Sunteți pe pagina 1din 28

RECRUŢII. — Robert W oosley. Dorothy Lee şi Bert W heeler, într’o scenă dintr’un nou film al lui „Radio Pictures .

P R E Ţ U L 10 LEI
2 REALITATEA ILUSTRATA 12 Martie 1931

TELEFONUL MISTERIOS
—- Şi Ginette, fiic a fabricantului cadavre zăceau sfârtecate prin tre tă prin telefon à avut resultate mai —: Da, doamnă, chiar mai zilei*
ce face ? sfărăm ăturile vagoan elor şi între fericite. In strada şi numărul m en ­ trecute am în ch eiat cu d-sa o afil
" y . ~ Ce face, nu face bin e draga ele, cadavrul bietului M artell. F a ­ ţionate, lo cu ia un giu vaergiu , cu cere, pentru care trebuia să-i trimit
mea. Un caz foarte curios, care a m ilia înştiinţată îl id e n tific ă la lo ­ care H en ry nu lucrase niciodată. azi cekul acesta.
pus pe gânduri pe foarte m ulţi sa­ cul accidentului, p rin tre urletele de Şi .com erciantul înm âna doamnei
Ginette plecă la P a riş şi însoţită
vanţi. Dacă te interesează, îţi voi durere şi gem etele disperate ale ră­ M artell un cek, pe care-1 scoase dii
de tatăl său se duse în rue du 4 Sep­
povesti pe scurt toată în tâm plarea: n iţilor. căssa de fie r '
tembre,, la N o. 2Ş. Găsiră p ç ¡g iu ­
Fabricantul D orm oy a ţinut nea­ Găsiră şi valiza n efericitu lu i. Sin­ vaergiu în magazin. N ic i pana azi nu V a putut descol
părat, ca fiic a sa să se căsătorească gur săculeţul cu pietre preţioase p eri m isterul com u n icării telefonil
bine. 0 dorinţă foarte legitim ă pen­ lipsia. Toate cercetăriLa-nan f c i j z ,£Iartell, soţia en- ce, ia r biata Ginette se odihneşti!
tru un părinte. Dar „ b i n e “ înseam- d-arnice. O peraţia e i^ e g s f ă a i j l e i ă «e preţioase. Cu- în tr’un sanatoriu. întâmplarea iJ
na la ei numai un com ercian t activ. de a căuta un ac « r ’un capi cu aţul Jeu ? sdruneinat grcucav nervii....
L-a găsit ce-i drept, cam greu. li fân. Insfârşit, Ginettl£ ^dţlSbiţă de
chem a H en ry M artell, un lyone.. em oţie, renunţă la tot şi întovărăşi
foarte sim patic, angrosist de pietre la L y o n vagonul m ortuar, în care
Jn caz extraordinar
preţioase. Şi biata Ginette, care visa se afla corpul soţului ei. HPM1BN FE N O M E N . O dom nişoară numărat un stoc de lumânări, iii
un m archiz, sau cel puţin un ac^or In £$ţira în m orm ân tării ,se întâm ­ de 24 ani, Ethel Lister, chise j f f t r ’o cassă de fie r, a descris
|de cinema... AH plă însă ceva extra o rd in a r: îndată funcţionar# la 6 bancă d i n o si enS*rîfe.’ c ire a văzut’o printr'm
Trăiau totuş bine. Singura Neplă­ du pă In ni orm ânl are, p e la orei, LDiiUfefe jJJ.utkiia este destul de dră- perete şi a * citit un ziar, prinir’t
cere a m enajului era, că stiţiul p le­ sună IfeUifomil. ,iţlă şi are o c M î i , i a r i , ^ a p r i . X ~ " J R W n r d e 5 cm. grosim e.
ca la drum pentru două zile şl ci-in O voce cunoscută IntreDa Ue Ş'g tr|7 .if intr'u dinurieţiţi^ cu c H gdic.ii cari i-au exam inat ochii
î cauza a fa cerilo r în târzia tot$||rti- M a rte ll si cnm erista o chem ă la a- d u re re extrao rd in ară de cap. Toa- n ’âu constatat n im ic anormal. E
na câte trei-patru în plus. Cam ne­ parat. Care nu-i fu^anirnrea Gmet- un caz extraord in ar, deoarece eslf
plăcut, desigur, pentru o soţie tâ­ tei, când r e c u n o s c w ^ rte le fo n v o ­ nu i-au ajutat la nim ic. Dar toto­ mai mult decât „claire-voyance”şi
nără, dar n’avea ce face. Şi când a cea răposatului ei soţT care o saluta dată a observat că poate vedea cercu rile m ed icale n’ au înregistrai
\ început să-l iubească, g rija a d eve­ afectuos. Văduva era să înnebunea­ clar prin pereţi, prin uşi închise, încă un asemenea fenom en.
nit m ai m are, dat fiin d că soţul scă subit. D ar îşi ţy jy fir ^ ^ s i îna­ dulapuri idem , etc-_Jn prim u l m o­ Iar gu rile rele spun, că o mm
purta totdeauna v a lo ri im portante inte de a putea r ă » i m d e fewa, v o ­ ment a crezut c îy e B e vorba de o industrie londoneză i-a oferit ui
asupra sa, în p ietre preţioase. cea lui H en ry îi copiuîtlcăflolstr ¿ u zie optică, d a M k listatân d : că si-
contract de lungă durată, cu i
Cu o lună în urmă, M artell p le ­ şi un număr din ţia se p e r m « f« iliz e a z ă , s’a a-
salariu enorm , pentru a supra»
că din L yon la Paris, ca să trateze Toate insistenţele ^ iie fţ e î'ş B î) nat şi s’ a ;W m ed ic ii o r de
o afacere, luând cu sine un săcu­ bările la centrala tielkfon«;ăJa u ş c u lita te , cSfl’Î ^ iS T m s ’o de cât- ghia lu cră torii, fără a se depta
leţ, în care avea pietre d-e m are va ­ mas fără folos. Cu toate a o w e a tijjip sub obseEvIţie. din birou. înspăim ântaţi de conţi
loare. Ca de-obiceiu, în târzie din p e rfect convinsă, că vocea pe care Actualm eijte se află internată în- mia supraveghere, lu crătorii ari
nou câteva zile, dar fatalitatea îl o auzise, era a lui H en ry, c o n vin g e­ tr ’o c lin ică din W esten d şi co n ti­ un randam ent de muncă mult im
urm ăria. Pe la m ijlocu l drumului, re con firm ată şi de cam eristă, care-i nua şă,yadă' clar p rin o ric e o b iec­ mare.
acceleratul cu care călătoria, s e ' cunoştea bine glasul. te de lem n şi metal. In tim pul în Vă am in tiţi de povestea cu gini
cio cn i cu expressul P. L. M. Catas­ O telegram ă către p oliţia din P a ­care a fo st pusă sub observaţie, a rele care avea o soacră cu un i
tro fa a fost în grozitoare. Z eci de ris, în care indicase adresa p r im i­ citit scriso rile închise în p licu ri, a chiu la ceafă?...

® a ©

om sa
i *

aveţi un len f r u m o s .

O b ic in u iţ i-v ă cu „ S c h e rk F a c e Lotion " (a p a d e fa}


„ S c h e rk " ).- E a c u ră ţă p o rii feţii şi îm p ie d ic ă naştere
o ric ă ro r d efe cte a le te n u lu i.- în tre b u in ţa re a „Schei
Face L o tio n " ( a p a d e fa ţă „ S c h e r k " ) este foari
p lă c u t ă , d e o a r e c e g ra ţie p u terii ei d e pătrundei
in p o ri, v ă sim ţiţi în v io r a ţ i.- F ace ţi o încercări

PARlS-LÙNDON-BÈPilt'i NfWvèBe;
S c h erk
,1....»iwiawmwiw^^
1

R EPR EZENTAN ŢA GENERALA' Face


Scherk "
B U C U R E / T I -/TD LIP/CANl 94
( Apa
Lotion
de fata . . S c h e r k "■^
( L U P O A IC A ! '

D E V Â N Z A R E EA P A R E U M E R H $1 D R O G U E R II
„ R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă ” . — D ir e c to r N ic . Constantin.
R e d a cţia şi A d m in is tra ţia : str. C onst M iile 7—-9— 11.
Preţu l ab on am en telor: U n an le i Î0 0 ; 6 lu n i U i 200; 3 lu n i le i 100. P e n tru străinătate le i 500 anual.
n Martie 1931 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă

— „Aşa dar ascultaţi” , spuse A rp a d Garbaty.


Şedeam în fa ja convalescentului, în spitalul lum inos
i Piane întir’ o D um inică, de ah i a sosit din M unţii A lp i,
ipărţiţi pentru 24 de ore de flan cu rile noastre de stânci*
Je maşinile de 'perforat tunele; aveam îin faţa o c h ilo r ţara
pustie a A rizo n ei şi pădurile v irg in e , în ala căror luimini-
ari se ridicau lagăre de corturi.
Arpad se u ita afară pe geam. A r b o r ii se scăldau în lu-'
na strălucitoare a soarelui. P rin lunca spitalului mur-
,ra un pârâiaş.
Şi prietenul nostru, îş i începu povestea:
— „În ain te de a in tra in fond, treim e să vă lăm uresc
câteva cuvinte antecedentele acestei a faceri. Desigur
vouă, realiştilor, povestea- m ea vă va părea de necrezut,
este chiar ciudat ca în lupta noastră brutală cu natura
intervină elem ente de ord in m istic. S’a întâm plat totu.ş
toată viaţa agitată p e.ca re o ducem. Ştiţi foarte bine fie -
■e cum ine împărţiun tim pu l şi că la ro lu l greu pe care-l
» trage p lan u ri, a -aşeza traverse şi şine, a găuri
Itânica pentru tunele, siuferilm, ne p riv ă m de multe, dar
nai ales trem urăm de frig . A c i e bin e încă, căci cu toată
ceala n op ţilor de Septem brie situaţia nu se poate com-
ra cu frigu l dela altitudinea din Baldy.
întâmplarea care m ’a sguduit atât este îm binată cu a-
titea elemente de ireal, încât m intea m i se opreşte în loc
Am ujuns in t r ’o oră sus, pe platou, cu tre n u l nostru fo rm a t d in vagoane p la tform ă .
şi inii face im p resia că nu voi putea găsi n iciodată cu,vi,n-
lele p o triv ite pentru a istorisi cele ce m i s’au întâm plat. In-
tr’.adeivăr, oricât a r fi de crudă rea lita te nu-i m ai puţin a-
devărat 'că în fin ală deschide o liim e nouă, un orizon t m ult
m ai larg, acel al veşn iciei, spre care sunteta p rea laşi oa să
evadăm p rin p ro p riile noastre forţe.
Şi eu a m -tră it în tre realitate şi m isticism . C iocn irea
d in tre amândouă m ’ a avut pe m in e drept o b ie c tiv . N u vă
cer să cred eţi în spirite, dar vă p re tin d Stă m ă c re d e ţi pe
m in e .
Ajunsesem cu lucrul, cu ech ipa m ea de oam eni, pe Oh !
B ald y pentru a-i încununa creştetul chel, cu o lin ie dublă.
In acest .tâmp, c e l m a i scump p rieten al m eu ;şi com patriot
totodată, G ab riel Swaitos, p e rfo ra o serie de tunele, în
stâncile acop erite cu ced ri, pe partea estică a castcadei Lost.
Obişnuiaim să ne scriam . D in tim p în tim p ven ea un
băeţaş cu .poşte, de jos, spre culm ea p e care lucram noi.
D a r în tr’o D u m in ică m i-a adus, în loc de scrisoare, con ţi­
nutul buzunarelor lui G ab riel S wat o si. L a o ex p lo zie l-a lo ­
v it o piatră, ca un glon te, tras din a p rop iere. In trei ore
m urise. Odată cu ob iectele îm i aduse ş i o scrisoare n eter­
minată.
„...E o m uncă aspră şi doborâtoare. De multe o ri m i se
pare că mă înebuneşte. D ar o ric e s’ ar întâm pla ne vo m mai
ved ea odată. T reb u e să-ţi...”
Nu, nu ne-am m ai văzut. D o rin ţa lu i nu s’a putut în ­
d eplin i.
A ceastă p ie rd e re m ’ a lo v it dureros. D in c o p ilă rie fu­
sesem n ed esp ărţiţi; şcoala, politech n ica, anii de practică,
toate le-am făcu t îm preună. Ia r când ni s’a o fe rit condu ce­
rea lu c ră rilo r dela O ld spre N e w B ald y, eram m ulţum iţi că
vo(m trece primtr’o nouă epocă de m uncă a p rig ă şi dură dar
şi de satisfacţii nebănuite pentru cei m u lţi: trium ful tech-
n icei asupra naturii.
* * *
Cu vagoanele noastre platform ă, trase de m ic a lo c o ­
m otivă, puteam aijuinge deaouim până în m a rgin ea prăpas-
tiei. In jurul nostru auzialm un s(gomot fo rm id a b il: cântecul
lu cră to rilo r, troznetul s in ilo r în cărcate în vagoane, şuerul
aburului, flu erătu ri trem ólate, imuizica d in d ife rite le lagăre,
cane în acest lo c se alipiau . _
F lă c ă rile jucăuşe ale fă c liilo r noastre, aruncau făşri de
lum ină fantastică asupra ţinutului întunecat. A veam im p re ­
sia că facem o călătorie infernală. B r r r !!! D ar eu vedeam
pretu tin den i pe p rieten u l meu, pe G abriel Swatos. U m bra
lui plutia dealungul trenului, se r id ic a _sus, cobora, ca f i ­
rele de te le g ra f; era străvezie ca o sticlă şi totuiş i se putea
observa o ric e amănuint a l lin iilo r.
G abriel surâdea; un surâs amar, deconcertat, surasiul
cu care su rp rin d e m oartea pe cei lo v iţi în tâmplă. O ch ii lui
erau deschişi m a ri, ia r d in ţii strânişi, în tr ’o crisp are su­
prem ă. Răm ânea în urm ă, se repezea d in nou în ain te, se
r id ic a sus de tot şi p it a din nou. Ce vre ţi, fusesem doar
p rieten i atât de biuni şi pe lângă in tim ităţi, ne legau d oa r
aceiaiş patrie, aceleaşi ob iceiu ri.
C am arazii discutau lângă m ine. D o i din ei jucau zaruri,
iar un altul îngâna cu o c h ii în ch işi, un cântec din ţara lui.
...fusese rid ic a t un p od p ro -
0 m acara Eu ¡mă simţiaim ca în somn, Cd î.ntr’un v is frum os. L o ­
v iz o riu de lem n.
de-asupra c om otiva pu făia din greu şi alerga p rin noapte ca o fia ră
îş i agita braţul
lirmăirită, care-işi caută un tovarăş în p rim e jd ie . R ând p e
prăpastiei...
R EALITATEA ILUSTRATA li M a rtie 1931

Aşezat pe o stâncă, la m arginea apei, începusem să mă


rând m ă invăluiau aerul proaspăt şi fu­ gândesc din nou la bietul m eu G abriel, singura fiin ţă dragă
mul lo co m o tivei. D eodată mersul trenu­ pe care o avusesem pe lângă m ine. Când deodată am ob­
lu i se în cetin i. In tr’o oră am ajuns la servat o uimbră, urcând cu paşi iuţi şi cu m âini lungi, de
prăpastie. T oată lumea a coborât şi a în ­
maimuţă, stânca dreaptă a prăpastiei.
ceput un du-te-vino haotic, in decorul
— „H a llo , cine-i a c o lo ? !!”
fantastic şi întunecat care ne înconjura. U m bra continua să u rce zidul lip sit de o ric e asperita­
Jos, în tre cele două m aluri drepte, se
te, cu o agilitate pe care nu o m a i întâlnisem .
rostogol ia A rizo n a în cascadă. P e platoul
— „O preşte, sau tra g !”
de sus, de am bele laturi ale prăpastiei, se Şi cum n’am p r im it n ic i un răspuns, am tras revol­
instalaseră lagărele de cortu ri. Faclele veru l şi am descărcat câteva gloanţe în d irecţia indi­
pâlpâi au, iar flă că rile de acetilenă, dese­ vid u lu i care se căţăra. Ecoul îm i răspunse de sute ori
nau contururi fantastice în peisagiul în ­
dar nu se auzi n ic i un strigăt, n ic i un geam ăt de du­
tunecat. In jurul nostru, cât puteam ob­ rere, n ici o prăbuşire. Şi oeeace era m ai trist, umbra
serva, nu erau decât cortu ri .negre, ba­ dispăruse in înălţim e, pe platou. Am în cercat să imă
răci, baricade de căruţe şi grăm ezi uria­ caţăr după ea, dar zadarn ic. Nu eram obişnu it eu ast­
şe de pom i tăiaţi. In tre acestea alergam fel de ascensiuni şi atunci a trebuit s’o pornesc
lanterne, ai căror purtători nu se din nou în sus, pe cărarea pe oare venisem . Ur- [
vedeau. Se bătea şi ciocăn ia peste
cuş greu, cu trepte săpate neregulat în dalele de
tot. 0 sirenă şuiera. Un elevator
granit.
înalt, montat pe m a rgin ea prăpasti- ln sfâ rşit am ajuns sus. D ar n’am găsit nici o
ei, în tin dea braţul său subţire şi în ­ urmă a in d ivid u lu i pe care -1 văzusem căţăran-
g ro zito r, în goi, transportând g ră ­
du-se cu puţin tim p înaintea. Am intrat p e pod,
m ezi de g rin zi şi traverse, care lu­ ca să cercetez dacă nu cum va se slăbise vre-o le­
m inate de flă că rile faclelor, păreau
gătură sau dacă nu în cerca cin eva să-l minew,
baloturi de fie r înroşit. D ar până la jumătatea lui n’ am putut observa
M ’aim ap rop iat de m argin ea pră-
nim ic.
pastiei. In adâncim e dansau lum ini,
In m om entul acela îimi apăru în faţă prietenul |
apa strălucia şi scânteia, m urm u­
meu, G abriel Swatos în costum ul lui de lucru, fă- j
rând v ie , în jurul b lo c u rilo r de p ia­
ră pălărie, agitând m â in ile. Purta aceiaş bărbuţă
tră, c lip o tia , ciocăn ia, gâlgăia. M i­
rosul apei se simţi,a de sus şi odată blondă, aceiaş păr ciu fu lit pe care i -1 cunoscusem ş
ou acesta ven iau arom e de plante săl­ totdeauna, ia r în frunte i se deschisese o rană
batice şi fum din lem nele arse în m arile din care porniaiu câteva firiş o a re subţiri de
fociuri de jos. A co lo mişunau p ion arii. sânge spre tâm pla dreaptă. Cum voiam să
ca v ie rm ii. înaintez spre el, G abriel, care era la o distanţă de
A p o i ve n ia «podul, podul p ro vizo riu G a briel rid ic ă mâna, c irca 20 de m etri în faţa mea, rid ic ă mânia, ca
de lem n, care lega lin ia de am bele la­ fă câ n d u -m i semn să pentru un gest p re v e n tiv şi-m i făcu setmn insis- f
turi ale abisului. E ra construit în în tre­ stau... tent să mă înapoiez.
gim e din leimn. N u era n im ic altceva
decât un idig de lem n aruncat peste p ră­
pastie. Jos se lăsaseră şi câteva arcade,
p rin care tapa să treacă, în cursiul ei, a-
poi bârnele s’au rid ic a t în eet-în cet fo r ­
m ând un z id destul de solid, îndeajuns
de lat pentru a se putea m onta pe el o
lin ie. T ren u l care trecea pe deasupra a-
bi,sului era în tr ’ adevăr în cel m ai mare
p ericol. C ăci de am bele latu ri ale vagoan elor nu era decât
un go l im ens, adânc. Z id u l oscila sub greutatea garn itu rii.
Scândurile gem eau în legăturile lo r de oţel, g rin z ile troz-
niau şi întregu l eşafodaj trem ura şi oscila.
P rim u l tren ca re trecuse peste pod, — în cet, cu pre-
cauţiune, ezitând p a r’că ide teaima m o rţii, lăsase întreaga
construcţie o jum ătate m etru m ai jois, sub greutatea lui.
P odu l Se irepara mereiu, cu g rin zi noui, dar se lăsa în c o n ­
tinuu cu fie c a re tren, ia r orice -trecere se făcea cu m ari
riscu ri, pe viaţă îşi pe m oarte.
T ren u l cu care- venisem noi, trecu de partea cealaltă
a prăp astiei, pentru a descărca o parte din m aterialul adus.
A p o i trecu pe o lin ie m oartă, căci la ora 1 noaptea tre­
buia să treacă un alt tren care aducea un nou transport de
lu crători, din Las Vegas.
T ren u l nesfârşit de lung intră pe pod. Singu r m ecan i­
cul era la com andă, pe locom otivă. II ved eam stând pe
m aşină, n e în fric o ş a t ş i p r iv in d în abisul negru, peste care
oscila şopârla form ată din vagoane.
P e Dum nezeul meu, dar spectacolul era m a i în fric o ş ă ­
tor decât o bătălie, m ai iritan t decât aşteptarea in d ie n ilo r
vrăjm aşi. Un singur om şi m aterial n eîn su fleţit; -şi totuş
in im a m ea bătea atât de tare, în câ t m i se părea că-mi spar­
ge coşul pieptului.. A veam im p resia că totul tace în jurul
m eu şi ascultam plin de teamă troznetul lem nului, gem e­
tele scân d u rilor. Un arc de fie r se desfăcu şi căzu în gol
făcând un agomot in fern al, ou ecou ri repetate şi produ cân d
la suprafaţa apei sunetul unui corp care se plesneşte de va­
lu rile în clipocit...
D a r nu se întâm plă n im ic. T ren u l trecu d in colo cu b i­
ne şi im ed iat începu sgoimotul sp e c ific al descărcării m ate­
rialelor.
A p o i am trecut şi eu în partea cealaltă. în cet, cu multă
precauţiune, am păşit peste podul, care eu toate că ştiam
că nu se va prăbuşi sub m ine, că ci a b ia asistasem la trece­
rea unui tren, scârţâia totuş sub paşii m ei. Şi după ce-am
în d e p lin it toate fo rm a lită ţile de descărcare a vagoanelor, P o d u l sărise în aer...
am sim ţit deodată n e v o ia unei p lim b ări în noapte, nevoia
de-a asculta m unmuml v a lu rilo r A rizo n e i ch ia r pe m alu rile lui şi mai Cum eu rămăsesem însă în lem n it, um bra dragă trecu peste mine
ales să-mi îm băiez trupul obosit, în aburii ce se rid icau depe suprafaţa şi începu să-imi facă cele m ai adem enitoare gesturi, doar, doar mă va
râului. hotărî să mă m işc. Mă întorsesem după el. A p o i încrem enisem .^
A m co b orît p r in tr ’o o c o lire a stâncii, pe o scară naturală, săpată G esturile lui Sw atos d even iseră însă atât de en ergice, atât de
în piatră. De pretu tin d en i m ă în con ju ra un m iro s suav de iarbă şi de disperate, atât de con vin gătoare, încât aveam im presia clară, că este
plante um ezite. Am ajuns jos, p e m ai. L a p ic io a re le m ele se rostogolia viu. că m ă chiam ă alături, p e pajişte, ca să m ai v o rb im ceva despre
în tr’un ş ir de cascade, Ani zona. Ia r 'clipocitu l v a lu rilo r lo v ite de stânci, patria noastră iubită şi îndepărtată. Am început să m erg după el.
îm i brodau în m in te un refren ciudat, « a o am in tire m acabră, refren — „S tai, G abriel, stai băjete dragă, stai să ne aşezăm und
pe care se p o triv ia m inunat num ele prietenu lu i meu, G ab riel Swatos. Ce-a fost farsa asta sinistră? D ece te-ai prefăcu t m ort? Dece-ţi sân­
Sirena elevatorului şueră de m iezu l n op ţii. D eacum până la orele gerează fruntea?”
2, atât lin ia cât şi podul răm âneau nepăzite. O ricâ t de m ulţi erau lu ­ D ar fantom a celui răposat începu să alerge. Ia r eu fugiam ca un
cră to rii, pentru aceste două ore din noapte, când frigiul pe culm e de- sm intit după ea strigându-i din răsputeri să se oprească. Dar Ga­
ven ia p u r şi siimplu de nesuferit, nu se găsiau plantoane. A p o i oam enii b riel îm i făcea sem ne din ce în ce m a i disperate şi goana se ‘ nteţia.
trebuiau m enajaţi, căci o ric e pneu om nie con tractată în aceiastă regiu ­ Deodată îm i apărură în ain te două lu m in iţe roşii, ca o c h ii unei pisici,
ne, era fatală pentru bolnav. Până să! fie transportat la spital, muria O ch ii se îndreptau în goană spre m in e şi în g h iţiră fantom a lui Ga-
pe drum. ('C on tin u a re tn pag. 6-a)
¡2 M a r t i e t 9 f f

v.>v t.:

Sus: P o litia am ericană arestând


OE VO R BA CU O M U L CAR E A o b a n d ă celebră de tra fica n ţi d*
JURAT D IS T R U G E R E A B E Ţ IE I s tu p e fia n t e ; Stg. A lfre d o Blanco.
M O R T A LE Stg: V ân zător clan destin de stupe­
fiante la u n colţ de stradă din
R m T O N Ă , adică o m ie kilogra- N ew -Y ork
! y y | me d in tr’un elem ent recu ­ o tr ă v ito r ilo r ce duc lo p ierza n ie pt
noscut de greutate uşoară, cum e n e n o r o c iţii pătim aşi.
| le-o pildă, un b ob in cu aţă, este — De n a ţion a lita te spa n iol, Hlaiicy,
trebue ş’o recunoaştem — o can­ care şi-a fă cu t stu d iile în A nglia,
titate destul de im punătoare, nu-i unde a învăţat m a n iera am ericană
| aşa? de lu cru , a p r im it de curând , dis­
0 mie de tone însă, adică un m i- tin c ţia care se a trib u e fo a rte rar
ion de kilogram e, este o massă j- c u iv a : M area medaliei de aur pen­
itât de uriaşă, de en orm ă încât tru h igien a , decernată de gu vern u l
ne este cu neputinţă să ne im agi- spaniol.
aăra în tin d erea pe care ar ocupa-o |

I
La vârsta de 20 de ani A lfre d o
E rn esio B la n co, plecă in China,
unde se rv i tim p de 25 de ani în
calitate de fu n c ţio n a r in a d m in is
traţia v ă m ilo r m a ritim e . A c i, p ro
blem a o p iu m u lu i şi a tu tu ro r stu
p e fia n te lo r în cep u să-l pasioneze
Şi iată cu m , B la n co a ştiut să-şi a
firm e o p erson a lita te n e ş tirb ită eu
aceste p ro b le m e , s a crificâ n d u -ş i >•
m are p arte d in tim p şi avere.
Chem at în ca lita te de e xp ert. Ut
co m is ia o p iu m u lu i de pe lâiigă
S oc. N a ţiu n ilo r, B la n co părăsi ’ n
1922 postul său d in China.
Un afiş chinezesc de p ro p a g a ră *
contra in je c ţiilo r cu m orfin ă

i asemenea cantitate...
Şi, după u ltim e le c u v in te , in te r ­
locutorul m eu, se în d rea p tă spre
bibliotecă de unde se reîn toa rse
cu un vra f de reviste şi ziare, pe
care m i le puse la d is p o z iţie :
— Consultaţi, vă rog, îm i spuse
cel in terview at, doar câteva din a-
ceste anunţuri; ele apar în Yoko-
hama în tr’o gazetă co m ercia lă
foarte răspândită, care se in titu ­
lează S poot Goods R e p o rte r. E un
fel de m on itor al a fa c e rilo r locale.
Textul e re'dactat în lim b a engleză
ji cea japoneză, ia r scopul urm ărit
de acest zia r e u rm ătoru l: A sta­
bili rela ţii serioase şi de m a re în ­
credere, în tre c u m p ă ră to ri şi vân-
tători, sub rezerva c e le i m ai m a ri
iliscreţii.
Ara rem arcat astfel, p rin tre a-
ounţurile re fe rito a re la gram ofoa-
ae, cutii de con serve şi talpă de
ghete, in serţiile urm ătoare, pe ca ­
re ra’am grăb it să le c o p ie z, fără
să omit cu vintele codului secret,
cod care serveşte la aflarea adre­
sei vânzătorului şi graţie căruia, a-
cesta din urm ă este reped-e pus în
legătură cu cu m părătoru l:
No. 80b. (U rm ează cuvântul
HAGSO din codul s e c re t). O fe r
llorphium h ijd ro c lo ric u m în pa­
chete o rig in a le de 25— 30 pfu n zi,
ambalate în cu tiu ţe a câte o u n cie
(32 gram e). P r e ţu l: 20 u e n i pen-
Iru o uncie.
REA L 1Ţ A T E A XLU STRATA IZ J f ortie 19Jt,
Oar iit ciuda c o n tra c tu lu i său dr
} ţ de; a n i cu s ecreta ria tu l S o c. Na-
( l i n i l o r , B la n co îş i dete d em isia şi dela O l d B a t l d y Pentru a nu vâ strica tenul
aceasta d in p r ic in a a p a tiei ce (Urm are din pag. i-a )
d om n ia in sânul c o m is ie i pentru ! trebue să. ţin eţi seama, ia alegere»
op iu m . o n e l. in momentul acela, un Iu- bine gândul, când o ex p lo zie for- pu d rei d v „ y - în tocm ai ca şi a ce
Condus de aceeaş ţin tă , B lanco
tn fiin ţă la 1 August 1928, p ro p ria
crator prob ab il, care, trezit de m idabilă sgudui ~ Ou îm preju- lo r la lte .cosm etice
O----- Întreaga de constituţii
strigătele
strigatele m m êle,
êle, se luase după
se luase după îmi-
m i­ rim sgfwnot haotic, fantastic, p ie lii ctv- 0 pudră bună,
n m e. Un sgntDQl -------- curată,
-------
sa orga n iza ţie, p e n tru com baterea ne, mă smulse depe lin ie. Eu con ­ o p loa ie de bârne şi de oţel, un f are se P o triveşte de minune unui
' s tu p e fia n te lo r. tinuam să strig şi lucrătorul con ­ t roz net uriaş, făiră măsură, spin­ ten norm al, poate vătăma enorm de
G raţie lu p te i duse de acest n e o ­ taminat par'că de nebunia mea. tecară tăcerea n op ţii. mult o p iele puţin grasă — şi vice
bosit duşman al pa ra d isu lu i a rti­ răcnia şi el .ca scos din m inţi. versa I N oul sistem M arinello de
fic ia l, au fost con fisca te în cu rsu l ¡P od u l sărise In aer, aruncat cu
P rin faţa o c h ilo r m ei, treceau va­ în g rijire a p ie lii .bazat pe intensive
anului 1929, urm ă toa rele ca n tită ţi dinam ită, de o m ână crim in ală.
goanele lum inate ale trenului de cercetă ri ş tiin ţific e , a creat — ală
de d ro g u ri m o rta le : Iar aci pe frunte, unde m ’a să­
noapte, care aducea lu cră torii din turi de celelalte preparate ale salei
16.000 kg., de o p iu m , 193 kg. de rutat G abriel Sw atos, m ’a lo vit
Las Vegas. Ann m ai putut vedea p o triv ite d ife r ite lo r tipu ri de pie
m o rfin ă , 869 de h eroin ă . 120 de ţandăra de fier. A m leşin at şi nu
cum treinul îşi în cetin ia mersul a- Ie, — şi două fe lu ri cu totul deo
co ca in ă şi 1670 de haşiş. mi-am reven it decât la spital. Cre
poi se o p ri. Eram la 200 de m etri sebite de pu dră! M a rin ello „Light“
C o m e rţu l ilega l care se face ca distanţă de prăpastie. iaT\- P^nţru tenurile n o rm ale sau usca-
stupefiantele, tre ce m ă rfu rile p rin Nu ştiam ce să răspund lu crăto­ toraa lui Os-orvCi Swatos a salvat te si M arinplln Hpqw** .
m ai m u lte m â in i, ceeace rid ic ă r ilo r cari cob orîseră din vagoane. p n » a p a r iţ ia t a l p . t o t , c i 300 d e L ’ V n f S 5i "c u P p l"
costul d ro g u rilo r la c ifr e fabuloa- Lu crătoru l care m ă urm ărise, nu lu cratori, din trenul care vem a de dilataţi. T o ţi revân zătorii produ
te. Ia L as Vegas. C redeţi în suprana- Selor M arin ello dau, în m od era
ştia n ici el ce i se întâm plase,
O m en irea cheltueşte anual m ai astfel că nu putea da n ici o lăm u­ t a a l s™ tuiU t o a te in f o r m a | i u n i I . ”
m ulte m ilio a n e de d o la ri p en tru rire, iar eu le strigam doar atât:
stu p efia n te; S ta te le -l]n ite de pildă, — „Căutaţi-1 pe G abriel Swatos. T " *™ "“ " * M a r fn e ^ îo ! ' l' " ’
plătesc peste un m ilio n de d o la ri L-am văzut când l-a înghiţit tre
pen tru d ro g u ri. D a r c ifr a aceasta
nu trebue să ne sperie, n ic i să ne
în g rijo re z e . Ce’nseamnă oare m ili­
nul. Căutaţi-1 p e G ab riel” .
Dar în momentul acela fantoma
am icului meu se p lecă deasupra
Mărcile salvatoare
oanele, m ilia rd e le şi toate tezaure­
le d in lum e, pe lângă m ilio a n e le de mea şi tmă sărută aci, pe frunte. suprimată, deoarece surcharge-ui
A p o i dispăru. In ace! m om ent îm i CUM câţiva ani, o tânără fată era rău versat. Ceeace în filatelie
v ie ţi um ane degenerate, bolnave
reven i şi raţiunea. I suedeză, rugă pe logodn icu l constitue o raritate.
fără leac, d in p r ic in a u n o r p lă c e ri
Eram singurul vin ovat de o p ri­ sau, care p leca pentru m ai mult
ucigătoare?...
rea trenului şi nu mă m ira de lo i’ tim p după a fa ceri, să-i scrie în fie ­ Din fe r ic ir e tânăra lui logodm
— După răsboiuJ dus în 1893 care zi câteva rilnduri. că care era o fată săracă, păstrase
contra opium ului, urmă d. B lanco faptul că putuse să oprească brusc,
căci urcuşul era în acest punct toate scriso rile şi p lic u rile dela lo
China s’a ales cu o consecinţă ri- L ogod n icu l li prom ise şi se ţinu
foarte greu şi trenul m ergea cu god n icu l său şi când află de va
iic u lă : înm ulţirea lo c a lu rilo r unde de cuvânt, trim iţân du -i în fieca re
viteza cea m ai redusă. Nu ştiam loarea lor, se duse şi le vându u
se fumează opium. zi câte o scrisoare, pe care o fra n ­
oe să răspund conductorului si nui negustor de m ărci poştale
Nu tot acelaş lucru se va În tâm ­ ca cu o m arcă suedeză de poştă ae­
pentru colecţiu n i, cu câte 1250 f
pla şi cu m area m işcare răspândi­ m ecanicului, riană, care purta surcharge-ul
una, luând în total 37.500 franci
tă actualm ente pe tot globul, sub In tr’ adevăr dacă n aş fi avut a- ..Luft-posl’’.
(230.000 le i).
directa conducere a tin e re i gen e­ oea viziu n e, trenul ar fi ajuns în După ce trim ise tre ize c i de s c ri­
raţii, care are şi un p reţios con ­ Deci iată încă o corespondenţi
minutul acela chiar pe podul p r o ­ sori se duse să cu m p ere încă o
curs: acel al gu vern elor. am oroasă, deşi m ai puţin c e le b ri
vizoriu . marcă, pentru 8 tre ize c i şi una. I dar totuş origin a lă , trecută în isto
G. T. Dar n’apucasero să-mi tenmin se spuse că nceastă m arcă a fost ria litera tu rii.

R E P O R T A J
CÆ.TR.E CONCUPJENTEIE
CONCURSUIUI d e FRUMUSJETE
V ^ q c o m p le e ir o U jr v r r x u p f e f Q Q

în t r e b a in fu n d
P U M A ID E © R IE Z

B L E
D I A C E A M A I B U N A ŞI M A I R E Z IS T E N T A
@ H i 3>
S e p o a t e î n t r e b u i n ţ a d e c e i p u ţin Î S e r l
Wepr. G«m .î A S P H O ff S. A.. B a r a r ă ţ i , Str. T u d o » V « . ZI
r n a i a c f e t * e r ¿ ú \ J iQ d s f i iQ O ^ Q o f ip d

U e h c i o e f p a r ^ f u r r ia ^ u c u r Q i^ o o f — ■

' h j r s b u î s> c r lv p

N BF L E

P U R G A T IV Æm
ID E A L tfH k
CIOCOI ATA
LAXAT IV PLĂCUT KOPROL w. FAINA DE AUR HER0AN
F R U M O S I
R E A LITA TE A il u s t r a t a

C a n d i d a t e l a t i t l u l d e „ M is s R o m â n i a “ 1 9 3 1

M ijlo c : tl-ra Coca Ion escu


8 R E A L IT A T E A ILUSTRATA 12 M a rtie 1931

Sunt câteva detalii care dovedesc, li-


acest film, o îngrijire artistică deose»
bită.
De exemplu, împăratul călătoreşti;
incognito. Liesel nu ştie cine e. Li
un moment dat el bea. Şi când faci
asta, duce paharul la gură şi-l goleş­
te cu o involuntară majestate, şi ci

1 o g m fîjG ă o prestanţă de drapel. Şi această ati­


tudine imperială, o isbeşte o secund!
şi pe Liesel. Desigur, imediat uita
Dar o clipă l-a privit intrigată. Scurt;
O problemă de cinematograf pe tabile şi ar fi stricat tot filmul. Ca — cu actori cari joacă perfect. şi foarte bine găsit.
nedrept nepijată este acea a „sub-tî- efectul artistic să fie maxim, trebue Regăsim vechi cunoştinţe. îm păra­
tlurilor“ tipărite. Se pot ele oare su­ să se tipărească, direct pe ecran, în tul Josef este jucat de Janssen, fostul Apoi altă dată: el îi cântă ceva la
primă? Se pot înlocui cu conversa­ litere simple, minunatele cuvinte ale Tony Hafer din „Zwei Herzen” . Lie­ piano. Ea este tulburată. El se ridici
lui Remarque. Şi chiar aşa s’a şi fă ­ sel e încântătoarea Liane Haid, care Are de gând s’o sărute, ştiţi cum fa­
ţiile grăite? Se pot ele suprima pur
cut, deşi filmul era 100 la sută vor­ aci joacă în dialect şi incarnează per­ ce ? Cu totul altfel decât facem noi
şi simplu, cum se încercase odinioa­
bitor. fect rolul personagiului. In contra pă­ cei ce n’am fost niciodată împăraţi
ră pe vremea filmului mut? habsburgi. Ii întinde, generos şi larg
In sfârşit, chestiunea se poate pu­ De aceea când cetim formula pe rerii multora am spus — cu ocazia
pânză, avem momentul cel mai emo­ lui „Das Lied ist aus“ , că Liane Haid mâna dreaptă. Apoi, încă mai gen?->
ne şi altfel: pănă acum ne-am între­
ţionant al filmului şi, lucru curios, este o excelentă actriţă. După câteva ros, îi întinde mâna stângă; apoi, du
bat dacă putem scoate subtitlurile,
momentul cel mai „cinematografic“ . alte filme, cred că se va convinge toa­ ce în ce mai generos, o apropie lent
ca şi cand eie ar fi un râu. Toată pro­ de el, ca şi când ar ajuta-o să treacă
blema era dacă sunt un rău necesar Căci redă perfect acel raport curios tă lumea. Un singur cusur are: cântă
de forţă, care se formează în sufle­ „cam” falş. Am zis cam, şi l-am ac­ peste un şanţ; însfârşit îi ia manile,
sau nu? Dar poate că nu sunt un
tul nostru, când, pe deasupra valu­ centuat, pentru că e vorba de ceva le depune spre păstrare într’una din
rău deloc. Poate că, pe lângă rolul
lui continiu al gândurilor cari curg, foarte curios. Notele pe care le emite ale lui, iar cu cealaltă o învâlue. Toa­
lor lămuritor pentru înţelegerea ac-
se desprinde câte un „cuvânt în sine“ . Liane Haid, se învârtesc în jurul no­ te astea extrem de blând şi de încet
ţiunei, au şi unul pur artistic?
, Toată lumea ştie ce înseamnă a Am citat acest exemplu pentru a a- tei juste fără a o ajunge definitiv, cu expresia de bunătate a omului,
„cădea pe gânduri” . Este, din toate răta cum cuvântul tipărit în film nu-i dar şi fără a o părăsi de tot. Şi nu care când face -ceva — orice — se
un „rău necesar“ , ci poate uneori să e nici numai un efect de tremolo. chiamă „cadou“ . Şi atunci ajunşi îns­
stările sufleteşti, poate cea mai obi­
cinuită şi cea mai frequentă. Optzeci devină un instrument artistic unic, de Desigur, vocea ei e tremolată. Dar ceia fârşit îmbrăţişaţi, o sărută, o sărută
la sută din viaţa noastră asta facem. o putere evocatoare inegalabilă. ce-i ciudat, este, că sunetul întreg, cu cu acentele largi şi liniştite ale unui
tremolo cu tot, se coboară cu circa imn regal... Poarte bine făcut.
Trecut, prezent şi viitor defilează di­ * * *
naintea minţii noastre ca un film. şi Un film fermecător a fost „Das o comă, apoi se urcă iar şi trece cu Admirabile figurile iarmarocului
atunci, se poate întâmplă uneori ur­ Kaiserliebchen“ . Totul se petrece în­ vre-un sfert de semiton deasupra dela balul câmpenesc. Excelente figu­
mătorul curios accident. tr’o atmosferă de romantism rococo notei juste, apoi iar revine la linia ra, masca şi vocea ţăranului burdu-
In timpul când gândul nostru hoi­ vienez, cu viaţă de curte, budoaruri exactă, aşa că finalmente sfârşeşte hănos, care cântă din ţiteră. Minu­
năreşte pe drumul întortochiat al a- de actriţe, serbări câmpeneşti într’un la fel cu orchestra, dar după ce ne-a nată ca regie şi fotogenie, plimbarea
socia'lilor de idei — cu care filmul Tirol sintetic, cu inevitabil poetica purtat prin tot soiul de alte lungimi cu poştalionul în mijlocul unei nopţi»
seamănă aşa de mult — deodată ve­ Liesel, fata poştarului imperial, cu de undă. clare de vară. Poarte nostimă figură
dem cum ţâşneşte câte un cuvânt, de- cântece şi dansuri, pline de falsete Dar nu are prea mare importanţă. acelei actriţe căscate şi autoritare,
tâşându-se slobod pe deasupra flu ­ arpegiate şi plesnituri pe toate păr­ Principalul e, că este încântătoare şi prietena lui Liesel. însfârşit, un film
viului de amintiri. Nu-i o imagine, vi­ ţile corpului, cu interioare cuviincioa­ are un joc plin de invenţie şi inte­ din cele ce se pot vedea cu plăcere
zuală a, lucrului pe care îl desemnea­ se şi înflorite, şi — last but not least ligenţă. de mai multe ori.
ză; nu-i nici imaginea auditivă a su­
netului pe care l-ar face dacă l’am
rosti; riu este nici ideia abstractă a
obiectului semnificat. Este totodată Dinţi curai i albi numai Secretul Francezelor
m oderne, svelte, sunt pilulele
ceva general şi precis. Este cuvânt şi
numai cuvânt şi-l percepem ca atare.
E un eveniment foarte excentric faţă
de mersul molcom al imaginilor care
după câteva săptămâni „J O D IL L O !*“
care în doze m ici împiedică
obezitatea (în g r â ş a r e a ) ia r în
curg. E — cum să spun? E pur şi
simplu altceva. uoze m a i m a r i p ro d u c slăbire.
Dar cum putem reda aceasta prin P r e fu l u n ei cu tii L e i 150.
artă? Şi bine înţeles, mai ales prin D e p o zitu l G e n e ra i p. Komânia:
arta filmului, cu care „curgerea F a r m a c i a D r . B I R O , C luj
gândului” seamănă aşa de mult? Prin P i a {a U n ir ii 4.
imaginea vizuală a obiectului repre­
zentat logic? Prin sunetul lui? Dar
am spus că ceea ce-1 caracterizează,
e tocmai faptul că nu seamănă cu o
imagine vizuală sau auditivă. In fond,
reprezentarea care se apropie cel
mai mult de realitate; e cea tipogra­
fică. In tr’adevăr, o vorbă tipărită,
faţă de imaginile unui film se deta--
şează ca’ ceva totdeodată mai gene­
ral şt totuş mai scurt.
Sunt momente ale gândului nostru
câricLâvem de a face cu, dacă se poa­
te spline; „cuvinte în sine'“ , cu idei
pure, golite de orice haină materială,
reduse la un minimum de expresie f i ­
zică. valabile numai pentru conţinu-
tul lor mental,
i . Ca sâ redăm aceasta, e limpede că
: ferma de.: cuvânt cea mai adequatâ
' este aceea ideal-convenţională, a cu­
vântului tipărit-.
Dat iată un exemplu.
„A căzut, într’o zi atât de calmă
încât in comunicatul oficial scria:
„Nimic nou pe frontul de vest” .
Iată desigur o formulă direct ge­
nială. Din pricina ei cartea lui Re-
marque a eşit aşa de bună. Căci toate P A S T A ŞI S Ă P U N U L DE D IN Ţ I G E L L E FR E R E S are reputaţia de a
Petrole
episoadele sunt dominate de această
ideie de o ironie blândă şi enormă.
De aceea, în roman, a fost detaşată
tipografic de restul cărţii.
Volumul e compus din două părţi
egale, Ufta cuprinde vre o 400 pagini.
fi izbutit acolo unde alte preparate au dat greş.
Ea albeşte d in ţii care nu şi-au recăpătat de ani de zile strălucirea lo r
naturală şi realizează m inunea aceasta (ca re în realitate nu e de loc o m i­
n u n e), în modul cel mai sigur şi mai simplu.
Dim ineaţa şi seara frecaţi-vă bine d in ţii cu peria acoperită cu un strat
Hahn
Loţlune Igienici suverani
Cealaltă, separată de cea dintâi prin contra cădere* pârului ii
trei steluţe şi un spaţiu gol — cu­ de P A S T A SAU SĂ PU N DE D IN Ţ I G E L L E FR E R E S şi vă veţi convinge
prinde patru rânduri.
a mâtreţel.
im ediat de rezultatele surprinzătoare ce le v e ţi obţine. Nu se va produce
Iată acum filmul. — Curăţă şl d i pârului
n ici o abundenţă exagerată de spumă în gură, n ici vre-o substanţă chim ică
In bună logică, vom spune: for­
mula „nimic nou” pentru cinemato­ luată la întâm plare care să producă „în ă lb irea “ . In gred ien tele P A S T E I ŞI un a s p e c t lucios şi ll
graf trebue exprimată cât mai cine­ S Ă P U N U L U I DE D IN Ţ I G E LLE FR E R E S vin din cele mai m ari Labora» parfumează plăcut.
matografic cu putinţă. De pildă: doi to rii de dentistică.
camarazi supravieţuitori cetind gazeta
V eţi observa im ediat însă eficacitatea com p oziţiei speciale tăria, v i­
— R ecom an dat special
cft glas tare şi pronunţând cu ironie
amară cuvintele comunicatului, pe goarea, sănătatea care o va m enţine în gură şi m odul cu care lucrează asu­ pentru coafatul ţi ocduj
deasupra mormântului sumar al prie­
tenului mort. pra fiecă rei suprafeţe cât de m ici de em ail depunându-se acolo până ce larea părului
Sau, încă şi m ai „cin em atografic“ : o curăţă şi producând la tim p o albeaţă naturală.
reprezentarea, în tr’un „p rim -p la n ” , a OE V A N Z A R E P R E T U T l NDENI
în cercaţi-o. A re să vă placă aroma P A S T E I ŞI S Ă P U N U L U I DE D IN Ţ I
lui „B erlin er T a g b la tt” In fo rm ă de
natură m oartă „în carne şl oase“ , G E L L E FR E R E S. V eţi obţine rezultate rapide şi sigure. Şi g in g iile Dvs. Représentants fenoreia pentru Rom&n!«
astfel Incftt spectatorul să poată citi se v o r resim ţi In urma cunoscutei va lo ri terapeu ţi?« a P A S T E I ŞI SAPU* Agar.se Général» Françalts en Roumsnl»
singur jurnalul, ( I r n u t r t i i r ij i )
îş i dft lim pede seama oricine, că N U L U I DE D IN Ţ I G E L L E FRERES. « M l » riltnMMU n< < » . BWOURRţiTI
toate a<si»ste ţrneijrt * r fi jp iţ Jwirrun« La farm acii, droau erii si tmrfumprH»
R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă
12 M artie 1931

P i 'AR P U T E A spune n im en i, că o în ch isoare constitue locul unde


IU ar visa să-şi petreacă o parte din tim p. Celula rece şi în fio ­
rătoare, cu ferestru ică m inusculă şi zăbrelită, cu patul sărăcăcios
unică m obilă a în tregu lu i in te rio r — cu p o rţia m izeră de
mâncare, dată de două o ri pe zi, n’ are n im ic care sa
tenteze... * . .
Şi totuş, în p o fid a con fortu lu i şi a lib e rtă ţii, exista oa­
meni __ o ricâ t de curios v i s’ ar părea — ca ri n’ au alta
lorinţă decât să fie în tem n iţaţi, o_ categorie de in d iv iz i
cari preferă să locuiască în această în căp ere sinistră, in ­
te pereni m u cegăiţi ai celu lei, în care soarele nu reu-
ţeşte să pătrundă n iciodată.
întemniţaţi de bună voe, p rin insistenţe ch ia r, aşa cum
illii insistă să capete o slujbă. în tem n iţa ţi şi totuş fe ric iţi.
Eun fenom en al secolului pe care-1 trăim. O consecinţa
mizeriei care a brăzdat lum ea dela un capăt la altul, un
ilcct al şomajului. a ,
Vara, suib razele calde ale soarelui, m n op ţile cu luna,
icuinţa e o p roblem ă m ai puţin im portantă. V agabon zii,
Mivizii fără ocupaţie şi fără resurse m ateriale, găsesc de
Sine de rău un colţ al naturii, în care să se_ odihneasca.
Dar odată ven ită iarna, p rob lem a se com plică. N im e n i nu
nai poate dorm i pe băn cile g ră d in ilo r pu blice, sau pe
á poduri, o ri pe câm pul lib er.
Iarna, fie c a re fiin ţă trebue să aibe un adăpost cat de
sumar, o cocioabă, fie ea » •
tonstruită din scânduri sau
lin păiş.
Până acum vagab on zii, oa­
menii săraci, ca ri nu p oşe­
ta nici această cocioabă, a-
ţeau o supremă salvare: azi-
U. Astăzi însă, de când cu
Întinderea n econ ten ită a şo-
najului, azilu rile au d even it
teincăpătoare. Au ajuns un
lei de adăposturi, în care nu
se mai poate in tra decât cu
lari eforturi şi cu recom an-
âaţii.
Şi-afară de aceasta, azilul
are legile lui. îş i deschide u-
jile la o anum ită oră şi-şi
goneşte oaspeţii de cu noap­
te. Ziua întreagă, in d iv id u l
năpăstuit, fă ră rost, e n evoit
să tremure de fr ig pe străzi,
să cerşească bucata de p â i­
ne, cu care să-şi astâm pere
loamea, căci la azil p o rţiile
au fost demult îm p ărţite şi
cei dela coadă n’ au m ai a-
juns niciodată să apuce
ceva...
lată dece, dela o vrem e, se
remarcă prin tem niţele de
pretutindeni o serie de in ­
divizi „suspecţi” în raport
cu clientela o b icin u ită a în-
ChE un10trac al n e n o ro c iţilo r, s v â rliţi nem ilos în gh iarele m ize rie i, o ultim ă
şi disperată în cerca re p u n c t u l ' ^ ¿ t ^ n u T n e a g ă n ic i cei despre care ne
¿ ă m T c u m ^ d a / c e i puţin se oferă un adăpost, un pat, o p o rţie gratuita

S S & rt t s & t r t « a t ó :
H S B tu

Pt S « r » “ ”v t X y rp«“ S > 'd e tragice in fond, pe a.â, de amu.an!

chisoare v.
0 judecătorie parisiană. Un anume ?alé iw a s e un ceas de aur, djn
zunarul unui trecător şi se lăsase prin s. Im p resio n a t de starea b oln avi
cioasă şi m izeră a inculpatului, ju decătoru l 11 con dam n a la trei Iun, in
chisoare.
Salé, păru co n tra ria t: ■>
- Trei luni aţi spus, dom nule ju d ecător ?... Sa fie p o s ib il.... Sus: La azilul de
— Trei luni! repetă ju decătoru l, dar iţi dau dreptul la apel. noapte; m ijloc: ,,la ca­
- Nu mai există drep tate! — m urm ură dureros Salé. zan "; Jos: In atelierul
~ Ce vrei să spui, inculpat? , , , , r^hnin «sl-ml de cism ărle al închiso­
— C& aţi c o m is o m are eroare, dom nule ju d e c ă to r!... T reb u ia sa m i
rile
da|i cinci luni «M II
Í?EALIT ATEA I L U S T R A T A 12 M a r tie 1931

m ai fe r ic it om... E xa ct peste cin ci luni, făcuse el


socoteala, cădeau sărbătorile P a ş tilo r; sărbătoarea
p rim ă v e rii, când vagabondajul red even ia lip s it de
g rija n op ţilo r frigu roase.
T o t astfel, un ju decător din Germ ania, rem arcă
în tr’o bună zi că un in d iv id cădea în faţa tribu na­
lului la aceeaş epocă şi sub aceeaş în vin u ire. In p r i­
m ele zile ale iern ei, in cu lpatu l se instala la masa
unui restaurant de lu x ; com anda bucate copioase şi
abondent garn isite, cu b u telii de vin . A p o i după
ce-şi făcea siesta cu o ţigaretă fin ă şi o cafeluţă a-
romată, chem a patronul şi-i spunea calm, că n’ are
n ici un ban în buzunar... D e-aici la com isariat şi-
apoi la tribunal...
— O lună în ch iso a re! — anunţă preşedintele.
In d iv id u l se rid ic ă repede şi protestă cu veh e­
menţă.
— Im p o sib il, d-le preşedin te, îm i trebuesc cel pu­
ţin două luni!...
—- Eşti nebun, om ule? Ce te face să-ţi c e ri dubla­
rea pedepsei?...
-— P ă i să ved eţi, d-le preşedinte, — e x p lic ă el, —
eu sunt acela care zugrăvesc întotdeauna p e re ţii ce­
lu lelor. Şi ştiu din exp erien ţă că în tr’o lună n ’o să
reuşesc să term in zugrăveala...
* * *
Un caz ceva m ai curios s’a petrecut acum un an
la Bucureşti, la o circu m scrip ţie de p e rife rie .
Un italian, destul de resp ectab il ca vârstă, dar
sărac lip it, se decisese să se in tern eze cu orice
preţ în tr’o tem niţă. în ch is o a re a „de la R o c h e ” d in F ranţa.
— In sfârşit, e x p lic ă atunci, care a fost m otivu l?
— Nu pot să vă spun n im ic, decât că îm i recunosc fapta, care e
destul de gravă şi vă cer condam narea la m axim um -ul pe care -1 pre­
vede legea, — fu răspunsul calm al lui V irân d.
Judecătorul amână procesu l şi dispuse ca inculpatul să fie exami­
nat de un m ed ic. Nu unul, cin ci m e d ic i l-au exam inat şi toţi l-au de-
declarat p e rfe c t responsabil.
In cele din urmă, V irâ n d se decise să m ărturisească:
— T reb u e să ştiţi, că sunt am eninţat cu m oartea de in d iv izi cari
mă pândesc pas cu pas, din umbră... Ca să mă sustrag acestei condam­
nări sigure nu există decât o singură solu ţie: in tern area mea într’o ce­
lulă de închisoare... L-am lo v it pe bietul agent, fără să-mi fi făcut ni­
m ic. Ştiam că în m odul acesta v o i fi condam nat, foarte aspru... Dealtfel
n ici n’ am altă dorinţă.

F e ric ire a căutată în tr’o celulă de tem niţă. U n ica dorinţă a unor
oameni...
In con testabil, v ia fa m od ern ă e p lin ă de paradoxe...
J. de S.

U n g ru p de vagabonzi d o rm in d sub un pod.


Di nţ i A L B /
Şi în tr’o noapte se în d rep tă spre com isariatu l de p o liţie, unde cu
câteva p ietroa ie, făcu ţăndări toate geam u rile b iu rou rilor.
Strălucitori Luni M arţi M iercu ri
3 nuanţe din ce în Ce mai albe
P rin s asupra faptului, el fu adm onestat cu severitate, apoi, pus în r> IN Ţ I sănătoşi, de o albea­ sa acestei stări alarmante.
libertate. ţă orbitoare şi gingii fer­ încercaţi Kolynos-ul timp de
me. pline de sănătate, iată re­ 10 zile, dimineaţa şi seara.
A doua zi de dim ineaţă, geam u rile erau în locu ite cu altele noi. 0- compensa Dv., când faceţi să După aceea priviţi-vâ dinţii —
peraţie inutilă, căci spre m iezu l n op ţii, italian u l se d o ved i recid ivist. dispară cauzele unei guri bac­ ei vor fi cu 3 nuanţe mai albi.
Geam urile au fost din nou prefăcu te în ţăndări... teriene. Puteţi simţi cum Kolynos-ul îşi
De astădată pe lângă adm onestare, com isarul găsi de cuvinţă să-i Când zâmbetul Dv. dă ia i- desăvârşeşte opera — uimitoarea
ap lice şi o co recţie de form ă, ca să-l în veţe m inte. veală dinţi urâţi, îngălbeniţi şi sa spumă antiseptică, pătrunde
In d iv id u l însă era încăpăţânat ca un catâr. V o ia cu o ric e preţ pătaţi, stricaţi de carie şl gin­ Şi curăţă fiecare gaură şi cră­
gii retrase, oricine va ştie că a- pătură. Germenii periculoşi sunt
să-şi realizeze dorinţa. Aşa că noaptea urm ătoare, repetă gestul, cu şi veţi o gură bacteriana. Această distruşi instantaneu. Ea înlă­
m ai m ultă patim ă, p ricin u in d pagube şi m ob ilieru lu i din in terio r. stare de neiertat, este cauzată tură părticelele de alimente in
Italian u l şi-a ajuns ţelul. A înfundat pentru două luni închisoarea... de germenii cari atacă dinţii şi fermentaţie - r ea neutralizează
E xact peste două luni trebuia să-i vin ă ban i din ţară, ca să poată gingiile. acizii şi scoate prin atingerea
pleca... îşi făcuse omul toate socotelile. Kolynos-ul albeşte dinţii atât sa, urâtele pete galbene — fără
* * * de repede şi întăreşte gingiile stricăciune.
tu mod atât de eficace, pentru • •
Sunt însă şi alţii cari nu se refu giază numai din m izerie în tem ­ că ucide germenii cari sunt sur- Aţi don c a dinţi Dv. s â fie albi, sănă­
toşi?... în cep eţi a vă servi de K O LYN O Sl
niţă. Cazul unui oarecare V irân d , petrecut la Brest, în A p r ilie anul tre­
cut, pare a fi elocvent.
Acest V irâ n d se rep ezi la un agent de p o litie p e care-I prăbuşi
sub lo v itu ri de pumn.
—- Pentru ce ai dat în agentul acela? l-a întrebat, judecătorul. A i
vrut oare să te răsbuni? Ţ i-a făcut el ceva?...
— Nu, d-le judecător, n ic i nu-1 m ai văzusem până atunci.
— A tu n ci, cu siguranţă că erai beat!...
■— Nu beau n iciodată, altceva decât apă, d-le judecător...
11
R E A LITA TE A ILUSTRATA
12 Martie 1931

H on orin e B r.y d a , u n , d in .™ c e l. m . l b o g . p e r n e i .1 ,

S ” epa“ r d reb m“ arte !‘ i n S o ’ ¿ K V e o c u p a r e de co ch e.â rie, s l (ie inm orm ânlată

D ar nu avea sa fie astfel. ___ cnmn„ i că,, fu turburat de patru o ri. în tâi,
In cursul celor d oi ani ca ri urmar;a> , , V a lla n d ier, n’ ar fi executat cere-
rudele doam nei, em isera banuiala ca ^ d m va i oare de 100.000 dolari. Ceru-
rea m uribundului şi c ar fi sustras b j in elele incercu iau încă gâtul şi
ră d eci să se deschidă m orm ântul C o la n d e şi in elele t Un | iju tier

: H o n o rin e B m yd a. Jos: D o i rid ica ră Ies-


Stân
■ i ia r al tre ile a ţin ea lanterna.

Siânga : M orm â n tu l Ilo n o r in e i


Braijda

La P aris, ju rnalele v o rb iră câteva


zile de bogăţia în grop ată în m icul
c im itir din Vaucresson, astfel că
n im en i nu fu surprins când, o săp­
tămână m ai târziu, se constată că
m orm ântul fusese prădat.
R econ stitu in d d elictu l la faţa lo ­
cului, p oliţia conchise că nu mai
puţin de trei persoane luaseră p ar­
te la m acabra, dar ren tab ila în tre ­
p rin d ere : doi rid ica seră piatra de
pe m orm ânt, ia r un al treilea lu­
m inase p ro b a b il op eraţiu n ile, cu o
lanternă. N im e n i nu se în d o ia că
b iju te riile fuseseră furate, totuş
pentru certitu d in e, cosciugul fu
pentru a treia oară scos din groa­
pă. T o tu l dispăruse, afară de câte­
va m ic i talism ane, fără m are v a ­
loare, de care h o ţii superstiţioşi nu
în drăsn iseră să se atingă.
VI R E A L IT A T E A ILUSTRATA 12 M artie 1931

Cu toate in vestiga ţiile p o liţie i, L u c ie i Lantelm e, una din cele mai luni după căsătorie, E d w a rd s cu n elegiu iţi. Ceeace era mai straniu,
d e lic v e n ţii nu putură fi id e n tifi­ frum oase artiste p arisien e. Cele frum oasa sa soţie, p o rn iră în tr ’o n ic i una din b iju te rii nu fusese fu­
caţi. Cosciugul fu din nou cob orît două p ro fa n ă ri ale acestui m o r­ excursie pe Rin", în tovărăşia unui rată. Se părea că h oţii se încăera’
în groapă, dar nu se bucură mult mânt, form ează încă un m ister ca grup de p rie te n i veseli. După o seră, în tre ei şi că la un moment
tim p de linişte. Câteva zile mai şi strania îm p reju ra re în care fe ­ noapte de adevărată orgie, se du­ dat speriaţi, fu giseră m ai înainte
târziu, cin eva observă num ele a doi m eia şi-a găsit m oartea. seră să şe culce. L u cie şi soţul său de a lua cu ei b o gă ţiile ce le zăceau
b iju tieri p a risien i, săpate pe zidul La 23 de ani Lu cia Lan telm e era ocupau fieca re apartam ente sepa­ la p icioa re.
şopronului unde grop aru l Fardeau id olu l Parisu lu i. T a len t nu prea a- rate. Spre a descuraja alte întreprin­
îşi ţinea sculele. „P oa te că am pren ­ vea ,dar ceeace-i făcea pop u larita­ Puţin înaintea z o rilo r, se auzi un d eri de acest fel, E dw ards scoase
tele’ sale d igitale corespund cu ur­ tea era u im itoarea sa frumuseţe. ţipăt striden t de fem eie. E dw ard s b iju teriile din m orm ânt, fapt bine
m ele rămase pe cosciugul prădat“ Căsătorindu-se în 1911 cu Charles şi oaspeţii săi alergară b u im ăciţi cunoscut în toate cercurile.
spuseră acu zatorii groparu lu i, p o ­ E d w ard s, p rop rieta ru l lui „P a ris delà un capăt la celait al yachtului După m oartea L u c ie i Lantelme,
liţie i. Şi pentru a patra oară, lin iş ­ M atin“ se păru că fe r ic ir e a ei era şi în cele din urm ă sparseră uşa a- E d w ard s se loigodi succesiv cu
tea H o n o rin e i B rayda, fu turburată. com plectă. A vea totul : tin ereţe, o partam entului L u ciei. O dăile erau două m ari artiste parisiene. Muri
M orm ântul fu deschis iar răm ăşi­ frum useţe extraord in ară, o avere goale. Două zile m ai târziu, corpul şi el curând şi se află că-şi lăsase
ţele fe m e ii fură scoase la suprafaţă. n ijim ita tă şi un soţ care o adora. său fu pescuit în râu. Această tra­ întreaga avere d-rei Gabrielle Co-
Nu se găsi n im ic care să pledeze E dw ards, fusese căsătorit în mai g e d ie n ’ a fost n iciodată pe deplin lonna R om ano, o a treia frumuse­
îm p o triv a groparu lu i F ard eau ; p o ­ multe rân du ri şi era p o re c lit în P a ­ elucidată. R ăm ăşiţele L u c ie i L a n ­ ţe, cea mai bună prieten ă a Lucieif
liţia îşi ceru scuze şi corpul fu din ris „B arbă albastră“ . telm e fu ră transportate la P a ris şi Lantelm e.
nou co b o rît în groapă. In scurt tim p se svoni că fosta înm orm ântate în c im itiru l P ère La In 1916, m orm ântul Lu ciei Lan­
Dar dacă trupul ei a găsit în M-lle Lantelm e nu era fericită . F ru ­ Chaise. C olecţia de b iju terii, a că­ telm e fu din nou călcat de ihoţi.
sfârşit pace, sp iritu l ei trebue să m oşii ei och i aveau o exp resie de ro r valoare se r id ic a la câteva sute De data aceasta, deschiseră cosciu­
fie âm ărît de neaşteptata con secin ­ adâncă tristeţă, părea apăsată de-o de m ii de fra n ci, fu în grop ată gul, scoaseră corpu l şi-l lăsară pe
ţă a acestei p ro fa n ă ri şi a p u b lic i­ durere nespusă. Se spunea că-şi cu ea. lesp ezile cavoului. M obilul acestei
tăţii sale : soţia lui V a la n d ier aflând căuta alinarea în m orfin ă. Un alt L a câteva lu ni dela în m orm ân ­ din urm ă ¡p rofa n ă ri, n’ a putut fi
de legătu rile care au existat în tre in d iciu al n e fe ric ite i sale căsn icii tare, avu lo c p rim a p răd are a ca ­ stabilit n ici atunci, n ic i mai târ­
acesta şi m oarta, a intentat acţiune era p rieten ia cu apaşul „B lon d voului. Cosciugul fu spart. „C avoul ziu.
de d ivorţ. G uillaum e“ , pe care îl cunoscuse purta urm ele unei fre n e z ii destruc­ De atunci, răm ăşiţele Luciei
E x tra o rd in a ra succesiune de eve­ în ain te de-a se căsători şi de care tiv e “ relatau ziarele. Statui, icoan e Lantelm e au fost lăsate să se odih­
nim ente, care s’au p erin d at în m i­ refuzase să se despartă după căsă­ şi vase, zăceau aruncate în d ezo r­ nească în pace aşa cum hărţuitul
cul c im itir din Vaucresson am in ­ torie. dine în tr’un colţ al mausoleului. Se V a lla n d ier speră că se va îngădui
teşte o sim ilară în cerca re de ja f In tre altele, soţii E d w a rd s pose­ părea că o pasiune a sacrilegiu lu i şi H o n o rin e i B rayda, până la ju­
făcută acum câţiva ani în cavoul dau un yacht m are şi elegant. Şase şi un gust al jafului inspirase pe decata de apoi.

D r. B. L ast
dela F aeultatea de M e d ic iu ă din V ie iu
sp ecia liza t la P a r i s şi B e rlin

M a m o ş
Institut Cosmetic Medical
(In s titu t de în fru m u s e ţa re )
Slr. Ştirbey-Vodă, 31 Telef. 311/44
Dr. F. KOVAGS
REPORTAJ
S p e c ia liza t la V ien a
B o li de tem ei. - D ia th c rm ie
Boli de pieic ş» co sm etică . D iaterm ie. Raze
C ansult. 3=5 şi 6*8 u ltraviolete, fiz io te ra p ie . Îngrijirea feţei. D is­
trugerea rad icală a părului de prisos, s b a rc i-
C a l M & şilO r 88 (c o lţ C alom firescu ) turi, negi, coşu ri, pistrui, sem n e de n a ştere.
T ra ta m en t J e ntinerire. Cura de slăbii c 'o ca lă
şc g en erală, varice, e tc, etc.
V ân zarea p rod u selor p r o p rii

Citiţi L E C T U R A

S tim a tă d o a m n ă I
„D IT R A “ cruţă ciorapii D*voi>strâ de noroiu,
„D IT R A “ vă fereşte de umezeală şi trig,
„D IT R A “ <ste uşoară şi elastică, de aceea plăcută Ia purtat,
„D IŢ R A “ tace pi iorul să pară subţire,
„D IT R A “ vă apără de răceală,
„ D iT K A “ esta prescrisă de mulţi m e d ic i!!!
„D IT R A “ se capătă în toată ţară, în fiecare magazin special.
V â n za re a e x c lu s iv ă p en tru R o m â n ia :
H E R M A N N K A T Z , C E R N Ă U Ţ I

BOXBERGER ïjfa»
STR. G H EO R G H E P O P O V IC I N r. 4

K IS S IN G A
sau prevenirea OCHELARI
cu sticlei« cele mal bune
stratului de grăsime, — găsesc la Magazinul
Societatea de Binefacere
sigur, fără dureri, comod,
DemnATA f€Tn€ 1lQC
chiar la o întrebuinţare mai
îndelungată, garantat ino­
.AMICII ORBILOR c€ v o ft sâ n € F ftu m o A s c
fensiv, se obţinr prin Medic specialist dâ consultaţii A P A DE O B R A Z
U cel ce au nevoie
întrebuinţarea
P A S A G IU L IM O B IL IA R A L a URO
PILULELOR „KISSINGEN“ Intrarea prin Calea Victoriei, 48
▼ia-a-vii de I crasa Oteteleşanu

d in sarea n a tu r a lă a b ă iis r IA TO ATE D R O G H E R IIL E <1 F A R M A C II LE D IN C A P I T A L A *V.|


S IL U ETA I D E A L Á
KISSINNGE - GERMANA G P IS IN E HER D A N ENGROtl PADFUMÉ&IA'-EXCELÍIOR" CAl.MOSILOR 78
R EA LITA TE A i l u s t r a t ă
12 M a r t ie 1931

I ceva fon d u ri d isp o n ib ile, citito ru le . Daca răspunsul

■ tău va fi a firm a tiv, apoi p erm ite-m i sa-ţi sem nalez o


nucă şi ciudată in form a ţie, care a stârnit o va lva im ensa in
coloanele presei m on diale. u -itatip
E vorba de peninsula L a b ra d or car.e este scoasa la licita ţie
şi care numără nu m ai puţin de 310.800 k ilom etri Pătraţi, fo r ­
mând astfel un terito riu de şapte o ri mai întins decaţ E lveţia.
Pentru cedarea acestei vaste regiu n i, p rop rieta ru l, in speţa
dom inionul T erra -N o va , în cep e licita ţia la neînsem nata suma
de şaizeci de m ilioan e de lire sterline, care, in valuta noastra,
reprezintă o sim plă bagatelă de 48 m ilia rd e de lei...
P e n tru o ric e in fo rm a ţiu n i, a se adresa d -lui t eter^ Ca-
chin’,’ m in is tru al fin a n ţe lo r, la Saint-Jean de T e rm -N o v a .
Cam asa con ch id e anunţul publicat in zia rele am ericane, de
către au torităţile com peten te, anunţ căruia n m ai lipseşte,
spre a fi şi m ai amuzant, o b i ş n u i t a m enţiune pe care o în tâl­
nim m ai totdeauna la „m ic a p u b licitate:
după aceea, să poată extrage, în tr’ un
„A se adăuga m ă rci pentru răspuns” .
in terva l de douăsprezece luni numai,
aur în valoare de peste o suta de m i-
lioane... • •
Fără în d oia lă că c itito rii m ei au m ai
auzit vorbindu-se, până astazi, de L a ­
b rad or, această peninsula care a tost
de m are actualitate t i m p de trei ani,
în coloarţele zia relor. In A p r ilie 1928,
avion u l Brem en, pilotat de K oeh le, von
H u en efeld şi F itzm au rice, izbuti — du­
pă o perip eţioasă traversare a A t an­
ticului^— să ateriseze la Greenly-Is-
land, pe coasta de sud a terenului de
vânzare astăzi.
Cu acel p rile j coresp on d en ţii zia re ­
lo r cari au fost ob liga ţi să v izite ze r e ­
giunea, au ca lifica t-o d rept in osp ita­
lie ră şi polară .
In ceeace p riveşte m ospitalitatea,
suntem de acord.
Cât despre „p o la ră “ , iata ceva care
teo retic cel puţin, nu poate fi adevarat.
In tim pu l ie rn ii, care este caracte­
rizată p rin im ense căd eri de zapada,
tem peratura de-acolo scade ch iar pa­
nă la tre iz e c i de grade sub zero, tem ­
peratură care ţine tim p de şapte, ^ba
ch iar opt luni, pe an. Cu toate acestea
însă, Lab rad oru l nu aparţine regiu n ii
A rc tic e , fiin d situat în afara de m eiul
P olar.
In tim pul v e r ii — ba u neori chiar
şi iarn a — m ai toată coasta de n ord a
A tlan ticu lu i este locu ită de pescari,
cari sunt în m ajoritatea ca zu rilor Es­
ch im oşi sau In d ie n i. Se văd d eseori şi
E u rop en i pe-acolo şi asta m ai mult
p rin staţiunile m is io n a rilo r, fondate a-
cum un secol şi jumătate, de f r a ţ ii.

O rice s’ ar spune însă, Labradoru l,


Dr. .sus: O vedere a m ic u lu i g o lf Ungava
unde s’au d e s co p e rit de curând, im p o rta n te cu în tin d e rile lui glaciale şi^ triste, ră­
m m mâne pentru totdeauna pam antul dezo-
zăcăminte de n u r şi aramă. Sus: M a x ila ru l su­
perior al balenei poartă, după cu m se ştie,
Cât p riv e ş ti cu o c h ii nu zăreşti de­
nişte p lă c i de sgârciu in lo c de d in ţi. F ie ca re
cât co vo ru l negru al păd u rii, care cu
balenă posedă ca la vre-o două sute de astfel
cât m erge m ai spre N o rd , cu atat se
de lame, u tiliza te în co m e rţ, sub d en u m irea
răreşte, lăsând lo c tundrei, stepa arc-
de oase de balenă.
Odată cu ven irea lu n ii Septem brie,
Dar o ricâ t de b iza ră v i s’ar părea p ersp ec­
tiva unei astfel de uriaşe transacţiuni, să nu iarna bate fu rioasă la uşă. „
La b ra d oru l îm bracă atunci vestm ân­
credeţi, că este p rim a de acest gen._
tul alb de zăpadă şi n en orocit este a-
Am avut d eseori p rileju l să asistam la spec­
cel vân ător întârziat, care nu s a g ră ­
tacolul unor insule vândute p a rticu la rilo r, de
b it să se reîn toa rcă m ai rep ed e in m ij­
către gu vern ele resp ective. locu l re la tiv e i c iv iliz a ţii de pe coasta;
Trebue să recunoaştem însă, ca spre a avea
frig u l şi foam ea îl v o r face sa moara,
nutinta să facem un asem enea g est,_ am avea
în c e le 'm a i groazn ice chinuri.
nevoe în prim u l râ n d de un budget îndeajuns
Da, L a b ra d oru l este pamantul du-
de rotunjor. Ba sunt ch iar con vin s ca insuş
Menier, celebru l industriaş m ilia rd a r, care r e r ii , ^ .
Cum se face, aşadar, că d esco p eri­
şi-a perm is luxul — m ai acum vre-o douăzeci
toru l acestuia îm p in se iro n ia pana a-
de ani — de a cum păra insula A n tico sti, si­
colo, încât îi dete denum irea de pă­
tuată la sudul Lab rad oru lu i, ar şovăi m ult;
m ânt al c u ltiv a to ru lu i? .
- dacă mai face parte din lum ea noastra, —
N ic i cereale, n ic i c a rto fi, n ic i arb ori
înainte de a înum ăra atâtea bilete de banca...
Cert însă, e faptul, ca Yan k eu a u intenţia fru c tife ri, nim ic... . .
D ar nişte e x p lo ra to ri au descop erit,
fermă de a intra în posesia acelui terito riu ,
nu de mult, în p ragu l golfu lu i U ngava,
afară b in eîn ţeles de cazul cand v e r iş o r ii lor, zăcăm inte p ro b a b ile de aur şi arama,
Englezii şi C an ad ien ii, nu se v o r opune.
È lucru in discu tab il că A m e ric a n ii au m i­ în cantităţi colosale. .
A u r si aram ă“ ... la ta un evenim ent
rosul foarte fin , în asem enea îm p reju ră ri. In
care m o d ific ă oarecum toate punctele
1867, de exem plu, au făcut o afacere co n sid e­
rabilă, cum părând Alaska, delà ruşi. D r.: U n vâ nător canadian im ită strigă tu l fe m e le i de ved ere. ^
Pentru regiunea aceasta, Yan k eu au plaut re n u lu i, în speranţa un u i vânat de soiu.
7 .2 0 0 .0 0 0 d ola ri pentruca la tre ize c i de ani
:» 'îm

F o to g ra fiile noastre rep rezin tă , rândul


întâiu de sus în jos : I. U n uragan a inundat
P a lerm o, capita la S ic ilie i. I I . A m ira lu l fra n ­
cez Geprata, un m are p rie te n al Jugoslaviei,
a sosit la Belgrad. I I I . P r in c ip e le C arol al
Sued iei, a îm p lin it 70 ani. Rândul al d oilea :
/ Cel m a i în a lt elev d in A n glia , n ’are decât
17 ani şi... 2,03 m . în ă lţim e . II . O săritură
îndrăzneaţă de sky, executată de ca m p io n u l
n orv e g ia n B irg e r K und. R ândul al t r e ile a :
I. P re m ie ru l E g ip tu lu i, Is m a il Paşa Sadkg,
făcăndu-şi o b ic in u ita p lim b a re de d im in e a ­
ţă, călare pe un m ăgar. I I . D ic ta to ru l Ita lie i
d. M u ssolin i, a p r im it la Palazzo Venezzia
din Rom a, pe a v ia to rii c a ri au tre cu t A tla n ­
tic u l de Sud, în re ce n tu l raid. Sus: La şcoala
su p erioa ră co m e rcia lă a R o m â n ie i, d in Sa­
lo n ic , s’a rep rezen ta t piesa ,,Pirusana“ . In
fo to g ra fia noastră g ru p u l org a n iza to r şi ele­
v ii a c to ri costum aţi. Jos: C om una W erd er,
o loca lita te de lângă B e rlin , şi-a deschis res­
taurantele de prim ă va ră . Iată un bar o r i­
ginal.
R E A L I T A T E A IL U S T R A T A 12 M a r t ie 1931

F e m e ile lu p tă to a r e Marele artist Charlie Chaplin se află la Londra. Cores­


pondentul nostru din Capitala Angliei\ d. Egon M. Salzer a
luat celebrului Charlot un interwiev special pentru „ Reali­
tatea Ilustrată“ . D. Eugen Salzer e cunoscut publicului ro­
mânesc, deoarece a vorbit în faţa m icrofonului Bucureşti.
Suntem încredinţaţi că interview-ul pe care-l vom pu­
blica în numărul viitor , va interesa îri gradul cel mai înalt
pe cititorii noştri.

Călătoriile organizate de revista noastră


şi Hamburg-America Linie
11 - 2 0 Aprilie
Pen tru vacanţa de Paşte, ziarele „A d e v ă ru l“ şi „D im in ea ţa “ au o r­
ganizat o excursie p rin A rd ea l şi anume urm ătoarea rută :
B U C U R E Ş T I - S IN A IA - B B AŞO V - S IB IU - CLUJ - O B AD E A- -ARAD -
T IM IŞ O A R A - B E Ş IŢ A - B A IL E H E R C U L A N E - O B Ş O V IA - A D A K A L E H -
P a rtic ip a n ţii acestei escursiuni, v o r avea ocazia de a cunoaşte cele
m ai p rin c ip a le oraşe ale A B D E A L U L U I, unde v o r fi vizita te : Muzeele,
M onum entele istorice, B isericile, In d u striile, E d ific iile P u b lice, U n iv e r­
sităţile, etc. Se va asista la d iverse spectacole. In câteva oraşe se v o r
organiza serate dansante. Această excu rsie se efectuează cu un tren spe­
cial care răm âne la d isp oziţia p a rtic ip a n ţilo r pe tot tim pul voiajului.
E x cu rsion iştii v o r fi conduşi un serviciu special al socetăţii Ham burg-
A m erica L in ie.
G ru pu l lu p tă toa relor, in tre care se află şi o m ulatră. Preţu l acestei excu rsiu ni este de lei 6.500 de persoană, în care sunt
lupta brutală corp la corp între re ­ ;u prin se u rm ătoarele : T re n u l clasa I I (co m p a rtim en te m ic i) pe tot
De câteva zile, Capitala adăpos­
prezentante ale sexului frum os, se tim pul voiaju lu i. în tre ţin e re a com plectă : H otel, autom obile conf. p ro ­
teşte spectacolul unor lupte greco-
putea ajunge numai în secolul no­ gram ului precum şi toate v iz ită rile , etc.
rom ane în tre fem ei.
stru, secolul tuturor p osib ilită ţilo r. In fo rm a ţiu n i şi prospecte la zia rele „A d e v ă ru l“ şi „D im in ea ţa “
In antichitate Am azoanele şi la H am bu rg-A m erica L in ie S. A. B., Calea V ic to r ie i 84.
ui-
m iau lumea cu isp ră vile lo r răs- * * *
boin ice. Călăriau şi se luptau băr- A lte c ă lă to rii organizate de ziarele „D im in ea ţa “ şi „A d e v ă ru l“ cu
concursul soc. „H a m b u rg -A m erica -L in ie“ , cu luxoasele vapoare
băteşte.
F em eile cartagineze au luptat şi sc
ele cot la cot cu b ărbaţii lor, la a-
„ R e s o l u t e “ şi O ceana
părarea cetăţii contra rom an ilor. 16 Iu n ie B Iu l ie :
Legen d ele germ an ice citează pe Un voiaj spre romanticele Fiorduri a!e Norvegiei
B runhilda, eroin a din M unţii N e ­
1 lu L e 2 2 iu lie :
gri, care -în fruntea unei trupe de
luptătoare, făcea dese incursiuni U n v o ia j s p r e C a p u l N o r d ,
în vecin ătate câştigând regulat bă­ 1 4 i u l i e — 1 4 A u g u s t :
tă liile contra b ărbaţilor. Dar şi pe
fem eea care lua cio c â rlia din sbor
S c o ţia -lsta n d a -S p itz b e rg .
în săgeată, a desarmat-o dragostea Am ănunte şi p rosp ecte la H am bu rg-A m erica L in ie S. A. B „ Calea
pentru S igfried . V ic to r ie i 84.
F em eile dace luptau şi ele cot la
cot cu b ărbaţii lo r şi pentruca tra­
diţia să continue, olten cele au co ­
laborat la dezastrul lui Carol Ro-
GRACE BEAUTY CUIT
bert, când trupele acestuia au fost
distruse de stâncile şi co p a cii răs­
turnaţi în tr’o trecătoare, la Posada.
In tevul-Mediu s’au lich id at, câ­
teva in cid en te în tre fem ei şau în ­
In pauză tre soţi, p rin dueluri cu sfârşituri
m ai m ult sau m ai puţin tragice. _
In tr ’adevăr sportul acesta a prins Cazuri răsleţe de fem ei luptă­
de o vrem e foarte m ult teren, în toare a în registrat istoria în toate
rându rile s p o rtivelo r in tern aţion a­ tim p u rile şi vom cita la n oi pe
le. „F a ta dela' C ozia” şi din tim pul
Lupte între fe m e i!! Cunoşteam m arelui răsboi, pe E caterin a T eo-
câteva cazuri din m ito lo g ie şi isto­ doroiu.
rie, în care fem eile ş’ au luptat cu D ar lupte greco-rom ane între fe­
braţele, sp iritu l sau surâsul, pen­ m ei, iată un spectacol cel puţin
tru dom inarea unei situaţii. D ar la inedit.

A a p ă r u t în : > ,G R A C E BEAUTY STO N E


„Biblioteca Dimineaţa“ cel mai fin preparat indispensabi
N o . 133 :ără m iros şi bin efăcător pentrt

INTERMEZZO ROMANESC stârpirea părului pentru damelt


elegante.
(C a r t e a a m in t ir ii)
de H U G O M ARTI
Traducere de L U C IA N B L A G A
HERMANN KATZ
P r e ţ u l 8 le i V ân zarea e x c lu s iv ă p. R om ânia

C E R N Â U Ţ I
UN COZONAC Strada G h eorgh e P o p o vici
SPLENDID (R a p fga sse) N o . 4

TELEFO N N r. 381-82
i Frizeria I. BEER, M oşilor 53
O N D U L A Ţ IU N I, TUNS, MANICURE,
0 fază interesantă în tr ’o luptă.
17
R EA LITA TE A ILU ST R ATĂ
12 M a rtie 1931

I I
WŞ'ViVw:
cm m iO
f i fi ■hcZ

¿ti I ţ i
Pm

V!

/m’7"
,V ,
& r/ t
ih iy
n<i
%
i i
77/ *V v
A

7 < 'A

m Ut

te

P IS l i

& \ V-4r.
V«\ p :
p fe r r 5; X

a d a / o m a sx5 C a r tp
a c o s / e a / ^ ¿s q o o o o o o

t> -/ o -fc jf/ - e / ş i- a


j7vo/77za ¿a moare?
/S sâ /

r c/e foame. \\

h
TAtmoşul IN DlA n m
-:>' /> „PţpA/jr /a / -eA-tAq 9
A m Q Cl/PS' W O /
K/LOMETQ/ //V . /
r/ a r/ z i l e / C u M 't
C /+E TE C ^ Z Ă P Â „ P lo d / i //V
DA’ m
if I

jfif ,s:'.
L 'j
X ii - * 3 ®
v . -,

-N _

Â
O on/V L/L FQ / t z S < 3 / -f/ \ / £
7 Â / Iâ 'N C A t
GDA m E
Ih o
C /bQ /V £-
/ f/ L O ~
£ )£ -
\
OoAc l/SI ZECE Z/LE~ w
/ & m u n . 10 2 8 /
\
tr r O Ă Y U i-* , A . /
A c e s t A n im A l M/j/ /V/C
\v Z )/ r4 / U N p o  R f c i D f cA m p E ŞTf
Zk&SHĂ1 W y 'j
Î5 i
&UD4 - C EA- MAy APPO P/AtA'
A 14-1P o P o r M U L U I------—
raW .-î.i-,

7>

fa /m o A s A B & o A sc A „ c o li/h A w ° f\
f e r * S & ca KT A r E S T E 2 0 K tIP G P A n E -
18 R E A L IT A T E A ILUSTRATA 12 M a r t ie 1931

pentru o afacere de n ici cin ci m i­ — „Cu plăcere !“ m isar de p o liţie şi am ord in u l să


U R T K A R S T IN G , h oin ăria li­ nute... Mai discutară puţină vrem e şi vă conduc la P refectu ră. M otivul îl
niştit pe Leipziger-Strasse. — „C u toate acestea trebue să după ce achitară consum aţia, cei cunoaşteţi d-voastră m ai b in e decât
E legant cum era, nu-şi putea în c h i­ cunosc şi din alte m otive, despre ce doi părăsiră localul. m ine !...
pui n im eni că nu mai departe decât anume e vorba, căci nu pot în ch eia In stradă, Haberm an se depărtă. Luă servieta, o cântări în mâini
eri părăsise închisoarea oraşului şi o astfel de afacere, aşa, cu o c h ii Kurt traversă strada mulţumit. şi o aşeză cu băgare de seamă lân­
că acum, întreaga lui avere era de în c h iş i“ . Mâna dreapta şi-o afundă în buzu­ gă dânsul.
16 m ărci. — „F ie , dom nule. E vo rb a de nar şi p ip ăi neîncetat bancnota de — „A fu ris ită afacere !“ murmu­
Acesta era m otivu l care-1 cam şasezeci de m ii de m ă rc i“ . o sută de m ărci, pe care o căpăta­ ră Haberm an p rin tre dinţi.
neliniştea. Cu 24 ore în ain te p etre­ — „A tu n c i vom îm p ărţi suma“ ! se. M âine va avea un teanc de a- In vrem ea asta K u rt nu sufla
cuse o zi destul de lin iştită în în c h i­ — ,Dar ce-ţi trece p rin gând ? sem enea ban cn ote! Paris, Lon d ra, n ic i un cuvânt. In tre tim p, automo­
soare şi o noapte oarecum agreab i­ Mai avem un al treilea, fără de care lumea întreagă, îi apărea acum din b ilu l se o p ri în faţa P refectu rei. Co­
lă. Astăzi, rătăcise fără ţintă pe nu se poate face n im ic “ . nou... Mâine... m isarul lăsă pe cei doi arestaţi să
străzi, obsedat de o singură id ee : Kurt se gân di un m om ent. In dim ineaţa urm ătoare aştepta treacă înainte. La etajul al doilea,
cum ar putea da de b an i; nu găsia — „B in e “ , — zise el. „Să îm păr- n erăbdător în faţa restaurantului. deschise o uşe şi in trară în tr’o sală
însă n ici o soluţie. ţim suma în trei... aşa — dar două- T recu seră c in c i m inute peste ora de aşteptare.
T o t m ergând fără rost, se pom eni ze c id e m ii“ . fix a tă şi Haberm an nu se vedea — „C a re din v o i e H aberm an ?“
în faţa unui restaurant, în care în a ­ în trebă dânsul. „Dum neata ? Atunci
inte vrem e, îm preu nă cu alţi colegi, urmează-mă ! Dumneata însă“ — şi
era obişnuit al localului. se adresă lui K u rt — „răm âi aci
îş i am inti atunci că trecuse de până te chem “ .
mult ora m esei, şi că dânsul încă Z icân d acestea eşi din cameră,
nu mâncase. însoţit de H aberm an.
O masă bună, — asta e ce-m i tre­ O clipă, Kurt rămase pe bancă.
bue, gân di el; căci de’ndată ce sto­ Se sculă apoi şi îndreptându-se
macul îi era p lin , putea să reziste spre uşe, în cercă cu băgare de sea­
celui m ai negru pesim ism şi viaţa mă clanţa. Uşa era deschisă !
nu-i mai apărea atât de întunecată. A p o i eşi în c o rid o r. Nu-1 ve­
îm bucă la repezeală un schnitzel dea nim eni. Cu o m işcare îşi
uriaş şi-l udă cu o sticlă de "in . lepădă mantaua de p loaie, scoa­
Sfinte D um nezeule! M arcarea se och ela rii şi păşii lin iştit şi co­
asta era în tr’ adevăr m ai Pună ca m od, de parcă de totdeauna se în-
aceea din în ch isoare ! vârtia p rin acele locu ri. Coborî
In m om entul acela, trecu pe din- treptele celo r două etaje şi nesu­
naintea m esei lui un dom n, care îl părat de n im en i eşi pe poarta cea
p r iv i cu atenţie. Se întoarse în apoi, m are.
şi cu o plecăciu ne, luă lo c la masa Chemă un şofer, in d ică o adresă
lui Karsting. şi se urcă repede în maşină, arun-
— „S cu zaţi — zise el, — n’ am o- cându-se cu un suspin de uşurare
noarea să vorb esc cu dom nul K a r­ pe perne.
sting ?“ E xact în acelaş tim p, Haberman
— „Da, dom nule“ !
şi ,¡com isaru l“ se găsiau în tr’alt au­
— „H ab erm an “ , — se prezentă
tom ob il şi se prăpădiau de râs.
celălalt. „N u vă m ai aduceţi am in­ — „A şa, Paul !“ — zise H aber­
te de m ine... 1923.... când făceam
îm preună afaceri cu valută străină. — „ S ’a făcut“ ! răspunse H aber­ incă. Kurt purta astăzi o manta de man — „i-am tras clapa amicului.
— „ A ! da, îm i am intesc ! K a r­ man, întinzându-i mâna. ploaie şi o şapcă de călătorie în ­ In d e fin itiv nu ştiu pentruce am fi
sting întinse vecin u lu i său mâna. Lu i K arstin g i se păru curios, desată pe cap. A fa ră de asta, îşi aruncat pe fereastră douăzeci de
Frum oase tim p u ri erau atunci“ ! cum H aberm an consim ţise atât de pusese pe nas, o pereche de och e­ m ii de m ărci !
— In tr ’adevăr frum oase ! Dar de repede să-i m ai dea în că zece m ii la ri. In sfâ rşit apăru şi H aberm an, — „A d evă ra t ! — co n firm ă „c o ­
mult nu te-am m ai văzut“ . de m ărci. A fa ră de aceasta, zâm be­ în tr’un autom obil închis. Deabea m isarul“ . Deabea eri i-ai dat o sută
Kurt d even i p revăzător. tul pe c a re -1 surprinse la acesta, îl se urcă K a rstig şi şoferul p orn i. In de m ărci. Cred chiar că pentru ju­
— „A m avut cam multe afaceri făcea să bănuiască, cum că n’ar fi vrem e ce străbăteau F rie d e ric h - mătatea asta de oră, i-am plătit
în străinătate şi m ’ am în apoiat la m ijlo c lucru curat. strasse, H aberm an îi m ai dădu câ­ destul de mult. Până când s’o trezi,
doar de câteva z ile “ . — „ în c ă o în trebare, dom nule teva instru cţiu ni şi îi întinse cecul. suntem departe pe drum ul V ie n e i!
Lu i Kurt, după gestul pe care-1 H aberm an“ —- zise el repede. A u tom obilu l se o p ri in faţa unei Au tom obilu l o p ri în faţa unui ho­
făcu, îi făcu im p resia că in terlocu ­ — „D ece nu încaseze singur ce­ bănci. Kurt apucă servieta pe care tel, de unde v o iră să-şi ia repede
torul său, cunoştea „a fa cerea din cul ?“ i-o întinse tovarăşul său, sări cu lu cru rile. Cu un gest larg, H aber­
străinătate“ . — „D a că aş fi putut, fi sigur c’o îndem ânare din maşină, ur.că trep ­ man întinse şoferului un bacşiş de
— „E şti acum angajat cu alte a- făceam de mult. Dacă nu pentru tele şi dispăru în dosul uşei tur­ zece m ărci. In hali strigă cu vocea
fa ceri ?“ altceva, dar cel puţin ca să fi eco­ nante. unui om, care avea în buzunar
— „P â n ă acum nu ! răspunse nom isit on orariu l dum itale. Din şaizeci de m ii de m ărci, să i se
Haberm an rămase în autom obil. p rep are im ediat socoteala, fiin d
Kurt. n en o ro cire însă, n ic i eu, n ici p r ie ­
N erăbdător, când vedea uşa miş-
— „A m ceva bun pentru dum ­ tenul meu nu putem încasa cecul, foarte grăbit.
cându-se, tresăria speriat. T recu ră
neata“ ! întrucât suntem prea bin e cunos­ U rcară în cam eră să-şi îm partă
c in c i minute... zece şi Kurt nu se
— „A nu m e ?“ cuţi la acea bancă“ . prada. Cu o m ină solemnă, H aber­
vedea.
— „H m ! H aberm an îşi p r iv i un — „B in e — zise Kurt. Ce am de man deşertă conţinutul servietei pe
făcut ? — „E i drăcia dracului ! m urm u­ masă. A m ân d oi răm aseră un m o­
m om ent v â rfu rile u n gh iilor, apoi,
ră H aberm an. Oare K arstin g ăsta m ent înspăim ântaţi. In locul banc­
după ce se asigură cu o p r iv ir e re ­ — „ F i i atent, îţi v o i ex p lica pe
să... ? D ar nu ¡ Banca nu avea de­ n otelor, m aculatură ! In m ijlo c, o
pede, că nim eni nu -1 auzia, întrebă scurt afacerea : M âine dim ineaţă,
cât o singură eşire“ ... bucată m ai m are de hârtie, pe care
pe K arsting, fixându-1 cu o p r iv ir e : la orele nouă fix , v o i ve n i să te iau
In sfârşit K u rt c o b o rî treptele. Haberm an, recunoscu scrisul lui
— „M ai lu crezi în aceeaş... bran­ de aci. Luăm un autom obil şi m er­
Haberm an îi deschise p o rtiera ma- K arstin g :
şe ?“ . gem la bancă. P re z in ţi cecul, şi
şinei. „C in e sapă groapa /“ ...
K arstin g râse. im ediat ce eşti în posesia ban ilor,
— „D acă rentează, dece nu?” . v ii afară şi te u rci din nou în auto­ — „T o tu l în regulă ?“ Spum egând de fu rie, cu pumnii
— „F ă ră în doială, ai ocazia să m ob ilu l meu. Asta e totul. C in ci m i­ — „D a !“ încleştaţi, cei doi în şelători înşelaţi
câştigi din afacerea asta zece m ii nute m ai târziu, îţi v o i plăti on ora­ — „A tu n ci în ain te !“ se p r iv ir ă îndelung.
de m ărci ! riul. Dacă după aceea-vei v o i să mai Dar în m om entul cân d m aşina se Cel din tâi îşi reven i H aberm an:
K urt d even i atent. răm âi în B erlin sau nu, lucrul te puse în m işcare, p o rtiera de lângă — „ L a dracu ! Şi ultim a banc­
.— „C e trebue să fac ?". priveşte. Singura co n d iţie e d iscre­ şofer se deschise şi un domn intră notă de zece m ărci, am dat-o şo-
— „S ă încasezi un cec“ . ţia, ch ia r în cazul cel m ai rău“ ! în m aşină şi în tin se asupra celor ferutui
— „Ş i aş putea şti la ce sumă se — „D a r dacă lucrul iese p rost?“ doi tovarăşi un revo lver. C in eva bătu la uşe.
rid ic ă cecul — „Im p o s ib il ! Tovarăşul meu a — „ N ic i o m işcare d om n ii m e i! E ra portarul, care aducea nota de
— „C e te interesează hicrul a- aranjat totul“ ! R evo lveru l e în cărcat ! Sunt co ­ plată. In rom âneşte de EM . M IL L O
cesta ?“ -— „B in e !“ — zise Kurt. „A ş voi
— „D ep in d e de sumă, ca să-mi totuş să-mi iau anum ite precau-
pot fix a p re te n ţiile “ . ţiuni, pentru a nu fi atât de uşor .COZONACI FRUMOŞI
recunoscut. D acă aş obţinea un a—
— „D a r bin e dom nule K arstin g“
— zise H aberm an cu ton de re ­
proş. „C red că zece m ii de m ărci
vans — să zicem — de o sută de
m ărci ?“
FAINĂ DE AUR HERDAN
R E A L I T A T E A IL U S T R A T A

O A M E N II S T IIN T B I

Î N G R I J E S C

I>E F R U M U S E Ţ E A D T B A

Câtre sfârşitul secolului trecut femeea şi-a câştigat


libertatea intelectuală. In acelaş timp o frumoasă
şi inteligentă Americană a introdus cosmetica şti­
inţifică, cercetând în colaborare cu primii savanţi
funcţiunea porilor, circulaţia sângelui şi funcţiunea
glandelor. Astfel a fost descoperită o nouă metodă
cosmetică bazată pe 4 elemente: intensificarea cir­
culaţiei sângelui, curăţirea, fortificarea şi paza pielei.
Această nouă metodă a fost numită «Marinello».

Tratam entul Marinello se compune din diferite


mici grupe de excelente preparate, care fie-care
în parte şi toate împreună împrospătează pielea

ca şi soarele şi roua pe floare.

Marinello vă oferă 2 m etode: U n tratament special


pentru pielea normală sau prea uscată, alt tratament
pentru pielea prea grasă sau cu porii mari. Pentru
cazuri speciale (pielea roşie, pătată, aspră, etc.)
avem leacuri speciale, cari vindecă şi regenerează.

L a cerere una din casele numite mai jos vă expe­


diază gratuit broşura «Cosmeticile Marinello».
Puteţi astfel uşor fixa tipul tenului D -tră şi alege

preparatele potrivite.

M A H IE îB LLO
72 Fifth Avenue, N ew Y o rk . Centrala pentru Europa.
Ptepara.de Marinello se M; rinelloComp„ im .b.H., Berl i n W l 5 , ; o . c h i „ sd ,.le .S t, .I 0
vând în întreaga Europă
numai în primele maga­
zine de specialitate.
In Bucureşti preparatele M arinello se găsesc de vănzare numai la

P A R F U M E R IA T E A T R U L U I, C A LE A V IC T O R IE I 84, IN FATA PALATU LU I REGAL


Cotwriitht 1930 by Mtrinello Company. N ew York
R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă 12 M arti« 1931

__________________ -

C5IM A [ È W W t M @BS
RE ZU M ATU L C APITO LE LO R şi ajutat de detectiva Ana Sethland, văi; înflne, atinserăm ţărmul Lenei, — Poţi să-i ajuţi?
PRECEDENTE din Inteligence Service, şi de mine, un fluviu cu albia cotită şi apele re­ — Pot să le dau cai, până în A-
Gex Trevor şi ing. Hilmar sunt a- trecuse în Siberia însoţit de noi, cu pezi, care curg printre insule de pia­ mur, şi de acolo vor lua transsibe­
restaţi de „Ceka“ bolşevică. Hilmar planul de a trece de aci în Mongolia tră, acoperite uneori de păduri. Ţ ă r­ rianul: le voi furniza şi acte false,
este executat. Gex se salvează cu aju­ şi Tibet, unde Wampoo ţinea captivă mul e de gresie roşie, ţărm stâncos, ca să nu-i supere nimeni în tren sau
torul detectivei Ana Shetland, care pe Lydia Hilmar, prietena noastră presărat de pini şi cedri. Stâncile la frontieră.
dispare şi ea. dela V en eţia**) ţărmului sunt găurite de peşteri, Agentul trecu într’o odăiţă din
In fuga lui împreună cu autorul, Dar nici în Siberia nu scăpasem de deasupra cărora atârnă rădăcinile fund, ca să aducă actele şi paşa­
se întâlnesc cu un indian, care le spu­ urmărirea Cekei. Agenţii Cekei sovie­ aeriene ale arborilor, ca o reţea poartele.
ne eă Lydia se află în Tibet, într’o tice ne dăduseră de urmă şi, după cum monstruoasă. — Mergi cu noi, Ana? întrebă Gex.
lamaserie, în puterea lui Wampoo. Ei se ştie, fusesem ca şi îngropaţi de Am dormit o noapte sub pinii de — Nu, Gex. Eu nu mi-am terminat
pornesc mai departe, prin Siberia, ca vii, într’o mină părăsită. pe ţărm, în gura unei peşteri, ascunşi misiunea pe care Inteligence Service
să scape de urmărirea Cekei. Reuşisem însă să evadăm din acel de reţeaua de rădăcini. mi-a dat-o: trebue să mă întorc la
Arestaţi împreună cu Lydia, reu­ Infern subteran, şi să fugim, acope­ A doua zi, am ajuns la confluen­ Moscova.
şesc să scape din nou. riţi în fuga noastră, de o mână de a- ta Vitinului cu Lena. Bărci şi şlepuri — Dar te vor ucide, Ana!...
genţi britanici. alunecă pe cele două ape. De aci, — Şi dupăce-mi termin misiunea,
M AREA TĂCERE ALBA Eşisem din pădure, şi galopam... Lena se lăţeşte enorm şi stâncile dis­ urmă Ana Sethland fără să ia în sea­
C A P IT O L U L X I X *) Noaptea era opacă. par, ca să facă loc colinelor şi ţăr- mă întreruperea lui Gex, viu la To­
Vântul şuera dealungul câmpiei milor acoperite de păduri nepătrunse. kio, ca să ne întâlnim.
Motocicliştii roşii albe... In tr’una din aceste păduri se află Gex stărui ca Ana să vină cu noi.
Când mă gândiam înapoi, la toate Păream .trei năluci negre, alergând o cabană, cu un pădurar de un as­ — Trebue să ne despărţim, zise ea.
aventurile prin care trecusem, de în noapte... pect foarte sălbatec. El e un agent Altfel, ne-ar descoperi. Cu siguranţă
când mă aflam în această blestema­ După câteva ore de mers, lăsarăm britanic. Ne-am odihnit aci o noapte. că în toată Rusia, agenţii Cekei au
tă Republică a Sovietelor Ruseşti, mă caii la pas. Am întrebat pe Ana Seth­ Apoi, ţinurăm sfat. primit ordin să ne aresteze. Toţi ştiu
îngroziam, uitând primejdiile clipei land, ! unde ne aflăm. — Ashmore, se adresă Ana Seth- că suntem doi bărbaţi şi o femee.
de faţă. — " La nord de lacul Baical, îmi land pădurarului. Trevor Gex şi to­ — Ana, zise Gex. La Tokio, ne vei
Atras în Rusia, de duşmanul să" răspunse ea, în apropiere de locul varăşul său doresc să treacă în Mon­ găsi la Hotel Imperial Făgădueş-
Wampoo, Gex Trevor, îndrăzneţul unde se varsă râu! W itim în fluviul golia. Graniţa dela Sud e perfect pă­ te-mi însă că aceasta e ultima însăr­
detectiv, scăpase din „Corabia Morţii", Lena. De acum, intrăm în Siberia o- zită, iar în transsiberian, pentru Vla- cinare, pe care ai s’o primeşti, din
în care Sovietele voiseră să-l ucidă, rientalâ. divostock, dacă s’ar urca, ar fi prinşi partea lui Inteligence Service, şi că
— Şi unde mergem? imediat. I-am sfătuit să treacă de aci n’ai să mai faci spionaj.
*) Amintim că fiecare parte a ace­ — La pQstui cel mai depărtat al în Japonia, şi de acolo în China. — Ei bine, îţi promit... La reve­
stei povestiri, formează o aventură organizaţiei noastre. — Dar de aci până la mare e o dis­ dere, la Tokio, Hotel Imperial. Cred
de sine stătătoare, aşa că se poate Trecusem tot felul de dealuri şi tanţă enormă, zise Ashmore, Intr’o că voi fi acolo înaintea voastră...
citi şi de cei ce nu cunosc părţile an­ englezească perfectă, deşt straele lui A doua zi ne despărţirăm de Ana
terioare. **) Vezi Umbra care ucide. erau de mujik rus. şi de Ashmore. Călări, cu actele şi

îh g a p u l p e m e d ia
conipp g r i p e i 4
A o p í-c D P a í "
fe l d e
LUMINA ELECTRICA şi APA CURGATOARE r â c e li

Automatele DELCO-LiGHT
in s t a la t e l a ţ a r ă d e c â t r e

HIDROELECTRICA S. A., Câmpineanu48 Bucureştii.

R E P O R TA J
21
R E A L IT A T E A ILUSTRATĂ
12 M a rtie 1931

banii înmânaţi de Ashmore, pleca­ slm ţiam cum curentul îngheţat de aer,
mă orbeşte. Urmăritorii noştri erau
răm...
uex era trist... O iubea oare omul bine echipaţi, cu căşti de automobi-
acesta rece, pe Ana Sethland?...
Ningea...
lişti în cap, cu ochelari. Mă gândii o
clipă că Gex era expus gloanţelor, Dânsa seam ănă frumuseţea
Am mers astfel câţiva kilometri, cum sta la spatele meu, şi că mă apă­
ră cu trupul său. Vedeam, din viteza
când, deodata, auziram în spateie
nosu u, pocneteie unei motociclete, h.- aceea nebună, şoseaua ca o dâră, ca
într’o halucinaţie albă; câte un copac
Elizabetk A r den
ram oare urmăriţi? Nici in aceste
de pe margine sbura ca o nălucă în
pustietăţi nu scapasem de ochiul
ueicei? urma noastră...
Cât am fugit astfel?... N ’aş putea
face ca frumuseţea
iiram gata să cravaşez, dar uex
să stiu... Cu mâinile îngheţate pe
iim spuse caim:
— n: inutil să fugim. In tr’o clipa, ghidon, orbit aproape de ţepuşii de
ghiată din aer, pe care vântul rece
sâ fie o realitate pentru orice fem ee
motociclistui va fi in dreptul nostru.
Poate ca va trece mainie. m i-i’ înfigea în obraji şi în ochi, îmi
Dar in ureptul nostru, motociclistui încordasem ultimele puteri...
Renunţasem să mai a,rune pri­
încetini mersui şi se opri.
Îndată, alţi trei motociclişti sosiră viri în urma noastră, ca să văd unde
din urmă şi barară şoseaua, in faţa se află urmăritorii... Albul invaria­
noastrâ, pe când alţii o barau în spate. bil al peisagiului, mă obosia, mă a-
Intr o cnpă, am iost înconjuraţi. meţia... Probabil din cauza congestiu-
— De data asta, au pus mana pe nei ochilor, privirile mele puneau pete
roşii, mari, in faţa mea... Nu mai
noi! zise Gex.
Cekişui săriseră jos de pe motoci- puteam...
Atunci, Gex îmi strigă în ureche :
— Sunt soldaţi! îmi şopti Gex. — Incetinează!...
— uescălicaţi! striga unui din In mod automat, am schimbat vi-
soldaţi. . „ Trecurăm un viraj greu. Dacă Gex ■S
— Dece? întrebă candid Gex Tre-
nu m’ar fi prevenit să micşorez v i­
vor.
Drept răspuns, soldaţii scoasera re- teza, am fi fost acum două cadavre.
voivereie lungi şi outucanoase. Mă pregăteam să dau din nou v i­
teză, cand detectivul îmi spuse :
Descâlicaram.
unui din soldaţi ne luă caii de —- La dreapta!...
In tr’adevăr, după o pantă intrasem
căpesore, şi-i duse înapoi, pe şosea.
Dni zare, se veaea venind o cireaaa într’o pădurice. Un drum îngust, o
ae vite cornuta şi cai, mânaţi de sol­ potecă, se desfăcea din şosea, intrând
în stufiş. înţelesei planul lui Gex. Co­
daţi.
un motociclist, ce părea să fie un tirăm la dreapta şi intrarăm în stufiş...
şef, scoase un carnet, rupse o fiiâ, Zărirăm printre frunziş, pe urmă­
ritorii noştri urmând şoseaua, îna­
scrise ceva, şi i-o întinse iui Gex.
— Ce e asta 7 înurebâ detectivul. inte... Eram salvaţi...
Dar ultimii doui motociclişti, in­
— hechiziţie!
Răsufiaram uşuraţi!... Era numai trară după noi, pe poteca îngustă!....
o comisie de recniziţie şi nu un grup — Viteză!... strigă Gex.
Lupta cu revolverele continuă. Inca
de ceKişti. Nu eram deci descoperiţi.
un soldat se rostogoli... Eşirăm în-
Motocicnştii îşi incăiecaserâ maşi­ tr’un drum mai larg; celălalt soldat
nile, motoarele începură sa pocne.*;-
câ. Dar motociclistui care întinsese se apropia din ce în ce mai mult
lui Gex hârtia, continua să priveasca de noi. _ . . „
cu atenţie ngura detectivului, pe Cred că această cursa a durat o
care, în line, îi întrebă:
vecinicie, până ce am putut să facem Tratamentele Elizabeth Ar den luminează şi regenerează
şi pe acest din urmă soldat, să ne de­ epiderma, fiin dcă activează circulaţia sânge,lui prin 'celule.
— Kuski?... Eşti rus? pisteze. La o răscruce de drumuri,
— Da, răspunse Gex.
__ Actele? neştiind pe unde am apucat noi, a Aceste tratamente îndulcesc şi întăresc contururile, fortifica
Gex 11 încinse actele ce-i dăduse luat desigur altă direcţie. Nu departe muşchii obrazului şi ai gâtului. Sbârcitunle, epidermele
Ashmore. boidatul le privi îndelung, însă de acel punct, motocicleta noa­ vesteiite, bărbiile duble sunt toate datorite lipsei de îngrijiri.
ie Întoarse pe toate părţile. stră stopă, îngheţată.
— Ciudat! zise el.
— Ce e? întrebă Gex. Tratamentele Hlizabeth Arden sunt bazate pe cunoştinţa
— Nu mai avem benzină, răspunsei.
Apoi, iiueră. Sărirăm jos. Aveam ochii în sânge. stiintifică a nevoilor esenţiale ale epidermei.
Motociciişui îşi stinseră motoarele Elizabeth Arden ¡recomandă preparatele urmatoare pentru
şi descâlicarâ. Se epropiară. In acest începui să sar, ca să mă desmorţesc.
timp, soldatul scosese un ziar, — Is- Gex, palid, se clătină. Am sărit să-l a vă îngriji pielea la D-voastră acasă.
vesua, — din buzunar, şi compara susţin...
figura lui Gex cu o fotografie din — Gex, ce ai?...
Era rănit!... De sub căciulă, un fir VENEŢIAN CLEANSING CREAM ARDENA VELVA CREAM
ziar, sub care reuşii să descifrez : (C re m ă V eneţiană V e lv a )
„Spionul evadat Gex Trevor**! de sânge i se prelingea pe tâmplă...
Din fericire, osul craniului nu fu ­ (C re m ă D isolva n tă V en eţia n ă )
Atât Gex cât şi eu, înţeleserăm si­
C rem ă p e rfe c t a sim ila b ilă de
tuaţia într'o clipă. Făcusem impru­ sese atins. Glonţul luase numai pie­ P ă tru n d e în p o r i şi îi curăţă de
lea, dar sângele cursese în voe... p ra f şi im p u rită ţi, lasă pielea e p id e rm e le sensibile. Se re c o ­
denta să nu ne grimăm... Părăsirăm motocicleta în drum şi
Schimbai o pnvne cu Gex, care dulce şi sensibilă. m andă p e rsoa n elor ca ri posedă
imi strigă în iranţuzeşte: „Sări pe ne adăpostirăm într’un tufiş. Am le­ o fig u ră p lin ă . Netezeşte pielea,
moto!“ ... In acelaş timp, ei dăduse gat cum am putut rana lui Gex... Dacă VENEŢIAN ARDENA SKIN fără a a lim enta ţesu tu rile ad i­
un brânci formidabil soldatului, a- n’ar fi fost el în spatele meu, pe mo­ TONIC poase.
runcându-1 în braţeie celorlalţi, cari tocicletă, glonţul m ’ar fi lovit desi­ (A rd e n a T o n ic V e n e ţia n )
se ciatmară; doui căzură unui peste gur pe mine... T o n ific ă , întăreşte şi albeşte VENETIAN ANTI-WRINKLE
altul. Se produse o învălmăşală prin­ C A P IT O LU L X X I
tre ei. Eu şi sărisem pe motocicleta Spre Nordul îngheţat
pielea. Se~ în treb u in ţea ză in CREAM
soldatului şi alergasem să pun moto­ acelaş tim p sau după crem a (C re m ă Veneţiană c o n tra
rul în mişcare, cand simţii pe Gex Eram singuri, în imensitatea pus­ disolvantă. S b ă r c itu r ilo r )
sărind in spateie meu. Cu pocnete ce tie a tundrei siberiene... De jur împre­
ameţiră şi mai mult pe soldaţi, cari jur, nici urmă de vietate... VENEŢIAN ORANGE Şterge o ri-c e s b ă ro itu ri ale p ie ­
nu se aşteptau la o asemenea lovi­ Noaptea se lăsă brusc. Cursa noas­ SKIN FOOD le i ,lasă p ielea d ulce şi ferm ă.
tură de teatru, pornirăm ca o să­ tră durase o zi întreagă! C onservă p ielea p lin ă şi ferm ă, Se în treb u in ţea ză p e rfe c t p en ­
__ Dacă adormim aci, vom degera
geată... face să dispară s b â rc itu n le şi tru tra tam entul p ie le i seara.
Din nefericire, dezorientarea lor — zise Gex. . . . -
nu dură decât câteva secunde. Unii Pornirăm încet, fără să ştim înco­ g o lu rile .
scoaseră revolverele şi începură să tro, extenuaţi...
Am mers aşa mult, mult, incon­
tragă in noi, pe când alţii săriră pe
ştienţi, de parcă dormiam mergând...
Cereţi sfat D-nei Elizabeth Arden. Dânsa vă va învăţa
motociclete, ca să ne urmărească.
Când ne opriam, gerul nopţii ne pă­ modul de a urma metoda ştiinţifica pentru
C A P IT O L U L X X ' trundea; îl slmţiam aproape ca pe o îngrijirea epidermei.
Cu 200 K m . pe oră toropeală plăcută strecurându-se în
vinele noastre. Dar ştiam că daca Produsele „Elizabeth Arden” sunt de ™nzare în P a S u i
ne-am lăsa învinşi de acest somn
Deşi înconjuraţi de motocicliştil la Parfum eria Teatrului, Calea Victoriei 84 în faţa Falatuiu
roşii, totuş reuşisem, pe o motocicle­ plăcut, nu ne-am mai f i trezit. _
tă, cu Gex în spatele meu, să spar­
Când socotirăm că ne-am depar- Regal, şi la Magasin Universel, Calea Victoriei 11.
tat suficient de urmăritori, cari desi:
gem cercul soldaţilor sovietici, şi să
pornim pe şosea cu o viteză haluci­
gur că cercetau locurile acestea, ca sa Cereţi catalogul Miss Arden.
ne găsească, ne-am oprit sub o stân­
nantă.
O cursă nebună începu, aşa cum că într’un desiş de brazi, unde am
numai la cinematograf văzusem. M o­ aprins un foc mic. Aveam la mine şo­
colată; am mâncat. Niciodata nam
tocicleta noastră sbura. Dar la o mică fost mai fericit în viaţa m e a , decât în
ELIZA B ETH ARDEN
distanţă în urmă, veniau doi soldaţi,
cari trăgeau focuri de revolver în noi, clipa când am putut sâ închid ocnn 691 F I F T H AVENUE, NEW-YORK
iar mai in urmă se vedeau restul şi să mă culc, lângă acest foc...
motocicliştilor. Gex, din când în
D etectivul T re v o r G e x rămăsese sa LONDON: 25, OLD BOND STREET W I
fa că de pază. După trei ore, urm a să
când, se ţin ea num ai cu o mana de
mine, şi cu cealaltă, întors spre ur­ m ă scoale, ca să se culce el. II PARIS — BERLIN D rep tu ri re z e rv a te MADRID — ROM
sem pe el de veghe m ai întăiu, fiin d ­
măritori, trăgea cu revolverul In el.
că ştiam că to t nu va dormi, până ce
Admirabil ochitor, cu al treilea glonţ,
culcă la păm ânt pe unul din cei doi nu va găsi o soluţie, ca să e?im_ din
motociclişti, cari erau m al aproape situaţia penibilă In care (^ a f l M ^
de noL Dădusem toatft viteza, dar
R T5A U T A T ï ■:A I L U S T R A T Ă 12 M a n ie 193¡

C u toate ocupafiunile gospodăriei, prin

CREMA NIVEA
mâinile îngrijite. Fiindcă N iv e a este singură C rem ă, care conţine
Eucerită, cel mai bun întreţinător al pielei, şi p e aceasta se bazează
eficacitatea ei binefăcătoare. U n geţi — vă mâinile în fiecare seară
dar şi în ziua cu C r e m a N i v e a ; ea pătrunde imediat şi perfect
în pielea, fară a lasa luciu unsuros, şi numai C rem ă pătrunsă poate
avea pe deplin eficacitatea binefăcătoare. C u toate diferitele o c u p a -
ţiuni ale menajului, unde um blând m ereu cu a p ă caldă şi rece, pielea
D v. răm âne m oale, catifelată şi capătă înfăţişarea unei bune întreţineri.
Doze: Lei 16.— , 34.— , 72. — . Tuburi din cositor curat: Lei 30.— , 45.—
E m il Zicglcr, B raşov-B rass6. C a le a O ă r e i 4 3

D. Goran-Câmpina. — Nu v’aş pu­pund : trimite fotografii şi... îţi voi lui Neil Hamilton în „ Tot Cinemato­
tea spune precis unde e de găsit acex veni în ajutor, dacă vei fi... fotogeni­ graful într’un volum” care va apărea Nazimova-Focşiuii. — Ig 0 Sym cu
volum al lui Spinoza. Adresaţi-vă unei că. La a doua: Poate că vom organi­ în curând în editura noastră. Tot a- noaste germana şi — puţin— france­
librării mari şi vi-1 va procura cu za în curând şi un asemenea concurs. za. 2. Max Schmelling a turnat în , Dra­
uşurinţă. colo vei găsi orice alt portret care te goste in arenă“ . Dar cum se face o
Deci?... interesează.
Charmelle. — Adică de ce ţi In Ghiocel. — George O’Brien e con­ semnezi „Nazimova-Focşani” şi îmi
Good Red. — Leila Hyams a fost scrii din Florenţa? Sunt încântat în
special să-ţi răspund la această scri­ tat printre actorii cei mai buni şl o
soare? Oare eu nu răspund la toate aceasta ar fi şi părerea mea. Anny înainte bună dansatoare profesionista, orice caz, că nu m ’ai uitat nici pe
de a-şi face debutul pe ecran. acolo, prin meleaguri străine. Ace­
scrisorile primite? Te înşeli, scumpă Ondra măsoară 1.60 m. Are 23 ani. Scrie-i în limba engleză
dudue, totul însă e, să-mi parvină... Nick Stuart. — Până la Marsilia, prin „The leaşi frumoase salutări!
Standard....“ 2. Charlie Fanto Kamellos. Doug jr. are 23
1. Clive Brook s’a născut la 1 Iunie vaporul face între 14 şi 17 zile, pen- Chaplin s’a născut în Anglia, în a-
1891, la Londra. Adresează-i corespon­ trucă staţionează mult prin porturi. nul 1889. 3. Se pare că pentru filmul ani. 2. Da. în urma scandalului, Cla­
denţa prin „The Standard Casting Costul se ridică la aceeaş sumă, având vorbitor, John Gilbert nu mai este rei Bow î s’a retras un rol, a rămas
Directory, 616, T a ft Building, Holly­ în vedere că dela Marsilia până ia însă tot angajată de „Paramount“ . 3 .
utilizabil. 4. Poţi adresa corespondenţa Cred că-1 jigneşti crunt pe d. Su-
wood, Cal. U. S. A. E căsătorit şi are Paris, trebue să mai plăteşti încă 200
pentru Marlene Dietrich, la Para- chianu, confundându-1 cu subsemna­
şi copii (ce desiluzie !...). 2) Pentru fr. In orice caz îţi trebue paşaport...
mount Studio. Hollywood, Cal. U. tul. 4. „Limiinile oraşului“ , ca toate
Ivan Petrovici adresează prin „Mon Dar, eu te-aş sfătui să nu te-aven- S. A.
Ciné“ 3, rue Rocroy, Paris. 4) Atât turezi, totuş. filmele lui Charlie Chaplin dealtfel
Calladin. — Spui că vei proba „ne­ a fost regisat de însuş marele comic
pentru America cât şi pentru Franţa, Un nedumerit. — Ai aflat c’a mu­ murirea sufletului“ cu întâmplări din
scrisorile simple se franchează cu 10 rit Louis Wolheim şi nu ştii cine era?... viaţa d-tale. Eşti oare, într’adevăr, 5. Primul film al lui Bob Curwood
lei. Se poate una ca asta?... Ia adu-ţi a- sufletul vre-unui răposat? este intitulat „Revenge on the Rio
O ceapă degerată. — Ceeace-mi minte bine de filmul — ca să nu iau Grande“ .
scrii mata, dudue, egal ar fi cu o gu­ decât pe cel mai recent — „Pe fron­ Eu nu cred să ne intereseze aseme­ Chirică Oncescu. Studiourile Pa-
nea lucruri. Sunt pe atât de profun­ ramount şi Metro-Goldwyn se află la
tuie... Dar, cum mi te prezinţi ca tul de Vest nimic nou“ ! Era acolo de pe cât de naive par...
fată, i-egal cu-o... ceapă degerată. un soldat care se numia Kat!... Sim­ Hollywood (primele) şi la Culver-
Lonette et Nanette. — Conrad paticul Kat?... Şi ca să-ţi viu în aju­ Al. Gheorghiu. — Vrei să trimit! City, (M etro) Cal. U S. A. 2. Pola II-
Veidt este după mine, unul dintre cei torul memoriei, iată, public o foto­ deslegarea prin mijloace nepermise? lery a fost lansată în studiourile Na-
mai buni... comediani ai filmului so­ grafie din ultimul lui film. intitulat, Dece mai sunt concursuri atunci? tan, Paris, 6, rue Francoeur. 3 . Da.
nor. Da, da, Conrad Veidt cred că pare-mi-se „The Silver Horde“ ... Dacă veţi veni la mine, oridecâteori George Vraca a turnat un rol princi­
şi-a înmormântat meritele, odată cu se organizează un asemenea concurs pal în „Televiziune“ .
filmul mut. Era actorul care juca mi­ Disgraţiata. — Nu înţeleg nimic,
mând, nu cântând şansonete. In ulti­ ocrie-mi la maşină...
mul timp se zice că l-ar fi angajat Atos şi Poritos. — Extraordinar!...
americanii. Un motiv în plus să fie N ai visat-o niciodată?...
dat uitării... And. Er. — A i dreptate, dar tre­
Păpuşică blondă. — Păpuşă dragă, bue să satisfacem cerinţele marelui
eu ţi-aş da un sfat care să te cal­ public, luate în grup nu separat.
meze în avântul cu care... mă adori: Un cititor-Jugoslavia. — Adresa­
Ia puţină ghiaţă şi freacâ-te la tâm­ ţi-vă la „Societatea Scriitorilor R o­
ple. Pe urmă citeşti din nou răspun­ mâni“ , Bucureşti, Bd. Academiei.
sul acesta, aşa ca să capeţi impresia C. B. Tivu. — Sunteţi foarte june.
unui duş cald... încolo, toate bune si Va puteţi adresa la „Dimineaţa Co­
să sperăm c’o s’avem recoltă bună la piilor“ .
vară... Ligia. — Rolul principal din fil­
Trăznitul. — Ţi-au trimis toţi au­ mul acela a fost interpretat de Lilv
tografe, afară de „Schaplin“ ?... Ei, Damita.
acum să-ţi spun eu dece „ăsta” nu Gheorghe Boiangiu. — Adresaţi-
ţi-a trimis: Fiind un actor prea cunos vă la „Educaţia Poporului” , Bd. Elisa-
eut l-ai jignit desigur profund, scriin- beta, 97, care vă va da toate lămuri­
nu-i numele „Schaplin“ în loc de rile în această privinţă.
Chaplin... Ceee? Cât o costă pe Greta Mica Cenuşereasă. — Pentru toate
Garbo „ghetele” pe care le poartă?... trei vedetele despre care vă interesati,
La coş!... Şi să nu te mai prind cu a- Aşa-i ca ţi-ai adus aminte?... Louis scrieţi prin „Filmul Führer” . 217
semenea întrebări, că te las s’aştepţi Wolheim se număra printre cei mai cinematografic şi dacă eu v ’aş da solu Friedrichstrasse, Berlin S. W. 68.
aşa cum te-a lăsat „Schaplin“ ... ţiile, revistele ar trebui să mă boico­ Buster Keaton. — A avut succes
buni actori de compoziţie dela Holly­ teze. Nu, scumpul meu corespondent
Minouche. — Mă rog de când a- wood şi moartea lui a lăsat un gol pentrucă... a plăcut publicului! 2. Ul­
ceastă Violette Sauvage este actriţă în cinematografia la asemenea întrebări, regret dar nu- timul film vorbit în româneşte este
americană, care mi-e permis să răspund.
de cinema, ca să mă întrebi de ea?... cu greu va putea fi nivelat. „Televiziune“ , realizat de Paramount
Liane Haid locueşte la Berlin-W il- Duduia brună. — Nu cunosc adre­ în studiourile dela Joinville. 3. Cea
H. C. Sturdza. — Adrese de milio­sa acestui domn atâta timp cât... ni­
mersdorf, Wurttembergischestrasse, nari nu cunosc. Iertată fie-m i neş­ se decide să facă cinema sau teatru. mai frumoasă blondă?... Numai prin
13. Scrie-i In limba germană. tiinţa, dar nu m’am ocupat niciodată Nu uitaţi caracterul acestei rubrici! plebiscit se poate şti...
R K + 274 Z A. — Ce văd ! ?... cu... liste de subscripţii! Sibiu. — Va apărea în curând in
„V â â â jjj!!!... Buuummm!!!... Zrrrrr!...“ Joseph Balsamo 13. — Vezi răspun­ editura noastră. Citiţi mai sus, răs­
Margareth Horvat. — Cred c’ai vă­
Ce limbă mai e şi aceasta pe care zut filmul cu Greta Garbo, până ţi-a sul precedent. punsul sub pseudonimul „Tam ara“ .
mi-o adresezi cu atâta grabă?... Nu venit răspunsul la această scrisoare... I r . St. — îm i puteţi trimite orice Două flori de primăvară. — Flori­
care cumva scrisoarea ţi-a fost dusă scrisoare adresată d-lui Ion Pribea- cele parfumate, una din voi a pierdut,
Tamara. — Scrie-i Gretei tn limba gu şi voi face să-i parvină.
la poştă de vre-un servitor dela M ăr- engleză sau germană, la Metro-Gold- cu siguranţă. Suveranul nostru este în
cuţa?... Ascultă domnule R K +274 wyn-Mayer Studio, Culver-City, Cal. Gondola cu Himere. — Brrr!... Ce stânga fotografiei şi poartă căciulă
Z A şi zis Undă-Simplon-Pământ, d-ta U. S. A 2. Ce trebue să faci ca să iei gondolă sinistră!... Paula Iliescu s’a gris. Cel de alături, cu şapcă, este
trebue că ai creerul compus dintr’o bacalaureatul? Foarte simplu: să în­ născut la Corabia, pare-mi-se prin marele duce Mihail Alexandrovici. In
materie foarte ciudată, care se nume­ veţi! 3. întrebarea despre Billie Dove anul 1908. Actualmente se află la dreapta, răposatul Ionel Brătianu.
şte „Vâjbumzrrr“ .. Cel puţin atât pot n’o înţeleg. Ai scris aici nişte cuvinte Düsseldorf, unde asistă la prezenta­ Şi acum, vă rog să-mi comunicaţi
deduce din cele ce-mi scrii. rea filmului ei „Sous Ies toits de P a ­ şi mie cine a câştigat : violeta sau
de m ’am căsnit cu şapte lupe să le
Beauté. — La prima scrisoare r 4 s- riescifreB, 4. Vom publica fotografii» ris” , marea ei „lovitură“ . E plecată ghiocelul ?
din tară de aproape trei ani. ■T. «fc S.
12 M artJe 1931 K K A L IT A T E A IL U S T R A T A

O noapte
de groază
pe Marea
St.:
Vasul englez Wellfieta
eşuai lângă B osfor.

| ]| N viscol uriaş a bântuit zilele trecute pe Marea Nea-


im gră, pe M arm ara şi M area Egee.
Furtuna a surprins în larg, în g p ro p ie re de Constanti-
lopol, şase vapoare.
Pachebotul italian C am pidaglia, plecase din Istambul
Duminecă la amiază, cu o bogată încărcătură de m ărfuri,
spre Burgas, Varna şi Constanţa. Surprins de v ifo r , vasul
ţi-a pierdut posib ilitatea de orien ta re; v a lu rile uriaşe l-au
Împins ca pe o ju cărie, isb in d u -1 de stâncile dela capul
Mkin, în a p ro p iere de Burgas, unde vasul a eşuat.
La S. O. S.-ul său, răspunse vasul K in g Lea r, al lui Ocean
Salvage C om pany, care pleacă în ajutorul pachebotului.
lin alt vap or, Valos, a eşuat pe un colţ de stâncă, în a- Vasul salvator Raila
propiere de S alon ic .Ca un cui enorm , v â rfu l stâncii a pă­
truns în pântecele vasului, până la m aşini. (F o to W e in b e rg Istanbu lI)
Vaporul englez W e llfie ld , un splen d id vas de 5637 tone,
a eşuat pe stânci abrupte. în a p ro p iere de B osfor. El adu­ In fine, reuşind să debarce, ei făcură 15 km.
cea petrol dela Batum. pe jos, pânăla Beicos. Pe drum, fură atacaţi de
Prins de o furtună groazn ică, vasul nu mai putu găsi haite de lupi, cu cari luptară cu cuţitele.
intrarea în B o sfo r; o stâncă l-a rănit adânc şi petrolul La Istam bul, se adunară la consulatul brita
curse cascadă, în mare. nic : erau p lin i de n oroi, cu hainele sfâşiate,
Două zile şi două nopţi echipajul vasului sfărîniat, aş­ neraşi de m ai m ulte zile, nemâncaţi...
teptă ajutoare. in fine, vasul n orvegian R a ila sosi, dar, din Ei p ovestiră cum plecaseră din Constanţa si
cauza valu rilor enorm e, nu se putea apropia cte petrolier. luptaseră cu furtuna tim p de 36 de ore.
(Iu mare greutate, jumătate din ech ip aj fu salvată, Raila In acelaş punct, a eşuat şi alt vas, Treveim ,
luănd oam enii pe bordul său. Cealaltă jum ătate, care nu a de 5208, al cărui ech ipaj fu salvat tot de Raila.
încăput pe vasul salvator, fu părăsită şi trebui să facă di'- In fin e, vasul germ an Ceres, eşuă, în aceia«
peratc semnale lansând semnale lum inoase spre ţărm. Fur noapte la Karaburun.
tuna însă creştea. în cerca ră să atingă ţărmul înot. riscând E ch ip a g iu l depe W e llfie ld A fost noaptea cea de groază pentru naviga­
>3 fie sdrobiţi de stânci. (F o t o W e in b e rg (h t a n b u l) to rii de pe Marea N eagră şi Marmara...
¿¿ASA Ş O M E R I L O R

D. Caramatide, p rop rieta ru l restaurantului „ R iv ie r a “ , oferă în fie ­


care Joi la prânz, masa la 200 şom eu ri, in localul său.
INDISCUTABIL
; PÂINEA rm.wi E CEA MAI
BUNĂ
R E A L IT A T E A IL U S T R A T A Iţ M a rti? [931
ATA& TSU J" ASTATI ^

î 'v ; ■
S H
■ ■ ■■ ■
<fel£-llrui 4

Solicitat de către redacţia unui


m are ziar parizian, M a urice C h e-
valier, vedeta care a izbutit să b a ­
g e în b u zu n a r întreaga A m erică, a
acceptat, cu aeru-i veşn ic zâ m bi­
tor, să com pun ă o scrisoare plină
cu p oveţe, pentru uzul eu ropea nu­
lui, care tentat de m inunăţiile A -
m ericii, s’ar hotărî să treacă At­
lanticul.

Stg.: Maurice
Chevalier pe bor
dui vasului care
l’a transportat
în America

Artistul cu
fia sa

II
N u ş tiu c in e eşti, b in e În ţe le s , d ar Îm i p are i<>
in s , c ă te cu n o s c d estu l de b in e .
E şti tâ n ă r şi ai c o n v in g e r e a c a nu eşti lip s it de

^ A ^ m u l t ă a m b iţie d ea s em e n e a , d in m o m e n t ce
nu ş o v ă e ş ti o c lip ă m ă c a r, de a p ă ră s i ţara şi pe
a i tă i, s p re a-ţi în d r e p t a p a ş ii c ă tr e ţă rm u ri ne- '
fff
CUE s ti în a rm a t, d u p ă câ te v ă d , m a i m u lt cu spe-
r u ţ e d e c â t cu b a n i. P â n ’ a c i to a te ’ s b u n e : u n d e m ai
o u i a p o i c ă nu v e i a v e a b a g a je p r e a m u lte !.,. D a
t e lig e n ţa , c u ra ju l şi in iţ ia t iv a ta, nu n seam n a cel f:r;ş*
m a i p r e ţio s c a p ita l ?...
O r ic â t de s ig u r ai f i în s ă de tin e , nu r e fu z a p o v e ­
ţe le u n u ia m a i v â r s t n ic şi n i c i în v ă ţ ă tu r ile trase d in
e x p e r ie n ţe le în c e r c a te de el. Ia ta -le in c a te v a cu-
v in t e : D a c ă nu c u n o ş ti în c ă lim b a e n g le za , in v a ţ-o r e p e d e ,
r.erveşte-te cu c u ra j de c u v in te le p e c a re le Ş^11» nu *e a*
g iţ a n ic io d a tă de c o n c u rs u l u n ui in t e r p r e t b e n e v o l, c a re
n u m a i d e fo lo s n u -ţi p o a te fi. .
Ţ in e to td ea u n a seam ă că n ic io d a tă un a m e ric a n nu-şi va
b&tea jo c de tin e, d acă v e i fa c e g r e ş e li de g ra m a tic a , sau
d a c ă v e i av e a un a c c e n t s tră in . _ ,
D e în d a tă ce v e i d e b a rc a , re a m in te ş te -ţi c ă nu e ş ti un ex-
a lo r a t o r v e n it p r in t r e s ă lb a te c i, c i m o s a fir u l u n u i p o p o r c i ­
v iliz a t. D a c ă v re -u n a m e ric a n o a r e c a r e , m â n d r u d e ţa ra sau o ra -
iu S lu i, îţ i v â a răta o s e rie de „ s g â r ie - n o r i , c in e m a to g r a fe u ria şe
t i a lte e d i f i c i i c a lific a t e greatest of the W orld ş i-ţi v a c e r e p a ­
ra rea a su p ra lo r , nu da d in c a p cu s im p lic ita te , c i ră s p u n d e un
da p u te r n ic , p lin de a d m ir a ţie . . . . , . . .
Să nu ră m â i u im it şi n ic i să nu fa c i v r e o m im ic ă d e s c â rb ă »» ¡ai
a tu n c i c â n d g azd a îţi va o fe r i un p ă h ă re l d e o ţe t cu za h a r, b o te za t

* r 0 ,° I n t r a M n t r ’o cafeteria sau în t r ’un d rug-store, nu strâ m b a d in


nas c â n d ti se ad u c e un ice cream soda c a r e se n u m e ş te „ p o r t o .
N u -ţi p ie r d e n ic io d a tă r e la ţ iile cu c o m p a t r io ţ ii tai. A s ta nu n seam -
•jă totuş, că tre b u e să s ta i ascu n s n u m a U n sânu l lo r . V iz ite a z a ca t m a i
des fa m iliile a m e ric a n e şi în a in te a z a ca t m a i m u lt p o s ib il, in m a re le

fn rn ^ c a r.^ n ic io d a tă N e w Y o r k c S tr a s u iă de u n ire , nu v o r b i
n im ic d e s p r e b a n d iţii d in C h ic a g o şi nu sp u n e in m c io îm p r e ju r a r e ,
f 'r is c o . în lo c d e San F r a n is c o . . m
F e re ş te -te d e n o s ta lg ie , ca d e c iu m ă . M u n că, a e r lib e r şi m u lta
v o in ţ ă ; acesta este r e m e d iu l. . -
N u u ita d e a s e m e n e a c ă -ttm e r ic a flfil nu -ţi v a a c o r d a J u s ta ta va ­
l o a r e , n ic i d u p ă v o r b e , n ic i d u p ă r e c o m a n d a ţii, n ic i d u p a c e r t ific a t e ,
c i dupfi fa p te le şi a c te le ce v e i săvârşi. C H E V A L IE B
R E A L I T A T E A IL U S T R A T A
(} M artie 1931

E N A Ş T E în treb area dacă în ultim ele stadii a le _ v ie ţii pe

S această planetă, om ul va îm p ă rţi adăpostul său subpa-


S T e a n , numai cu acele anim ale dom estice, cărora le va în ­
gădui să supravieţuiască cu el. _ . . .
Ştiinţa se în d oieşte de asta. E de temut ca cei m ai in desira-
bili dintre con lo cu ito ri v o r m ai fi în că cu el. Păm ântul e prea
impregnat şi in fecta t de m ic ro b i şi su sceptibilitatea lo r de ad-ap-
lare la frig , la căldură şi la uscăciune e p rea m are, spre a lasa
loc speranţei, că lum ea ar putea f i vreod ată com plet sten lizata.
Dacă om ul ar putea steriliza atât nava cu care ar străbătea
eterul, către o nouă lume, cât şi pe el însuş ar însem na să scape
de un te rib il in a m ic nelăsând să pătrundă un d ia vo l v e c h i in
noul paradis — în cazul cân d ar ajunge în cele d in u r m a in-
tr’un paradis, — şi ceeace-i m ai m ult decât toate, tară sa fie
silit pentru aceasta să moară.
Din exp u n erile făcute în ca p itolele preceden te, credem că c i­
titorii au înţeles că păm ântul locu it de om şi de alte fiin ţe o r ­
ganizate, nu e tocm ai fa v o ra b il d esvo ltă rii lo r. L e p erm ite să
trăiască din p r o p r iile lo r resurse, dar în acelaş tim p poartă
in ele elem entele d istru gerii lor.
Intr’adevăr, viaţa se m enţine pe planeta n o a s tr ă c u ajutorul
morţii. Plan tele se fo rm ea ză şi se nutresc, extrăgân d din pă­
mânt elem entele p ro ven ite din descom punerea fiin ţe lo r care le
au precedat. A n im a lele, la rândul lo r, se nutresc cu plante, a-
dică devorându-le sau ucizând alte anim ale. Aceste anim ale
Irebuesc să m oară spre a reda păm ântului ceeace i-au luat şi
spre a da p la n telor p osib ilita tea de a re m n o i ciclu l. D eci fără
acţiunea perpetuă a m o rţii, viaţa n’ar putea exista.
La urma urm ei, dacă p riv im situaţia în faţă,_ e uşor de vă-
îut că lumea noastră e mai curând n en orocită şi singurul

Sus - O dem on stra re d iagram atică a re flu x u r ilo r . în tin d e re a


de lic h id rid ica tă arătată a c i. care se datoreşte
d in te de lună si soare, joacă ro lu l unei frâne, care in cetu
cu în ce tu l cauzează m icş o ra re a v itezei de ro ta ţie a g lob u lu i.
In flu e n ţa acestei a tra cţii se sim te şi în massa in te rio a ra a

gtoh u lu i.C â n d T0lalia păm ântu lu i va f i descrescut în tr'a lă t, în ­


cât zilele v o r dura cât una, ch ia r doua d in lu n ile de acum , ne
putem im a g in a că se v o r co n s tru i c lă d ir m o b ile , trase în ce t
de tra ctoa re c h ia r în re g iu n ile ecu a to ru lu i unde va fi viteza
cea m ai m are, astfel că se v o r găsi m ereu in lu m in a soarelui.

m otiv pentru care iubim păm ântul e că în tim p u rile de faţă


nu disDunem de o alta planeta locu ibila.
C oncepţia noastră despre logică, gustul nostru pentru o r ­
dine simţul p e rfe c ţie i, nu sunt satisfacute in aceasta situaţie.
N e fac să 'în treved em , că ar putea f i m ai buna decât acum , iar
in teligen ta noastră nu trebue să facă un efort prea m are, spre
a im agin a o lum e m a i b in e construita, unde via ţa s ar m en ­
ţin ™ fără s a c r ific ii şi n’ ar face ca acel te rib il tiran a P isei,
de care vorbeşte Dante în „D iv in a C om edie — U goh n o —
care-şi mânca progen itu ra în tr’o zadarn ica în cercare de a-şi

^ R e fle c tâ n d asupra acestor chestiuni, trebue să ne întrebăm


dacă pământul a fost ântr’adevăr făcut pentru n oi şi pentru
celelalte anim ale, din cari descindem . Nu e oare procesul evo­
luţiei care a rezultat în rasa umană, un acciden t o eroare,
care a făcut din n oi nişte străin i pe acest glob, nişte paraziţi,
cu cerito ri ai unui teritoriu , care nu e adaptat n e v o ilo r noa­
stre si pe care n«-am m enţinut cu m are dificu ltate, luptând
îm p o triv a p r im ilo r ocupanţi ai săi? A ceştia erau adm irabi
stabili ti, şi îndată ce le-am luat locul, au luptat sa ne distrugă,
spre a' continua singuri o existenţa p osib ila numai cu resur-

SelA ceştiCocupa1n ţ i ! —3 citito ru l a bănuit, — sunt cei clasaţi sub


vagul şi gen ericu l nume de m ic ro b i, adică organism e m on o­
celulare, ale că ror celule nu sunt întotdeauna alcatuite la fe
cu acelea din care suntem alcătuiţi, şi a că ror viaţa e adesea
supusă unor leg i d ife rite de cele care ne guverneaza. U nele
din ele s’ au supus m ai târziu , le g ilo r noastre, au evoluat şi au
d even it la rândul lo r p a ra ziţi ai an im alelor organizate. Dar
se pare că această adaptare e secundara, şi ca la început m i­
c ro b ii, singurele creatu ri ce existau, nu şi-au clăd it viaţa

dauna_ .v im sj tuaţ ia m ic ro b ilo r în p rim ile ep oci ale lum ii.


Un soare en orm se rotia atunci în spaţiu, ra d iin d o căldură
puternică, în tim p ce păm ântul avea şi el o con sid erab ila
căldură internă, care se făcea sim ţită in apele ce acopereau
26 R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă 1 2 M artie 1931
în acea vrem e în tregu l glob.
C ontrar unei o p in ii în genere
acceptată, care susţine că nu m i­
c ro b ii au fost p rim ele fiin ţe v ii pe
planetă, autorul găseşte că dovada
p rio rită ţii lor stă tocm ai în aceas­
tă înaltă tem peratură a apelor p ri­
mare. In tr’ adevăr când- oceanul ce
acoperia pământul, atingea în li­
nele m om ente 185 grade F., acea-
stă tem peratură era mult prea r i­
dicată, spre a p erm ite celu lelor
p rotoplasm ice, aşa cum există as­
tăzi aproape în toate anim alele, in ­
clusiv omul, să trăiască, aceste
celele fiin d compuse d in tr’o albu-
m ină care se coagulează la 1G7° F.
Pe de altă parte, s’ au găsit unii
m icro b i .în ape în călzite la 185° F,
unde trăesc şi se desvoltă foarte
bine.
După toate aparenţele, aceştia
sunt aceiaşi m ic ro b i, sau sim ilari,
cu acei cari au itrăit în apele p r i­
mare. Şi au existat astfel nenumă­
rate secole.
T reb u e să se înţeleagă că pregă-
tiau viaţa pentru v iito a re le fiin ţe
organizate. Im ed iat ce apăreau în
apă fosfaţi alcalin i şi acid ca rb o ­
nic, com binau aceste substanţe,
spre a-şi asigura existenţa. De-a-
ceea, .spre a lua un exem plu dintre
multe altele, descoperim prezenţa
unor m icrob i n itrifia n ţi în sub­
stanţa unora din m ilen arele şisturi
calcaroase.
N oul sol, com pus în acest mod,
avea să servească m ai târziu de Ilm tr a ţia N o. 1 re p re z in tă a p arentul p rog res al soa relu i in t r ’o oră, adică în a 2 4 -« p arte din
hrană plantelor, în ain te ca aces­ ziua noastră.
tea să form eze m u rin d , un humus D a r când m icşora rea v itezei de rota ţie va face să dureze ziua cât o lună, spa ţiu l pa rcu rs de
fa vo ra b il creşterii sp e c iilo r cari le soare în t r ’o oră, va f i aproape im p e rc e p tib il.
urmară.
Când fiin ţe le organ izate v en iră să se stabilească la rândul lo r pe luni dearândul la tem peratura aerului lic h id (m inus 342° F ), supra­
glob, au trăit num ai cu ajutorul m ic ro b ilo r. D escom punerea si re ­ vieţu in d ch iar la tem peratura şi m ai scăzută a h idrogen u lu i lic h id (m i­
com punerea m ateriei v ii, nu se poate face decât cu ajutorul m ic r o b i­ nus 353° F .), pe care n’ar putea-o suporta n ici o altă fiinţă.
lor. E i sunt cei ce în g rijesc de procu rarea m a teriei organ ice, nece­
sare v ie ţe i anim ale. T o t aşa eterna noapte şi lipsa apei şi a oxigen u lu i, în depărtatul
viito r, va fi m ai curând fa vo ra b ilă decât dăunătoare m ultora din ei,
E i iau din corp u rile m oarte vegetale sau anim ale, substantele ce
pentrucă razele u ltra-violete ale lu m in ei sunt m ijlo cu l p rin c ip a l de
com pun ţesuturile acestora creatu ri, la rearanjează şi le redau circu la­
distrugere a lo r şi pentrucă u nii din e i pot trăi absolut lip s iţi de oxi­
ţiei. Acţiunea lo r e universală şi indispensabilă.
gen. Globul m ort al v iito ru lu i va d even i d eci ia r dom eniu l lo r, întoc­
Dar, dacă sunt creatori ai v ie ţii, tot ei lucrează şi în serviciu l
mai ca pământul fără viaţă din zilele începutului. Şi v o r exista încă,
m orţii. Au intrat în corp u rile fiin ţe lo r om en eşti şi par să lupte pentru
atunci cân d oam en ii nu v o r m a i fi pe acest glob.
a relua tot ceeace acele c o rp u ri au îm prum utat din afară, spre a se
Cea mai su rprin zătoare din aceste sch im bări, va fi durata zilei şi
construi. Fără m ic ro b i, multe b o li n’ar exista şi ţesuturile organizate ar
a lunei. Aceste două măsuri ale tim pului, cari se bazează p e mişca­
continua să se desvolte fără accident.
rea aparentă a soarelu i şi a lunei, ne pare de neschim bat. De când
Im ed ia t ce cop ilu l face în tâile m işcări spre a resp ira si scoate
scrutează oam enii firm am entul, au văzut regulat soarele întorcându-se
p rim ele planşete, m ic ro b ii ostili în cep să in tre în el. P rim a apă c 6
la m erid ian punctul său culm inant — ■ după 24 de ore, şi au văzut
scaldă copilu l, îi în tin d e m ic ro b ii pe corp. Zece ore dela naştere, m i­
luna trecân d în altă fază Ia fie c a re 28 de zile. D eci se pare că totdeau-
c ro b ii s’ au şi instalat în in testin ele m icuţului.
îat a fost aşa şi că tot astfel va fi mereu.
A stfel vedem „vu ltu ru l” de care am v o rb it în ultim ul capitol, ata­
A devăru l e cu totul altul. Cert e că durata zilei şi a lu n ii a variat
când trupul lui Prom eteu din legendă, adică al om u lu i. Acest vultur
mereu şi va varia întotdeauna. Aceste variaţiu n i sunt însă atât de
în cepe să sfâşie din om, până ce-i reia aicea via ţă pe care a cucerit-o
cu atâta îndrăsneală. uşoare încât nu numai că nu le p ercepem dar întreaga om en ire decând
a început să raţioneze n’ a putut observa acest fapt cu och iu l liber.
Putea-vom scăpa vre-odată de acest vultur? Aceasta este chestiu­
D oar calculul poate d oved i că sch im b ările au loc.
nea la care vom în cerca să răspundem .
La începutul isto riei păm ântului, cân d luna s’a desprins din pla­
In p rim u l rând, e p osib ilă o viaţă aseptică? Savanţii au în cercat
neta încă flu idă, cele două c o rp u ri au rămas unul lângă altul şi tre­
s’o dem onstreze, crescân d pui de găină, p o rci de Guineea, broaşte, etc.,
bue să fi avut o rotaţie m ult mai rapidă. Această m işcare trebue să fi
în cu tii erm etic în ch ise spre a nu lăsa m ic r o b ii să pătrundă si hrănin-
durat cam şase ore, zilele şi lu n ile desfăşurându-se exact în acelaş in­
du-i cu substanţe sterilizate. Dar d ificu ltă ţile m ateriale ale unor exp e­ terval.
rien ţe ca acestea, au dus la rezultate nesigure.
De când luna s’a depărtat încetul cu în cetu l, m işcarea sa de ro­
E x p erien ţele asupra in sectelor au reuşit m ai bine. L a rv e le muş­
taţie a d-escrescut ca şi cea a păm ântului, datorită p resiu n ii exercitate ;
telor crescute în tr’ un m ediu steril, se deisvoltă foarte bine.
de alţi co rp i, în sistemul solar. Aceste din urmă cauze dau loc fenoine-,. j
D ar m ai sunt încă multe in c e rtitu d in i în această p riv in ţă pentru
nului reflu x u rilo r, cari acţionează asupra p ă rţii lic h id e a globului şl.-:
a ne putea perm ite să tragem o conclu zie.
rid ic ă apa p rin atracţie, jucând astfel rolul unei pom pe, prin efectul
P e de altă parte, ştim că unele organe ca intestinul gros la om si
fre c ă rii pe care massa de apă o ex e rc ită asupra alb iei oceanului. ’ ]
anim ale, conţin b ilioan e de m icrob i din tre cari unii sunt fără efect
Ajungem a stfel la p erioa d a de faţă — adică, o p erioa d ă de mai ,
asupra noastră, ia r a lţii p ericu loşi (fă ră a m ai ţinea cont de cei ai
multe m ilioan e de ani, — în care păm ântul se în vârteşte în jurul lui
b oalelor ca holera şi febra tifo id ă ) şi nu aşteaptă decât ocazia fa v o ra ­
bilă spre a se înm ulţi. în 24 de ore, ia r luna a ajuns în stadiul in care o vedem astăzi, când-
rotaţia în jurul ei e egală cu revolu ţia pe care o face ân ju ru l pământU-:
O altă s p ecie de m ic ro b i, cei m ai abundenţi şi m ai com uni, sunt
lui, astfel că vedem din ea in v a ria b il aceeaş parte. Asta ne duce la
cei ce fa b rică neîncetat produse de p u tr e fa c ţie ---- endol, ptrenol, scalol,
conclu zia că ziua solară durează 24 de ore, iar luna lunară 28 de .
h idrogen sulfurat, etc., produse ce m archează descom punerea corpului zile.
im ed iat după m oarte şi cari, câ n d trec în sânge în cursul v ie ţii p ro ­
în ţelegeţi ce im ense sch im bări v o r in te rv e n i în viaţa planetei,
duc o o tră vire cron ică, ce pare să fie una din p rin cip a lele cauze, — dacă viaţa va mai exista atunci.
dacă nu singura, a bătrâneţei.
Ilu stra ţiile de faţă_ arată mai clar decât o ric e dem onstraşţie scri­
Dat fiin d că intestinul gros e rezervo ru l p rin cip a l, unde se con ­
sa, extrem a în cetin eală cu care soarele va părea că se m işcă pe cer.
centrează in a m ic ii corpu lu i nostru, savanţii s’ au în trebat dacă nu
O altă schim bare în acea perioadă, va fi că păm ântul la rândul lui va
cum va n’ ar fi m ai sim plu, să se elim in e acest intestin p r in tr ’o operaţie
în toarce m ereu aceiaşi parte către lună.
ch iru rgicală. E o con cep ţie cam prea îndrăsneaţă pentru tim pu l de
Unul din em isferele păm ântului, va fi întotdeauna lum inat de lună, i
faţă._ D ar se spune că acest organ e aproape n efo lo sito r şi nu e singu­
în tim pul n op ţilo r ca ri la ecuator v o r dura 1500 de ore.
rul în corp u l nostru, care constitue o in u tilitate ereditară, de care stră­
Pe celălalt em isfer aceleaşi nopţi de 1500 ore la ecuator, nu vor ;
m oşii v o r fi avut poate nevoe, pe când n oi ne putem lip si» de el.
p rim i decât lum ina stelelor.
Cu toate astea se pare c ă în această luptă, v ic to r ia va fi de p ar­
D ar am spus că e p osib il ca în ain tea acestei p erioad e de inversare a
tea prop rietaru lu i legitim al păm ântului, m icrob u l, adică fiin ţa m on o­
fen om en elor, rasa noastră să părăsească această lume, spre a se stabili
celulară, care a apărut pe pământ în ain tea tuturor şi care va rămânea,
pe o planetă m ai bună. Răm âne să vedem dacă va fi p o sib il să facă a-
când acesta nu va m ai fi lo c u ib il pentru om, n ic i pentru alte fiin ţe
organizate. ceastă călătorie şi dacă P rom eteu se va putea descătuşa de lan ţu rile ce -1
ţintuesc de stâncă, spre a în cep e o nouă viaţă în tr’alt loc. Şi voiu căuta
Aşa cum_ a trăit în tr ’o m are fie rb in te , unde n’am fi putut exista,
să exam inez curând această chestiune, în tr ’o scurtă serie de articole.
m icrobu l va îndura terib ilu l fr ig din u ltim ele zile ale păm ântului. S’ a
văzut în exp erien ţele doctorului M ac F adyen , că u nii din ei trăiesc — S F Â R Ş IT —
R E A L ITATEA ILUSTRATĂ 27
12 M artie 1931
din nou pe p rizo n ie r în faţa rege­ Şi unde ar fi gân du rile pe cari
lui bietu l în ţelep t era orb, surd şi tu le-ai risip it în viaţă?
F e r i c i r e a abia se ţinea pe p icioa re. La în tre­ în ţelep tu l răspunse lin iştit:
Traducere de Venceslav Culinschi după A. I. Cuprin barea regelu i: — O rege gândul rămâne nemu­
„C e? Şi acum eşti fe r ic it? ” în ţe ­
'N RE G E vestit p oru n ci pe —• In g ro p a ţi -1 de viu în păm ânt! ritor.

n
leptul răspunse lin iş tit:
vrem u ri, să i se aducă toţi V en i apoi rândul unui în ţelep t:
— F e ric ire a se află în graţia — Da, eu sunt fe ric it. Şezând în
p o eţii şi în văţaţii ţă rii sale. închisoare, am fost şi rege şi b o ­ C L IE N T S T A T O R N IC
Şi întrebă pe p rim u l: gândului om enesc.
— Aşa? Gândul om enesc? Ce e gat, si sătul, şi flăm ând, toate aces­
—■ In ce constă fe ric ire a ? A v o ca tu l: — Sunt convins de
tea m i le dădeau gândurile mele.
— In aceea — răspunse în g ra ­ gândul om enesc? - Ce baţi capul cu gân du rile!
n evin ovăţia d-tale, şi sper să con­
bă prim ul, — ca să v e zi lu cirea fe ­ în ţelep tu l zâm bi doar com păti­ v in g ş i pe judecători...
Strigă regele cu nerăbdare. Să jşti
ţei tale d ivin e şi mereu să simţi... m itor şi nu răspunse nim ic. că peste cin ci m inute te v o i spân­ Pu n ga şu l: — Ah, dom nule a v o ­
— Să i se scoată och ii, spuse re­ Atunci regele p oru n ci să-l arun­
zura şi v o i scuipa în faţa ta bles­ cat, dacă reuşeşti. îţi făgădu-esc
gele cu răceală. U rm ătoru l! ce în tem niţă, unde era întunerec
tem ată! Se va lin işti atunci gândul că tot pe d-ta te iau apărător şi
— F e ric ire a este puterea. Tu, etern şi unde nu pătrundea n ic i un
tău? daita viitoare...
împărate, eşti fe r ic it strigă al d o i­ sunet din afară. Şi când aduseră
lea.
C e l e d o u ă c r e m e P o n d ’s s e g ă s e s c î n b o r c a n e
Regele obiectă cu un zâm bet a-
mar. fr u m o a s e ş i în

o r ic e d r o g h e r ie
t u b u r i p r a c t i c e . C e r e ţ i - l e la

b u n ă sa u p a r fu m e r ie
A ceste ren u m ite crem e
— Eu sunt boln av şi n’am pute­
re să mă v in d e c ; să i-se rupă nă­
rile ticălosului; m ai departe!...
— Să fii bogat! Dacă eşti bogat
m enţin frum u seţea ce­
eşti fe r ic it! — spuse gângăvind,
următorul:
Regele răspunse atunci: lor m ai iru m o ase te ­
i r - Eu sunt bogat! cu toate aces­
tea nu sunt fe ric it. Ca pedeapsă
poruncesc oam en ilor m ei, să-ţi le ­ nuri din lu m e . . .
ge o bucată de aur de gât şi să te
arunce în mare.
— O, m ăria ta!...
— Legaţi-I, legaţi şi bucata acea­
sta de aur de gâtul lui şi aruncaţi -1
în m are! poru n ci regele. A p o i ur­
mă:
— A l p a tru le i!
Târându-se pe pântece un om cu
ochii p lin i de groază înfăşurat în
haine rupte, m urm ură:
— Ah, atotştiu toru le! Eu vreau o
bucată de pâin e! Sunt flăm ân d !
Fă-mă sătul, şi eu voiu fi fe r ic it şi
foiu prea m ări numele tău, în în ­
tregul univers.
— Hrăniţi-1! spuse regele cu dis­
preţ. Şi când o să m oară de sătul
ce va fi, ven iţi de-mi spuneţi.
Mai ven iră doi la rând ca să-şi
dea p ă rerile asupra fe r ic ir e i. Unul
un atlet puternic, cu trupul tran­
dafiriu şi fruntea joasă. E l spuse
suspinând:
— La creator se află fe ric ire a
Celălalt era palid, un poet slab
pe faţa căruia ardeau pete roşia­
tice. El spuse: în treb u in ţa rea regulata
f O
c re m e lo r o n d s e cel
| — Sănătatea este fericirea . r
Regele zâm bi cu am ărăciune spu­ m ai bun m ijlo c d e în fru m u seţare
nând:
— Dacă ar fi vo ia mea, ca să
L A S A d in care fa c p a rte d o a m n ele, care în tre b u in ţe a z ă ceic
schimb soarta voastră, atunci pes­
te o lună, tu, poete, ai fi rugat zeii
ca să-ţi dea in sp ira ţie; ia r tu v o i­
nice, ai f i alergat pe la m ed ici, ca
C
dou ă crem e P o n d ’s, e cea m ai bună d o v a d ă a e x c e le n ţ e i acesto r
p re p a ra te . I n t r ’a d evă r, p r in tr e a d e p te le e n tu zia s te ale c re m e lo r
P o n d ’s sunt ca p ete în c o ro n a te , p rin ţe s e re g a le , p e r s o n a lită ţi d in
să-ţi găseşti m edicam ente pentru a în a lta s o c ie ta te a m erica n ă şi e u ro p e a n ă .... fe m e i, care nu în tr e b u in ­
deveni asemenea lui H ercule. Du-
ţe a z ă d e câ t to t ce e m a i bun.
ceţi-vă am bii în pace. Cine mai
, este acolo? întrebă regele.
— Un m u rito r! spuse cu amar F ru m u s e ţe a d ato rită c rem elo r Ponei p
al şaptelea, îm p od ob it cu flo r i de
A p lic a ţ i C o ld crea m P o n d ’s, d in b e lş u g , pe fa ţă şi pe g â t o ri-
narcis. — N e fiin ţa este fe r ic ir e a !
— T ă ia ţi-i capu l! rosti leneş re ­ d e c â te o r i a ţi e ş it d in casă. U le iu r ile p u re pe care le c o n ţin e p ă tru n d
adân c în p o r i şi scot m u rd ă ria . D u p ă ce v ’a ţi cu ră ţa t cu C o ld cream ,
gele. . ... - . 1 -,
i — 0 rege, o rege, îarta-m a! bal- s t e r g e ţ i- v ă cu un ş e r v e t m o a le şi a p o i u n g e ţi-v ă cu p u ţin ă V a n is h in g
bâi condam natul, care se făcu pa­ crea m ca să vă p r o t e ja ţ i te n u l şi să p u te ţi pune deasu pra
lid ca petalele de narcis. Eu n’am pu dra. în a in t e de c u lca re, ş t e r g e ţ i- v ă b in e cu C o ld cream
vrut să spun aceasta.
împăratul însă rid ic ă m âin ile cu P o n d ’s şi lă sa ţi p u ţin ă pe fa ţă în tim p u l n o p ţii.
desnădejde, căscă şi spuse scurt: P e n tru a avea m â in i a lb e şi c a t ife la t e tr a ta ti- le in
— Luaţi-1! tăiaţi-i capul. a cela ş m od .
Veniau încă mulţi. Unul din ei
spuse numai două cuvinte.
— Iu birea fem eii. D -lo r Z a h a ria & C ern ătescu , 181, Strada P op a Nan, Bucureşti
— Bine, — se în v o i reg ele; —
A l ă t u r a t v ă t r i m i t 5 l e i în m ă r c i p o ş t a l e p e n t r u p o r t o f i v ă r o g să b i n e v o i ţ i
gătiţi o sută de fem ei şi fete, cele
mai frumoase din ţara mea. Daţi-i a - m i e x p e d i a d o u ă t u b u r i d e p r o b ă P o n d ’s s u f i c i e n t e p e n t r u o s ă p t ă m â n i .

totodată şi o sticluţă cu venin.


/ V urnele ........................................................................................................... -..............................
Când va ven i tim pul,_ spuneţi-m i
şi mie. Mă v o i duce să-i văd leşul. Ac/re*a ...... .................................................. — ——........................... .
Altul spuse:
— F ericirea constă în aceea, ca
orice dorinţă a mea să se îm p lin ea
scă la moment.
— Da? Ce v r e i acum? întreba
împăratul viclean .
Ponds
— Eu?
— Da. Tu.
— împărate...întrebarea aceasta
e prea neaşteptată... mă sufoc...
C it iţ i „ M A G A Z I N U L » 1 N o . 4
N E V IN O V Ă Ţ IE . — M a ry Astor, gingaşa artistă a lui „R a d io P ictu res“ .

A te lie re le „A d e v e ru l” S. A.