Sunteți pe pagina 1din 6

PROIECT CURS FORMATOR

FENOMENUL “BULLYING” ÎN ŞCOLI

FORMATOR:
CURSANT: IOANITESCU ANA ADELINA
Violența în școală
Obiectivul central : Înţelegerea şi percepţia fenomenului violenţei în randul adolescenţilor

Ce numim violență școlară? Violența in mediul școlar este un fenomen destul de complex, cu
o diversitate de forme de manifestare . Indiferent că vorbim de violenţă verbală sau violenţă
fizică, de violenţă obiectivă sau violenţă subiectivă, formele de agresivitate perturbă climatul
şcolar. Violența este dezorganizarea unui sistem personal sau social care se traduce printr-o
pierdere a integrității (fizice, materiale, psihice).
Bullying-ul un comportament ostil/de excludere , dar și o atitudine de calomniere,
discreditare, de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Se manifestă în rîndul şcolii atunci când
un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care
îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/
familial). Uneori aceste jigniri se transformă în loviri, îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în
atacuri fizice.
Fenomenul „bullying” este mult mai des întâlnit decât ne-am imagina. Se întâmplă pe
străzile oraşelor, în cadre organizate, pe coridoarele școlii, în curte, pe străzi și, din păcate,
uneori și în sălile de clasă. Nedepistat la timp, bullying-ul poate avea repercusiuni ireversibile
asupra personalităţii şi adaptabilității copilului în societate.

Obiectivele mele aşadar vor fi îndreptate atât spre cauyele bullying –ului, cât şi spre
modalităţile de soluţionare a acestului.
Primul obiectiv al formatorului este, aşadar, să identifice cauzele fenomenului,
precum şi gama de variabile.
Fenomenul Bullying apare când : se strigă pe nume cu subînteles; se pune în
încurcătură; se împinge, lovește, șicanează; se vorbește pe la spate; se ignoră; se atacă
opiniile, credința; se fură banii; se îndepărteză prietenii; se postează mesaje urâte pe net; se
provoacă rumoare; se înseală, se intimidează; se păstrează tăcerea sau se dau telefoane
abusive; se trimit texte ofensive prin telefon 22 sau când se fac remărci despre: greutate;
aspect; culoarea părului; familie; activitatea școlară; popularitate; felul în care se muncește
(stil de lucru); despre dizabilități existente; despre difernțe de religie, culoare sau cultură;
despre hainele purtate; despre piercing, aparat auditiv; despre dislexie, dispraxia.

Care sunt cauzele bullying-ului?


Expunerea la violență reprezintă una din cauzelele majore. Cazurile de bullying implică cel
un agresor și o victimă, iar, în unele cazuri, există și martori. Putem discuta despre bully-ing
fizic, verbal, sexual sau psihic. De multe ori, agresorul adoptă violența ca ultimă posibilitate
de defulare și exprimare, fiind la rândul său abuzat ori neglijat. Cauzele cele mai des întâlnite
care determină astfel de comportamente ale agresorului pot fi lipsa de empatie, boala,
individualismul, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relațiilor umane, și, mai ales,
expunerea și preluarea unor modele de comportament similare – jigniri, loviri, etc.
Scopul şi obiectivele formatorului (definirea termenilor, a cadrului contextual reprezintă un
item important în definirea obiectivelor) sunt acelea de a preveni, de a combate, de a informa
şi a elucida cauzele şi eliminarea oricărei forme de violenţă
Acest lucru presupune că formatorul să deţină numeroase cunoştiiţe psihologice, să ia
decizii, să stăpânească diferite tehnici de comunicare, să folosescă creativitatea, să se
adapteze eficient la mediu , etc.
Vom avea în vedere şi obiectivele de referinţă care vor urmări diferite acţiuni, situaţii,
precum şi nivelul de calitate aşteptat de către cursanţii nostri.
Vom propune :jocul de rol, comunicarea.
Cateva caracteristici legate de vârstă

Adolescența este o perioadă de transformări profunde pe plan fizic, psihic și social.


Schimbările fizice care încep la pubertate sunt adesea foarte brutale și adolescenții le trăiesc
ca pe o veritabilă metamorfoză. O caracteristică importantă este relația pe care adolescentul o
stabilește cu propriul corp. Corpul este suportul privilegiat al exprimării personalității și, în
aceste condiții, asistăm la excese în privința vestimentației, coafurii, machiajului. Lookul este
când o modalitate de afirmare, de impunere a personalității, asemenea unei carapace sub care
se ascund multe neliniști și temeri. Adeseori, el oscilează între sentimentul de putere, de forță
și sentimentul de îndoială, de descurajare, de scădere a stimei de sine. Pentru a se apăra de
aceste emoții, adolescenții dezvoltă reacții de provocare, de agresivitate, de opoziție față de
părinți și profesori. În această perioadă atât de dificilă, dialogul părinți-copii și profesori-elevi
este absolut necesar. Adolescentul dorește să fie înțeles, are nevoie de dragoste, de securitate
afectivă, dar el nu recunoaște și nu exprimă acest lucru. Se poate spune că violența în școală
pleacă în primul rând de la un deficit de comunicare. Școala ca sursă a violenței Fenomenul
violenței școlare este extrem de complex, iar la originea lui se află o multitudine de factori.
Școala însăși poate reprezenta o sursă a unor forme de violență și acest lucru trebuie luat în
considerație în conceperea diferitelor programe de prevenire și stăpânire a violenței. Școala
este un loc unde elevii se instruiesc, învață, dar este și un loc unde se stabilesc relații, se
promovează modele, valori, se creează condiții pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă și
morală a copilului. Fiecare grup cere de la membrii săi diferite forme de comportament.
Comportamentele violente ale elevului își pot avea originea și într-un management defectuos
al clasei școlare, mai exact într-o lipsă de adaptare a practicilor educaționale la o populație
școlară considerabil schimbată. Relația de autoritate influențează și tipul de comunicare,
aceasta devenind unilaterală, adică profesorul e cel care emite și monopolizează comunicarea,
iar elevul rămâne doar un receptor pasiv. Și alte componente ale atitudinii profesorului față de
elevi pot genera situații conflictuale ori comportamente violente ale elevilor: atitudinea
profesorului de ignorare disprețuitoare a elevilor, corelată cu tendința de evaluare a lor în
termeni constant negativi și depreciativi, atitudini care pot antrena un ansamblu de consecințe
în plan comportamental: lipsa de comunicare, pasivitatea la lecție, indiferența sau,
dimpotrivă, perturbarea lecțiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile, provocatoare.

Al doilea aspect pe care îl vizează formatorul este legat de managementul conflictelor. Un


prim aspect este legat de comunicarea defectuoasă – oferirea de informaţii insuficiente sau
incomplete. De asemenea, folosirea de mijloace sau canale de comunicare inadecvate,
folosirea unui limbaj neadecvat interlocutorului. Sistemele de valori diferite, existenţa unor
scopuri diferite– dezacordurile pot viza aspecte etice, limitele şi modalităţile în care trebuie
exercitată puterea, etc. Uneori problemele apar la alcătuirea listei de priorităţi, alteori
scopurile pot fi total diferite. Resurse limitate , gradul minim de implicare pot da naştere la
diferite conflicte: timpul, banii, resursele materiale, cele umane şi informaţia, sunt doar
câteva dintre lucrurile care pot genera o serie de conflicte.
Exemple de soluţii-recomandări
1. Identificarea nevoilor specifice varstei. Urmărim ca formatori o schimbare de
percepţie, precum şi dobândirea unor valori morale, spirituale.
2. Nu judecăm oamenii după defecte. Ca să-ţi justifici FAPTELE ai nevoie de idei
morale.
3. Oferim punctualitate, încredereşi speranţă. Nu toţi oamenii sunt în stare de lucruri mari,
dar toţi sunt mişcaţi în faţa lucrurilor mari.
4. Politeţea, grandoarea, sensibilitatea, generozitatea sunt vechile idealuri care rămân şi
astăzi. 1
1
5. Suntem admiraţi şi invidiaţi în funcţie de cum ne aşezăm în “urna” vieţii.
6. Nu oferim valori false asupra spiritului. Mai important decât a-l instrui este să-l ajuți să
vadă consecințele actelor săvârșite de el la un moment dat.
7. Depășirea limitelor. Tânărul adolescent sau omul nu trebuie să rămână robul unor
prejudecăți. Omul se descoperă pe sine și își crează un destin potrivit valorilor în care
crește, în care se autoeducă. El este mai mult decât nevoile imediate, zilnice, este mai
presus decât experiența directă a vieții.
În cadrul procesului de formare avem în vedere atât modelul constructivist (schimbare de
perspective, concentrarea asupra lucrurilor valoroase), cât şi modelul experienţial
(bazată pe experienţă individuală, din perspectiva cursantului)
Despre benefiiciile privind erliminarea bullying-ului am putea aminti:
1. schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă
printr-un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele: Metode non-formale de
educare anti-bullying, abordarea subiectului, la nivel de profunzime, organizarea de
seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte a
fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună
practică.
2. Anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier
școlar, mediator școlar, supraveghetor / părinte) ori de câte ori este constatat un act de
bullying asupra unui coleg.
Relațiile de colaborare, colegialitate și prietenie rămân definitorii . În fond, vorbim despre
locul în care copiii obțin deprinderi esențiale și dezvoltă relațiile amicable pentru viitorul lor.
Este necesar ca școala să rămână mediul sigur și prietenos unde copiii obțin cunoștințe și
deprinderi esențiale și dezvoltă relații definitorii pentru viitorul lor.
2