Sunteți pe pagina 1din 5

Aerul 57.

Influenta aeroionizarii asupra organismului


54.Influenta asupra organismului a variatiei presiunii partiale a azotului.. Aeroionizarea - este procesul de formare, de evoluţie, precum şi
Efectele asupra organismului depind de presiune: concentraţia particulelor materiale încărcate electric, din aerul extern.
- la presiune normală nu exercită acţiune nocivă asupra organismului; Formarea, evoluţia şi caracteristicile aeroionilor:
- la presiune crescută (scafandri, muncitori în chesoane) pot 1. în jurul atomilor şi moleculeor apar ioni mici: negativi şi pozitivi.
apare efecte nefavorabile daca nu se respectă norme de protecţie. - sunt uşori, rapizi, au viaţa de zeci de sec., minute; ionii negativi sunt ioni
În apă, la fiecare 11 m adâncime, presiunea creşte cu 1 atm şi concomitent de oxigen;
creşte şi presiunea parţială a azotului, deci într-un timp scurt azotul intră
- în raportul ioni+/- este normal 1,2
organism în cantităţi mari. În organism se solvă în sânge şi se depozitează- perechile de ioni mici cresc cu gradul de prospeţime al aerului:
apoi până la saturaţie mai ales în ţesutul nervos generând un sindrom
numit “narcoză hiperbară” sau “beţia adâncurilor”, manifestata prin: 2. după un timp, aeroionii mici dispar sau sunt absorbiţi de nuclei de
 In prima faza apare pierderea contactului cu mediul înconjurător, condensare, formând ioni mari.
persoana fiind euforică cu reflexe exacerbate însoţite de nelinişte, agitaţie, - ionii mari sunt ioni grei sau ultragrei şi sunt pozitivi sau negativi; au ca
tulburări senzoriale cu imposibilitatea ridicării la suprafaţă vector CO2;
 într-o fază următoare apare adinamie, somnolenţă, bradicardie, - raportul ion+/ ion – este 1;
bradipnee, hiporeflectivitate, deces. - numărul de perechi de ioni mari creşte cu gradul de poluarel;
Sănătatea poate fi afectată, datorită azotului şi la aducerea la suprafaţă: - mobilitatea lor este foarte scăzută;
prin aducere la suprafaţă rapid, azotul se acumulează în sânge şi produce - durata de viaţă este mai lungă, de ordinul orelor.
embolii gazoase (infarcte, paralizii şi parestezii). Efectele aeroionizării
55.Influenta asupra organismului a variatiei presiunii partiale a Influenţele biologice ale ionizării aerului:
oxigenului. 1. cresc stabilitatea particulelor coloidale în sânge;
Variatiile posibile ale concentratiei de oxigen: 2. influenţează echilibrul hidromineral,
- scăderea concentraţiei oxigenului are loc în încăperi aglomerate 3. influenteaza pH-ul,
cu aer intens viciat 18 – 19%, fântâni 16%, mine adânci 13%; 4. influenteaza activitatea neurohormonală.
- creşterea concentraţiei oxigenului apare numai în administrarea - aeroionii mici pozitivi au o acţiune excitantă: stimulează metabolismul
artificială (în scop terapeutic, la scafandri, aviatori, cosmonauţi). serotoninei, conferă un gradient acid, cresc activitatea SN simpatic etc.
Deficitul de oxigenare pulmonară produce starea de hipoxie, anoxemie, - aeroionii mici negativi au efect sedativ, inhibă serotonina, conferă
anoxie. mediului intern un caracter bazic, favorizează activitatea SN parasimpatic
Scăderea concentraţiei oxigenului în aerul atmosferic sub 18% are efecte etc.
asupra organismului: Aeroionizarea artificială
- până la concentraţii de oxigen de 18% nu apar tulburări; Ionii negativi îmbunătăţesc calitatea aerului, fiind oportun a creşte
- între 18 – 15 % manifestările sunt compensatorii: creşte concentraţia lor:
frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială, numărul globulelor roşii în sângele  în spital pentru a calma durerea (ex secţii de arşi sau postoperator etc);
periferic, vasodilataţie locala datorită hipoxiei;  se folosesc în tratamentul astmului a bronşitei cronice, reumatismului,
- între 15 – 10 % manifestările sunt: alcaloză, dispnee, HTA, afecţiuni digestive (gastrite, ulcer duodenal), tulburări neuropsihice
manifestări nervoase (iniţial excitaţie apoi depresie), apnee intermitentă (neurastenie, stări depresive etc);
prin afectarea centrului respirator, bradicardie cu scăderea tensiunii 58.Presiunea atmosferica: influenta variatiei acesteia asupra
arteriale şi în final colaps cardiovascular şi respirator. organismului.
Presiunea parţială a oxigenului scade cu altitudinea - la fiecare 10 m Presiunea atmosferică prezintă variaţii periodice şi neperiodice:
presiunea scade cu 1 mm Hg. Scăderea presiunii atmosferice duce la 1.variaţiile periodice sunt: variaţii diurne si variaţii anuale
scăderea presiunii parţiale a gazelor şi efecte din partea organismului apar 2.variaţiile neperiodice - variatii de altitudine- la fiecare aproximativ 10 m
în cazul ascensiunilor în munţi, în timpul zborului la 6000 – 7000 m în altitudine, presiunea scade cu 1 mm Hg.
condiţiile nepresurizării avionului.  ascensiuni în munţi:
Creşterea concentraţiei O2 în aer la valori nocive organismului apare mai - până la 2000 – 2500 m, marea majoritate a indivizilor nu prezintă
ales în cazul administrării sub presiune mare. Administrarea O2 pur la modificări sau prezintă tahicardie, tahipnee compensator (lipsa
presiune normală şi timp limitat scade volumul şi frecvenţa respiratorie. antrenamentului, oxigen insuficient)
Administrarea O2 la presiuni de 1-2 atm produce leziuni nervoase şi - la peste 3000 m apare “ răul de altitudine” sau “ boala de
pulmonare iar la 3 atm apare saturaţia scoarţei cerebrale cu oxigen si ascensiune”(mai frecvent la neantrenaţi şi la cei care nu îşi dozează bine
decesul. În terapie, O2 se administrează cu cantităţi reduse de bioxid de efortul) şi se manifestă prin: oboseală, cefalee, vertije, dispnee, tahicardie,
carbon (3 – 9%), amestec carbogen. 56.Influenta asupra tegumente cianotice cu transpiraţii reci, epistaxis, hemoptizie, lipotimie;
organismului a variatiei presiunii partiale a dioxidului de carbon. - la 6000 – 7000 m apare starea de euforie şi se pierde conştienţa, dar la
Bioxidul de carbon - concentraţia lui în aerul atmosferic normal 0,03 – aceste înălţimi se indică mască cu oxigen.
0,04% variază în limite strânse. Creşteri ale conc de CO2 Ascensiunile sunt contraindicate la cardiovasculari şi af respiratorii cr.
- de 1% a concentraţiei CO2 în aer apar în spaţii închise (locuinţe aglomerate,  Călăloria cu avionul în condiţii de nepresurizare la 6000 – 7000 m poate
săli publice), genera “ răul aviatorilor”, condiţii în care apar anoxia şi anoxemia datorită
- creşteri mai mari întâlnindu-se în mediul industrial (fabricarea berii, scăderii presiunii atmosferice, iar consecutiv scăderii presiunii parţiale a
zahărului 3 – 4%), gazelor, este afectată termoreglarea, /
- în industria extractivă minieră (5 – 6%), metalurgică, chimică, Simptomele care apar sunt:
- fântâni adânci (5 – 10%);  circulatorii (tahicardie, HTA, cianoză);
- în alte locuri declive se acumulează până la 10 –14%, în straturi, datorită  respiratorii (creşte frecvenţa şi amplitudinea mişcărilor respiratorii);
densităţii mai mari a gazului faţă de aer (puţuri, gropi adânci, pivniţe  gastrointestinale (greţuri, vărsături, meteorism abdominal);
închise insuficient ventilate şi unde se produc procese de fermentaţie).  nervoase (ameţeli, cefalee, vedere neclară, oboseală plăcută numită şi
Presiunea parţială a CO2 este de 46 mmHg în sângele venos şi de 40 mmHg “beţia înălţimilor” şi pierderea cunoştinţei).
în aerul alveolar permiţând difuziunea spre aerul atmosferic. Coeficientul  Adaptarea la altitudine
de difuziune este de 25 ori mai mare decât al oxigenului.  creşterea numărului de globule roşii (7-8 milioane/mm3);
Intoxicaţia cu CO2 - semnele intoxicaţiei depind de concentraţia de CO2 din  creşte capacitatea hematiei de a se încărca cu Hb;
aer:  creşte concentraţia Hb în sânge;
1. la concentraţii de de 3 - 4% , deci de 100 de ori mai mari faţă de normal  creşte minut-volumul cardiac şi volumul respirator;
constau în dispnee, constricţie toracică;  toracele este crescut de volum, este globulos.
2. la 5 % se adaugă greţuri, vărsături; Această adaptare nu se face la cei cu afectare cardiacă.
3. la 7 % cefalee, vertij, ameţeli; Infuenţa variaţiei presiunii atmosferice din cauze meteorologice:
4. la 10% se produce agravarea simptomelor precedente, stare depresivă cu 1. scăderea presiunii atmosferice din cauze meteorologice determină la
pierderea cunoştinţei şi moarte prin stop cardio-respirator. persoanele sănătoase retenţie de apă,
2. creşterea presiunii atmosferice la persoane sănătoase determină
eliminarea apei din organism, acutizarea fenomenelor inflamatorii,
tromboze, embolii etc.
3. variaţii importante ale presiunii atmosferice, determină declanşarea
crizelor de astm
59.Poluarea aerului: surse de poluare 61.Poluanti iritanti: actiunea cronica asupra organismului
Poluarea aerului reprezinta prezenţa unor substanţe străine de compoziţia Poluanţí iritanţi: pulberi, oxizi de sullf, oxizi de azot, NH3, substanţe
sa naturală sau variaţia importantă a componenţilor (dioxidul de carbon) şi oxidante, clorul şi compuşi etc.
care pot produce direct sau indirect alterarea sănătăţii omului (definiţie Efectele asupra organismului pot fi: acute şi cronice, care apar în
OMS). expunerea îndelungată la niveluri moderate de poluanţi (sunt mai
Sursele de poluare - sunt naturale şi artificiale frecvente decât cele acute).
1. sursele naturale: Efectele cronice sunt modificări funcţionale în stadiul incipient, urmate
 erodarea solului de către vânturi şi transportul particulelor la mari apoi de alterări morfologice la nivelul aparatului respirator (hipertrofia
distanţe, glandelor mucoase, hiperplazia celulelor caliciforme). Se manifestă prin:
 incendii ale pădurilor, 1. creşte frecvenţa şi gravitatea infecţiilor (bacteriene şi virale) ale
 descompunerea naturală a materiilor organice, conjunctivei, căilor respiratorii;
 activitatea vulcanilor etc. 2. a BPOC (cuprinde bronşita cronică , emfizemul pulmonar şi astmul
2. surse artificiale: bronşic), boli pentru care poluanţii iritanţi sunt factori agravanţi;
 procese de combustie în instalaţii fixe, 3. creşte morbiditatea şi mortalitatea la copii sub 1 an şi la adulţi peste 45 de
 transporturile (combustii în instalaţii mobile), ani, la bolnavii cardiovasculari şi pulmonari: la copii apare retard în
 procesele industriale. dezvoltarea fizică şi neuropsihică, modificări hematologice de tip
a. combustii în instalaţii fixe (termocentrale, electrocentrale) poluează în poliglobulie cu microcitoză, hipertrofie amigdaliană şi a ganglionilor
funcţie de combustibilul folosit: cervicali;
o gaze naturale (principalul component metanul), poluează cu: NO2, CO, 4. substanţele oxidante produc iritaţie oculară, hipersecreţie lacrimală, jenă
aldehide, acizi organici, hidrocarburi aromatice, funingine etc. respiratorie la concentraţii mici;
o cărbunele şi petrolul, poluează cu: pulberi (cenuşă zburătoare) ce are în 5. poluarea fotochimică oxidantă favorizează apariţia cancerului pulmonar
componenţă: cărbune nears, oxizi metalici ,carbonaţi, fosfaţi; gaze: SO2,
CO, NO, NO2; aldehide, hidrocarburi; compuşi de ardere incompletă: CO, 62.Poluanti asfixianti:actiunea asupra organismului.
hidrocarburi policiclice aromatice,funingine etc. Poluanţii asfixianţi: CO, H2S(acid sulfhidric), cianuri, nitriţi.
b. combustii în instalaţii mobile: CO - rezultă din combustii incomplete cu cantităţi mici de O2, casnice
- mijloace de transport terestre (autovehicule) cu poluare intensă la ,industriale ,circulaţia auto (motoare cu ardere internă) fiind prezent în
nivelul solului: motoare cu aprindere electrică care folosesc benzină sau cantitate mai mare în zonele aglomerate, intens industrializate, mine.
motoare cu aprindere prin compresie, care folosesc motorină poluează Efectele asupra organismului: pătrunde insidios în organism, fără
aerul atmosferic cu gaze de eşapament: CO, NO2, hidrocarburi nearse, avertizare şi este absorbit rapid, integral, datorită afinităţii CO pentru Hb
impurităţi etc. de 210 – 250 de ori mai mare decât a O2.
- mijloace de transport aeriene: vapori de apă şi CO2, cu efecte asupra Hb + CO  COHb ce duce la hipoxie, cu consecinţe la nivelul S.N.C., organe
stratului de ozon, a balanţei termice şi a transparenţei ,poluează cu vapori des simţ, musculatură voluntară. Normal, COHb este 1% şi rezultă din
de apă şi No2, particole etc. catabolismul Hb. La fumători, COHb este 4-5% şi ajunge la 15%, în timpul
c. procesele industriale poluează cu compuşi diferiţi, în funcţie de profilul fumatului. COHb este reversibilă.
industriei: industria metalurgică feroasă, industria metalurgică neferoasă Efecte acute:
.rafinarea petrolului  sub 2% COHb, nu apar simptome;
d. alte surse de poluare: căile de transport, încălzitul locuinţelor, incinerarea  2 – 10% - tulburări senzoriale şi tulburări psihomotorii – scade acuitatea
reziduurilor, fumatul tutunului etc. vizuală, şi cromatică, scad performanţele intelectuale şi dexteritatea
manuală;
60.Autopurificarea aerului: importanta procesului si factorii care intervin.  peste 10% intoxicaţie cu CO;
Autopurificarea aerului înseamnă restabilirea proprietăţilor naturale ale  10-20% - se adaugă la simptomele anterioare cefalee, dispnee, modificări
aerului, când cantitatea de poluanţi nu depăşeşte anumite limite. ale ritmului cardiac şi respirator;
Procesul de autopurificare depinde de:  20- 40% - intoxicaţia acută gravă, (cefalee, greţuri, ameţeli, adinamie,
1. particularităţi topografice naturale şi particularităţi urbanistice tulburări senzoriale grave;
o particularităţi topografice naturale: obstacole naturale (dealuri, munţi) şi  40% - pierderea cunoştinţei;
artificiale (construcţii) protejează teritorilul din spatele obstacolului;  60% - moarte.
depresiunile şi văile sunt nefavorabile autopurificării; relieful plat Efecte cronice apar în expuneri de durate lungi, la surse multiple de CO
favorizează autopurificarea prin favorizarea dispersiei poluanţilor; (locuinţă, fumat, loc de muncă, stradă etc) la gospodine, agenţi de
o particularităţi urbanistice :amplasarea corectă a zonei industriale, circulaţie. Se manifestă prin : oboseală, cefalee, iritabilitate, ameţeli,
asigurarea zonelor de protecţie sanitară, respectarea cerinţelor pentru tulburări de somn ; risc crescut pentru HTA, ATS, datorită creşterii
zonele protejate, sistematizarea circulaţiei etc. colesterolului şi insuficientei oxigenări a endoteliului şi fibrei musculare
2.procesele biologice din sol, producătoare de căldură, generează curenţi vasculare. Markerul biologic de expunere este valoarea de 2,5 - 3% CO.CO
de aer ascendenţi ce ascensionează poluanţii în straturile superioare unde străbate bariera fetoplacentară: copii subdezvoltaţi, subponderali.
vor fi dispersaţi prin curenţii orizontali (vânturi);
3 suprafeţele de apă favorizează reţinerea impurităţilor prin sedimentare, 63.Poluantii alergizanti: tipuri si actiunea asupra organismului.
dizolvare şi fixare4. suprafeţele împădurite Alergeni de orgine vegetală: polenul reprezintă după praful de casă şi
5. condiţii meteoroclimatice fungi, cea mai frecventă cauză a alergiilor respiratorii. Alergiile cauzate de
 temperatura aerului, prin scăderea cu altitudinea determină formare polen apar vara şi primăvara şi se manifestă sub formă de febra de fân,
curenţilor ascendenţi, pe verticală; rinita periodică, astmul bronşic polenic.
 umiditatea aerului crescută, determină formare ceţii, cu favorizarea Sezonul alergogen polenic: 15 mai – 15 iulie.
acumulării poluanţilor; dioxidul de sulf şi oxizii de azot sunt transformaţi în Plantele incriminate: alge, licheni, ciuperci, muşchi, ferigi, plante cu flori,
acizii corespunzători, care ajung pe sol sub formă de poi acide sau zăpezi furaje, plopii, teiul, arţarul,
acide; Alergeni de origine animală: peri, blănuri, pene, descuamaţii epidermice
 curenţii de aer, orizontali, dispersează poluanţii şi contribuie la poluarea de la animale.
unor zone fără surse de poluare;. Praful de casă: foarte răspândit şi foarte important conţine: fibre, bumbac,
 radiaţia solară, prin UV, determină reacţii fotochimice din care rezultă lână, fulgi, peri, scuame, mucegaiuri, bacterii etc.
smogul oxidant sau ceaţa fotochimică. Agenţii fizici: căldura, lumina, frigul produc urticarie. Acest tip de alergie
apare la persoanele cu instabilitate vasomotorie, iar mecanismul de
acţiune insuficient clarificat are la bază eliberare masivă a mediatori de tip
histamină.
Alergii industriale: apare o hiperiritabilitate a mucoasei bronşice care se
manifestă la expuneri anterioare la diverşi poluanţi industriali
Unii poluanţi, foarte activi chimic, se combină cu proteinele, formând
adevăraţi alergeni, ce declanşează reacţii alergice de tip imediat cu sinteză
de IgE şi manifeste ca rinită alergică, conjunctivită alergică, astmă bronşic,
urticarie, dermatită atopică . Alergenii industriali în general se comportă ca
haptene, care sunt substanţe neproteice ce se combină cu substanţele
proteice reactive, devenind antigene .
Anestezicele volatile: hidrocarburi halogenate, eter ( dau cancer hepatic,
64.Poluarea aerului cu plumb si cadmiu: efecte asupra organismului pancreatic, renal).
Poluanţii toxici sistemici stau la baza patologiei profesionale, excepţional Substanţe anorganice: Pb (cancer renal, gastric, ovarian), As (cancer de
pot creşte accidental şi în factorii de mediu influenţând negativ sănătatea . piele, hepatic), azbest (cancer pleură, peritoneu, laringe).
Plumbul, se găseşte în aer sub formă de vapori, pulberi fine. Tutunul conţine nitrozamine, HPA, substanţe anorganice (As, Cd, Cr, Co
În aer, 97% provine din circulaţia auto (particole din ţeava de eşapament); etc.).
din aer, ajunge pe sol şi apoi în alimente, apă. 3% provine din industrii: Măsura în care factorii cancerigeni contribuie la producerea cancerului nu
topitorii de Pb, industria metalelor neferoase, fabrici de acumulatori etc. poate fi exact apreciată. Este foarte probabil că unele cancere găsesc în
Căi de pătrundere în organism: poluarea atmosferică o cauză favorizantă sau chiar determinantă pentru
 1/3 pătrunde pe cale respiratorie; declanşarea lor. Localizările mai frecvente:
 2/3 pătrunde pe cale digestivă. 1. epiteliomul bronşic,
Calea respiratorie – deşi doar 1/3 pătrunde pe cale respiratorie, absorbţia 2. cancerul căilor aero–digestive superioare
este 40% (faţă de 10% pentru calea digestivă) : de la nivelul peretelui 3. cancerele cutanate rezultate prin contact direct cu aerul.
alveolar prin circulaţia sangvină ajunge în hematii (perturbă fixarea Fe în
porfirine) şi se depozitează în special în sistemul osos , păr, dinţi, 67.Poluanti fibrozanti: tipuri si actiune asupra organismului.
ţesuturile moi: aparatul renal, sistem nervos, aparat cardiovascular, tract Poluanţi fibrozanţi
gastrointestinal. Eliminarea se face prin urină , fecale. Sunt în majoritate suspensii care se depozitează în plămâni unde produc
În rândul populaţiei cel mai frecvent se întâlneşte absorbţia crescută de modificări:
plumb, manifestă prin: iritabilitate, insomnie, cefalee, inapetenţă, greţuri, 1. proliferări ale ţesutului conjunctiv (fibroză pulmonară) sau
tulburări de tranzit, dureri articulare. Copiii sunt foarte sensibili. Riscul 2. redistribuiri ale ţesutului conjunctiv din peretele alveolar (emfizem).
intoxicaţiei cu Pb (încărcare cu plumb ) apare când : plumbemia  60 Expunerea populaţiei la pulberi fibrozante este mai redusă decât în
g/100 ml sânge (; plumburia  120 g/l urină. industrii. Copiii sunt mai sensibili. În mediu populaţional mai frecvent
În cazul apariţiei efectelor toxice manifestările sunt:se perturbă fixarea Fe apare:
în porfirine, apar hematii cu granulaţii bazofile, scade Hb şi viaţa  Azbestul determină: corpi azbestozici, calcificări sau plăci pleurale.
hematiilor; sunt afectate: evoluţia sarcinii şi a produsului de concepţie,  SiO2 acţionează în special în deşert.
aparatul renal, cardiovascular, nervos, digestiv  Beriliu – leziuni granulomatoase.
Cadmiul se găseşte în aer, sub formă de pulberi, iar principalele surse,  Poluanţii iritanţi pot produce modificări fibroase.
sunt: extracţia şi prelucrarea industrială, îngrăşăminte, coloranţi, fumul de În perspectivă există riscul transformării în tumori maligne mai ales pentru
ţigară . corpii azbestozici.
Absorbţia este mai mare pe cale respiratorie (30-40%) comparativ cu cea 68.Efecte indirecte ale poluarii aerului
digestivă (10%). Pentru populaţia generală, există riscul încărcării Efectele indirecte ale poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate
organismului cu Cd din aer fără manifestări, dar în timp apare afectare rezultă prin schimbarea mediului ambiant cu care omul este în permanent
pulmonară, renală, cardiovasculară (aterosleroză, HTA) şi neoplasme. Se contact. Acestea sunt:
fixează de asemenea în tiroidă, splină, ficat. Cantitatea de cadmiu din  efecte asupra microclimatului:
organism creşte cu vârsta. 1. modifică regimul climatic al zonei prin creşterea nebulozităţii şi ca urmare
Eliminarea: foarte lent, pe cale urinară. creşte frecvenţa precipitaţiilor,
65.Poluarea aerului cu arsen si mercur: efecte asupra organismului 2. creşte cu 15-20% numărul zilelor înnourate şi cu ceaţă,
Mercurul ( sărurile anorganice şi organice - metilHg) 3. creşte concentraţie CO2 şi determină astfel “efectul de seră”;
Principalele surse de poluare sunt: industria extractivă şi de rafinare, 4. scade luminozitatea şi vizibilitatea prin reducerea radiaţiilor solare
vopsele, lămpi cu vapori de mercur, industria aparatelor de precizie. 5. împiedică încălzirea solului, creând condiţii favorabile inversiunii termice.
În populaţie, principala cale de pătrundere este digestivă , calea aeriană  efectele asupra florei şi faunei: subdezvoltare, leziuni, îmbolnăviri.
este secundară pentru populaţie şi pericolul este scăzut. 1. Afectează plantele- sunt sensibile florile conifere, arbori fructiferi, viţă de
Din circulaţia sangvină trec în ţesuturi: sărurile anorganice se depun în vie, licheni; sunt rezistenţi stejarii şi salcâmii;
rinichi, sărurile organice, liposolubile ajung în creier; în păr se  afectează animalele şi insectele: sunt sensibile albinele şi viermii de
concentrează foarte mult. Trece bariera placentară. mătase ,iar dintre animalele mari cele domestice. Poluanţii cei mai agresivi
Eliminarea se face prin: fecale, urină şi secundar prin salivă şi lapte. Riscul pentru floră şi faună sunt: oxizii de sulf, de azot,, plumb, arsen, cadmiu,
intoxicaţiei apare la valori de 40 g/100 ml. pesticide.
Simptome: cefalee, astenie, tulburări de somn, hiperiritabilitate, anxietate,  efecte asupra construcţiilor şi asupra obiectelor:
manifestări renale şi cardiovasculare 1. degradează construcţiile şi obiectele metalice mai mult decât factorii
Arsenul este mai răspândit în aerul atmosferic decât Hg. Surse de poluare: meteorologici;
extracţia prelucrarea şi rafinarea metalelor neferoase, pesticide cu arsen 2. CO atacă calcarul din construcţii
etc. 3. SO2 din atmosferă se combină cu apa şi formează acid sulfuric şi sulfuros
Arsenul este toxic. În organism este transformat în compuşi trivalenţi care ataca inclusiv metale, materiale de construcţie
netoxici. 4. H2S se combină cu Pb înnegrind vopselele cu Pb;
Calea principală de pătrundere este respiratorie, absorbţia fiind de 40- 5. HF deteriorează sticla, emailurile şi lacurile emailate;
50%;  asupra condiţiilor de viaţă: crează disconfort, mirosuri; împiedică
În organism inhibă respiraţia celulară prin blocarea grupărilor –SH, fiind şi menţinerea/realizarea condiţiilor elementare de igienă corpăorală,
iritant şi cancerigen. Este transport în organism legat de hematii, unde se vestimentară şi a alocuinţei.
concentrează de 2 ori mai mult ca în plasmă şi se depozitează în ficat,  din punct de vedere economic: generează pierderi materiale; diminuă
rinichi, vase capilare, piele, fanere. recoltele; scad productivitatea animalelor; generează pierderi industriale şi
În populaţie apare fenomenul de acumulare în organism, eliminarea urină sociale prin absenteism; cresc costul asistenţei medicale etc
normală fiind de 60 microgr/l.
Tabloul clinic în intoxicaţia cronică: fenomene locale iritative:
conjunctivită, cheratită cutanată, rinită, faringită, laringită, traheo-
bronşită; hiperpigmentare ce poate degenera malign, dar efectul
cancerigen este neelucidat încă.
66.Poluanti cancerigeni: tipuri si actiunea asupra organismului.
Poluanţii cancerigeni sunt: hidrocarburi policiclice aromatice, compuşi N-
nitrozo, pesticide organoclorurate, anestezice, tutun, nitrozamine.
HPA rezultă din: gaze de eşapament; procese de combustie; industrii;
tutun. Mai importante: benzpirenul, benzantracenul.
Compuşii N-nitrozo cuprind: nitrozamine, nitrozamide. Compuşii N-nitrozo
rezultă din: compuşii de azot combinaţi cu amine secundare sau terţiare.
Nitrozaminele rezultă din diferite industrii, fumul de ţigară etc
Pesticide organice: DDT, toxafen heptaclor.
Aminele aromatice rezultă din: ind. coloranţilor organici, combustii, fum de
tutun.
69.Masuri de prevenire si combatere a poluarii aerului cu substante .
chimice
1.Medicale de profilaxie primară şi secundară 72.Contaminarea aerului: masuri de combatere si profilaxie.
a. stabilirea criteriilor –se stadializeaza gredul de nocivitate al poluantilor:
efectul nul, de incomodare, de toxicitate ,de urgentă . 1. Ventilaţia începe cu asigurarea cubajului încăperii în
b. concentraţiile maxime admise (c.m.a) pentru poluanţi în aerul funcţie de destinaţie, numărul persoanelor şi activităţile care se
atmosferic - sunt concentraţii care nu exercită efect direct sau indirect desfăşoară. Aerisirea organizată prin deschiderea uşilor şi ferestrelor unei
asupra organismului: au caracter de lege şi trebuie respectate; Pentru încăperi timp de 15 minute înlocuieşte în totalitate aerul din încăpere.
cunoaşterea efectului asupra organismului se folosesc markeri biologici: Orice sistem de ventilaţie are o eficienţă cu atât mai mare cu
marcheri de expunere, de efect, de susceptibilitate. cât cantitatea de aer schimbată este mai mare şi scade aeromicroflora..
c. Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) supraveghează nivelul de poluare 2. Curăţenia are rol de decontaminare şi constă în
a aerului atmosferic şi impactul asupra mediului şi populaţiei. îndepărtarea microorganismelor şi a prafului şi suportului organic de pe
Profilaxia secundară – presupune depistarea stadiilor incipiente ale bolii, suprafeţele şi obiectele dintr-o încăpere. Prin curăţenia corect efectuată se
pe baza acestei supravegheri. realizează o decontaminare de 95-98%. Metodele utilizate sunt: spălarea,
2.Măsuri tehnice - administrative – urmăresc scăderea cantităţii de ştergerea, aspirarea, perierea umedă etc.
poluanţi eliminaţi de către surse, până la nivelul c.m.a., privesc deci sursele - spălarea se face cu apă caldă la 35-400C şi cu detergenţi;
de poluare. - măturatul şi periatul au o eficacitate redusă şi se fac numai
- pentru încălzirea locuinţelor – folosirea combustibililor de calitate şi a unei prin metodă umedă;
arderi complete; - aspirarea este recomandată pe cât posibil ca aspirare
- măsuri ce vizează circulaţia umedă.
- măsuri ce vizează sursele industriale: Măsurile de curăţenie cuprind şi măsuri de desmuştizare,
3. Măsuri urbanistice deratizare.
- zonarea teritoriului localităţii 3. Dezinfecţia urmăreşte distrugerea patogenilor, a formelor
- zona industrială se amplasează în funcţie de relief, roza vânturilor, vegetative microbiene şi reducerea celor saprofiţi, pentru a preveni
cantitatea şi calitatea reziduurilor industriale infecţiile şi bolile cu transmitere aeriană.
- zonele de protecţie sanitară se dimensionează încât să scadă concentraţia Dezinfecţia se aplică numai după efectuarea corectă a
poluanţilor în zonele protejate sub concentraţia maximă admisă .Aceste curăţeniei pentru a fi eficientă.
zone au plantaţii verzi şi oglinzi de apă Dezinfecţia se poate face prin metode fizice şi chimice.
- sistematizarea centrului populat presupune distanţe corespunzătoare între 1. Metodele fizice :
clădiri, străzi largi bine ventilate, spaţii verzi şi apă etc. a) efectul bactericid al temperaturilor înalte: spălarea cu
70.Contaminarea aerului: forme de existenta ale germenilor apă la temperaturi de 60-950C
1. picăturile de secreţie nazo-faringiană (picături Pfluge) : conţin apă, mucus, b)substanţe chimice adăugate la spălare cu rol bactericid
şi germeni (bacterii, virusuri, fungi); au dimensiuni mari şi sunt eliminate (detergenţi);
prin strănut, tuse, vorbit (prin vorbit ajung la 1,5-2,5 m iar prin strănut la 7- c) radiaţii UV cu spectru bactericid cu lungimea de undă 250
8 m) ; practic contaminarea este prin contact direct. Sedimentează rapid nm
datorită greutăţii, iar gradul de contaminare este de 100%. 2. Dezinfecţia chimică are cea mai largă utilizare deoarece
2. Nucleii de picături (nucleii Wels) sunt picaturi Pluge care au pierdut apa din după curăţene eficientă, distruge 99-99,9% din formele biologice de pe
stratul extern. Se deplasează pe distanţe mari, chiar între etaje, fiind mai suprafeţe.
riscanţi decât picăturile Pfluge deşi gradul de contaminare este de numai Pentru dezinfecţia aerului se folosesc substanţe chimice
50%.Prin intermediul lor se transmit germeni rezistenti in mediul extern. bactericide dispersate în aer sub formă de aerosoli: clor şi substanţe
3. Praful bacterian:dimensiuni mari si apar prin unirea nucleilor de picaturi cu clorigene (cloramină, clorură de var, hipocloriţi), formol, glicol.Dezinfecţia
particule aflate in suspensie in aer. Cele cu dimensiuni mari vor sedimenta chimică se practică ca dezinfecţie terminală (în absenţa persoanelor din
repede, iar cele mici rămân în aer mai mult timp. Vehiculează de obicei încăpere).
germeni cu rezistenţă relativ mare-spori, în mediul extern. Praful bacterian
sedimentat poate fi readus în aerul atmosferic prin măturat
necorespunzător, scuturatul lenjeriei în interior etc.
71.Rolul aerului in raspandirea bolilor infectioase:boli transmise pe calea
aerului
A
Bolile transmise pe calea aerului sunt denumite boli aerogene şi pot avea
ca agenţi etiologici bacterii, virusuri, fungi, paraziţi.
Principalul mecanism de îmbolnăvire este inhalarea suspensiilor
contaminate (picături Pfluge, nuclei de picătură, praf bacterian), iar
efectele sunt în primul rând la nivelul aparatului respirator : asupra nazo-
faringelui acţionează mai ales streptococul hemolitic, bacilul difteric;
asupra traheii şi bronhiilor - bacilul tuberculos şi B.Pertussis
Aparatul respirator are sisteme proprii de apărare: particulele cu peste 5
microni nu pătrund la nivelul alveolei pulmonare fiind reţinute la nivelul
căilor respiratorii superioare. Sporii de ciuperci prin dimensiunile mici,
deoarece se pot găsi liber în atmosferă, pătrund mai profund. La nivelul
căilor respiratorii protecţia este realizată prin: lama de mucus, cilii vibratili,
integritatea mucoasei.
- principalii agenţi bacterieni mai frecvent transmişi pe calea aerului sunt :
- Haemophilus influenzae, Neisseria meningitidis, Escherichia coli
,Streptococcus pyogenes, bacilul difteric, Mycobacterium tuberculosis ;
Klebsiella, Proteus, Pseudomonas aeruginosa, Legionella, Staphylococcus
aureus ; Staphylococcus epiderminis, Streptococcus salivarius,
Micrococcus.
Se pot transmite pe calea aerului boli cu mai multe căi de intrare, una fiind
respiratorie : enteroviroze (poliomielita, infecţii coxsachie, echo),
bruceloza, tularemia, antraxul, febra Q, ciuma etc.
-Virusuri şi micete mai frecvent transmise pe calea aeriană :
- virusuri : gripale şi paragripale, virusul gripei aviare, porcine AH1N1,
virusul respirator sinciţial, adenovirusuri, virusul rujeolei, rubeolei, variolei,
varicelei,
- micete : Aspergillus, Penicillium, Candida albicans.
Infecţiile aeriene produse în mediul de spital sunt denumite infecţii
nosocomiale.
73.Poluarea aerului: sursele de zgomot din mediul comunal si actiunea 75.Efecte nespecifice ale poluarii sonore asupra organismului
acestuia asupra organismului.  efecte auditive
Prin poluare sonoră se înţelege prezenţa zgomotului în mediul ambiant al 1.oboseala auditivă – se caracterizează prin creşterea temporară a
omului, de intensităţi care produc disconfort şi /sau afectează starea de pragului percepţiei auditive ca urmare a expunerii la un zgomot intens
sănătate. oboseala auditivă este reversibilă la valorile iniţiale după câteva minute,
1. Surse de zgomot exterior ore, zile de la stoparea expunerii.
 zgomotul industrial - 2.traumatismul sonor, apare în urma expunerii la zgomot foarte intens,
 zgomotul produs de transporturi chiar pentru timp foarte scurt. Constă în traumatisme ale timpanului,
 zgomote produse de activităţi de construcţii şi reconstrucţii. urechii medii (oscioarelor) urechii interne (organul lui Corti) şi se manifestă
2. Surse de zgomot interior - zgomotul interior este cel mai prin înfundarea sau perforarea timpanului, hemoragii otice, surditate
constant, indiscret, fiind şi cel mai deranjant. tranzitorie sau definitivă şi care poate apare şi imediat.
 Ex. surse: aparate electrice, instalaţii de apă şi  efecte extrauditive - zgomotul acţionează pe calea nervului
canalizare, ascensor, zgomote produse de către locatari auditiv la nivelul SNC, unde produce fenomene de excitaţie şi de inhibiţie,
Efectele zgomotului asupra organismului – depind de caracteristicile alternativ şi cu consecinţe asupra sistemului hipotalamo – hipofizar şi
zgomotului şi ale expunerii precum şi de factori ce ţin de organismul uman. astfel asupra diferitelor aparate şi sisteme: zgomotul generează stres
Se clasifică în efecte auditive şi extraauditive. acustic, în primă fază prin creşterea tonusului simpatic (cresc reacţiile de
Pe scara decibelică se consideră: vigilenţă), sunt intensificate secreţiile hormonale şi mobilizate
 zona de linişte 0 – 30 dB; substraturile energetice etc. În expunerile prelungite, aceste reacţii
 zona efectelor psihologice 30 – 60 dB; diminuă.
 zona efectelor fiziologice 60 – 90 dB; 1. efecte asupra sistemului nervos: scăderea atenţiei, apariţia oboselii rapid,
cefalee şi vertije
 zona efectelor otologice 90 – 120 dB;
2. efecte asupra aparatului cardio-vascular ; întreţine HTA neurogenă;
 efecte auditive - oboseala auditivă şi traumatismul sonor
modifică tonusul vaselor coronariene
1. oboseala auditivă – se caracterizează prin creşterea 3. efecte asupra aparatului respirator - în accelerarea ritmului respirator
temporară a pragului percepţiei auditive ca urmare a expunerii la un (polipnee) cu reducerea amplitudinii toracice.
zgomot intens 4. efecte asupra aparatului digestiv - reducerea peristaltismului, creşterea
2. traumatismul sonor, apare în urma expunerii la zgomot secreţiilor gastrice, favorizarea apariţiei ulcerului.
foarte intens, chiar pentru timp foarte scurt. Constă în traumatisme ale 5. efecte asupra aparatului endocrin - reacţionează toate glandele dar mai
timpanului, urechii medii, urechii interne , hemoragii otice, surditate ales corticosuprarenala, tiroida, hipofiza.
tranzitorie sau definitivă . 6. efecte asupra gravidelor datorită sensibilităţii crescute în această
 efecte extrauditive perioadă; pot apare mişcări anormale ale fătului şi creşte frecvenţa
1. efecte asupra sistemului nervos: scăderea atenţiei, apariţia oboselii rapid, avorturilor
cefalee şi vertije
2. efecte asupra aparatului cardio-vascular ; întreţine HTA neurogenă;
modifică tonusul vaselor coronariene
3. efecte asupra aparatului respirator - în accelerarea ritmului respirator
(polipnee) cu reducerea amplitudinii toracice.
4. efecte asupra aparatului digestiv - reducerea peristaltismului, creşterea
secreţiilor gastrice, favorizarea apariţiei ulcerului.
5. efecte asupra aparatului endocrin - reacţionează toate glandele dar mai
ales corticosuprarenala, tiroida, hipofiza.
6. efecte asupra gravidelor datorită sensibilităţii crescute în această
perioadă; pot apare mişcări anormale ale fătului şi creşte frecvenţa
avorturilor.

74.Efectele specifice ale poluarii sonore asupra organismului


efecte auditive
1. oboseala auditivă – se caracterizează prin creşterea temporară a pragului
percepţiei auditive ca urmare a expunerii la un zgomot intens oboseala
auditivă este reversibilă la valorile iniţiale după câteva minute, ore, zile de
la stoparea expunerii.
2. traumatismul sonor, apare în urma expunerii la zgomot foarte intens,
chiar pentru timp foarte scurt. Constă în traumatisme ale timpanului,
urechii medii (oscioarelor) urechii interne (organul lui Corti) şi se manifestă
prin înfundarea sau perforarea timpanului, hemoragii otice, surditate
tranzitorie sau definitivă şi care poate apare şi imediat.
 efecte extrauditive - zgomotul acţionează pe calea nervului
auditiv la nivelul SNC, unde produce fenomene de excitaţie şi de inhibiţie,
alternativ şi cu consecinţe asupra sistemului hipotalamo – hipofizar şi
astfel asupra diferitelor aparate şi sisteme: zgomotul generează stres
acustic, în primă fază prin creşterea tonusului simpatic (cresc reacţiile de
vigilenţă), sunt intensificate secreţiile hormonale şi mobilizate
substraturile energetice etc. În expunerile prelungite, aceste reacţii
diminuă.
1. efecte asupra sistemului nervos: scăderea atenţiei, apariţia oboselii rapid,
cefalee şi vertije
2. efecte asupra aparatului cardio-vascular ; întreţine HTA neurogenă;
modifică tonusul vaselor coronariene
3. efecte asupra aparatului respirator - în accelerarea ritmului respirator
(polipnee) cu reducerea amplitudinii toracice.
4. efecte asupra aparatului digestiv - reducerea peristaltismului, creşterea
secreţiilor gastrice, favorizarea apariţiei ulcerului.
5. efecte asupra aparatului endocrin - reacţionează toate glandele dar mai
ales corticosuprarenala, tiroida, hipofiza.
6. efecte asupra gravidelor datorită sensibilităţii crescute în această
perioadă; pot apare mişcări anormale ale fătului şi creşte frecvenţa
avorturilor