotensiune arterial
d. gingivoragii
17. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc:
a. colica biliara
b. colica abdominala
c. colica renala
d. enterocolita
18. Simptome asociate, care pot aparea in colica renala sunt:
a. diaree
b. constipatie
c. anemie
d. polakiurie, tenesme vezicale
19. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:
a. administrarea de diuretice
b. administrare de laxative
c. punga cu gheata pe regiunea lombara
d. repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara
20. Calculii urici sunt:
a. duri, galben-bruni
b. albiciosi, moi si sfaramiciosi
c. neregulati si cenusii
d, rosii caramizii
21. Densitatea urinei in poliurie este:
a. 1001 - 1002
b. 1015 - 1020
c. 1030 - 1040
d. 1050 - 1060
22. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
a. este alb, nedureros, moale
b. este violaceu, dur, dureros
c. debuteaza la pleoape, fata, maleole
d. se pastreaza amprenta degetului la apasare
23. Prezenta puroiului in urina se numeste:
a. proteinurie

88
b. hematurie
c. piurie
d. albuminurie
24. Calculii renali pot fi formati din:
a. colesterol
b. acid uric
c. clorura de potasiu
d. clorura de sodiu
25. In litiaza urica se administreaza:
a. medicatie alcalinizanta
b. acid mandelic
c. acidifiante
d. colecistochinetice
26. Regimul recomandat in litiaza fosfo-calcica este:
a. sarac in acizi nucleici
b. sarac in oxalati
c. echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe
d. bogat in legume si fructe
27. Halena, in insuficienta renala acuta are miros:
a. amoniacal
b. de acetona
c. dulceag – gretos
d. fetid
28. Conduita terapeutica in stadiul de reluare a diurezei, din IRA prevede:
a. repaus absolut la pat
b. reducerea ratiei calorice
c. introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie
d. reducerea proteinelor
29. In administrarea orala de Furosemid diureza incepe dupa:
a. 20-60 min si se mentine 4-6 ore
b. 10 min si se mentine 2-3 ore
c. 3-15 min si se mentine 2-5 ore
d. 10-15 min si se mentine 24 ore
30. Polakiuria reprezinta:
a. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
b. cresterea frecventei mictiunilor
c. emisia involuntara de urina
d. scaderea frecventei mictiunilor
31. Colica renala poate sa fie determinata de urmatoarele cauze, cu exceptia:
a. migrarea unui calcul
b. abuzuri alimentare

89
c. zdruncinaturi
d. restrictii alimentare
32. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza:
a. urina din 24 de ore
b. prima urina de dimineata
c. 5 ml urina din mijlocul jetului urinar
d. 5 ml urina de la inceputul jetului
33. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. poliuria
b. anuria
c. infectia urinara
d. hidronefroza
34. Tratamentul chirurgical in litiaza renala este indicat in urmatoarele situatii, cu
exceptia:
a. cand apare infectia urinara
b. cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat
c. cand functia rinichiului nu este afectata
d. cand tratamentul renal nu da rezultate
35. Calculii renali au un diametru de:
a. 0.5 – 1 mm
b. 1 - 1.5 mm
c. peste 2 mm
d. sub 0,5 mm
36. Recuperarea functionala, anatomica, in formele medii de IRA, necesita:
a. 2-3 saptamani
b. 4-6 luni
c. 1-2 luni
d. 1-7 zile
37. Restabilirea diurezei in stadiul preanuric al IRA se face cu:
a. manitol si diuretice de ansa
b. antihistaminice
c. solutii perfuzabile
d. antibiotice
38. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter
b. obstructia unilaterala a cailor urinare
c. compresiunea ureterelor prin uterul gravid
d. stenoze ureterale
39. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:
a. 1500-2000 ml/zi
b. 600-700 ml/zi

90
c. 500-1000 ml/zi
d. 300-500 ml/zi
40. Cauzele postrenale ale IRA sunt:
a. hipovolemia
b. glomerulonefrite
c. obstructia cailor urinare
d. soc traumatic
41. Manifestarile digestive ale IRA sunt:
a. sughit, sete, anorexie
b. oboseala, somnolenta, astenie
c. facies teros, edeme declive
d. tahicardie
42. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. controleaza balanta lichidiana
b. pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul
conservator
c. creste sansa de supravietuire a pacientului
d. controleaza tulburarile electrolitice
43. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt:
a. dureri lombare, musculare
b. febra si scadere ponderala
c. somnolenta, stare confuzionala
d. dureri abdominale
44. Simptomele generale ale colicii renale sunt:
a. polakiurie
b. agitatie psiho-motorie, transpiratie
c. tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus
d. disurie
45. Poliuria este o tulburare:
a. a emisiei urinare
b. a diurezei
c. calitativa a urinii
d. retentie de urina
46. In litiaza urica se recomanda:
a. alimente bogate in oxalati
b. lapte, legume
c. alimente sarace in acizi nucleici
d. fructe
47. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a. tuberculoza renala
b. litiaza renala

91
c. cancerul renal
d. hidronefroza
48. Proteinuria inseamna prezenta:
a. glucozei in urina
b. albuminei in urina
c. sangelui in urina
d. prezenta proteinelor in sange
49. Hematuria de natura renala apare in:
a. adenom de prostata
b. litiaza renala
c. uretrite
d. litiaza biliara
50. Sechelele IRA pot evolua spre:
a. cancer renal
b. litiaza renala
c. insuficienta renala cronica
d. colica renala
51. Asistenta medicala, pentru calmarea durerii in colica renala, instituie urmatoarele, cu
exceptia:
a. aplicatii calde pe regiunea lombara
b. Buscopan 20-40 mg i.v.
c. tratament antibiotic
d. repaus la pat
52. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este:
a. Carbune animal
b. Odiston
c. Razebil
d. Pobilan
53. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:
a. bronhoscopia
b. urografia
c. ecografia
d. radiografia pulmonara
54. Urografia reprezinta examenul radiologic al:
a. aparatului renal, folosind substanta de contrast Odiston
b. aparatului renal, folosind substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectata prin
cateterism uretral
c. vezicii urinare
d. veziculei biliare
55. Radiografia renala simpla poate evidentia:
a. conturul si pozitia rinichilor

92
b. calculii biliari
c. chistul ovarian
d. starea functionala a rinichilor.
SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1 – A – C. Borundel, Medicina interna - 2011 pag. 581
2 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
3 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
4 - F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
5 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
6 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 585
7 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 589
8 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 590
9 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
10 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 205
11 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
12 – F – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
13 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 213
14 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
Asociati termenii din cele 2 coloane.
1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590
1 – d; 2 – a; 3 – e; 4 – f; 5 – c
2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583
1 – c; 2 – e; 3 – a; 4 – b; 5 – d
3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582
1 – c; 2 – d; 3 – b; 4 – e; 5 – a
Marcati cu X raspunsul corect
1 – c - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334
2 – b – C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888
3 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 891
4 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
5 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606
6 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 876
7 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
8 – a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
9 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
10 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
11 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 607
12 – c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
13 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606
14 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583

93
15 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
16 - a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 204
17 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 212
18 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 213
19 – d - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 214
20 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279
21 - a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282
22 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
23 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
24 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
25 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
26 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
27 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 206
28 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 210
29 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 237
30 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
31 – d - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
32 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 584
33 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
34 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
35 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
36 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 207
37 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
38 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 212
39 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
40 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
41 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206
42 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
43 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210
44 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213
45 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
46 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
47 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
48 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 585
49 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
50 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.2206
51 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214
52 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
53 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
54 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
55 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 217

94
1. Denumiţi 5 cauze ce duc la insuficienţă renală acută:
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p. 605
 Hipovolemia
 Cauze vasodilatatoare
 Cauze cardiovasculare
 Hipoperfuzie renala
 Hipotensiune arterială
 Insuficientă prerenala postoperatorie
 Glomerulonefrite
 Neoplasm vezical
 Neoplasm de prostată
 Obstrucţie uretrală
2. Numiţi 5 semne clinice ale insuficientei renale acute:
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p. 606
 Oboseala
 Anorexie
 Vărsături
 Halena amoniacală
 Respiraţie Kussmaul/Cheyne – Stokes
 Diateza hemoragică
 Somnolenţă
 Convulsii
 Agitaţie
 Comă

3. Precizaţi 5 elemente ale tratamentului conservator in insuficienta renala acuta:


RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p. 606
 Măsurarea aportului lichidian
 Cântărirea zilnică
 Limitarea lichidelor la 400 ml. +pierderile din ziua precedentă
 Modificarea dozelor de medicamente
 Tratamentul hiperkaliemiei
 Tratamentul acidozei
 Adăugarea agenţilor ce leagă fosfatul.
4. Enumeraţi 5 complicaţii ale insuficientei renale acute:
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p. 607
 Supraîncărcare sodică şi hidrica
 Hipertensiune intracraniană
 Hiperkaliemie
 Hiperfosfatemie

95
 Hipocalcemie
 Hiperuricemie
 Anemie
 Infecţii
 Hemoragii
 Ileus
 Pericardita
 Tulburări neurologice
5. Indicaţi 5 medicamente utilizate în colica renală:
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p. 611
 Atropina
 Procaina/Xilina
 Aminofenazona
 Algocalmin
 Mialgin
 Morfină
 Clordelazin
6. Indicati 5 manifestari de dependenta in insuficienta renala acuta:
Raspuns: „Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”, Titirca L.,
ed.Viata Medicala Romaneasca, 2008, p. 102
1) Tahicardie, H.T.A., aritmii
2) Edeme
3) Polipnee
4) Greturi, varsaturi, anorexie
5) Astenie, somnolenta, confuzie, coma
6) Mici hemoragii la nivelul pielii sia mucoaselor
7) Oligo-anurie
8) Uree sanguina, acid uric si creatinina crescute
9) Hiperkaliemie, hiponatremie
10)Acidoza metabolica
7.Precizati 5 manifestari de dependenta in litiaza renala:
Raspuns: „Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”, Titirca L.,
ed.Viata Medicala Romaneasca, 2008, p. 110
1) Durere lombara permanenta sau provocata de efort
2) Durere colicativa
3) Pozitie antalgica
4) Anxietate, neliniste, agitatie,
5) Tenesme vezicale
6) Disurie, polakiurie
7) Graturi, varsaturi
8) Paloare

96
9) Transpiratii, extremitati reci
10) Examinari paraclinice si de laborator
8. Precizati 5 simptome ce apar in colica renala:
Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 114 – 115
a) Durere de tip colicativ
b) Neliniste, agitatie, anxietate
c) Tenesme vezicale
d) Disurie, polakiurie, hematurie
e) Greturi, varsaturi
f) Oprirea tranzitului intestinal
g) Tahicardie, transpiratii
h) Hipotensiune arteriala
i) Febra moderata
59. Denumiti 5 interventii de urgenta folosite, in colica renala, in spital:
Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 116
a) Examenul complet de urina
b) Radiografie renala pe gol
c) Recoltarea de sange pentru examen de laborator
d) Calmarea durerii
e) Administrarea de antibiotice
f) Combaterea starii de soc
g) Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica
h) Tratament chirurgical la nevoie
9.Enumerati 5 manifestari clinice in litiaza renala .
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p 610
 Durerea
 Mictiuni frecvente si dureroase
 Neliniste si agitatie
 Hematurie macroscopica sau microscopica
 Poliurie cu urini clare
 Constipatie
27. Enumerati 5 alimente bogate in oxalati care vor fi evitate in litiaza oxalica .
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 1994, p. 546
 Cafea
 Ciocolata
 Rosii
 Fasole
 Varza
 Cartofi
28. Precizaţi 5 simptome in stadiul de insuficienta renala cronica decompensata
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 1994, p. 508

97
 Stare generala alterata
 Greata
 Varsaturi
 Diaree
 Paloare caracteristica a tegumentelor si mucoaselor
 Cefalee ,ameteli
 Dispnee
29. Enumeraţi 5 manifestari clinice ale pielonefritei acute.
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 1994, p. 599
 Febra cu instalre brusca sau progresiva .
 Frisoane
 Transpiratii
 Cefalee
 Dureri lombare frecvent unilaterale
 Polakiurie
 Mictiuni dureroase
30. Enumerati semnele retentiei azotate .
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 1994, p. 587
 Cefalee ,insomnie,astenie fizica ,somnolenta
 Anorexie, diaree , varsaturi .
 Miros amoniacal al aerului expirat amoniacal
 Hipertensiune arteriala
 Paloare ,slabire .

MODULUL 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA –

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:


1. Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului este facultativa pentru bolnavii internati in
serviciile de chirurgie.
2. Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale
tubului digestiv de la esofag pana la rect.
3. Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C),
examenul macroscopic, chimic, bacteriologic si citologic al bilei.
4. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti: reechilibrarea
nutritiva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv.
5. In preziua operatiei, bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea
abundenta. Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide.
6. Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale, la indicatia
expresa a medicului.

98
7. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila, insa cu toata dificultatea, este mai
usoara decat tratarea ulceratiei constituite.
8. Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor
fire in urma unui efort sau supuratia plagilor.
9. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza
progresiv in 48h.
10. Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme
deosebite.
11. O ascensiune a febrei in ziua a 3-a, a 4-a de la interventia chirurgicala, nu presupune
existenta unei complicatii.
12. Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange nu presupune nici o interventie din
partea asistentei medicale.
13. Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.
14. Colica abdominala este provocata de o contractie peristaltica, violenta a unui fragment
tubular.
15. Colica biliara este forma cea mai des intalnita a durerii biliare determinata de cresterea
brusca a presiunii in caile biliare.
Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1) Colica biliara A) Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si
intrahepatice
2) Litiaza biliara B) Inflamatii cu caracter acut ale peretelui
colecistic, de
diferite grade (congestie, supuratie, gangrena)
3) Colecistita acuta C) Afectiunea provocata de dezvoltarea unor
calculi biliari in vezicule sau in caile biliare.
4) Angiocolita D) Durere violenta in epigastru sau hipocondrul
drept cu iradiere in umarul drept
5) Stenoza pilorica E) Afectiune trombolitica
F) Complicatia ulcerului gastro-duodenal
2.
1) Ecografia A) Decelarea calculilor in caile biliare
2) Colangiografia B) Evidentierea prezentei calculilor
3) Gastroscopia C) Evidentierea permeabilitatii fluxului pe
venele hepatice
4) Angiografia D) Vizualizarea mucoasei stomacului
5) RMN E) Investigarea functiei renale
F) Detectarea tumorilor si a chisturilor

Marcati cu „x” raspunsul corect :

99
1. Pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale are urmatorul
obiectiv:
a. respectarea disciplinei spitalicesti
b. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica
c. respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire
d. respectarea pozitiilor impuse de medic
2. Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua:
a. urografie
b. esofagoscopie
c. evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate
d. clisme repetate
3. Pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu anemie include si administrarea de:
a. plasma
b. sange total conservat
c. administrarea de fier
d. masa eritrocitara
4. Complicatia postoperatorie mai frecventa la obezi este:
a) hiperhidratarea
b) insuficienta renala
c) hipertiroidism
d) boala tromboembolica
5. Regimul alimentar administrat bolnavului in preziua interventiei este:
a. dimineata si la pranz, regim obisnuit, iar seara regim hidric
b. nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei
c. regim hidric
d. regim obisnuit
6. Regiunile cu pilozitati se indeparteaza:
a. in seara dinaintea interventiei
b. cu 1 ora inaintea interventiei
c. cu 36 ore inaintea interventiei
d. cu 15 min inainte de interventie
7. Complicatia rahianesteziei este:
a. cefalee persistenta
b. tuse cu expectoratie sangvinolenta
c. greturi si varsaturi
d. tuse uscata
8. Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:
a. dupa 48 ore
b. dupa 2 saptamani
c. dupa 1 saptamana
d. cat mai precoce

100
9. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:
a. la 3 zile dupa interventia chirurgicala
b. in prima ora dupa interventie
c. in seara interventiei
d. la 24 ore dupa interventie
10. Dupa rahianestezie, pacientul este transportat de la sala de operatie la salon in pozitie:
a. decubit ventral
b. decubit lateral
c. decubit dorsal cu capul intors lateral
d. decubit ventral cu capul intors lateral
11. Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:
a. in prima zi
b. dupa 7 zile
c. dupa 48-72 ore
d. dupa 24 ore
12. Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza in umarul drept si subscapular
drept este prezenta in:
a. colica biliara
b. ulcer gastric
c. pancreatita acuta
d. colica renala
13. Colica biliara apare mai frecvent:
a. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic
b. dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn
c. dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci
d. dupa o masa saraca in grasimi
14. Colica biliara impune explorarea cailor biliare, pentru a depista cauza prin:
a. sondaj gastric
b. colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa
c. efectuarea ionogramei sanguine
d. cistografie
15. In colica biliara, bolnavului i se administreaza:
a. antialgice, antispastice, antiemetice
b. antitermice, antispastice
c. antibiotice, antispastice
d. antiemetice
16. Colica renala se caracterizeaza prin:
a. durere paroxistica in hipocondrul drept
b. durere lombara cu iradiere abdominala
c. durere precordiala

101
d. durere paroxistica cu sediu lombar unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului in
hipogastru si organele genitale externe
17. Tratamentul in colica renala se bazeaza pe administrarea de:
a. Antispastice, antialgice, bai calde
b. Bai reci si antiinflamatoare
c. Aplicatii locale calde
d. Antitusive, antitermice, antialgice
18.Pregatirea preoperatorie a bolnavului hepatic are in vedere:
a. Medicatie secretolotica si drenaj postural
b. Gimnastica respiratorie
c. Administrarea de antiagregate plachetare
d. Alimentatie bogata in proteine si perfuzii cu glucoza tamponata cu insulina

SURSA BIBLIOGRAFICA:
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537
2. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543
3. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-545
4. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-550
5. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-556
6. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-557
7. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-598
8. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-599
9. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-615
10. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-616
11. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
12 F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
13. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-659
14. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659
15. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659

Asociati termenii din cele 2 coloane


1.
1 - D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.546
2 - C Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 545
3 - B Medicina interna – corneliu Borundel – pg 550
4 - A Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 552
5 – F Medicina interna – Corneliu Borundel – pg 547
2.
1 - b Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.551
2 - a Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 547

102
3 - d Medicina interna – corneliu Borundel – pg 544
4 - c Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 544
5 – f Medicina interna – Corneliu Borundel – pg 544

Marcati cu „x” raspunsul corect

1. b – Chirurgie Daschievici-Mihailescu –pg. 535


2. c – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 551
3 d – Chirurgie Daschievici-Mihailescu –pg. 550
4 d – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 555
5 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 556
6 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 558
7 a– Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 615
8 d–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 616
9 c – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 615
10 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 615
11 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 617
12 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 660
13 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 660
14 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 660
15 a – Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 660
16 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 660
17 a - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 661
18 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 554

31. Enumeraţi 5 examene de laborator / investigatii necesare pentru pacientul cu


colica biliara:
RĂSPUNS: F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I, 2012, pag. 263
 HL
 VSH
 Bilirubina
 Transaminaza
 Lipaza
 Timp quick
 Sumar urina
 Examen radiologic
 Radiografie pe gol
 Ecografie abdominala
32. Indicaţi 5 interventii generale ale asistentului medical in conduita de urgenta
pentru pacientul cu colica biliara:
RĂSPUNS: F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I, 2012, pag. 263

103
 Repaus obligatoriu la pat
 Regim alimentar
 Supravegherea parametrilor circulatorii si a evolutiei pacientului
 Supravegherea eliminarilor urinare
 Sustinerea pacientului in timpul varsaturii
 Aplicatii abdominal calde sau reci
33. Enumeraţi 5 alimente interzise in litiaza biliara:
RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 549; F. Chiru, C. Marcean, Urgente
medicale vol.I, 2012, pag. 261
 Grasimi
 Oua
 frisca
 ciocolata
 varza
 maioneza
 slanina
 salam
 carnati
 prajeli
 condimente

34. Denumiti 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu boala ulceroasa:


Raspuns: „Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”, Titirca L.,
ed.Viata Medicala Romaneasca, 2008, p. 82
1) Asigurarea repaosului fizic si psihic al pacientului
2) Asigurarea dietei de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale
bolii
3) Pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru explorari functionale
4) Administrarea medicatiei prescrisa
5) Supravegherea functiilor vitale si vegetative
6) Supravegherea semnele de deshidratare si greutatea corporala
7) Bilantul ingest / excreta
8) Pregatirea preoperatorie a pacientului
9) Educarea pacientului in respectarea regimului igieno-dietetica
35. Numiti 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale cailor
biliare:
Raspuns: „Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”, Titirca L.,
ed.Viata Medicala Romaneasca, 2008, p. 88
1) Asigurarea repausului fizic, psihic si alimentar inperioada acuta a bolii
2) Supravegherea varsaturilor si notarea lor in foaia de temperatura

104
3) Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica
4) Asigurarea alimentatiei specifice, in perioadele duredoase
5) Pregatirea pacientului pentru examen radiologic
6) Recoltarea sangelui pentru examene de laboraor
7) Administrarea tratamentului antispastic, antiemetic si antiinfectios
8) Supravegherea durerii
9) Monitorizarea functiilor vitale si notarea lor in foaia de temperatura
10) Pregatirea psihica a pacientului pentru interventia chirurgicala
36. Indicaţi 5 semne/simptome caracteristice in ulcerul gastro-duodenal:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 457-458
 Durerea
 Arsura retrosternala (pirozis)
 Eructatii acide
 Gust acru sau amar
 Varsaturi
 Scadere in greutate in perioadele dureroase
37. Precizaţi 5 masuri terapeutice indicate de medic in caz de HDS:
RĂSPUNS: L.Titirca, Urgente medico-chirurgicale, pag. 98, 99
 Spalatura gastric cu apa de la gheata
 Aspiratie gastrica
 Calmarea bolnavului
 Perfuzie cu substituenti de volum
 Administrarea de hemostatice
 Punga cu gheata pe regiunea epigastrica
 Transfuzie cu sange sau masa eritrocitara
38. Enumeraţi 5 factori care pot declansa hemoragia gastro-duodenala:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 460
 Mese copioase
 Abuz de alcool
 Boli intercurente
 Traumatisme abdominale
 Sondaj gastric
 Unele medicamente (aspirina, cortizonice, fenilbutazona)
 Examene radiologice
39. Numiţi 5 manifestari ale hemoragiei gastro-intestinale acute:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 460
 Hematemeza
 Melena
 Slabiciune
 Ameteli
 Paloare

105
 Transpiratii
 Extremitati reci
 Scaderea TA
 Lipotimii
 Tahicardie
1 Dupa operatiile pe tubul digestiv, reluarea alimentatiei pe cale …..(1)….. este intarziata cu
2-5 zile, in acest timp pacientul fiind alimentat b).................... pentru a se aigura un repaus de
tranzit intestinal.
„Chirurgie” S. Daschievici, M. Mihailescu, Ed. Medicala, 2005, pag. 617 a) naturala; b)
perfuzabil / parental
2. Starea de subfebrilitate manifestata in primele a)..................... zile postoperator este indusa
de b)...................... de la nivelul plagii operatorii.
„Chirurgie” S. Daschievici, M. Mihailescu, Ed. Medicala, 2005, pag. 618 a) 2 zile; b)
resorbtia
3. Pacientul operat trebuie sa isi reia mictiunea spontana la un interval maxim de
a).................... ore dupa operatie, in caz contrar se va forma b)............................ si eliminarea
urinei se va face prin sondaj vezical evacuator..
„Chirurgie” S. Daschievici, M. Mihailescu, Ed. Medicala, 2005, pag. 618. a) 4-6 ore; b) globul
vezical

MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC –

Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:

1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.


2. Schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat se realizeaza de catre 2 asistente medicale.
3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea
ulceratiilor de decubit.
4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.
5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu
ajutorul carjelor, cadrului, bastonului.
6. Asistenta medicala, in timpul mobilizarii, va supraveghea doar mersul pacientului.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.
9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de
decubit.
10. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a se alimenta si a se hidrata.
11. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.
12. Afectiunile articulare limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca
singur.
13. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.

106
14. Mobilizarea reprezinta schimbarea de pozitie a pacientului.

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.


1.
A B
1 Aparat respirator a Pneumonie hipostatica
2 Pielea b Tromboze
3 Aparatul digestiv c Deformari articulare
4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor e Escara de decubit
f Fracturi
2.
A B
1 Imobilizare prelungita a exercitii din pozitia decubit dorsal
2 Mobilizare progresiva b escare de decubit
3 Ortostatism c tromboze
4 Aparatul locomotor d pozitie bipeda
5 Aparatul circulator e dozarea si gradarea exercitiilor
f deformari articulare

Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

1. Imobilizarea prelungita la pat predispune pacientul la:


a. greturi
b. varsaturi
c. escare
d. litiaza biliara
2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie:
a. antidecubit
b. relaxa
c. iarba de mare
d. de buret
3. Toaleta bolnavului imobilizat se face:
a) in cada
b) in pat
c) la dus
d) pe scaun
4. Pielea bolnavului imobilizat este:
a) fara tonicitate
b) elastica
c) grasoasa
107
d) rosie umeda
5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu:
a. fotoliul rulant
b. patul
c. cadrul
d. Scaunul
6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face la:
a. cinematograf
b. teatru
c. radio si T.V.
d. biblioteca
7. EKG-ul la un pacient imobilizat se face:
a. in salon
b. in cabinetul EKG
c. in cabinetul asistentelor
d. in laborator
8. Imobilizarea favorizeaza:
a. diareea
b. constipatia
c. varsaturile
d. accelerarea circulatiei
9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi bogat in:
a. lipide
b. glucide
c. proteine
d. celuloza si lichide
10. Trombozele venoase, la bolnavul imobilizat, se previn prin:
a. masaj usor al membrelor
b. tapotaj toracic
c. pudraj cu talc
d. masaj cervical
11. Pneumonia hipostatica se previne prin:
a. gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi
b. administrare de antibiotice
c. administrare de chimioterapice
d. administrare de antiemetice
12. Stimularea circulatiei cutanate, la bolnavul imobilizat, se face prin frictionarea:
a. zilnic cu alcool diluat
b. saptamanal cu alcool diluat
c. lunar cu alcool diluat
d. zilnic cu rivanol

108
13. Atitudinea asistentei medicale fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie:
a. indiferenta
b. blanda
c. violenta
d. agresiva

SURSA BIBLIOGRAFICA:
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
Nr. Raspu Bibliografie Nr.
intreba ns pagin
re a
1 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 65
“ – Chiru F.-
2 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 65
“ – Chiru F.- .
3 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 74
“ – Chiru F.-
4 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 70
“ – Chiru F.-
5 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 74
“ – Chiru F.-.
6 F “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 75
“ – Chiru F..
7 F “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 75
“ – Chiru F.-.
8 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 74
“ – Chiru F.-
9 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 74
“ – Chiru F.-
10 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 73
“ – Chiru F.-
11 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 72
“ – Chiru F.-
12 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 72
“ – Chiru F.-.
13 F “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 72
“ – Chiru F.-.
14 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos 73
“ – Chiru F.-

109
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1.
Nr. Bibliografie Nr. pagina
Intrebare/raspuns
1-a “Tehnica ingrijirii bolnavului” 1106
Mozes
2-e “Tehnica ingrijirii bolnavului” 1106
Mozes
3-d “Tehnica ingrijirii bolnavului” 1106
Mozes
4-b “Tehnica ingrijirii bolnavului” 1106
Mozes
5-c “Tehnica ingrijirii bolnavului” 1106
Mozes
2.
Nr. Bibliografie Nr. pagina
Intrebar
e/raspu
ns
1-b “Ingrijirea omului bolnav si sanatos” Chiru 75
F
2-a Ingrijirea omului bolnav si sanatos” Chiru 74
F
3-d Ingrijirea omului bolnav si sanatos” Chiru 76
F
4-f “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
5-c “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106

Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:


Nr. Raspun Bibliografie Nr.
intrebare s pagina
1 C “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
2 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1107
3 B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1107
4 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
5 B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
6 C “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1107
7 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1108
8 B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1108
9 D “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1108
10 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1108
110
11 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1108
12 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1108
13 B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1109

MODULUL 32 : ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

1. Enumerati 5 complicatii determinate de imobilizare prelungita a pacientului:


RĂSPUNS: S. Daschievici, M. Mihailescu, Chirurgie, ed. Medicala, 2010, p. 747-748
 Complicatii pulmonare / bronhopneumonia hipostatica
 Escare de decubit
 Infectie urinara
 Complicatii meningeale
 Retentia acuta de urina / glob vezical

MODULUL 34 : DERMATO-VENEROLOGIE SI NURSING SPECIFIC –

Precizaţi 5 manifestari ale infectiei HIV-SIDA la copil:


RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie pentru asistentii medicali, Colectia
Fundeni, 2004, pag. 455
 Febra persistenta
 Oboseala nejustificata
 Transpiratii abundente nocturne
 Diaree
 Hepatosplenomegalie
 Limfadenopatie generalizata

Indicaţi 5 circumstante de aparitie a infectiei cu virusul HIV-SIDA:


RĂSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed.
Viata Medicala, 2008, pag. 425
 Consumatorii de droguri
 Homosexualii si bisexualii
 Persoane care au primit transfuzii de sange
 Prostituati
 Persoane cu relatii heterosexuale cu mai multi parteneri
 Alte boli in antecedente
2 Denumiţi 5 interventii ale asistentilor medicali in ingrijirea bolnavilor cu HIV-SIDA:

RĂSPUNS: L. Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii


medicali, ed. Medicala, 2008, pag. 427
 Combate hipertermia
 Administreaza medicatia prescrisa de medic
111
 Asigura aport electrolytic dupa prescriptia medicului
 Monitorizeaza temperature de mai multe ori pe zi
 Hraneste pacientul
 Alimenteaza prin sonda nazo-gastrica
Enumeraţi 5 tipuri de substante dezinfectante utile in HIV-SIDA:
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011,
pag. 91
 Cloramina
 Hipocloritul
 Fenolii
 Alcoolul de 70o
 Apa oxigenata
 Sarurile de amoniu
Numiţi 5 masuri pentru prevenirea propagarii infectiei HIV-SIDA:
RĂSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed.
Viata Medicala, 2008, pag. 428, 429
 Pacientul trebuie sa stie ca nu este un rezervor de virus, ca este contagios pe anumite cai
si are anumite obligatii
 Sa nu doneze sange
 Sa nu imprumute seringi, ace, obiecte de uz personal
 Sa informeze partenerul sexual despre boala lui
 Sa nu aiba relatii sexuale intamplatoare, fara protectie
 Sa respecte regulile de educatie sanitara
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:
1. Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV.
2. Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infectarii cu virus HIV.
3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta.
4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.
5. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.
6. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale.
7. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5’.
8. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata.
9. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului.
10. Hidratarea parenterala cu perfuzii glucozate 10% si vitamine se face numai la indicatia
medicului.
11. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.
12. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei.
13. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor
seropozitivi.
II. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1.

112
A B
1 Tratamentul micozelor a Nistatin
2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Interferon
3 Tratamentul limfomului malign c Eritromicina
4 Tratamentul infectiei streptococice d Ciprofloxacina
5 Tratamentul infectiei cu salmonella e Aciclovir
F Clexan
2.
A B
1 Pneumocystis carinii a Cotrimoxazol + Sulfadiazina
2 Toxoplasma gondii b Cotrimoxazol
3 Giardia intestinalis c Tiabendazol
4 Strongiloides stercoralis d Ampicilina
5 Hemophilus influenzae e Metronidazol + Furazolidon
f. Miofilin

Marcati cu „x” raspunsul corect :


1. SIDA este cauzata de:
a) retrovirus
b) treponema pallidum
c) enterovirus
d) virusul HIV
2. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de:
a) 6 – 12 luni
b) 2 – 4 ani
c) 5 – 10 ani
d) 1 an
3. Rezistenta HIV in mediul extern este:
a) crescuta
b) slaba
c) foarte crescuta
d) inexistenta
4. Virusul HIV poate fi izolat din:
a) sange, sperma, secretie otica
b) sange, sperma, secretie vaginala
c) sange, secretie salivara, LCR
d) sperma
5. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu:
a) antivirotice
b) antihistaminice
c) antiemetice
113
d) antibiotice
6. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este:
a) testul alergologic
b) IDR la tuberculina
c) testul ELISA
d) testul ADN
7. Protectia personalului medico-sanitar impotriva infectarii cu HIV se face prin:
a) vaccinare
b) masuri preventive ca in hepatita transmisa parenteral
c) protectie cu antibiotice
d) recoltarea marcarilor virali
8. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda:
a) intreruperea sarcinii
b) continuarea evolutiei sarcinii
c) cat mai multe nasteri
d) folosirea metodelor contraceptive
9. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la:
a) folosirea obiectelor personale
b) folosirea baii
c) indepartarea donatorilor infectati
d) izolarea suspectilor
10. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in cel mult:
a) 10 ani
b) 5 ani
c) 3 ani
d) 1 an
11. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta:
a) cresterea apetitului alimentar
b) febra
c) cresterea apetitului sexual
d) varsatura
12. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de lipsa:
a) conditiilor de mediu
b) locuintei
c) sustinerii sociale
d) banilor
13. Primul obiectiv al asistentei medicale, in ingrijirea unui pacient cu SIDA, este:
a) ameliorarea confortului pacientului
b) orientarea in timp si spatiu
c) indepartarea depresiei
d) ameliorarea varsaturilor

114
SURSA BIBLIOGRAFICA:
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos
Nr. Raspu Bibliografie Nr. pagina
intrebare ns
1 F “Ingrijiri speciale acordate 425
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.
2 A “Ingrijiri speciale acordate 425
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.
3 A “Ingrijiri speciale acordate 426
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.
4 A “Ingrijiri speciale acordate 426
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.
5 A “Ingrijiri speciale acordate 426
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.
6 F “Ingrijiri speciale acordate 426
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.
7 A “Ingrijiri speciale acordate 427
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.
8 F “Ingrijiri speciale acordate 427
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.
9 A “Ingrijiri speciale acordate 427
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.
10 A “Ingrijiri speciale acordate 427
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.
11 F “Ingrijiri speciale acordate 427
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.
12 A “Ingrijiri speciale acordate 428
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.
115
13 A “Ingrijiri speciale acordate 428
pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”


1.
Nr. Bibliografie Nr. pagina
Intrebare
/
raspuns
1-a “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
2–e “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
3–b “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
4–c “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
5–d “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
2.
Nr. Bibliografie Nr. Pagina
Intrebare/
raspuns
1–b “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
2-a “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
3-e “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
4-c “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
5-d “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu

Marcati cu „x” raspunsul corect :


Nr. Raspuns Bibliografie Nr.
intrebar pagina
116
e
1 D “Ingrijiri speciale acordate pacientilor” 425
Lucretia Titirca
2 C “Puericultura si pediatrie” Marcean si 455
Mihailescu
3 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 220
4 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 219
5 D “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
6 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea. 222
7 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 224
8 A “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 223
9 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 223
10 A “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 222
11 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 426
catre asistentii medicali” Titirca L.
12 C “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 426
catre asistentii medicali” Titirca L.
13 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 426
catre asistentii medicali” Titirca L.
1. Precizaţi 5 manifestari ale infectiei HIV-SIDA la copil:
RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie pentru asistentii medicali, Colectia
Fundeni, 2004, pag. 455
 Febra persistenta
 Oboseala nejustificata
 Transpiratii abundente nocturne
 Diaree
 Hepatosplenomegalie
 Limfadenopatie generalizata
2.Indicaţi 5 circumstante de aparitie a infectiei cu virusul HIV-SIDA:
RĂSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed.
Viata Medicala, 2008, pag. 425
 Consumatorii de droguri
 Homosexualii si bisexualii
 Persoane care au primit transfuzii de sange
 Prostituati
 Persoane cu relatii heterosexuale cu mai multi parteneri
 Alte boli in antecedente
3.Denumiţi 5 interventii ale asistentilor medicali in ingrijirea bolnavilor cu HIV-
SIDA:
RĂSPUNS: L. Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
117
medicali, ed. Medicala, 2008, pag. 427
 Combate hipertermia
 Administreaza medicatia prescrisa de medic
 Asigura aport electrolytic dupa prescriptia medicului
 Monitorizeaza temperature de mai multe ori pe zi
 Hraneste pacientul
 Alimenteaza prin sonda nazo-gastrica
4.Enumeraţi 5 tipuri de substante dezinfectante utile in HIV-SIDA:
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011,
pag. 91
 Cloramina
 Hipocloritul
 Fenolii
 Alcoolul de 70o
 Apa oxigenata
 Sarurile de amoniu
5. Numiţi 5 masuri pentru prevenirea propagarii infectiei HIV-SIDA:
RĂSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed.
Viata Medicala, 2008, pag. 428, 429
 Pacientul trebuie sa stie ca nu este un rezervor de virus, ca este contagios pe anumite cai
si are anumite obligatii
 Sa nu doneze sange
 Sa nu imprumute seringi, ace, obiecte de uz personal
 Sa informeze partenerul sexual despre boala lui
 Sa nu aiba relatii sexuale intamplatoare, fara protectie
 Sa respecte regulile de educatie sanitara

MODUL 37: BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC-

Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:


1. Diabetul zaharat poate exista fara ca bolnavul sa acuze vreo tulburare.
2. Printre cauzele DZ tip I nu se numara ereditatea si infectiile virale.
3. DZ tip II apare dupa 40 ani, mai ales la persoanele obeze.
4. De obicei, hipoglicemia si coma hipoglicemica sunt complicatii secundare tratamentului
cu insulina.
5. Alimentele care vor fi consumate cu restrictie de un diabetic sunt: carnea, pestele, ouale,
branzeturile fermentate.
6. Prezenta corpilor cetonici in urina se intalneste in coma diabetica si la pacientii cu
varsaturi prelungite.
7. Administrarea de insulina i.v. se face numai in cazul comei hipoglicemice.

118
8. Una din manifestarile de dependenta in accesul gutos este durerea aparuta noaptea
brusc, violent, insuportabil, este monoarticulara.
9. Tratamentul cu antidiabetice orale se face in DZ tip I.
10. Antidiabeticele orale sunt contraindicate in sarcina la o diabetica.

II. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.


1.
A B
1. DZ tip II a. Antiinflamatoare
2. DZ tip I b. Solutie glucoza hipertona
3. Coma hiperglicemica c. Antidiabetice orale
4. Coma hipoglicemica d. Insulina administrata i.v.
5. Guta e. Insulina administrata s.c.
f. Antibiotice
2.
A B
1. coma diabetica a. actioneaza prompt in hipoglicemii
2. cortizolul b. complicatie vasculara
3. glucagonul c. o complicatie grava a diabetului
zaharat
retinopatia diabetica d. este secretat de celulele A
4. hipoglicemie e. poate fi generat de arteriopatia
diabetica
f. complicatie secundara
3.
A B
5. coma diabetica g. actioneaza prompt in hipoglicemii
6. cortizolul h. complicatie vasculara
7. glucagonul i. o complicatie grava a diabetului zaharat
8. retinopatia diabetica j. este secretat de celulele A

9. hipoglicemie k. poate fi generat de arteriopatia diabetica


l. complicatie secundara

Marcati cu „x” raspunsul corect :


1. Semnele de recunoastere a comei hiperglicemice sunt:
119
a) Tremuraturi, piele uscata
b) Piele uscata, tremuraturi, greturi, varsaturi
c) Greturi, varsaturi, piele uscata, instalare lenta
d) Pruit
2. Pacientul cu diabet zaharat este o persoana care necesita:
a) Intreruperea activitatii profesionale
b) Desfasurarea actiunilor respectand indicatiile de regim si tratament
c) Nu are restrictii privind efortul fizic
d) Intreruperea activitatii intelectuale
3. Comei hipoglicemice ii sunt caracteristice urmatoarele manifestari de dependenta:
a) Halena acetonica
b) Tremuraturi, transpiratii
c) Transpiratii, ameteli, astenie, foame exagerata
d) Halena amonicala
4. Din alimenatia pacientului cu obezitate se vor reduce urmatoarele alimente:
a) Produsele rafinate (ciocolata, frisca, maioneaza)
b) Legumele si frutele proaspete
c) Carnea slaba si laptele degresat
d) Vanat si peste
5. Din alimentatia pacientului cu guta, sunt excluse urmatoarele grupe de alimente:
a) Viscere, alimente excitante;
b) Legume
c) Lactate
d) Fructe
6. Insulina este indispensabila in:
a) Diabetul de tip I
b) Hipoglicemii
c) Diabetul de tip II
d) Hipercolesterolemii
7. Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul:
a) diabetului zaharat tip I
b) hipoglicemiei
c) diabetului zaharat de tip II
d) obezitatii
8. O unitate internationala de insulina obisnuita echilibreaza:
a) circa 4 gr glucoza
b) 20 gr glucoza
c) 10 gr glucoza
d) circa 2 gr glucoza
9. Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la:
a) copii si adolescenti

120
b) adulti
c) varstnici
d) nou-nascuti
10. La varstnicii care prezinta complicatii renale, tratamentul antidiabetic este condus
dupa:
a) exclusiv valorile glicemiei
b) valorile glicemiei si glicozuriei
c) valorile glicozuriei
d) valorile ionogramei
11. Pacientul cu obezitate prezinta urmatoarele probleme de dependenta, cu exceptia:
a) tranzitului intestinal normal
b) alterarii mobilitatii
c) tulburarilor circulatorii si respiratorii
d) intolerantei la activitatea fizica
12. Insulina se va injecta de 3 ori pe zi:
a) la 15 minute dupa masa
b) cu 60 de minute inaintea meselor principale
c) la 30 de minute dupa mesele principale
d) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale
13. Diabetul zaharat prezinta urmatoarea triada simptomatica:
a) Polifagie,obezitate,hiperlipidemie
b) Polipnee,poliurie,tahicardie
c) Polifagie,polidipsie,poliurie
d) Polifagie,polakiurie, polidipsie
14. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin:
a) anemie
b) hiperglicemie si glicozurie
c) cresterea lipidelor in sange
d) hipoglicemie si abuminurie
15.Diabetul zaharat evolueaza in:
a) 2 stadii
b) 5 stadii
c) 3 stadii
d) 4 stadii
16. Guta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a) Manifestari articulare specifice
b) Leziuni viscerale (mai ales renale)
c) Manifestari respiratorii grave
d) Alterarea metabolisului proteic
17. Elementul clinic decisiv pentru diagnosticul gutei este:
a) costipatia

121
b) flebita
c) artrita
d) arteriopatia
18. Alimentatia bolnavului de guta poate fi:
a) Hipercalorica
b) Hipocalorica
c) Hiperproteica
d) Hiperlipid
19. Pacientul cu acidoza prezinta urmatoarele simptome:
a) Astenie, somnolenta-coma
b) Convulsii tonico-clonice
c) Pierderea monoculara sau binoculara a vederii
d) Transpiratii profuse si foame exagerata
20. Coma diabetica poate fi declansata de:
a) Efortul fizic prelunigit
b) Cresterea activitatii fizice
c) Consumul de alcool
d) Intreruperea insulinoterapiei
21. Semnele majore din coma diabetica sunt:
a) Respiratie Kussmaul, deshidratare globala, somnolenta
b) Agitatie psihomotorie
c) Cefalee, diplopie, anxietate
d) Tulburari neurologice si contracturi
22. Principiile nutritive ce se vor cantarii inainte de ingerare pentru pacientii cu diabet,
sunt:
a) Hidratii de carbon
b) Lipide vegetale
c) Proteinele
d) Vitaminele
23. Gangrena uscata apare frecvent pe fondul unei:
a) Suprainfectari a unei leziuni declansatoare
b) Ischemii acute
c) Tumefieri locale
d) Ischemii cronice progresive

SURSA BIBLIOGRAFICA
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals)
1-A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag.683
2- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 683
3- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 693
4- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 696

122
5- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 702
6- A L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag413
7- F L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag415
8- A L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag 410
9- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 708
10- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 708
II.Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1-c L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag 414
2-e L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag415
3-d L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag416
4-b L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag416
5-a L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag410
2 1-c C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 695
2-a C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 687
3-d C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 687
4-b C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 699
5-f C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 696
3 C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 696,713,721
1-c C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 713
2-a C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 721
3-d C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 721
4-b C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 712
5 f C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 699

II. Marcati cu X raspunsulcorect:


1- c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag695
2-b Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 709
3-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 696
4-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 720
5-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 732
6-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 705
7-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 708
8-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 706
9-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 707
10-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 706
11-a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”pag 407
12-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 706
13-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 690
14-b Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 684
15-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 690

123
16-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 730
17-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 731
18-b Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 732
19-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 695
20-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 696
21-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 695
22-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 703
23-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 700

MODUL 37: BOLI METABOLICE , DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC-

1.Enumerati 5 tipuri de complicatii cronice ale diabetului zaharat:


RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2007, p. 697-698
 Complicatii vasculare / microangiopatie / macroangiopatie
 Complicatii infectioase / furuncule / abcese / TBC pulmonar / infectii genital / vulvo-
vaginite
 Complicatii oculare / retinopatie
 Complicatii renale / glomeruloscleroza / pielonefrita / nefropatie
 Complicatii nervoase / pareze / neuropatie periferica
 Hiperlipoproteinemie
 Litiaza biliara
 Parodontoza
2.Numiţi 5 semne clinice prezente la un pacient cu diabet zaharat aflat in stadiul de
coma diabetica:
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2007, p. 695-696
 Paloare
 Respiratie Kussmaul
 Somnolenta
 Hipotermie
 Deshidratare
 Hipotensiune arteriala
 Poliurie
 Ochi infundati in orbite
 Facies emaciat
 Comă DACA E IN COMA, E COMA !

MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC –

I.Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

124
1. Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un
grup de virusuri hepatotrope (A,B,C,D si E) si prezinta doua modalitati distincte de
transmitere: una digestiva si alta parenterala.
2. Hepatita virala A (HVA) este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala.
3. Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.
4. Pe langa sindromul icteric, in hepatita virala se evidentiaza hepatomegalia care
depaseste rebordul costal cu cativa cm.
5. Caile biliare, stomacul, duodenul, pancreasul sunt implicate in procesul infectios.
6. Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia
persistenta cu virus hepatic B si C.
7. Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta, cu rol
patogenic si simptomatic.
8. Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline
standard.
9. Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor,
supus unor complexe procedee de purificare si concentrare.
10. Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare
de imbolnavire, ci si tuturor sugarilor.
11. Vaccinarea antihepatita C se face cu vaccin antihepatita C.
12. Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmare a infectiei cu virusul
hepatic B
13. Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.
14. Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage (tantari, plosnite etc) constituie o
eventualitate posibila.
15. Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala
acuta de tip B in cursul sarcinii.
II.Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1.
A B
1. Izvorul de a. Contactul nemijlocit intre persoana receptiva si
infectie,,,b eliminatorul de germeni
2. Calea de b. Organismele vii in care patrund agentii patogeni si
transmitere ,,,a se multiplica
directa
3. Calea de c. Totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care
transmitere nu prezinta imunitate fata de o anumita boala
indirecta,,,d infectioasa
4. Masa d. Transmitere unor elemente din mediul extern
receptiva,,,c
5. Agentii e. Microorganisme patogene care produc boala
infectiosi,,,f infectioasa

125
f. Factorii economico-sociali
2.
A B
1.epidemiolog a.aparitia unui numar redus de imbolnaviri in randul populatiei
ia b
2.sporadicitat b.studiaza bolile cu raspandire mare in randul populatiei
ea a
3.epidemia c c.boala se afla in mod permanent in anumite teritorii
4.endemia d d.izbucnirea aceleiasi boli la un numar mai mare de persoane
dintr-o regiune
5.pandemia f e.microorganisme patogene care produc boala infectioasa
f.boala infectioasa care se extinde pe un teritoriu foarte mare

III.Marcati cu „x” raspunsul corect :


1. Incubatia in hepatita B este de:
a) 2 - 6 saptamani
b) 1 ½ - 6 luni
c) 2 - 23 saptamani
d) 1 - 2 ani
2. Virusul hepatitei B este prezent:
a. in saliva, lichidul seminal si sange
b. pe tegumente
c. pe regiunile paroase
d. lichid seminal
3. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect:
a. laxativ
b. hepatoprotector
c. antialgic
d. antidiareic
4. Scaderea amoniemiei, se realizeaza prin administrarea intravenos in perfuzie lenta,
solutii care contin:
a. arginina, sorbitol
b. insulina
c. aminoacizi
d. baze
5. Inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut, dupa diminuarea icterului,
se asigura prin administrarea de:
a. sedative
b. coleretice
c. antibiotice
d. cardiotonice
126
6. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile:
a. consumul de glucide
b. consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase
d. repausul
7. Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea:
a. hemoleucogramei
b. ionogramei
c. proteina C rectiva
d. imunoglobulinelor
8. Hepatita cronica survine in proportie de:
a. 30% dupa hepatita de tip A
b. 40-50% dupa hepatita de tip C
c. 60% dupa hepatita de tip E
d. 10-20% dupa hepatita de tip C
9. Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza:
a. coma de gr I
b. coma de gr III
c. coma de gr IV
d. coma de gr II

SURSA BIBLIOGRAFICA:
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166
2. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166
3. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
4. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170
5. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170
6. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173
7. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-175
8. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
9. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
10. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
11. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
12. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173
13. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
14. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
15. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
II. Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1-b 2-a

127
3-d 2.
4-c 1- b
5-f 2- a
Titirca L. Ingrijiri speciale acordate 3- c
pacientilor de catre asistentii 4- d
medicali”pag 286-289 5- f
III. Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-169
2. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-169
3. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-175
4. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-175
5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-174
6. d- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-174
7. d.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-173
8. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-173
9. d- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-172
6 Precizaţi 5 semne si simptome ale hepatitei virale acute:
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009,
pag. 516
 Tulburari dispetice
 Inapetenta
 Greturi
 Varsaturi
 Balonari
7 Enumeraţi 5 elemente ale fazei preicterice intalnite in hepatita virala acuta:
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009,
pag. 516
 Stare subfebrila
 Astenie
 Insomnie
 Cefalee
 Hepatomegalie
8 Indicaţi 5 medicamente administrate in tulburarile dispeptice:
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009,
pag. 519
 Reglan
 Emetiral
 Torecan
 Perfuzii cu solutii glucozate sau saline
 Vitamine

128
9 Denumiţi principalele 5 examene de laborator recomandate in faza preicterica in
hepatita acuta virala:
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009,
pag. 516, 517
 Urobilinogen
 ransaminaze
 sulfat de zinc
 cefalina - colesterol
 Examen de urina
10 Numiţi 5 din cele mai importante masuri preventive pentru reducerea cazurilor
de imbolnaviri in hepatita virala acuta:
RĂSPUNS: L. Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
medicali, ed. Medicala, 2000, pag. 265, 266
 Masuri fata de persoane prin izolarea si tratarea bolnavilor
 Controlul medical al contactilor si suspectilor
 Controlul medical al personalului din sectorul alimentar si din colectivitati
 Metode de dezinfectie
 Metode de sterilizare

MODULUL 45 : GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE-

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:


1. Educaţia pentru sănătate a femeii începe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata
fiecarei etape fiziologice din viata femeii.
2. Perioada de activitate genitală încetează o dată cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezintă principala metodă de depistare a cancerului de sân.
4. Autoexaminarea sânilor este obligatorie după vârsta de şase ani.
5. Fibroamele uterine sunt mai frecventa la rasa neagra decat la femeile albe.
6. Histerometria masoara cavitatea pleurala si precizeaza directia acesteia.
7. Boala inflamatorie pelvina cuprinde infectii ale anexelor si peritoneului pelvin.
8. Torsiunea fibromului pediculat genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical.
9. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.
10. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia.
11. Depistarea fibromului uterin se face in general inainte de 30 de ani.
12. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine.
13 Polimenoreea este o tulburare de ritm a ciclului menstrual.
14. Dispareunia poate fi intalnita in vaginita, inflamatii pelvine.
15. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale.

129
Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
A B
1. Menoragie prelungita a. tumora de ovar
2. Dismenoree b. cancer de col uterin
3. Sangerari reduse cantitativ c. vulvovaginita
4. Dispareunie d. fibrom uterin
5. Dureri in hipogastru e. chist hepatic
f. boala inflamatorie pelvina
2.
A B
1.Histerometrie a. examen histopatologic
2. Testul Lahm- b. masurarea cavitatii uterine
Schiller
3. Colposcopie c. examenul radiologic al corpului, istmului
uterin si al trompelor
4.Biopsie de d. explorarea orarului endocrin
endometru
5. e. detectarea starilor precanceroase ale colului
Histerosalpingografia uterin
f. examenul endoscopic al colului uterin

III. Marcati cu « X » raspunsul corect :


1. Examenul abdomenului pentru stabilirea diagnosticului bolilor ginecologice se foloseste:
a) Inspectia, palparea
b) Inspectia, percutia, palparea
c) Palparea
d) Auscultatia
2. Durerea in afectiunile ginecologice este localizata:
a) in hipogastru, fara iradiere
b) in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin
c) generalizata in tot abdomenul
d) in epigastru
3. In fibroamele uterine, sangerarea se caracterizeaza prin:
a) Menoragie prelungita
b) Menstruatie obisnuita
c) Amenoree
d) Hipomenoreea

130
4. Examenul genital cu valve este contraindicat in urmatoarele cazuri cu exceptia:
a) In vaginism
b) In operatii cu suture recente de perineu
c) La virgine
d) In cazul prelevarii secretiei vaginale sau din canalul cervical
5. Tulburari de ciclu menstrual de flux sunt:
a) Dismenoree, amenoree
b) Hipermenoree, hipomenoree
c) Polimenoree, oligomenoree
d) Amenoree, oligomenoree
6. Pacienta cu boala inflamatorie pelvina poate prezenta urmatoarele manifestari de
dependenta, cu exceptia:
a) leucoree,
b) febra,
c) tulburari urinare
d) alterarea vietii sexuale
7. In afectiuni tumorale ale aparatului genital, durerea prezinta urmatoarele caracteristici:
a) este vie, chiar din faza incipienta
b) se manifesta de obicei ca o jena, tensiune in abdomenul inferior
c) nu este insotita de greturi, varsaturi, febra
d) se manifesta ca o senzatie de greutate si tractiune dureroasa
8. Reluarea alimentatiei ginecopatei post-operator se face:
a) imediat dupa operatie
b) dupa 7-10 zile de la operatie
c) cu prudenta, fara o dieta severa
d) a 3-a zi dupa operatie
9. Paloarea exagerata a pacientei, postoperator, este semnul unei:
a) anemii prin lipsa vitaminei B
b) anemii prin lipsa de fier
c) hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei
d) asfixii
10. Alterarea eliminarilor urinare in bolile ginecologice consta in:
a) polakiurie, incontinenta
b) poliurie
c) anurie
d) izostenurie
11. Leucoreea reprezinta:
a) secretia nazala
b) pierderea de sange pe cale vaginala
c) leziuni de grataj

131
d) scurgere vaginala albicioasa sau galbuie, in cantitate redusa
12. Pregatirea locala, pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala, consta in:
a) indepartarea pilozitatii pubiene
b) clisma seara si dimineata
c) alimentatia usor digerabila
d) tratament cu cobalt
13. Supravegherea pansamentului incepe:
a) la 12 ore postoperator
b) la 6 ore postoperator, pentru depistarea deplasarii lui
c) imediat dupa interventie, pentru depistarea sangerarii
d) a 2-a zi dupa operatie
14. Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in:
a) extirparea anexelor
b) extirparea uterului
c) extirparea trompelor
d) rezectia partiala a ovarelor
15. La externare, asistenta medicala recomanda pacientei cu interventie chirurgicala pe
aparatul genital sa evite:
a) igiena locala si controlul medical
b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni
c) ridicarea de greutati si efortul fizic
d) continuarea tratamentului
16. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza:
a) cat mai tarziu
b) dupa 2-3 saptamani de la operatie
c) cat mai precoce
d) cat mai tarziu
17.Aspectul leucoreei in tricomoniaza este:
a) grunjoasa, de consistenta si culoarea iaurtului
b) cremoasa, verzuie, insotita de prurit
c) spumoasa, aerata cu miros de varza murata, insotita de prurit
d) rozata, fetida, cu aspect de ˝spalatura de carne˝
18. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra:
a) regimului igieno-dietetic
b) tratamenului administrat
c) obiectivelor propuse si rezultatelor obtinute
d) mobilizarii pacientei
19. Prima mictiune postoperator, apare de regula:
a) dupa 24 ore de la interventie
b) dupa 6 ore de la interventie

132
c) dupa 12 ore de la interventie
d) dupa 20 ore de la interventie
20. Principala cauza a prolapsului genital este:
a) ruptura de perineu in urma nasterilor
b) lipsa de igiena
c) tampoane vaginale neschimbate mai mult de 4 ore
d) agenti patogeni transmisi in timpul actului sexual
21. Colposcopia este:
a) o endoscopie a cavitatii pleurale
b) metoda de masurare a cavitatii uterine
c) o endoscopie a cavitatii pelviene
d) o endoscopie a colului uterin
22. Durerea in tumorile uterine este:
a) vie
b) nu este prezenta
c) puternica
d) ca o jena

SURSA BIBLIOGRAFICA:
I. Notati cu A(adevarat) sau F(fals) urmatoarele afirmatii:
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca-pag163
2. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 163
3. A Ingrijiri speciale acordat epacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 168
4. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 165
5. A Ginecologie – Nanu si Crisan pag149
6. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 167
7. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 175
8. A Ginecologie – Nanu si Crisanpag 156
9.F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 170
10. A Ginecologie-Nanu si Crisan – pag 153
11. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L.Titirca-pag 178
12. A Ginecologie- Nanu si Crisan pag 155
13. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali -L.Titirca- pag 172
14. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca-pag 172
15. F Ginecologie- Nanu si Crisan pag 158
II.Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1. d Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titircapag 179
2. a Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 179
3. b Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 179

133
4. c Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 174
5. f Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 175
2.
1. b Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali-L.Titirca pag 167
2. e Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L.Titirca pag 167
3. f Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali- L.Titirca pag 167
4. a Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L.Titirca pag 167
5. c Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali- L.Titirca pag 168

III. Marcati cu « X » raspunsul corect :


1. b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali L. Titirca pag 170
2.b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 171
3.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 179
4.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 170
5.b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 172
6.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 175
7.b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 179
8.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali L. Titirca pag 187
9.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 185
10.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 172
11.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 171
12.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 184
13. c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 187
14.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 182
15.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 180
16.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 188
17. d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 171
18.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 188
19. b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag186
20.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag177
21. d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag167
22.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag179

1. Denumiti 5 investigatii paraclinice indicate in diagnosticarea fibromului uterin:


RĂSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 136
 Frontiuri citovaginale / examenul secretiei vaginale
 Colposcopie
 Histerometrie
 Curetaj uterin fractionat
 Ecografie

134
 Celioscopie
 Urografie
 Histerografie
 Radiografie abdominala pe gol
 Urocultura
2. Precizati 5 semne clinice prezente la pacienta cu fibrom uterin:
RĂSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 135
 Hemoragii / menoragii / metroragii
 Leucoree
 Durere pelviana
 Dismenoree
 Polakiurie
 Retentie acuta de urina
 Constipatie cronica
 Marirea de volum a abdomenului
 Infectii urinare supraadaugate
3. Enumerati 5 complicatii ale tumorilor ovariene benigne:
RĂSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 236-237
 Torsiunea completa
 Torsiunea incompleta
 Ruptura
 Hemoragie / menoragie / metroragie
 Stare de soc
 Malignizarea

PEDIATRIE

4. Enumeraţi 5 semne ale diabetului zaharat infantil:


RĂSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, p. 409
 Polifagie
 Poliurie
 Polidipsie
 Stare de oboseala
 Pierdere in greutate
5. Indicaţi 5 simptome specifice astmului bronsic la copil:
RĂSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, p. 233
 Debut brusc deseori noaptea
 Dispnee de tip expirator
 Expiratie zgomotoasa - wheezing
 Expectoratie vascoasa, albicioasa

135
 Tusea initial seaca, devine productiva, umeda
6. Numiţi 5 medicamente recomandate in criza de astm bronsic infantil:
RĂSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, p. 234
 Miofilin – administrat i.v. lent
 Berotec – spray – la copii mai mari
 Prednison
 Solu-Metrol – la copiii mici – i.v.
 Ventolin – la copiii peste 7 ani
7. Denumiţi 5 simptome specifice ale bronhopneumoniei la copil:
RĂSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, p. 238
 Febra ridicata, pana la 40oC
 Dispnee cu polipnee, tiraj intercostal si miscari in piston ale capului
 Geamat expirator, batai ale aripilor nasului
 Tuse frecventa obositoare
 Cianoza perioronazala
8. Enumeraţi 5 complicatii posibile ale bronhopneumoniei la copil:
RĂSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, pag. 239
 Insuficienta cardiaca
 Convulsii febrile
 Meningita bacteriana
 Diaree
 Varsaturi

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:


1. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la copii de peste 3 ani.
2. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ, Haemophilus influenzae,
Klebsiella pneumoniae.
3. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere.
4. Cauzele favorizante in astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute
ale cailor respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea emotionala.
5. Insuficienta cardiaca stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi
productiva, cianoza, hipotensiune, oligurie, tahicardie, edem pulmonar acut cardiogen.
6. In bolile diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei
sanguine.
7. Alimentatia sugarului cu boala diareica acuta (BDA) este cea recomandata varstei.
8. Infectiile tractului urinar (ITU) sunt mai frecvente la baieti decat la fete.
9. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-he-
molitic.
10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii.

136
11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie
familiala, rahitismul florid, accidentele cu implicarea craniului.
12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam i.v. sau
Fenobarbital i.m.
13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani.
14. Diabetul zaharat infantil compensat se caracterizeaza prin debut insidios cu polifagie,
polidipsie si poliurie progresiva, stare de oboseala, slabirea copilului, uneori piodermite.
15. Singura complicatie frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat
insulinodependent este acidocetoza diabetica.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane
A B
1. Nou nascut a. 18 respiratii/min
2. Intre 1 si 2 ani b. 25 respiratii/min
3. 4 ani c. 44 respiratii/min
4. 10 ani d. 20 respiratii/min
5. Adolescent e. 30 respiratii/min
f. 11 respiratii pe minut

2.

A B
1. acidoza a. formarea excesiva si acumularea de corpi cetoici
care produc o stare de acidoza metabolica
2. cetoza b. perturbarea echilibrului acido-bazic in organism cu
predominanata componentelor acide
3. echilibru acido- c. mirosul dezagreabil al respiratiei
bazic
4. halena d. starea de normalitate a mediului intern al
organismului
5. polidipsie e. sete exagerarta
f. foame exagerata

Marcati cu „x” raspunsul corect :


1. Astmul bronsic alergic se manifesta prin urmatoarele simptome:

137
a. Crize paroxistice cu debut brusc, de obicei in cursul noptii, dispnee expiratorie,
wheezing, tuse la inceput seaca care devine productiva eliminandu-se o secretie vascoasa
albicioasa
b. Tuse intensa, chinuitoare seara, in cursul zilei si al noptii, dispnee inspiratorie.
c. Tuse productiva cu sputa seroasa-spumoasa, copilul acuza jena retrosternala, stare de
oboseala
d. Dispnee inspiratorie cu tuse productiva
2. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu:
a. Antibiotic, siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar
b. Siropuri expectorante, desensibilizare specifica, antipiretice, polivitamine
c. Miofilin, corticosteroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice
d. Antibiotic si oxigenoterapie
3. Bronhopneumonia este o boala caracteristica grupei de varsta:
a. 4-6 ani
b. 0-3 ani
c. 7-8 ani
d. 10-14 ani
4. Bronhopneumonia este o boala respiratorie caracterizata prin:
a. Debut brusc, febra si frison, dispnee marcata cu polipnee, geamat expirator, tiraj inter- si
subcostal, tuse obositoare
b. Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitatie
c. Debut insidios, febra moderata, stare alterata, dispnee cu polipnee
d. Debut lent, dispnee si stare de agitatie
5. In bronhopneumonie administrarea de oxigen se face cu debit de:
a. 6-8 l/min
b. 8-10 l/min
c. 4-6 l/min
d. 3-4 l/min
6. Regimul alimentar la copiii cu bronhopneumonie va fi:
a. Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide
b. Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, constand mai ales din lichide.
c. Alimente preferate de copil
d. Regim bogat in protein
7. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt:
a. Cord prea lenes, HTA, cardiopatii congenitale
b. Cardiopatii congenitale, endocardite, miocardite, pericardite
c. Anemii severe, hipertiroidism, aritmii grave
d. Aritmii grave si hipertensiune arterial
8. Cauzele pulmonare ale insuficientei cardiace sunt:
a. Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta

138
b. Camera neaerisite, aer prea umed sau prea uscat
c. Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax
d. Hipertensiune arterial si fistule arterio-venoase
9. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiace pot fi:
a. Anemii severe, supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces
b. Hemoglobina si hematocrit normale, dar copilul bea lichide in exces
c. Nu are legatura cu masa sanguine
d. Hemoglobina si hematocritul sunt crescute
10. Insuficitenta cardiaca stanga se manifesta prin:
a. Astenie, greturi, varsaturi, cianoza
b. Dispnee, cianoza, durere care determina disconfort si anxietate
c. Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie, cianoza
d. Dispnee matinala si cresterea tensiunii arteriale
11. Edemul pulmonar acut este:
a. O afectiune strict pulmonara
b. O marire de volum a plamanilor
c. O forma supraacuta si grava a insuficientei cardiace stangi
d. O afectiune cardiaca care se agraveaza noaptea
12. Edemul pulmonar acut se manifesta prin:
a. Dispnee cu polipnee progresiva, tuse spastica, obositoare, cu sputa rozata, raluri fine cu
caracter ascendent
b. Dispnee, tuse productiva cu sputa seromucoasa raluri crepitante
c. Dispnee cu bradipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante
d. Dispnee tahipneica si sputa alb-sidefie
13. Insuficienta cardiaca dreapta are urmatoarele simptome:
a. Hipertensiune arteriala, tahicardie, oligurie, edeme, greata, varsaturi
b. Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea
tensiunii arteriale
c. Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta, bradicardie
d. Hipotensiune arteriala, dispnee si vertij
14. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiaca sunt:
a. Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii
arteriale E.C.G
b. Radiografie toracica, E.C.G, ecografie cardiaca, P.V.C, H.L.G
c. Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P.V.C
d. Cistografie si colonoscopie
15. Una din indicatiile tratamentului in insuficienta cardiaca este:
a. Repaus absolut la pat in decubit dorsal
b. Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare
c. Repaus absolut la pat in pozitie semisezand cu picioarele atarnate

139
d. Repaus la pat in decubit ventral
16. Tratamentul insuficientei cardiace cuprinde 3 categorii de medicamente:
a. Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie
b. Diuretice + polivitamine + antitusive
c. Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective
d. Simpticomimetice si antiemetice
17. Oxigenul, in cazul cianozei si a dispneei intense, se administreaza:
a. Pe masca, cateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat
b. Direct de la sursa pe cateter nazal
c. Nu este necesar decat in cazuri foarte grave
d. Direct de la sursa pe sonda gastrica
18. Regimul alimentar si hidric pentru copilul cu insuficienta cardiaca va fi:
a. Conform varstei si dorintelor copilului
b. Conform varstei in cantitati mici si repetate
c. Hidrozaharat si lacto-fainos, desodat, in cantitati mici si repetate
d. Complet, conform varstei
19. Cauzele infectioase, bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de:
a. Streptococ, stafilococ
b. Escherichia colii, shigella, salmonella
c. Anotimpul cald si igiena defectuasa
d. Pneumococ
20. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza:
a. Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita
b. Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect
c. Se administreaza un purgativ salin si se recolteaza scaunul intr-un recipient curat si
uscat
d. Se efectueaza o clisma si se recolteaza scaunul
21. Semnele de deshidratare acuta sunt:
a. Pliu cutanat persistent, deprimarea fontanelei anterioare la sugar, pierderea in greutate
b. Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de ½ cm,
oligurie
c. Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie
d. Piele uscata, colici, frison
22. Tratamentul in gastorenterita acuta consta in:
a. Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tabloul clinic) si tratament
etiologic (antibiotic si chimioterapice)
b. Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral
c. Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si varsta
copilului
d. Antiemetice si alimentatie completa

140
23. Glomerulonefrita acuta difuza este determinata la distanta prin antigene si toxine care
actioneaza asupra rinichiului in cazul infectiei cu:
a. Stafilococ
b. Streptococ B-hemolitic
c. Colibacil
d. Pneumococ
24. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt:
a. Varsta sub 3 ani, frigul, afectiuni pulmonare repetate
b. Varsta de 3 ani, frig, infectii repetate ale tractului urinar
c. Varsta peste 3 ani, frig, angine repetate, mai ales cele pultacee
d. Varsta sub un an, anotimpul rece, rinite
25. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt:
a. Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica,
oligurie, hipertensiune arteriala
b. Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri lombare
c. Edeme declive, dureri lombare, oligurie, dispnee
d. Edem generalizat si poliurie
26. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de
glomerulonefrita acuta difuza arata:
a. Urocultura sterila,
b. Glicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal
c. Sumar de urina-albumina, vor fi, in sediment hematii in masa, proba Addis-Hamburger si
Stansfeld-Webb modificate
d. sumar de urina in limite normale
27. Analizele de sange modificate in glomerulonefrita acuta difuza sunt:
a. VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia
b. VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric)
c. VSH, calcemie, magneziemie
d. Glicemie, test de tolerant la glucoza
28. In glomerulonefrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei:
a. Repaus la pat cat se mentin simptomele si ureea crescuta, apoi repaus mentinut acasa
b. Limitarea activitatii fizice la domiciliu
c. Diminuarea activitatii psihice
d. Diminuarea activitatilor
29. Tratamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza, faza acuta, este urmatorul:
a. Normocaloric, hipolipidic, de crutare a stomacului, hidro-lacto-zaharat
b. Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat
c. Desodat, hidrozaharat, fructe si legume pana la normalizarea ureei si creatininei
d. Normocaloric

141
30. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele
categorii de medicamente:
a. Antibiotice, vitamine si diuretice
b. Antibiotice antistreptocotice, antihipertensive, diuretice
c. Antibiotice sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite
d. Ceaiuri diuretie, antiemetice
31. Convulsiile tonico-clonice se manifesta prin:
a. Contracturi musculare involuntare intense, pierderea starii de constienta
b. Contracturi musculare voluntare intense cu mentinerea starii de constienta
c. Atonie musculara cu pierderea starii de constienta
d. Contracture muscular voluntare urmate de varsaturi
32. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste:
a. 1-5 ani
b. 6 luni
c. 3 luni – 5 ani
d. 0-1 an
33. Convulsiile febrile se manifesta prin:
a. Criza generalizata tonico-clonica cu o durata de maximum 15 minute
b. Contracturi musculare cu o durata de 2-3 minute
c. Contracturi musculare pe toata durata starii febrile
d. Contracturi musculare voluntare cu durata de 30 minute
34. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii:
a. Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie
b. Hipocalcemie, hipoxie, aneroxie
c. Hipoglicemie, alcaloza, hiponatremie
d. Hiponatremie, hipoxie
35. Tratamentul crizei de convulsii se face cu:
a. Vitamine, P.E.V cu solutie glucozata 5% 20 ml/ doza
b. Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza
c. Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrata per
os
d. Diazepam 1 g/kgcorp/ sau fenobarbital 5 mg/kgcorp
36. Pozitia copilului, in timpul crizei de epilepsie va fi:
a. decubit dorsal
b. decubit ventral
c. decubit lateral
d. Trendelenburg
37. Diabetul zaharat este boala:
a. Pancreasului endocrin
b. Intregii glande pancreatice

142
c. Ficatului
d. Tubului digestive
38. Principalele cauze ale diabetului zaharat sunt:
a. Unele infectii microbiene repetate sau mostenire genetica de la matusi si unchi
b. Meningite si angine repetate
c. Infectii microbiene netratate la timp
d. Unele viroze (cu virus urlian, virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a
rudelor de gradul I
39. Semnele diabetului zaharat infantil compensat sunt:
a. Stare de oboseala, sete pe perioada sezonului cald, slabire
b. Pofta exagerata de mancare, crestere in greutate, sete exagerata
c. Pofta de mancare exagerata, sete exagerata, eliminari urinare abundente, pierdere in
greutate
d. Apetit scazut, scadere in greutate
40. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt:
a. Glicemia, glicozuria, test de toleranta la glucoza, colesterolemia
b. Glicemia, colesterolemia, V.S.H
c. Glicozurie, V.S.H, H.L.G
d. VSH, ASLO, retentia azotica
41. Complicatiile posibile ale diabetului zaharat sunt:
a. Obezitatea, infectiile cutanate, glomerulonefrita acuta, tulburari de refractie ale ochiului
b. Infectii cutanate, litiaza renala, H.T.A, arterita
c. Arterita, retinopatie, polinevrita
d. Anorexie
42. Alimentele recomandate la discretie in diabetul zaharat sunt:
a. Paine, gris, orez, morcovi
b. Stafide, caise, must, bere, urda
c. Sunca, peste, varza, conopida, ardei gras, loboda
d. Ciocolata, rahat, bomboane
43. Calea de administrare a insulinei este:
a. Intramusculara
b. Intradermica
c. Subcutanat
d. Intravenoasa
44. Acidocetoza diabetica apare in caz de:
a. Abuzuri alimentare, neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente
b. Abuzuri alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina
c. Respectarea alimentatiei
d. Respectarea tratamentului
45. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin:

143
a. Diminuarea diurezei, oboseala, greturi si varsaturi, dureri abdomninale, halena
acetonica, tensiune arteriala scazuta
b. Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala
c. Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiunea si diureza normale
d. Cresterea diurezei, cresterea poftei de mancare
46. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota:
a) Functiile vitale (R, P, T.A.), glicemia, glicozuria, corpi cetanici in urina
b) Functiile vitale (R, P, T.A.), coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal, comportamentul
c) Functiile vitale (R, P, T.A.), H.L.G., V.S.H.
d) Tranzitul intestinal, pierderi de apa prin transpiratie
47. Alimentatia orala in acidocetoza diabetica se va face:
a) Pe toata durata tratamentului
b) La 12 ore dupa initierea tratamentului
c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului
d) La 6 ore de l initierea tratamentului
48. Simptomele in coma hipoglicemica sunt:
a) Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit normal
b) Stare generala buna, glicemie usor scazuta
c) Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit diminuat
d) Cefalee, tremuraturi, paloare, foame intensa, tahicardie, somnolenta, pierderea starii de
constienta, crize convulsivante
49. In starile de rau hipoglicemic copilului i se administreaza:
a) O masa adecvata bolii
b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide
c) 10-15 g glucoza sau zahar
d) Ceai neindulcit
50. In diabetul zaharat insulino-dependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de
calorii este:
a) 30% mic dejun, cate 30% pranz si seara si cate 5% fiecare gustare
b) cate 20% mic dejun, pranz si seara, restul gustari
c) cate 20% mic dejun si seara, 30% la pranz, iar gustarile 15%
d)cate 30% mic dejun, 50% pranz, 20% seara

SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. F pag 237 5. A pag 266
2. A pag 238 6. F pag 280
3. A pag 239 7. F pag 281
4. A pag 233 8. F pag 314

144
9. A pag 316 13. F pag 409
10. F pag 319 14. A pag 409
11. A pag 341 15. F pag 412
12. A pag 342
Asociati termenii din cele 2 coloane
I. Marcean si Mihailescu “Puericultura
si pediatrie”- pag 249
1. c
2. e
3. b
4. d
5. a
II. Marcean si Mihailescu
“Puericultura si pediatrie”- 407-408
1. b
2. a
3. d
4. c
5. e

145
Marcati cu „x” raspunsul corect :

1) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 233


2) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 234-235
3) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 237
4) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 238
5) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 240
6) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 240
7) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 265
8) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 266
9) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 266
10) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 266
11) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 267
12) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 267
13) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 267
14) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 267
15) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 268
16) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 268
17) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 268
18) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 269
19) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 289-290
20) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 279 - 280
21) a) pag 208 – Proceduri partea I
22) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 280 –
23) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 281 - 286
24) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 316
25) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 316
26) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 318
27) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 318
28) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 319
29) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 319
30) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 319 - 320
31) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 320
32) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 339
33) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 340
34) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 340
35) b) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 340-341
36) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 342
37) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 342

146
38) d) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 408
39) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 409
40) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 409
41) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 409 - 410
42) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 410
43) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 411
44) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 411
45) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 411
46) a) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 411
47) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 412
48) d) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 412
49) c) – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 412
c) – Marcean si Mihailescu “Pueric

147