UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALITATEA FINANȚE ȘI BĂNCI

Referat

TEMA:
Căi amorale utilizate de Marketing

A ELABORAT: SURDU CRISTINA

GRUPA: FB-181
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: GRUMEZA TATIANA

2019

0
 CUPRINS
1.Introducere.
2. Căi amorale utilizate de Marketing.
3.Exemple de căi imorale utilizate in marketing.
4.Metodele de înșelare a consumatorilor întâlnite în R. Moldova.
5. Concluzie.
6.Bibliografia.

1
 1. Introducere.
Mulți oameni cred că știu ce reprezintă marketingul și cu ce se ocupă specialiștii în
marketing. Marketingul a devenit sinonim cu metodele utilizate de întreprinderi pentru atragerea
clienților și convingerea acestora sa le cumpere produsele și/sau serviciile. Direcția de marketing
dintr-o întreprindere este considerată ca responsabilă pentru lansarea de noi produse, apariția
unor articole de presa favorabile, realizarea de studii de piață și oferirea de argumente suport
pentru cei care se ocupă de vînzari; de la oamenii de marketing se asteaptă colaborarea cu
agențiile de publicitate, analiza și rezolvarea plîngerilor clienților, stabilirea de criterii și
consilierea în alegerea noilor produse și organizarea campaniilor de promovare a acestora etc.
O astfel de abordare relevă faptul ca principala funcție a marketingului ar fi prezentarea
întreprinderii și a produselor sale potențialilor clienți.

Marketingul reprezintă știința și arta de a convinge clienții să cumpere. Marketingul este arta
și știința de a vinde Cei patru P. Popular, "marketing" reprezintă promovarea produselor, mai
ales publicitatea și brandingul. Totuși, în limbaj profesional termenul are un spectru mai mare de
înțelesuri care au ca element comun punerea în centrul atenției a clienților. Produsele sunt
dezvoltate pentru a satisface dorințele unor grupuri de clienți, și, în anumite cazuri, chiar a unor
clienți anume. McCarthy a împărțit marketingul în patru segmente de activitate. Topologia lui a
devenit universal recunoscută, iar setul lui de 4P a devenit un termen al limbajului.

Cei patru P sunt:

Produs: aspectele de Managementul produselor și Marketingul produselor se ocupă de
specificațiile bunului sau produsului în cauză, și la modul în care relaționează la nevoile și
dorințele utilizatorului final.
Preț: se referă la procesul de stabilire a prețului pentru un produs, inclusiv reducerile de preț.
Promovare: include reclama, relațiile publice, publicitatea și vânzările personale, și se referă la
diferite metode de promovare a unui produs, brand sau companie.
Plasament sau distribuție, se referă la modul în care produsul ajunge la client; spre exemplu,
plasamentul la locul vânzării sau desfacerii cu amănuntul. Acest al patrulea P face referință la
locul unde produsul sau serviciul este vândut, exemplu regiune geografică sau ramura
industrială, și segmentul căruia se adresează(tineri adulți, familii, companii, oameni de afaceri,
femei, bărbați, etc.). Aceste patru elemente sunt de obicei numite marketing mix.
Un comerciant poate folosi aceste valori pentru a întocmi un plan de marketing . Modelul celor
4P este folositor mai ales cînd se folosește pentru produse de o valoare redusă.

2
 2.Cai amorale utilizate de marketing
În cadrul procesului de lansare pe piaţă a unui produs pot apărea o serie de activități în care se
pune problema respectării eticii. În faza generării de idei noi, pot fi aduse specificări cu privire la
etica unor idei, la gradul în care produsul pe carel vizează este în conformitate cu nevoile
consumatorilor și interesele societății. În procesul de selecție a ideilor de produs nou trebuie
avute în vedere, alături de criteriile economice,și aspecte precum siguranța produselor, la nivel
individual și social. În etapa de modelare tehnică și de piață a produsului trebuie să fie testat
modul în care consumatorii folosesc produsul și măsura în care acesta ar putea afecta
nonconsumatorii sau mediul ambiant.

3. Exemple de căi imorale utilizate in marketing

Ambalajul poate duce în eroare consumatorii atunci când are dimensiuni mai mari
faţă de conţinut şi acest lucru nu este necesar pentru păstrarea în bune condiţii a produsului. O
astfel de tehnică este folosită pentru ca produsul să pară mai mare şi pentru ca
producătorul să câştige mai mult spaţiu la locul vânzării. De asemenea, ambalajul nu
trebuie să antreneze cheltuieli excesive care nu justifică valoarea oferită şi conduc la
creşterea preţului.
Modul de poziţionare a produsului poate conduce la o problemă de etică, chiar
dacă produsul în sine este etic. Există situaţii în care consumatorii pot percepe greşit
caracteristicile produsului, putându-i atribui o serie de beneficii pe care acesta nu le
deţine, urmare a unui anumit mod de poziţionare. Din acest motiv, este necesar ca
modul de poziţionare să dea posibilitatea deducerii caracteristicilor reale ale produsului.
Eticheta produsului este necesar să conţină informaţii corecte asupra
caracteristicilor acestuia, asupra modului de utilizare/consum, asupra ţării de
provenienţă. În privinţa acestui din urmă aspect, poate exista o inducere în eroare a
consumatorilor atunci când părţi ale produsului au fost realizate în ţări diferite. Ţara de
origine este importantă deoarece influenţează modul în care este percepută calitatea.
Atenţionările ce apar pe ambalaj trebuie redactate cât mai clar, să atragă atenţia şi să fie
plasate astfel încât să poată fi citite cu uşurinţă. Astfel, au existat situaţii când o serie de
atenţionări cu privire la folosirea unei mărci de pastă de dinţi de către copiii sub şase ani
era înscrisă în interiorul ambalajului. O astfel de informaţie putea fi citită numai după
cumpărarea produsului şi ruperea într-un anumit mod a ambalajului, fapt ce restrângea
Garanţiile produsului trebuie specificate cât mai explicit şi necesită, de
asemenea, existenţa posibilităţii de dovedire a lor. Este importantă existenţa garanţiei,
precum şi a posibilităţii reale de înlocuire a produsului în cazul în care anumite beneficii

3
ale acestuia nu se produc.
Contrafacerea produselor este interzisă prin lege, putându-se urmări prin
aceasta obţinerea unor avantaje prin crearea unor confuzii cu produse cu o imagine
favorabilă. Prin faptul că nu sunt susţinute prin eforturi promoţionale, aceste produse
pot fi comercializate la preţuri mai avantajoase. Contrafacerea este o problemă
importantă în marketingul internaţional deoarece, în multe ţări, legile cu privire la
protecţia produselor pot fi mai lapidare sau pot fi aplicate parţial.
O altă problemă de etică este aceea de a pune accentul pe anumite atribute
ecologice ale produsului. De exemplu, o firmă producătoare de produse alimentare
poate pune accentul pe faptul că produsele sale nu conţin o anumită substanţă care nu
este foarte bună pentru sănătate, dar în realitate conţine alţi aditivi alimentari care pot
avea consecinţe asemănătoare.O altă cale amorală este
învechirii planificate a produselor. De exemplu, la nivelul computerelor,ritmul înlocuirii este des
tul de alert. Introducerea unor îmbunătăţiri este puternic promovată, astfel încât mulţi dintre pos
esorii de calculatore sunt dispuşi să le înlocuiască, deşi nu au nevoie de îmbunătăţirile aduse.
Produsele de modă constituie, de asemenea,unsubiect de discuţie în privinţa eticii.
Se pune întrebarea dacă prin promovareaşi distribuirea acestora se manifestă în mod liber pref
erinţele consumatorilor sau dacă acestea din urmă sunt dictate de tendinţele modei.
Reducerile de preţ constituie una dintre tacticile la nivelul cărora se fac
numeroase evaluări cu privire la etică. Sunt considerate amorale acţiunile prin
care într-un magazin se anunţă reduceri de preţ până la 70%, dar în realitate există unul
sau două produse pentru care se acordă reducerea de 70%, cea mai mare parte a
produselor pentru care se aplică această tactică beneficiind de reduceri mult mai mici.
De asemenea, se poate întâmpla ca o reducere să fie promovată la nivelul unor campanii
prin mass-media, iar când consumatorii ajung la locul vânzării, fie aceasta să nu fie
acordată din diferite motive (lipsa din stoc), fie prin anumite tactici la locul vânzării să
se încerce reorientarea către un alt produs mai scump, care aduce un profit mai mare.
Practicarea unor tactici de tipul „price matching garantees”, prin care se
promite acordarea diferenţei de preţ pentru un anumit produs în cazul în care acesta este
găsit la un preţ mai mic la un alt concurent într-un anumit interval de timp, este lipsită
de etică atunci când această promisiune nu este respectată. În spatele unei astfel de
tehnici se poate ascunde interesul de a crea imaginea de ofertant cu cele mai scăzute
preţuri, pornindu-se de la premisa că, în general, cumpărătorii nu vor verifica acest
lucru. Este înşelătoare şi ilegală
comunicare parţială a preţului, prin omiterea unor costuri suplimentare ale produsului. O practi
4
că lipsită de etică este aceea de stabilire a unui preţ ridicat pentru o perioadă scurtă de timp, pentr
u a fi influenţate preţurile de referinţă ale consumatorilor, după care se realizează o dimi
nuare importantă a acestuia.
Preţurile sub nivelul costurilor (dumping) reprezintă o tactică ilegală.Acestea sunt folosite înve
derea eliminării de pe piaţă a unor concurenţi, iar atunci când nivelul competiţiei s-a mai diminu
at, iniţiatorul acestei tactici creşte din nou preţul. Totuşi, în anumite situaţii această practică este
greu de dovedit, mai ales în tranzacţiile internaţionale unde transparenţa costurilor este mult mai
redusă.
O practică lipsită de etică este cea a suprataxelor cantitative care presupune că
pentru cumpărarea unor cantităţi mai mari (produse ambalate la nivelul unor dozaje mai
mari) preţurile pe unitatea de măsură să crească. Această tehnică se bazează pe
presupunerea că, la nivelul consumatorilor, există percepţia că vor plăti mai puţin dacă
vor cumpăra cantităţi mai mari, ei nemaifiind foarte atenţi la preţuri.
Una dintre cele mai frecvente critici aduse o reprezintă cea asupra mesajelor înşelătoare, lucru c
are în multe situaţii este greu de dovedit. Aceasta se datorează faptului că, de multe ori, mesajele
nu sunt suficient de explicite, astfel încât modalitatea de decodificare a acestora diferă de la ind
ivid la individ.
Publicitatea nu trebuie să exploateze lipsa de informare sau de experienţă a
consumatorului. De asemenea, referirile la teste tehnice sau ştiinţifice să se facă într-un
limbaj cât mai accesibil publicului ţintă, iar validitatea acestor teste să poată fi dovedită.
Există situaţii când mesajul cu privire la conţinutul unui produs face afirmaţii
neadevărate în totalitate. De exemplu, o băutură răcoritoare necarbonatată poate fi
prezentată ca fiind naturală, în timp ce în realitate doar o parte din conţinutul acesteia
este natural.
Publicitatea adresată copiilor face obiectul evaluării caracterului etic, deoarece
copiii sunt consideraţi vulnerabili, uşor influenţabili de către mesajele înşelătoare.
Acest tip de publicitate este acuzată, de asemenea, că­i manipulează pe copii, inoculându-le
ideea că utilizarea produsului va face din ei persoane mai bune sau mai competente,
subminează autoritatea părinţilor, conduce la adoptarea unei filosofii materialiste.
Anumite produse adresate lor pot fi dăunătoare dacă sunt consumate inadecvat, cum ar fi publici
tatea excesivă la dulciuri care poate genera comportamente de consum ce nu sunt în conformitat
e cu o dietă sănătoasă. Publicitatea care vizează copii este reglementată diferit la nivel inte
rnaţional.
Publicitatea este considerată a fi lipsită de etică atunci când este prea agresivă,
atât prin natura mesajului, cât şi prin frecvenţa de difuzare a acestuia. De asemenea,
5
utilizarea mesajelor cu tentă sexuală este considerată că fiind imorală, încercând
specularea gradului mai mare de atenţie care se dă acestui gen de mesaje.
Dovedirea este reprezentată de un mesaj publicitar care pune în evidenţă
opiniile şi experienţa unei alte părţi, diferite de susţinătorul acelui mesaj, aceasta fiind
constituită, de obicei, din persoane celebre sau din experţi. Este etic ca celebrităţile care
apar în cadrul mesajului să folosească respectivul produs, iar afirmaţiile lor să poată fi
dovedite. În cazul în care se folosesc opiniile experţilor, este necesar ca aceştia să fie
abilitaţi, prin prisma pregătirii pe care au, să evalueze caracteristicile produsului.
Reflectarea acestor opinii trebuie să se facă într-un mod cât mai corect, iar nu parţial
prin evitarea avertismentelor cu privire la produs.
Vânzările piramidale vizează recrutarea de agenţi de vânzări care să
promoveze şi să vândă produsele rudelor, prietenilor, cunoştinţelor. Această modalitate
de distribuţie este luată în considerare în discuţiile privind etica, deoarece se consideră
oarecum lipsită de moralitate încercarea speculării unor relaţii de prietenie sau de
rudenie în vederea de obţinere de profit.
Ce este termenul de valabilitate?
Termenul de valabilitate este o perioadă de timp, stabilită de către agentul economic care
fabrică un produs perisabil sau un produs care, în scurt timp poate deveni periculos pentru
sănătatea consumatorilor. În cadrul acestui termen produsul trebuie să-şi păstreze caracteristicile
specifice, indicate pe ambalajul sau pe marcarea întocmită de producător, cu condiţia respectării
regulilor de transport, manipulare, depozitare, păstrare, utilizare şi consum.

6
 4. Metodele de înșelare a consumatorilor întâlnite în R.
Moldova.
Înșelarea sau frauda consumatorului este o schemă aplicată de mulți întreprinzători, care
recurg la astfel de metode, în primul rând, pentru profituri personale. Astfel de scheme sunt pe
larg utilizate și în Republica Moldova. De pe urma acestora au de suferit atât consumatorii de
rând, ale căror drepturi sunt încălcate, cât și piața internă de consum asupra căreia se realizează o
influență negativă prin reducerea încrederii față de aceasta. În continuare sunt prezentate cinci
scheme de înșelare a consumatorului utilizate în țara noastră:
1.punerea in circulatie a marfurilor contrafacute, în topul celor mai frecvente fraude comise
împotriva intereselor consumatorilor este punerea în circulație a mărfurilor și serviciilor
contrafăcute. De cele mai multe ori acest tip de mărfuri sunt produse în locuri clandestine fără a
dispune de actele necesare pentru producție. Putem face referință, în acest context, la un caz ce
avut loc în septembrie anul X, când doi bărbați au fost reținuți în timp ce intenționau să
comercializeze mai multe sticle cu alcool etilic contrafăcut. În urma percheziţiilor efectuate, în
locuinţa unuia dintre cei doi, a fost descoperită o minifabrică de producere a băuturilor alcoolice,
utilaj pentru contrafacere, coloranţi, capace şi sticle pregătite pentru îmbuteliere. Ca urmare,
poliţiştii au confiscat peste 3 000 de litri de alcool etilic.
2. Punerea în circulaţie a mărfurilor cu termenul de valabilitate expirat. Mulți comercianți pe
lângă faptul că falsifică mărfurile, îndrăznesc să comercializeze și produse cu termenul de
valabilitate expirat. Potrivit datelor oferite de Agenția pentru Protecția Consumatorului, pe
parcursul anului 2013 în urma controalelor efectuate, inspectorii au depistat mai multe produse
alimentare, dar și industrial, cu termen de valabilitate expirat. Din numărul total de mărfuri, 610
loturi de produse au fost alimentare, valoarea cărora a fost estimat la 1 295 370 de lei.
Cele mai des întâlnite produse cu termenul de valabilitate expirat:
• lapte acru, chefir, smântână, divin, brendi, distilate din vin;
• semifabricate culinare din carne (inclusiv pizza, sarmale, pelmeni, hotdog, pateuri din
carne, etc);
• produse de panificaţie (cozonac, copturi, pateuri, gogoşi, covrigei, pesmeţi, etc);
• mezeluri (salam, parizer, cârnăciori, crenvurşti, produse din carne afumată);
• produse de patiserie (biscuiţi, turte dulci, torte, prăjituri, rulade, vafe);
• brânzeturi;
• legume, ciuperci sărate, murate, marinate;
• hrană pentru animale;
3. Punerea în circulaţie a mărfurilor de proastă calitate

7
Sunt, însă, cazuri când produsele comercializate chiar dacă au termenul de valabilitate „activ”,
nu corespund standardelor de calitate. Numai în cadrul a 12 controale efectuate au fost depistate
25 de loturi de mărfuri industriale neconforme, valoarea cărora a fost estimată la 3 836 de lei.
Cele mai frecvente astfel de produse sunt:
• detergenții și agenții activi de suprafaţă,
• produsele de înfrumusețare sau de machiaj și preparatele pentru îngrijirea pielii,
• lacurile și vopselele,
• amestecurile uscate pentru construcții.
4. Provenienţa dubioasă a mărfurilor
De foarte multe ori mărfurile și serviciile contrafăcute care ajung să fie comercializate nu sunt
însoțite de actele de proveniență. Aici pot fi introduse și mărfurile de contrabandă. Lipsa
documentelor de însoțire îngreunează și procesul de determinare a calității produselor
comercializate. La mijlocul lunii X, angajații inspectoratului de poliție Botanica au depistat peste
două tone de peşte viu, de diferite specii, într-un automobil de model „Mercedes Sprinter”,
condus de un bărbat în vârstă de 27 ani, originar din raionul Criuleni. Şoferul a declarat că a adus
marfa din regiunea transnistreană și intenţiona să o distribuie la câteva pieţe din Chișinău.
Conducătorul auto nu a prezentat niciun act de provenienţă a mărfii estimate la aproximativ 70
de mii de lei.
5. Comercializarea mărfurilor și a serviciilor prin intermediul companiilor fantomă
Unii afaceriști apelează la crearea companiilor fantomă pentru a induce în eroare consumatorii
dar și autoritățile de control. Aceste firme fantomă servesc și la realizarea unor tranzacții ilegale
și atragerea consumatorului în scheme frauduloase. Potrivit autorităților, unele firme fantomă
eliberează facturi false interne, fără achitarea plăţilor vamale şi fiscal (în cazul mărfurilor
introduce în mod fraudulos pe teritoriul Republicii Moldova). Sunt și situații când unii agenţi
economici cunosc faptul că marfa ce o procură a fost este de contraband, dar acceptă să facă
jocul acestor firme fantomă. Anterior, Serviciul Vamal a venit cu unele propuneri de modificare
a cadrului legal potrivit cărora, agenţii economici care vor pune în vânzare mărfuri de
contrabandă, vor fi responsabili de achitarea plăţilor vamale.
Potrivit autorităților, fraudele enumerate mai sus sunt, cel mai des, depistate la piețele şi unitățile
de comerț stradale improvizate. Cele mai multe încălcări la acest capitol se comit în perioada
sărbătorilor (de iarnă / de paște etc). În goana după confort, mărfuri și servicii la prețuri reduse,
cumpărătorii se expun şi mai mult riscului de a fi înșelați. Drept argument în acest sens servesc
datele Agenției pentru Protecția Consumatorului potrivit cărora în ultimele zile ale lui 2013
printre cele mai frecvente încălcări comise de comercianții din 15 piețe din Chișinău și din țară
au fost:
8
- nerespectarea condițiilor și a termenilor de păstrare;
- neeliberarea bonului fiscal de casă;
- lipsa indicatoarelor de prețuri, precum și indicatoare de preț întocmite incorect;
- lipsa documentelor de proveniență și însoțire a mărfii;
- lipsa declarațiilor de conformitate, instrucțiunilor de utilizare (pentru produse nealimentare);
- marcarea necorespunzătoare a produselor;
- lipsa informației în limba de stat;
- comercializarea bucatelor culinare neautorizate;
- utilizarea mijloacelor de măsurare neverificate metrologic.

9
 Concluzie.
În concluzie, putem menționa că mărfurile și serviciile, îndeosebi cele alimentare, care pot
pune în pericol sănătatea sau viața consumatorului, urmează a fi procurate doar de la unități
comerciale oficiale, deja cunoscute și des vizitate de către consumator. Aceasta va reduce ori va
elimina posibilul pericol de intoxicare a unei persoane ori a intregii familii. Cumpărătorul
trebuie să examineze minuțios și detaliat toate calitățile și caracteristicile acestora, iar în caz de
necesitate, să apeleze la serviciile unui consultant al unității comerciale respective. Consumatorul
este în drept să aleagă modul de compensare în cazul procurării mărfurilor şi prestării serviciilor
necalitative.

10
 Bibliografie.
 https://dokumen.tips/documents/cai-amorale-ale-mk.html
 https://dokumen.tips/documents/marketing-cai-amorale.html
 https://agora.md/stiri/58?fb_comment_id=1428078957430487_
156690

11