Sunteți pe pagina 1din 11

Miocardita reumastimala

Definitie: inflamatie cronica, proliferativa, granulomatoasa, specifica;


- este una dintre complicatiile RAA;
- infectia streptococica activeaza o reactie autoimuna a tesutului cardiac ( antigenul M
membranar streptococic are similitudini antigenice cu fibra cardiaca );
RAA ( febra reumatismala ): boala acuta inflamatorie, recurenta ce apare dupa o infectie
faringiana cu streptococ beta hemolitic de grup A.

Clinic:
- pot fi afectate oricare din cele 3 straturi cardiace;
1. pericardul: pericardita fibrinoasa, aspect de “tartina unsa cu unt, desprinsa”;
2. miocardul: miocardita reumatismala;
3. endocardul: endocardita reumatismala cu formare de veruci mici, nefriabile pe marginea
libera a valvelor mitrale, aortice / tricuspide; este forma cea mai grava a carditei
reumatismale;
- pot fi afectate toate straturile cardiace: pancardita;

Macroscopic:
- dilatarea cardiaca ventriculara, in special inelul valvular mitral;
- valva mitrala este mult ingrosata, cu cordaje tendinoase groase si scurte;
- miocardul ventricular stang hipertofiat;
- frecvent se insoteste de endocardita, mai ales la nivelul valvelor stangi si mai rar de
pericardita.

Microscopic:
- leziunile proliferative: nodulii reumatismali Aschoff ( granuloame Aschoff ).
- dispusi in interstitiul miocardic si in vecinatatea vaselor, mai spre endocard sau epicard.
- se formeaza printr-o aglomerare de celule inflamatorii cronice.

Granulomul Aschoff
- central: zona de degenerescenta colagenica, uneori necroza fibrinoida;
- periferia ei:
1. celulele gigante Aschoff: celule mari ( 50 microni ) - macrofage ovoide / triunghiulare cu
citoplasma bazofila ( intunecata ), abundenta, nucleu central, unic / rar dublu, cu nucleoli
proeminenti;
2. celulele Anitschkow: miocite alungite, fusiforme, cu nucleu alungit, subtire, aspect de “
bara dintata” / “panglica”/ “omida”;
3. limfocite, monocite, plasmocite, macrofage;

D+: granulom reumatismal specific cu celule Aschoff.

DD:
1. Intumescenta mucoida
- distrofia substantei fundamentale, aspect de “albus batut”, palid, neomogen;
- este faza mai avansata a degenerescentei substantei fundamentale;
2. Degenerescenta fibrinoida
- forma avansata a degenerescentei substantei fundamentale.
3. Leziuni de fibroza
- succed granulomul reumatismal specific.
4. Miocardite reumatismale nesupurate si supurate.

D+: granulom reumatismal specific cu celule Aschoff.

DD:
1. Intumescenta mucoida
- distrofia substantei fundamentale, aspect de “albus batut”, palid, neomogen;
- este faza mai avansata a degenerescentei substantei fundamentale;
2. Degenerescenta fibrinoida
- forma avansata a degenerescentei substantei fundamentale.
3. Leziuni de fibroza
- succed granulomul reumatismal specific.
4. Miocardite reumatismale nesupurate si supurate.

Tuberculoza pulmonara miliara

TBC pulmonara: inflamatie pulmonara cronica, proliferativa, granulomatoasa, specifica data


de bacilul Koch ( bK ) – BAAR evidentiabil prin coloratia specifica Ziehl Neelsen;

- dupa 2-4 saptamani de la infecţia cu BK apare o reactie de hiper-sensibilitate întârziată ( de


tip IV ), mediată celular ce duce la formarea de granuloame cu necroză cazeoasă centrală.

TBC primara ( I ):
- incepe intotdauna in plamani;
- pe cale aeriana;
- localizare: in segmentele distale ale lobului superior sau in segmentele superioare al lobului
inferior, subpleural.
1. afectul primar ( focarul Ghon ): nodul unic, subpleural, 1-1,5 cm, gri-alb, dur, bine
delimitat.
- din a 2-a saptamana de evolutie, centrul se necrozeaza, devine moale, branzos iar, bK liberi
sau fagocitati de fagocite sunt drenati spre ganglionii regionali, de-a lungul vaselor limfatice.
2. limfangita de legatura
3. adenopatia ganglionilor traheobronsici din vecinatate: intotdeauna unilaterala.
- toate 3 constituie complexul primar Gohn ( mic, dificil de detectat morfologic / Rx );
Evolutie: zona de cazeificare se resoarbe, apare tesutul de granulatie, ulterior fibroza
progresiva si formarea de cicatrice fibroasa.
Rx: calcificare ( numit complexul Ranke );

TBC pulmonara miliara


- apare in urma diseminarii bK pe cale hematogena ( TBC secundara ).
( diseminare pe cale bronhogena ( canaliculara ): bronhopneumonia / pneumonia cazeoasa );
* diseminare arteriala: TBC miliara este strict localizata la nivel pulmonar;
* diseminare venoasa: se extinde la nivelul seroaselor si apoi in organele parenchimatoase;
- in formele grave, generalizate, decesul survine in maxim 36 de ore.
- extrem de rar apar granuloame TBC in : inima, muschi striati, tiroida, pancreas;

Patogeneza TBC: tine cont de 4 factori:


1. virulenta bK.
2. rolul hipersensibilitatii induse: hipersensibilitatea intarziata de tip IV, mediata celular,
castigata;
- reactia la tuberculina semnalizeaza infectia gazdei fara a exista concomitent si imbolnavirea
ei;
- sensibilitatea tesutului la tuberculina ( PPD: derivat de proteina purificata din mediul in care
creste bK ) se evidentiaza la 2 - 4 saptamani dupa infectia cu bK.
- injectarea intradermica a PPD determina dupa 48 de ore o induratie de minim 5 mm in
diametru;
3. imunitatea sau rezistenta gazdei
- odata cu aparitia sensibilitatii reactive inflamatorii, aceasta devine granulomatoasa, cu
necroza cazeoasa centrala, formand tuberculii tipici.
4. geneza granulomului TBC
- microscopic: este organizat prin agregarea de macrofage ( celule epitelioide )
patognomonice si obligatorii pentru diagnosticul pozitiv.

Macroscopic: TBC miliara


1. pe suprafata de sectiune a plamanului:
- granulatii foarte mici, 2-3 mm, incolore, transparente, gri-albicioase, neregulate, avand zona
centrala de culoare galbui-opaca ( datorita cazeumului );
- aspect: “seminte de mei”;
- au tendinta sa fuzioneze cu formare de granulatii mai mari, ce pot afecta regiuni pulmonare
mai mari / intregul lob / tot plamanul.
2. cavitatea pleurala este invariabil implicata: pleurezie, empiem TBC, pleurita fibroasa
obliterativa;

Microscopic:
- foliculii TBC ( foliculii Koster ) / granuloame TBC: in diferite stadii de evolutie:
I. foliculul TBC matur: dinspre centru spre periferie:
1. necroza de cazeificare: intens eozinofila ( roz pal ), fin granulara, anhista ( acelulara ), cu
depuneri de calciu;
- este patognomonica dar neobligatorie.
2. in jurul zonei de necroza:
- celule gigante Langhans: citoplasma eozinofila, granulara, omogena, cu numerosi nuclei
dispusi la periferie in “coroana incompleta”/ “potcoava”;
sunt patognomonice dar nu obligatorii.
- celule epitelioide: sunt macrofage modificate dispuse radiar, cu citoplasma abundenta, pal
eozinofila / clara si nuclei alungiti, rotunjiti la capete, cu aspect de “piscot de sampanie”;
- sunt patognomonice si obligatorii;
3. infiltrat limfocitar: dispus in “coroana” la periferia zonei de necroza si a celulelor gigante;
- este patognomonic si obligatoriu.
II. Foliculi giganto-epitelioizi: inconjurati la periferie de coroana de limfocite, fara necroza;
III. Foliculi epitelioizi: cu limfocite la periferie, fara necroza si fara celule gigante.
- granuloamele TBC au tendinta la confluare;
- intre foliculii TBC: alveolite
1. alveolita catarala
- in lumenul alveolelor: celule epiteliale descuamate si cateva hematii ( de la ruptura
capilarelor );
2. alveolita hemoragica
- in lumen: hematii;
3. alveolita edematoasa
- in lumen: serozitate ( masa ) eozinofila.
4. alveolita fibrino-leucocitara
- in lumen: secretie slab eozinofila, cu leucocite ( PMN ) si pneumocite tip II.

D+ de TBC: foliculi TBC putin confluenti aflati in diferite stadii de evolutie;

DD: sarcoidoza ( Besnier-Boeck-Schaumann )


- granuloame epitelioide noncazeoase, neconfluente, cu tendinta la fibroza.
- in citoplasma celulelor gigante pot apare :
1. corpii asteroizi: incluziuni stelate.
2. corpii Shaumann: concretiuni laminate ( calcificari: calciu si proteine ) - formatiuni rotund-
ovalare cu dublu contur;

Tuberculoza ganglionara

Definitie: TBC secundara, ce apare in ganglioni, in urma diseminarii bK pe cale limfatica.


Etiologie: in urma diseminarii limfatice / sanguine, bacilii Koch produc leziuni TBC;
- in ganglionii limfatici ( ggl. latero-cervicali = scrofuloza );
- meninge ( meningita TBC );
- rinichi ( TBC renala );
- suprarenala ( TBC suprarenala: boala Addison - insuficienta corticosuprarenala );
- oase ( osteomielita TBC - morbul Pott );
- salpinge, epididim ( TBC genitala );

Scrofuloza: -TBC latero-ganglionara ( ggl. latero-cervicali );


- apare la copii si adolescenti.
- prinde grupele ganglionare unilateral, in mod progresiv.
Macroscopic:
- gnglionii sunt mari, de consistenta ferma, lemnoasa, putin durerosi la palpare.
- daca, diagnosticul nu este stabilit, se produce o fistulizare la piele prin care, la comprimarea
masei ganglionare, se elimina o substanta alba, omogena, ~ branzei de vaci ( cazeumul /
necroza TBC );
Diagnostic de organ: ganglionul limfatic:
- organ parenchimatos incapsulat format din tesut limfoid, traversat de vase limfatice
specializate, numite sinusuri;
Tesutul de sustinere:
1. capsula
2. trabeculi ( septuri comjunctive ): pleaca de pe fata interna a capsulei pana in medulara,
unde se intretaie intre ei;
3. stroma: sustine tesutul limfoid;
- este formata din tesut reticular, cu celule reticulare si fibre de reticulina, ce formeaza o retea
in ochiurile careia se gasesc limfocite, plasmocite si macrofage.

Parenchimul:
1. corticala: la periferie; contine foliculi limfoizi cu centrii germinativi.
2. medulara: cordoane de tesut limfoid ( predominant limfocite T ) dispuse in jurul vaselor
sanguine mici, formate din limfocite mici, plasmocite, macrofage;
Foliculul limfoid: este format predominant din limfocite B.
- zona centrala: numita centru germinativ, palid colorata, formata din celule limfoide tinere (
centroblaste ) ( in zona mai inchisa a centrului germinal ) si din celule cu marginea nucleara
neregulata ( centrocite ) ( in zona mai palida a centrului germinal);
- zona periferica: reprezinta zona “mantalei” formata din limfocite mature, mici, cu nucleu
usor neregulat si citoplasma redusa zi zona marginala.

Microscopic:
- arhitectura ganglionului nu mai este pastrata, datorita prezentei de granuloame TBC
confluente aflate in diferite faze evolutive.
1. in centru: necroza de cazeificare.
2. la periferia zonei de necroza:
- celule gigante Langhans, multinucleate cu nuclei dispusi in potcoava ;
- celule epitelioide.
3. la periferie: corana de limfocite.

D+: prezenta foliculilor TBC.

DD:
1. TBC cazeoasa a ggl. limfatici
- cazeificarea aproape a intregului ganglion;
2. Cicatrici post TBC
- pot avea un asepct asemanator foliculilor TBC.
- nu sunt prezente: necroza de cazeificare, celule gigante / epitelioide, coroana de limfocite.
- apare doar o masa de fibroza;
3. Sarcoidoza
- foliculii sunt bine delimitati, inconjurati de fibroza, formati din celule epitelioide, fara
cazeificare.
4. Limfadenita bacteriana ( boala ghearelor de pisica )
- infectie bacteriana autolimitata, bacteriile ( Bartonella henselae ) fiind dispuse extracelular
identificate prin impregnari argentice / microscopul electronic, ce afecteaza mai frecvent
copiii;
- localizare ggl. regionala: axila si cervical, cu sau fara noduli la locul de agresare al pisicii.
- sdr. oculo-glandular ( sdr. Perinaud ): tumefierea ochilor, a mandibulei si a
limfoganglionilor cervicali;

Microscopic: granuloame sarcoid-like, cu tendinta la confluare dispuse in jurul capsulei si a


venelor, cu formare de abcese stelate.
- prin coalescenta granuloamelor, apare o acumulare centrala, neregulata de necroza ( puroi )
si PMN abundente, inconjurata de celule epitelioide dispuse “in palisada” ( nucleii sunt
paraleli intre ei ca scandurile unui gard ).

5. Limfogranulomatoza veneriana benigna Nicolas-Fabre


- boala venerica, produsa de Chlamydia trachomatis ( obligatoriu intracelular in
celulele epiteliale cilindrice ), ce se poate insoti de uretrita non-gonococica si trachom (
conjunctivita granulara );
- la barbati, poate fi cauza de sdr. Reiter ( triada: conjunctivita, poliartrita si infectii genitale );
- la copiii nascuti din mame infectate ( cervicite ): penumonie neonatala / conjunctivite
autolimitate;
- obligatoriu la nastere: profilaxia nou-nascutului cu azotat de argint.
Macroscopic:
- ganglioni tumefiati, cu supuratii prin mai multe orificii, aspect de “cap de stropitoare”;

Microscopic:
- leziune specifica cu aspect “in cocarda”:
1. in centru: continut purulent, cu multe PMN.
2. la periferia centrului: celule epitelioide cu nuclei asezati “in palisada” si rare celule gigante.
3. la periferie: limfocite, plasmocite, PMN, eozinofile.

Aortita Luetica

Sifilis ( lues ): inflamatie cronica, proliferativa, granulomatoasa, specifica data de Treponema


pallidum ( bacterie gram negativa din clasa spirochetelor );

Aortita luetica: frecvent localizata la nivelul aortei ascendente.

Treponema poate fi identificata prin proceduri specifice:


- impregnare argentica Warthin-Starry
- imunofluorescenta
- examinarea preparatului proaspat intre lama si lamela la microscopul cu fond intunecat –
metoda Levaditi .

Patogeneza:

Aortita sifilitica: apare in stadiul tertiar al sifilisului; este o leziune difuza, ce afecteaza in
special tunica medie: mezaortita ( plasmonul Unna ).

Sifilisul tertiar: apare rar, dupa o perioada de liniste de 2-4 ani, uneori chiar de 30 de ani la
cei ce au avut sifilis secundar.
- leziuni distructive localizate: goma ( cruda, ramolita, ulcerata si cicatriciala – CRUC );
- leziuni distructive difuze: infiltratul sifilitic / plasmonul.

Caracteristic: leziunea evolueaza dinspre adventice spre medie, cu dezorganizarea fibrelor


elastice ale mediei ( mezaortita ), avand caracter centripet / celulipet .
( DD: ateroscleroza ( ATS ), ce are caracter centrifug / celulifug, evoluand dinspre intima
spre medie );
Consecinta aortitei sifilitice: formare de anevrism la nivelul aortei toracice, cu largirea
inelului valvular, ocluzia ostiului coronarelor si hipertrofie cardiaca masiva ( cordul bovin:
600-1000g );

Macroscopic:
Anevrismul aortic:
- localizare: Ao ascendenta ( carja Ao );
( DD: ATS care prefera Ao descendenta si emergenta vaselor mari );
- poate fi: sacular, fusiform, cilindric, navicular, format la nivelul mediei.
1. intima: este foarte groasa in zona lezata, gri, fara striuri ( ca in ATS ), cu zone mari,
ridicate, brazdate, aspect “coaja de copac”;
- pe sectiune: perete ingrosat, cartonat, chiar cartilaginos, fara calcificari;
- favorizeaza ateromatoza.
2. adventicea: sclerozata, sudata cu tesutul vecin, incat este aproape imposibil de izolat vasul;
Diagnostic de organ:
Aorta: vas mare elastic format dinspre interior spre exterior din 3 tunici:
1. intima:
- endoteliu asezat pe tesut conjunctiv subendotelial.
2. media:
- fibre elastice ( spatii optic vide in col. HE ) si fibre musculare netede;
3. adventicea:
- tesut conjunctiv lax, vase, nervi.
Microscopic:
- infiltrat inflamator limfo-plasmocitar cu evolutie dinspre adventice spre medie;
1. adventice:
- dispus la nivelul vasei-vasorum ce prezinta lumen obliterat si perivascular “in manson”;
- in jur, pot apare celule gigante cu citoplasma bazofila si nuclei dispusi neregulat.
- dispozitie difuza / nodulara ( plasmonul Unna );
2. medie:
- infiltratul inflamator limfo-plasmocitar se dispune difuz sau nodular, determinand
dezorganizarea fibrelor elastice si musculare, transformate progresiv in scleroza, favorizand
formarea de anevrism.
3. intima:
- ingrosata ( se ingroasa pe masura ce infiltratul inflamator se apropie de lumenul vascular );

D+: vasculita sifilitica extinsa dinspre adventice spre medie.

DD:
- ateroscleroza ( ATS ): infiltratul inflamator este localizat la nivelul intimei.

Sialadenita virala cu citomegalovirus (CMV)

Definitie: inflamatie acuta, exsudativa, specifica a glandelor salivare ( parotida ) datorata


CMV ( din grupul herpes virus ).

Patogenie: cai de diseminare a CMV:


1. diseminare intrauterina la fat;
- datorita unei infectii dobandite a mamei sau a unei reactivari a unei infectii latente a
acesteia.
2. diseminare perinatala in timpul nasterii;
- de la mame cu infectii cervico-vaginale.
3. diseminare prin picaturile Flugge;
4. transfuzie sanguina;
5. transplant: in cazul in care organele provin de la un donator cu infectie latenta cu CMV;
6. diseminare veneriana: CMV a fost izolat in lichidul seminal, secretia veginala.
7. diseminare prin laptele matern;

CMV: odata ajuns in organism, infecteza si ramane cantonat in leucocite latente, fiind
reactivat de imunitatea scazuta a organismului;

- in urma izolarii CMV din secretiile cavitatii bucale si uterine, exista 3 perioade optime de a
contacta
CMV:
1. in uter:
- poate ramane latenta cu efect minim la fat / poate afecta SNC cu distrugerea lui; survine
decesul intrauterin / in prima saptamana de viata cand, se asociaza si semne de eritroblastoza
fetala ( prezenta unui nr. excesiv de eritrocite imature in sange );
- putinii supravietuitori raman cu retard mintal.
2. dupa nastere: in primul an de viata ( pierderea anticorpilor materni );
- diseminare: prin laptele matern, picaturile Flugge, transfuzie sanguina, transplant;
- clinic: tulburari hematologice ( frecvent purpura ), boli respiratorii minore, hepatite
tranzitorii;
3. dupa varsta de 15 ani:
- infectia primara la adult este urmata de excretia tranzitorie a virusului ( salivara / urinara ) de
la cateva zile la cateva saptamani;
- exceptie: gravidele excreta virusul toata perioada sarcinii si toata perioada de lactatie.
Clinic: - hepato-splenomegalie
- pneumonie interstitiala
- enterocolita ( secundara leziunilor ulcerative intestinale; mucoasa cu CMV );

Evolutia: depinde de integritatea imunologica.


- in SIDA: CMV este prezent in tot organismul, concomitent cu invazia altor germeni
oportunisti ( fungi - Candida, Pneumocystic jirovecii / carinii );

Macroscopic:
- glanda parotida este marita de volum ( loja parotidiana tumefiata );
- usor de palpat, putin dureroasa;
- temperatura locala mai ridicata decat tesuturile vecine;

Microscopic:
- exsudat inflamator limfo-plasmocitar abundent in stroma, ce spatiaza acinii secretori ( serosi
);
- vase hiperemiate ( ca in orice inflamatie acuta );
Caracteristic pt CMV:
- celula epiteliala acinara / ductala parazitata de CMV: celula mare, giganta cu:
* nucleu: mare, pleomorf, datorita incluziilor virale intranucleare ( de aici denumirea de
citomegalie );
- incluzia intranucleara poate ocupa mai mult de jumatate de nucleu, inconjurata de un halou
clar bine demarcat de membrana nucleara, aspect “in ochi de bufnita” / “ochi de peste”.
* citoplasma: incluzii mici bazofile ( probabil reprezinta capsida virala / virusul insusi );
D+: celule mari, “in ochi de bufnita” si prezenta in stroma a infiltratului inflamator limfo-
plasmocitar;

Pielonefrita micotica

Definitie: inflamatie acuta, specifica a parenchimului si pelvisului renal, de etiologie micotica.

Cauze: Candida albicans ( cel mai frecvent fung ); poate infecta gazde sanatoase / nu.

Patogeneza: la persoanele sanatoase, Candida se gaseste in: - vagin, cavitatea uterina;


- tractul gastro-intestinal;
- cavitatea bucala
- tegument
- microflora normala bacteriana a acestor suprafete muco-cutanate are o influenta inhibitorie
in cresterea candidei;
- supresia microflorei ubicuitare ( ex. antibioticoterapia ) / schimbarea de pH permit
proliferarea fungilor.

Moduri de imbolnavire:
1. proliferare superficiala: apare in localizarile obisnuite ale fungilor ( pe tegumente );
2. invazie profunda: apare la suprafata leziunilor unde exista o modificare in apararea gazdei (
candidoza viscerala );
3. inocularea directa in sange: apare in candidozele severe diseminate, la cei
imunocompromisi; transmiterea este intravenoasa ( catetere, dializa peritoneala, chirurgie
cardiaca, abuz de droguri intravenoase cu ace contaminate );

Forme clinice candidoza:


- cea mai obisnuita forma de candida atinge mucoasa cavitatii orale si vaginale, cu formare de
membrane superficiale, branzoase, albe, in pete mici / mari, moi ( pufoase ), usor detasabile,
suprafata ramanand rosie, iritata;
1. Candidoza orala:
- apare la: - copiii nou-nascuti din incubator;
- adulti, in timpul tratamentului antibiotic cu spectru larg;
- imunodeficienti ( supresia limfocitelor T, fiind primul semn al imbolnavirii cu
SIDA );

2. Candidoza vaginala:
- apare la: - adulti ( in acelasi conditii ca si cea orala );
- uneori, la femeile tinere sanatoase ce primesc contraceptive orale / in timpul
sarcinii;
- DZ
3. Candidoza pielii:
- apare sub forma unor leziuni eczematoide, cu localizare:
intre degetele de la maini si picioare;
pliul inghinal;
regiunea ano-genitala;

Macroscopic: pielonerfrita micotica

- 90 % din cazuri apar prin invazie profunda.


- pe suprafata rinichiului: pete albicioase ( membrane ) branzoase, moi ( pufoase ), mici /
mari, usor detasabile, lasand suprafata iritata dupa desprindere;
- pe sectiune: numeroase microabcese atat in corticala , cat si in medulara, bazinet, asociate cu
abcese hepatice, miocardice, cerebrale.

Microscopic: in interstitiul renal apar:


1. Fungi Candida: 2 forme: filamente si spori;
a)Filamentele:
- hife ( filamente lungi ) si pseudohife ( filamente scurte ): lanturi de bastonase tubulare
neramificate dispuse in mici gramezi, de aspect plexiform ( ~ “pasla” );
- filamentele au culoare roz cu HE si rosie-violacee in coloratia PAS ( Periodic
Acid Schiff );
b) spori ( blastospori ): mici formatiuni rotunde de 2 - 4 microni, rosii-violacei.
Localizare: perivascular, peritubular, uneori intratubular.
2. in jurul gramezilor de hife / pseudohife, in interstitiul renal:
- infiltrat inflamator subacut, cu PMN si limfocite, vase cu pereti ingrosati, fibroza;
3. Tubii: necroza tubulara; tapetati de epiteliu atrofic, aplatizat, turtit / hiertrofiat, uneori
dilatati;
4. Glomerulii: normali, uneori cu fibroza in jur;

D+: pielonefrita candidozica subacuta;

DD:
1. Abcese renale din nefrite
2. Nefrite subacute si cronice: lipseste candida.
3. Nefrite specifice: TBC.
4. Scleroze: secundare unei glomerulonefrite cronice ( GNC ), nefropatii vasculare.

Actinomicoza

Definitie: inflamatie cronica, granulomatoasa, supurativa, specifica produsa de actinomicete,


cel mai frecvent de Actinomyces Israeli - bacterie gram pozitiva, strict anaeroba, comensuala
in cavitatea bucala, tract digestiv si vagin.

Cauze: infectia este endogena, produsa in conditii favorizante de:


- traumatisme;
- devitalizari tisulare;
- anaerobioza;
- frecvent la femeile purtatoare de DIU;
- cicatrici apendiculare;

Clinic: 3 forme de actinomicoza, in ordinea frecventei:


1. Actinomicoza cervico-faciala
2. Actinomicoza abdominala
- abcese intestinale / apendiceale
- diseminare hematogena / contiguitate cu formare de abcese hepatice.
3. Actinomicoza toracica:
- abcese pulmonare care fistulizeaza in pleura ( empiem toracic ) / spre pericard;
- erodare osoasa ( coaste, stern, coloana vertebrala );

ACTINOMICOZA CERVICO-FACIALA

Debut: la nivelul gingiei si tesuturilor moi adiacente.

Macroscopic:
- zona afectata este tumefiata, dura, lemnoasa, dureroasa, cu intindere larga spre unghiul
mandibular.
- inflamatia se cronicizeaza, cu extindere la piele, prin fistule, cu aspect de sinusuri cu
material granular, galbui cu granule de sulf, ce contine colonii de Actinomices, cu formare de
granulom si fibroza importanta la periferia lui.
- Actinomices poate invada osul subiacent: periostita, osteomielita, cu distrugerea excesiva a
osului.

Clinic: febra, pierdere in greutate.


PC: leucocitoza.

Microscopic: granuloame ( noduli inflamatori ) formate din:


1. in centru: zona de necroza supurativa ( purulenta ), cu PMN, PMN degradate si
colonii bacteriene de Actinomices.
Caracteristic: coloniile bacteriene de Actinomices:
- filamente ( bastonase ) violoacee dispuse radial, apropiate spre centru si maciucate la
periferie printr-un material hialin eozinofil ( roz pal ), avand aspect per-total de “soare care
arde”.
2. la periferia zonei de necroza:
- tesut de granulatie ( fibroblaste si capilare );
- celule epitelioide ( macrofage modificate );
- celule spumoase xantomatoase ( macrofage cu citoplasma clara ).
- plasmocite
- rare celule gigante multinucleate.

ACTINOMICOZA ABDOMINALA

- invazia mucoasei apendicelui / colonului.

Microscopic:
1. granuloame cu actinomices
- central: PMN abundente , cu celule necrozate si colonii de actinomices.
- periferie: tesut de granulatie, celule epitelioide, macrofage spumoase, limfo-plasmocite, rare
celule gigante.
2. infiltrat inflamator acut ( PMN ) si cronic ( limfo-plasmocite ) transmural, cu
afectarea seroasei si formare de abcese peritoneale cu tendinta de extindere in ansele vecine,
tesut retroperitoneal, perete abdominal anterior si formare de fistule la nivelul tegumentului
peretelui abdominal ( sinusuri de drenaj extern );

Transmitere: hematogena / contiguitate:


- pot apare abcese hepatice extensive, abcese subdiafragmatice cu invadare intratoracica;
- DIU: abcese pelvice ( col uterin, salpinge, ovare );