Sunteți pe pagina 1din 17

ARTICULATIILE

ARTICULATIE= Structura complexa in alcatuirea careia participă 2 sau mai multe oase.

Clasificarea articulatiilor:

1.Dupa structura:

- Fibroase

- Cartilaginoase

- Sinoviale

2. Dupa modul de articulare sunt:

->Sinartroze (intre oase exista solutie de continuitate)

Sunt fibroase si cartilaginoase.

->Diartroze (intre oase exista solutie de contiguitate)

Articulatiile sinoviale.

3. Dupa mobilitate:

-Fixe, fibroase

-Semimobile, cartilaginoase (amfiartroze?)

-Mobile, sinoviale

ARTICULATIILE FIBROASE, sunt de mai multe feluri:

A1. Sindesmoze. Legate prin membrane fibroase (articulatia intre oasele antebratului si cea intre
oasele gambei) sau intre oase exista structuri ligamentare (articulatia acromioclaviculara).
A2. Suturile. Se gasesc la nivelul craniului si pot fi de mai multe tipuri:

1) Plane. Exemplu: str internazala

2) Scuamoase. Exemplu: temporoparietala

3) Dintate. Articulatii interparietale.

4) Denticulate. Artculatia parietooccipitala.

A3. Gonfoze. Dinte cu alveola.

ARTICULATIILE CARTILAGINOASE

Intre str osoase se interpune tesut cartilaginos hialin sau fibros si sunt de 2 feluri:

1. Sincondroze. Intre structuri se interpune tesut cartilaginos hialin ( Sincondroza manubriosternala)

2. Simfize. Testut cartilaginos fibros. Ex simfiza pubiana si discurile intervertebrale.

Cu timpul aceste 2 tipuri se pot osifica formand sinostoze.

Articulatii sinoviale

ARTICULATII SINOVIALE (DIARTROZE), sunt articulatii mobile, impartite in doua categorii:

- Simple (2 oase)
- Complexe (mai multe oase)

Caracteristici:

1) suprafete articulare;
2) mijloace de unire;
3) mijloace de alunecare;
1) SUPRAFETELE ARTICULARE asigura solutia de contiguitate la nivelul articulatiei sinoviale, suprafetele
putand avea forme diferite: concave, convexe, trohleare, trohoide, sferoidale, plane.

Aceste suprafete articulare vor fi acoperite de cartilaj articular, acest cartilaj fiind unul de tip
hialin, cu aspect neted, lucios. Are 2 roluri: amortizarea socurilor si alunecarea suprafetelor articulare.

Cartilajul nu este vascularizat, nutritia realizandu-se prin intermediul lichidului sinovial. Lipsa
vascularizatiei face imposibila refacerea acestuia in cazul distrugerii. Exista situatii in care cartilajul
articular are rol in realizarea congruentelor suprafetelor articulare:

1. Labrul acetabular, care are rolul de a mari suprafata articulatiei( la articulatia coxofemurala si
articulatia umarului)
2. Discuri intraarticulare- fibrocartilaje localizate la nivelul articulatiilor sternoclaviculara si
temporomandibulara
3. Meniscuri articulare- cartilaje cu aspect inelar, localizate la nivelul articulatiei genunchiului

2) MIJLOACELE DE UNIRE: capsula articulara, ligamente, muschi, presiunea atmosferica(oarecum)

CAPSULA ARTICULARA- structura fibroconjunctiva cu aspectul unui manson ce se insera la marginile


suprafetelor articulare. Grosimea capsulei si modalitatea ei de insertie vor influenta miscarea la
nivelul articulatiei. O capsula groasa va limita miscarea in timp ce o capsula subtire o va favoriza.
Articulatiile membrului inferior( coxofemurala, genunchiului) fiind supuse unor presiuni mari
prezinta o capsula groasa. Capsulele inserate in apropierea marginilor suprafetelor articulare vor
limita miscarile, in timp ce capsulele inserate la distanta le vor favoriza.

LIGAMENTELE- structuri fibroconjunctive ce pot fi impartite in functie de origine si de pozitie in 3


categorii:

1) Ligamente capsulare- apar sub forma unor condensari ale fibrelor capsulare
2) Ligamente interosoase- independente fata de capsula, putand fi situate intra sau extra capsular
(ligamentul capului femural, ligamentele incrucisate de la nivelul genunchiului)
3) Ligamente la distanta- nu se gasesc la nivelul articulatiei, parand a nu avea legaturi cu aceasta,
insa vor influenta miscarea articulara( coarda oblica de la nivelul antebratului)

MUSCHI- asigura legatura elementelor osoase, ei trecand peste una sau doua articulatii( biceps
brahial si croitor, trec peste cate 2 articulatii etc.)

3) MIJLOACE DE ALUNECARE: cartilajul articular, membrana sinoviala, lichidul sinovial

MEMBRANA SINOVIALA- structura epiteliala subtire ce acopera interiorul capsulei articulare. Ea va


delimita un spatiu virtual numit cavitate sinoviala, cu o lama fina de lichid. Aceasta cavitate poate
deveni reala in situatia in care la nivelul cavitatii se acumuleaza: sange( hemartroza), puroi(
pioartroza), aer( pneumartroza) sau in situatia in care creste cantitatea de lichid sinovial(
hidrartroza). Membrana sinoviala va prezenta ca si ligamentele si capsula articulara receptori de
presiune si de durere. Spre deosebire de aceste elemente conjunctive, ce sunt vascularizate, nutritia
membranei sinoviale va fi tributara lichidului sinovial si capsulei. Membrana sinoviala poate emite o
serie de prelungiri la distanta de articulatie, prelungiri ce poarta denumirea de burse sinoviale( bursa
bicipitala). De asemenea, membrana sinoviala poate prezenta o serie de prelungiri spre interior ce
poarta denumirea de vilozitati care au rolul de a-i mari suprafata, favorizand miscarile.

LICHIDUL SINOVIAL- reprezinta un transudat ce se formeaza prin filtrare din vasele de sange la
nivelul membranei sinoviale. Are o culoare galbuie si o consistenta vascoasa. Din punct de vedere
chimic, contine: 95% apa, mucopolizaharide( cu rol in alunecare).

AXELE MISCARII IN ARTICULATII

1) TRANSVERSAL- in jurul caruia se poate face flexie sau extensie


2) SAGITAL- abductie si adductie
3) LONGITUDINAL- in jurul caruia se pot face miscari de rotatie
Axul miscarii poate suferi modificari de orientare, devenind astfel un ax de concomis, ramanand
insa perpendicular pe planul miscarii

CLASIFICAREA ARTICULATIILOR IN FUNCTIE DE NUMARUL DE AXE:

1) UNIAXIALE: articulatiile trohleare(articulatia cotului si cea talocrurala), trohoida( articulatia


atlantoaxoidiana)
2) BIAXIALE: articulatii de tip „șa”( articulatia dintre trapez si baza metacarpianului 1), articulatii
elixoidale( articulatia radiocarpiana)
3) TRIAXIALE: articulatii sferoidiale( articulatia umarului si cea coxofemurala)

SECTIUNE ANATOMICA / SECTIUNE FIZIOLOGICA

Sectiune anatomica- reprezinta sectiunea perpendiculara pe directia muschiului( sau suprafata


sectionata a muschiului)

Sectiune fiziologica- reprezinta sectiunea perpendiculara pe directia fibrelor musculare. Din


punct de vedere al directiei fibrelor, muschii pot fi: muschi cu fibre longitudinale( sectiunea anatomica=
sectiunea fiziologica) sau muschi penati( cu forma de pana, ca de exemplu muschiul maseter, unde
sectiunea fiziologica este mai mare decat cea anatomica). Muschii penati dezvolta o forta mai mare
decat cei cu fibre longitudinale. Forta dezvoltata de muschi este de cca 10KG forta/ cm2. Maseterul are o
sectiune anatomica de cca 2cm2 si o sectiune fiziologica de cca 3 cm2. Forta dezvoltata de el va fi de 30
KG forta.

ARTICULATIILE TRUNCHIULUI sunt: articulatiile coloanei vertebrale, articulatiile toracelui si articulatiile


bazinului.
Articulatiile coloanei vertebrale se impart in articulatii craniovertebrale, intervertebrale, lombosacrala si
articulatia sacrococigiana.

Articulatiile craniovertebrale sunt 2: atlantooccipitala si atlantoaxoidiana( are 2 componente: articulatia


atlantoaxoidiana mediana si atlantoaxoidiana laterala)

Articulatia atlantooccipitala: este o diartroza bicondiliana.

Suprafete de articulare:

1) Condilii occipitali: au aspect convex atat in plan sagital cat si transversal.


Fetele articulare transversale ale atlasului sunt concave in plan sagital si trasversal.

Mijloace de unire: capsula articulara care se insera la marginea suprafetelor articulare.

2) Membrana atlantooccipitala, anterioara si posterioara, ce se intinde intre arcurile atlasului si


marginile gaurii occipitale mari.

Articulatia atlantoaxoidiana: este o diartroza trohoida.

Suprafete articulare: Dintele axisului si fata posterioara a arcului anterior a atlasului.

Mijloace de unire:

1) capsula articulara
2) ligamentul transversal al atlasului
3) ligamentele alare, care unesc dintele axisului cu cei 2 condili occipitali
4) ligamentul varfului dintelui axisului, uneste varful dintelui axisului cu marginea anterioara a
gaurii occipitale mari
5) ligamentul cruciform, are o componenta transversala reprezentata de ligamentul transvers
al atlasului si una longitudinala, formata din 2 parti: una superioara, ce ajunge pe marginea
gaurii occipitale mari si o parte inferioara ce ajunge pe corpul axisului
6) membrana tectoria, situata posterior de ligamentele precedente si care se intinde intre
corpul axisului si marginea anterioara a gaurii occipitale mari

BIOMECANICA ARTICULATIILOR CRANIO-VERTEBRALE


La nivelul acestor articulatii se realizeaza miscari de: flexie-extensie( in special in articulatia
atlantooccipitala), rotatie laterala( in special in articulatia atlantoaxoidiana), flexie laterala si
circumductie.

MISCAREA DE FLEXIE-EXTENSIE: flexia are cca 20 grade si extensia cca 30. Axul e transversal,
fiind un ax de concomis si care trece posterior de porul acustic extern.
MISCAREA DE ROTATIE A CAPULUI: are o amplitudine de 30 grade, axul fiind longitudinal.

Agenti motori: Pt flexie- sternocleidomastoidianul si muschii lungi ai gatului si capului.


Pt extensie- muschii cefei, sternocleidomastoidianul( daca extensia a fost
inceputa de alti muschi)
Pt flexie laterala- sternocleidomastoidianul si muschii scaleni
Pt rotatie- muschii anteriori ai gatului si sternocleidomastoidianul.

ARTICULATIILE INTERVERTEBRALE:

Tipuri:

a) Articulatii intre corpurile vertebrale: sunt amfiartroze (simfize)


Suprafete articulare: suprafetele superioara si inferioara ale corpurilor vertebrale cu aspect
plan-concave si acoperite cu cartilaj hialin. Intre corpurile vertebrale se interpun discuri
intervertebrale. Discul intervertebral este o structura fibrocartilaginoasa, cu inaltime variabila si
cu diametru corespunzator diametrului corpului vertebral. El este format din 2 elemente: inelul
fibros si nucleul pulpos.

Inelul fibros este format din inele fibroase dispuse periferic si fibrocartilaginoase in centru

Nucleul pulpos este o structura fibrocartilaginoasa ce delimiteaza o serie de spatii cu tesut


mucoid. Nucleul este inextensibil, incompresibil si are o mare afinitate pentru apa. In momentul
miscarilor, el va comprima inelul fibros; ruperea acestuia din urma duce la aparitia herniei de disc.

Discul intervertebral are o inaltime variabila: in regiunea cervicala avand cca 5 mm urmand ca la
nivel lombar sa aiba cca 9 mm. de asemenea are o inaltime variabila raportata la inaltimea corpului
vertebral. Astfel, in regiunea cervicala, reprezinta cca 1/3 din inaltimea corpului vertebral, in regiunea
toracala – 1/5, iar in regiunea lombara- 1/3 din inaltimea corpului vertebral.

Mijloace de unire:

1) Ligamentul longitudinal anterior- incepe la nivelul procesului bazilar al occipitalului si se


termina la nivelul vertebrei S3. Cele 2 extremitati, craniala si caudala, vor fi mai inguste
decat portiunea centrala.
2) Ligamentul longitudinal posterior- care se intinde de la membrana Tectoria pana la nivelul
cocisului.
b) Articulatii intre arcurile vertebrelor: sunt diartroze( articulatii sinoviale) plane sau concav-
convexe.

Suprafete articulare= suprafetele proceselor articulare, plane in regiunile cervicala si toracala si


concav-convexe in regiunea lombara.

Mijloace de unire:

1) Capsula articulara
2) Ligamente:
1) Galbene, ce solidarizeaza lamele arcurilor vertebrale
2) Interspinoase, intre procesele spinoase
3) Supraspinoase, intre varfurile proceselor spinoase
4) Intertransversale, intre procesele transverse ale vertebrelor toracale.

Biomecanica:

La nivelul coloanei vertebrale putem realiza urmatoarele miscari: flexie, extensie, flexie laterala,
rotatie, circumductie. Intre 2 vertebre invecinate, miscarile au amplitudine redusa, miscarea coloanei
fiind rezultatul insumarii miscarilor intervertebrale. Amplitudinea si sensul miscarii sunt determinate de
mai multi factori:

1) Inaltimea(grosmea) discului intervertebral: discurile cu grosime mare favorizeaza miscarile


comparativ cu discurile cu inaltime mica. Astfel cea mai mobila portiune a coloanei este
portiunea cervicala, urmata de regiunea lombara si apoi toracala, amplitudinea miscarilor fiind
influentata si de raportul dintre inaltimea discului si corpului vertebral.
2) Suprafetele plane ale proceselor articulare cervicale si toracale vor favoriza miscarile de flexie-
extensie; suprafetele concav-convexe ale proceselor articulare lombare favorizeaza miscarile de
rotatie.
3) Coastele prezente in regiunea toracala contribuie si ele la limitarea miscarilor.

Agenti motori:

Flexie: muschii anteriori ai gatului si trunchiului

Extensie: muschii posteriori ai trunchiului(muschii erectori spinali)

Flexie laterala: muschii anteriori si posteriori ai trunchiului, de aceeasi parte

Rotatie: muschii anteriori si posteriori ai trunchiului de parte opusa

ARTICULATIA LOMBO-SACRALA

Discul intervertebral are o inaltime mai mare in partea anterioara

ARTICULATIA SACRO-COCCIGIANA, este o amfiartroza ca si precedenta si prezinta ligamente: sacro


coccigiene anterior, posterior si 2 laterale.

ARTICULATIILE TRUNCHIULUI: articulatiile costovertebrale, condrocostale, condrosternala


costocondrale, sternale.

ARTICULATIILE COSTOVERTEBRALE se impart in 2 categorii:

1) Articulatia capului coastei


2) Articulatia costo-transversala

ARTICULATIA CAPULUI COASTEI este o diartroza sinoviala


Suprafete articulare: ale capului coastei, separate prin creasta capului coastei si suprafetele costale
corespunzatoare ale corpurilor vertebrale. Exceptie fac coastele 1, 11 si 12, ce prezinta cate o
singura fata articulara si de asemenea vertebrele T1,T11, T12.

Mijloace de legatura:

- capsula articulara care se insera la marginile suprafetelor articulare,


- ligamentul intraarticular al capului coastei care va lega creasta de discul intervertebral,
- ligamentul radiat al capului coastei, corespunzator capsulei.

ARTICULATIA COSTO-TRANSVERSARA este o diartroza plana

Suprafete articulare: fata costala, transversala, de la nivelul procesului transvers si fata costala de pe
tuberculul costal.

Mijloace de unire: capsula articulara, ligamente costo-transversare( posterior, lateral si superior):

ARTICULATIA COSTOCONDRALA este o sincondroza.

ARTICULATIA CONDROSTERNALA este o diartroza plana.

Suprafete articulare: incizurile costale sternale, fata articulara a cartilajului costal.

Mijloace de unire:

1) Capsula articulara
2) Ligamente sternocostale, anterior si posterior

ARTICULATIILE STERNALE sunt sincondroze.

Biomecanica: realizeza miscarile respiratorii.

La nivelul acestor articulatii, se realizeaza miscari respiratorii: in inspir, se vor modifica


diametrele longitudinal, sagital si transversal al cutiei toracice. Cresterea diametrului longitudinal se face
pe seama contractiilor diafragmei. Cresterea diametrului sagital presupune proiectia superior si anterior
a extremitatilor anterioare ale coastelor. Miscarea se face in jurul unui ax oblic, ce corespunde colului
coastei. Cresterea diametrului transversal presupune deplasarea superior a portiunilor mijlocii ale
coastelor. Axul in jurul caruia se realizeaza miscarea este de asemenea oblic si trece prin capul coastei si
linia medio-sternala.

Agentii motori: muschii respriatori auxiliari.

ARTICULATIILE BAZINULUI : articulatia sacro-iliaca si simfiza pubiana.

ARTICULATIA SACRO-ILIACA este o diamfiartroza.

Suprafete articulare: fetele articulare ale sacrului, respectiv coxalului.


Ligamente:

1) La nivelul articulatiei: sacro-iliac anterior, sacro-iliac posterior, sacro-iliac interosos.


2) La distanta: ligamentul ilio-lombar si ligamentul sacro-tuberos.

SIMFIZA PUBIANA este o amfiartroza.

Suprafete articulare: fetele articulare ale pubisului, intre care se gaseste un disc articular.

Mijloace de unire: 2 ligamente( suprapubian si arcuat subpubian).

ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR

1) Articulatiile centurii scapulare


2) Articulatiile membrului superior liber

ARTICULATIILE CENTURII SCAPULARE: sternioclaviculare si acromioclaviculara

ARTICULATIA STERNOCLAVICULARA este o diartroza sinoviala plana.

Suprafete articulare:

1) Incizura claviculara a manubriului sternal


2) Fata articulara sternala a extremitatii mediale a claviculei

Congruenta celor doua suprafete plane este realizata de discul articular. Extremitatea mediala a
claviculei mai prezinta o fata articulara plana pentru articulatia cu cartilajul coastei 1.

Mijloace de unire:

1) Capsula articulara
2) Ligamente:
1) Sternoclavicular anterior
2) -II- posterior
3) -II- superior
4) Interclavicular, intre cele 2 clavicule, trecand peste incizura jugulara
5) Costoclavicular

Biomecanica: La nivelul articulatiei sternoclaviculare se realizeaza urmatoarele miscari: ridicare si


coborare a umarului, anteductie sau propulsia anterioara a umarului, retroductie sau propulsia
posterioara si circumductie.

Ridicarea si coborarea umarului se realizeaza in plan frontal, axul fiind dispus sagital. Axul se gaseste in
partea mediala a claviculei.

Agenti motori: pentru ridicarea umarului: sternocleidomastoidian si trapez( fibrele superioare).


Pentru coborarea umarului: subclavicularul, pectoralul mic si trapezul.

Anteductia si retroductia: miscarea se face in plan transversal, axul fiind longitudinal si trece prin
extremitatea mediala a claviculei.

Agenti motori: pentru anteductie: pectoral mic

Pentru retroductie: trapez, romboid mare si romboid mic.


ARTICULATIA ACROMIO-CLAVICULARA: este o amfiartroza meniscoidala, uneori putand fi o
diartroza(sinoviala).

SUPRAFETE ARTICULARE: sunt reprezentate de suprafetele articulare complementare ale acromionului si


claviculei. In cazul in care este o articulatie sinoviala, acestea vor fi acoperite de cartilaj hialin. In situatia
in care este o amfiartroza, aceste suprafete vor fi legate printr-un fibrocartilaj.

MIJLOACE DE UNIRE:

1) Capsula articulara, ce se insera la marginile suprafetelor articulare


2) Ligamente:
1) Acromio-clavicular, ce trece superior de articulatie
2) Coraco-acromial
3) Coraco-clavicular, format din 2 componente: ligamentul trapezoid si ligamentul conoid.

BIOMECANICA:

In articulatia acromio-claviculara se realizeaza miscarile de basculare si debasculare a scapulei:


abductia bratului se face in articulatia scapulo-humerala, pana la un unghi de 90%. Peste acest unghi,
miscarea este imposibil de executat in aceasta articulatie, din cauza intalnirii tuberculului mare al
humerusului cu acromionul. Miscarea de basculare a scapulei presupune: ridicarea unghiului lateral al
acesteia, coborarea unghiului superior si proiectia anterior si medial a unghiului inferior. Debascularea
se va realiza in sens invers. Axul miscarii de basculare si debasculare este un ax sagital, ce trece prin
centrul articulatiei.

AGENTI MOTORI:

1) pt miscarea de basculare a scapulei: trapez, dintat anterior


2) pt miscarea de debasculare a scapulei: pectoral mic, trapez pt unghiul lateral si levatorul
scapulei, romboid mic, romboid mare pt unghiul superior.
Conducerea in articulatia acromio-claviculara este una musculara.

MEMBRUL SUPERIOR LIBER

ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA: este o diartroza sinoviala, fiind in acelasi timp o N-artroza(art


sferoidala).

SUPRAFETE ARTICULARE:

1) Cavitate glenoida, cu aspect concav, si suprafata marita datorita labrului glenoidal.


2) Capul humerusului, ce are aspectul unei treimi de sfera
Aceste suprafete articulare vor fi acoperite de cartilaj hialin.

MIJLOACE DE UNIRE:

1) Capsula articulara fibroasa, ce se insera la marginea cavitatii glenoide, respectiv la nivelul colului
anatomic al humerusului. Capsula va fi intrerupta de tendonul capului lung al bicepsului, ce
trece la nivelul santului intertubercular. La nivelul capsulei se insera fibre din muschii
supraspinos si subscapular; acesti muschi vor fi muschi tensori ai capsulei, impiedicand
prinderea acesteia intre capetele articulare.
2) Ligamente:
1) Coraco-humeral
2) Gleno-humerale: superior, mijlociu si inferior

BIOMECANICA

Este o articlatie sferoidala, triaxiala, cu conducere musculara. Miscarile pot fi: flexie-extensie, abductie-
addcutie, rotatie laterala, rotatie mediala, circumductie.

AGENTI MOTORI

Miscarea de flexie-extensie: are axul transversal, ax ce trece prin centrul cavitatii glenoide.

Flexie: biceps brahial, coracobrahial, fibre anterioare ale deltoidului si pectoral mare.

Extensie: triceps brahial, lattisimus dorsi, rotund mare, fibrele posterioare ale deltoidului

Abductie-adductie: axul este sagital, si trece prin partea inferioara a capului humeral.

Pt abductie: deltoidul, muschiul supraspinos

Pt adductie: pectoral mare, cap scurt biceps, lattisimus dorsi, rotundul mare.

Rotatie: axul miscarii este longitudinal si trece prin centrul capului humeral.

Pt rotatie mediala: pectoral mare, lattisimus dorsi, rotund mare

Pt rotatie laterala: supraspinos, infraspinos, rotundul mic.

ARTICULATIA COTULUI: este o articulatie sinoviala, trohleara. Este formata de fapt din trei articulatii:
humero-ulnara, humero-radiala, radio-ulnara proximala.

SUPRAFETE ARTICULARE:

1) Trohleea humerala
2) Incizura trohleara a ulnei
3) Capitulum
4) Capul radiusului
5) Incizura radiala a ulnei

MIJLOACE DE UNIRE:

1) Capsula articulara fibroasa, ce se insera la marginea suprafetelor articulare. Ea va lasa


extracapsular epicondilii laterali si mediali humerali.
2) Ligamente:
1) Colateral radial: intre epicondilul lateral pe de-o parte si fata laterala a olecraniului + colul
radiusului, pe cealalta parte.
2) Colateral ulnar: intre epicondilul medial si fata mediala a olecraniului.
3) Inelar: se intinde intre marginea incizurii radiale a ulnei si capul radiusului, la nivelul caruia
se insera circular
4) Patrat: intre tuberozitatile radiala si ulnara.

BIOMECANICA

Este o articulatie uniaxiala cu conducere osoasa, cu miscari de flexie-extensie a antebratului. Axul e


transversal

AGENTI MOTORI

Pt flexie: biceps brahial, brahial, muschi epicondilieni mediali

Pt extensie: triceps brahial, anconeu, muschi epicondilieni laterali.

ARTICULATIA RADIO-ULNARA: este reprezentata de trei articulatii: radio-ulnara proximala, radio-ulnara


intermediara, radio-ulnara distala.

Articulatia radio-ulnara proximala face parte din articulatia cotului.

Articulatia radio-ulnara intermediara este o sindesmoza, radiusul si ulna fiind legate prin membrana
interosoasa, ce se insera pe marginile mediala, respectiv laterala ale lor. Cele doua oase vor fi
solidarizate prin ligamentul coarda oblica, ce se intinde intre extremitatile inferioare ale tuberozitatilor
radiala si ulnara. Intre coarda oblica si marginea membranei interosoase se delimiteaza un spatiu
strabatut de vasele interosoase.

Articulatia radio-ulnara distala este o diartroza sinoviala.

SUPRAFETE ARTICULARE:

1) Circumferinta capului ulnei


2) Incizura ulnara a radiusului
3) Capsula articulara, intra in alcatuirea articulatiei radio-carpiene.

BIOMECANICA

Este o articulatie uniaxiala, in care se realizeaza miscari de pronatie si supinatie. Axul este oblic, trecand
prin capul radial, respectiv capul ulnar.

AGENTI MOTORI

Pt pronatie: rotund pronator, patrat pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, brahioradial.

Pt supinatie: supinator, bicepsul brahial, brahioradialul(daca a fost inceputa de alt muschi), muschi
epicondilieni laterali
ARTICULATIA RADIO-CARPIANA(pumnului): este o diartroza condiliana.

SUPRAFETE ARTICULARE:

1) Fata inferioara a extremitatii distale a radiusului


2) Discul articular dintre capul ulnei si osul piramidal
3) Fetele articulare ale randului proximal de carpiene, cu exceptia pisiformului (scafoid, semilunar,
piramidal)

MIJLOACE DE UNIRE:

1) Capsula articulara, fibroasa


2) Ligamente:
1) Radio-carpian palmar si dorsal, ce se intind intre extremitatea distala a radiusului, respetiv
semilunar, piramidal si osul mare.
2) Ulno-carpian palmar, intre extremitatea distala a ulnei si semilunar, piramidal si osul mare
3) Colateral carpian radial, intre procesul stiloid al radiusului si osul scafoid
4) Colateral carpian ulnar, intre procesul stiloid al ulnei si osul piramidal

BIOMECANICA

Este o articulatie biaxiala, cu conducere ligamentara.

Miscari: flexie-extensie, abductie-addcutie, circumductie

AGENTI MOTORI:

Pt flexie: flexori ai degetelor, flexori ai carpului

Pt extensie: extensori ai degetelor, extensori ai carpului

Pt adductie: flexorul si extensorul ulnar al carpului

Pt abductie: lung si scurt extensor radial ai carpului, extensorul ulnar al carpului, muschii profunzi ai lojei
posterioare a antebratului.

Miscarile in articulatia radiocarpiana vor fi insotite si de miscari intre randurile proximal si distal de
carpiene

ARTICULATIA COXO-FEMURALA(soldului)

-sinoviala, sferoidala, conducere ligamentara

SUPRAFETE ARTICULARE:

1) ACETABULUL: are aspectul unei jumatati de sfera, fata articulara fiind reprezentata de fata
lunata, acoperita de cartilaj hialin. Suprafata acetabulului este marita de labrul acetabular;
acesta se insera pe marginea acetabulului, si trece peste incizura acetabulara, la nivelul careia va
forma ligamentul transvers al acetabulului.
2) CAPUL FEMURAL: are aspectul a doua treimi de sfera, fiind acoperit de cartilaj hialin, cu exceptia
fosetei capului femural. Diametrul capului femural este mai mare decat diametrul deschiderii
labrului acetabular, astfel incat capul femural va fi fixat asemenea unui pivot.

MIJLOACE DE UNIRE:

1) CAPSULA ARTICULARA: are aspectul unui trunchi de con, cu urmatoarea insertie- baza mare se
insera la marginea acetabulului, iar baza mica se insera la nivelul femurului astfel: in partea
anterioara, la nivelul liniei trohanterice, iar in partea posterioara, la 1,5 cm medial de creasta
trohanterica. Astfel cei 2 trohanteri raman extracapsulari.
2) LIGAMENTUL ILIOFEMURAL(ILIOTROHANTERIC): porneste de la nivelul spinei iliace antero
inferioare si are 2 componente: - oblica, ce ajunge anterior de trohanterul mare, limitand
rotatia laterala si abductia coapsei
- Verticala, ce ajunge anterior de trohanterul mic, limitand
extensia coapsei.
3) LIGAMENTUL PUBOFEMURAL: se intinde intre eminenta ileopectinee si fata anterioara a
trohanterului mic, limitand rotatia laterala si abductia coapsei.
! cele 2 formeaza ligamentul in N.
4) LIGAMENTUL ISCHIOFEMURAL: porneste din partea postero-inferioara a acetabulului, avand 2
parti:
a) Ligamentul ISCHIOSUPRACERVICAL, ce se insera pe trohanterul mare
b) Ligamentul ISCHIOZONULAR, ce se insera pe ligamentul zonular(inelar)
5) LIGAMENTUL ZONULAR(INELAR): este reprezentat de o condensare a fibrelor capsulei, fibre ce
se impart in 2 categorii:
a) O parte din fibre sunt dispuse circular la niveul capsulei
b) O parte din fibre ce pornesc de pe spina iliaca anteroinferioara, ajungand circular la nivelul
capsulei
6) LIGAMENTUL CAPULUI FEMURAL: se intinde intre fosa acetabulara si foseta capului femural. Din
punct de vedere al capsulei articulare, este intraarticular, iar din punct de vedere al sinovialei
este extraarticular. El limiteaza miscarea de adductie.
POZA

BIOMECANICA

Este o articulatie triaxiala. Miscarile sunt: flexie extensie, adductie abductie, rotatie laterala mediala

Miscarea de flexie extensie: flexia este insotita de o usoara rotatie mediala iar extensia de o usoara
rotatie laterala; axul celor doua miscari este transversal, trecand prin centrul acetabulului. Flexia poate fi
efectuata cu gamba in extensie( 90 grade) sau cu gamba in flexie( 130 grade). Extensia coapsei are o
amplitudine de cca 25 grade.

AGENTI MOTORI:

Flexie:ileopsoas, pectineu, croitor, drept femural, tensor al fasciei lata.

Extensie: muschii posteriori ai coapsei, muschii pelvitrohanterieni, fesieri


Adductie si abductie: prima are 10 grade. Abductia are 80 grade cu gamba in extensie si 110 grade cu
gamba in flexie.

AGENTI MOTORI:

Adductie: cei 3 adductori,Gracilis,ileopsoas, pectineu, peritrohanterieni

Abductie: tensor al fasciei lata, drept femural, croitor, piriform, fesier mare.

Rotatie laterala 10 grade cu gamba in extensie si 100 grade cu gamba in flexie

Rptatie mediala – 35 grade.

AGENTI MOTORI:

Rotatie laterala: muschi adductori, ileopsoas, pectineu, peritrohanterieni, fesieri

Rotatie mediala: fesieri, biceps femural, drept femural

ARTICULATIA GENUNCHIULUI- cea mai mare si mai complexa articulatie

Este o articulatie condiliana, sinoviala.

Este o articulatie femurotibiala si in acelasi timp femuropatelara.

SUPRAFETE ARTICULARE:

1) CONDILII FEMURALI: dimensiunea celor 2 condili este diferita in sens anteroposterior- in partea
anterioara condilii se inscriu intr-un arc de cerc cu o raza de 45 mm iar posterior cca 15 mm.
Axul anteroposterior al celor 2 condili este divergent posterior. Condilul femural medial este mai
lung, mai ingust, si situat usor inferior fata de cel lateral. Datorita acetui fapt, intre coapsa si
gamba apare un unghi deschis lateral, de cca 170 grade.
2) PLATOUL TIBIAL: este reprezentat de fetele superioare ale celor 2 condili tibiali; intre acestea se
gaseste eminenta intercondiliana, delimitata anterior si posterior de cele 2 arii condiliene,
anterioara si posterioara.
3) FATA POSTERIOARA A PATELEI: cu doua suprafete, laterala mai mare si mediala mai mica,
corespunzatoare condililor, separate printr-o creasta verticala. Datorita incongruentei acestor
suprafete(suprafata condililor este mai mare decat cea a platoului tibial), la nivelul articulatiei
genunchiului se gasesc cele 2 meniscuri, lateral si medial. Ele impart aarticulatia in 2 etaje:
a) Suprameniscal
b) Inframeniscal

In sectiune frontala, meniscul prezinta o fata superioara concava, o fata inferioara plan convexa,
o fata laterala plana, in contact cu capsula articulara.

Meniscul medial are aspectul literei C, fiind mai lat si mai putin inalt; meniscul lateral, are
aspectul literei O, este mai ingust si mai inalt. Extremitatile anterioare ale celor 2 meniscuri sunt
unite prin ligamentul transvers al genunchiului.
MIJOACE DE UNIRE:

1) CAPSULA ARTICULARA: are o insertie complexa- la nivelul femurului se insera la marginile


suprafetelor articulare, lasand epicondilii extracapsulari. La nivelul tibiei, se insera la cca 1
cm distanta de suprafata articulara, iar la nivelul patelei la nivelul marginilor acesteia.
2) LIGAMENTE:
i) Situate pe fata anterioara a articulatiei:
a) Patelar, apartine aparatului cvadricipital, avand forma trapezoidala( baza mare
se gaseste la nivelul patelei, baza mica ajungand pe tuberozitatea tibiei)
b) Retinaculele patelare, sunt expansiuni aponevrotice ale capsulei articulare;
ii) Situate pe fata posterioara a articulatiei:
a) Ligamentul popliteu oblic, deriva din tendonul muschiului semimembranos, se
insera pe condilul femural lateral
b) Ligamentul popliteu arcuat, situat inferior fata de precedentul, provine din
expansiunea capsulei, se insera pe capul fibulei.
iii) Situate pe fetele laterala si mediala:
a) Ligamentul colateral medial(tibial), intre epicondilul femural medial si condilul
tibial medial
b) Ligamentul colateral lateral(fibular), intre epicondilul femural lateral si capul
fibulei
c) Ligamentele incrucisate, anterior si posterior. Cel anterior intre aria condiliana
anterioara si fata mediala a condilului lateral femural. Cel posterior intre aria
condiliana posterioara si fata laterala a condilului medial femural.