Sunteți pe pagina 1din 32

l a m a n e

R e g e le C*Hr*r>I, m a r e ş a lu l P r e i a n ş i d- nii g e n e r a li lla s ie v ic i ş i S a m s o n o v ic i, u r m ă r in d


e x p lic a ţ iile dUIwi g e n e r a l G o r s k ij la m a n e v r e le d e la R o m a n ol
CÂMPIE mare, rasă ea’n palmă. Departe, ia câteva
sute de m ?t n > V.n hangar, prin uşa căruia aeroplanele
= » Par nişte jucării uriaşe, poleite cu argint In nartea
K re< i?m 5 ^ b ă -UeŞt.e §oseaua> « clădire albă cu etaj,
răsfiraţi miU miC3 Ş* ln lmie (1reaptă un ^ de Pomi
Un cer de cenuşe măreşte pustietatea decorului golaş. E nei-
sagiul aerodromului Băneasa, prins într’una din dimineţile
acestui început de toamnă.
îrJrW .11 ,?coalei d? Pilotaj au venit pentru sboruri. S’au adunat
m ă re ţe Stnra
măreşte turaUIHPa ^'t- a unei
de pista !nc.o)o’ la câJiva PaŞi profesorul ur-
avionete
I n K i f UlJ[?ne din l nt,âraplare un ’«bond” înainte de-a ateriza.
În fn tf î, ™î apaî'tul41]1 au atlns pământul. Atunci aflându-te"
in faţa lui, la o distanţa oricât de mare şi văzându-I cum vine
! i ff thV. ',ertlgln° s.’ al impresia că peste foarte puţin timp
ve* fi izbit de una din aripile-i uriaşe.
E ciudată graba şi stropul de mulţumire în priviri, cu care
elevul alearga sa-şi ia in primire locul pe aparat. Bănueşti

Sus: E xam enul vederii ;


în medalion : 0 avioneta
in sbor; dr.: Luarea ten-
siunei arteria'c.

că acolo sus trebue să


treacă prin stări de rară
beatitudine, unite cu acea
putere de dominaţie, pe — Psichologia pilotului n’o
poţi pătrunde decât sus..
care numai domnia văz­ N’aţi dori să faceţi cu avio­
duhului ţi-o poate oferi. neta o mică cursă?
Şi tentaţia prinde să-şi Ani simţit cum fiorul spai­
desfacă larg tentaculele... mei îmi încătuşează umerii.
Tânărul profesor locot. Am ridicat ochii în sus, stră­
aviator Coşoveanu începe pungând de jur împrejur înăl­
a-mi da informaţiuni des­ ţimea. Avioneta de care era
pre şcoala de pilotaj. Dar f
vorba şi care tocmai făcuse un
d-sa ştie bine că toate ex­ viraj de întoarcere, plutia în
plicaţiile vor îmbrăca o sbor elegant.. Cu un zâmbet
haină searbădă, dacă n’ai larg, mi-am făcut mărturisi­
savurat niciodată senza­ rea:
ţiile unui sbor. Şi invita­ — Mi-e teamă?
ţia vine deodată brusc, — Dece?
plină de încrederea, de — De necunoscut şi mai a-
siguranţă. les- de gol...
— Dar acolo sus nu simţi nimic.
— Nervozitatea m’ar împinge să
fac cine ştie de nebunie...
— Veti deveni uimitor de stăpână
pe voinţa dv.
Simţiai că figura bronzată a ofiţe­
rului, cu privirile sincere nu spune
un neadevăr şi când avioneta a ateri-
sat mi-am îmbrăcat în graba haina u-
nui elev, mi-am înfundat pe cap o
caschetă de aviator şi din două miş­
cări am ocupat locul din faţă, în car­
lingă. Dacă am simţit vre-o emoţie
când aparatul a pornit o bucată de
druin. desprinzându-se apoi dela pă­
mânt? Nu pot spune nimic, pentrucă

Dreapta: Controlarea reacţiunilor


psiho-motorii; jos: Exam enul can di­
datului: carlinga oscilantă; dreapta
jos: Fotografie reprezentând carlinga
unei avionete cu dublă com andă.

clipele importante sunt dure, concise, încărcate de serio­


zitate Instinctul de conservare rămâne un balast infim, can­
titate neglijabilă, de ale cărei legături par’că_ te-ai desprins.
Sgomotuî motorului e un excitant plăcut, aţâţător...
Dar surpriză! Locotenentul Coşoveanu mi-a jucat o farsă.
Micul zbor promis prin preajma aerodromului s’a transfor­
mat într’o plimbare serioasă deasupra oraşului, la 700 metri
înălţime. Simt bătaia vântului brăzdându-mi obrajii. O vreme
îm i ţin capul ca şi ascuns, cu hotărîrea de a nu privi in
preajmă, când aud un strigăt răspicat răsunându-mi din
spate:
— Pune-ti ochelarii şi priveşte în jos...
Mă execut ca în faţa unei comenzi şi clipele de încântare
cari sosesc fără veste, ni
ştii cu ce le poţi plăti.
Simţi crescând în tine bu­
curia copilului, când vezi
aşternându-ţi-se sub ochi
un oraş uriaş, cu clădiri
pentru păpuşi. Vezi coşu­
rile fabricilor aidoma u-
nor ciubuce; bisericile al­
be, apoi şoselele ca nişte
panglici drepte, luminoa­
se, iar copacii înalţi, ni­
şte tufani pitici prizăriţi
Şi din spate încep deslu­
şirile ca un microfon,
care dă date spectatorilor
unui film.
—• Pipera!...
Jos cafeniul locurilor
parcelate ale imensului a-
erodrom militar.
— Statuia Brătianu!...
Tramvaiele par cutii de
chibrituri duse în mers

¡ir j e M j M M e a f e

P€B€CO
1. Menţine dinţii albi şi sănătoşi.
2. Neutralizează acidul vătămător al gurei.
3. Răcoreşte, înlătură mirosul neplăcut al
gurei şi este absolut nevătămătoare.
domol, pe paralelele şinelor. Ergoesteziograful serveşte
Dinspre gară un tren a por­ pentru examinarea simţului
nii cu pufăituri repezi în muscular. Candidatul cu o-ţ
sus, departe, spre largul chii legaţi, stă în poziţia de
câmpiei. conducere a aeroplanului.
Ah, ce bine te simţi în car­ El trebue să simtă şi să reac­
linga prietenoasă, în spate ţioneze imediat şi în conti­
cu un pilot încercat, spinte­ nuare asupra mişcărilor im­
când văzduhul! primate de medicul exami­
Toate grijile, toate micile nator, — pârghiei pe care
nimicuri atât de sâcâitoare, candidatul trebue s’o ţină tot
la fiecare pas al vieţii, au timpul orizontal — ca echi­
dispărut ca prin farmec. valând cu linia de sbor, —
Trupul ţi-1 simţi pătruns iar mişcările făcute asupra
de alte năzuinţe. Zarea lar­ pârghiei echivalează cu acţi­
gă, pură, cu acel germen de unea curenţilor aerieni asu­
divinitate în ea, iţi întinde pra aeroplanului sau poziţiei
o mână de înţelegere. anormale a acestuia.
Simţi că poţi strivi sub Tensiunea arterială, — cir­
călcâiul dispreţului, pigmeul culaţia sângelui prin vasele
din tine. Dar visul se des­ sanguine sub o anumită pre­
tramă brusc. siune — are şi ea o mare
Hangarul aerodromului Bă importanţă, pentru că la
neasa şi-a făcut apariţia. în ­ înălţimile .mari ea creşte şi
cepe coborîrea. Cine a spus dacă e prea ridicată, poate
că aterisarea e neplăcută să-i rişte viaţa.
pentru cel neobicinuit cu — In poporul nostru — |
sborul? Nu simţi nimic iar continuă d. col. dr. Anasta­
contactul luat cu pământul siu — aviaţia este destul de
îţi trezeşte umbra de regret infiltrată, probă că la şcoala
a unui vis plăcut, sfârşit prea de aviaţie din Tecuci, vin
devreme. 1000 de candidaţi anual, ma-
—• S’au petrecut lucruri a-
tât de teribile?... îmi pune Stânga : O experienţă ţie
întrebarea d. locot. Coşo- scaunul rotativ; jos: Un grup
veanu. de profesori şi elevi ai şcoa­
Mă mulţumesc să răspund lei de pilotaj, pe aeroportul
cu un zâmbet de mulţumire Băneusa.
şi recunoştinţă.
•—- Câteodată vin şi copii
să mă roage să-i iau cu m i­
ne, şi pentrucă mi-e teamă
să nu se aplece prea tare
peste carlingă în timpul sbo-
rului îi aşed în braţele câte
unui ucenic. La Cetatea Albă
am făcut „invitaţii” sătenilor. Nimeni n’a avut curajul să
se urce, afară de un preot de optzeci de ani. Când l-am co­
borât jos, atât a fost de câştigat pentru aviaţie, încât le-a
făcut tuturora o morală, descriindu-le senzaţiile plăcute şi
mulţumitoare pe care le încerci străbătând văzduhul.
A fost apoi amuzantă scena, cum se îmbulziau cu toţii
ca să-i iau cu mine.
Dar trebue să trecem şi la lucruri serioase. Cu o zi mai
înainte făcusem o vizită la aerodromul Pipera, la centrul me­
dical al aviaţiei militare şi'civile. Şeful şi întemeetorul a-
cestui serviciu, unic în Europa orientală, — d. col. dr.
Victor Anastasiu, ne-a dat cu largă bunăvoinţă toate deslu­
şirile, căci d-sa este cel care vine pentru prima oară în
contact cu acei cari voi să îmbrăţişeze această carieră.
— Desvoltarea mare pe care a luat-o aviaţia în timpul
răsboiului — ne vorbeşte d-sa — cât şi tendinţa tot mai
crescândă de a trece în timp de pace la partea practică a
comerţului şi a trebuinţelor zilnice, cere să avem un per­
sonal navigant de încredere, pentru diminuarea pe cât po­
sibil a accidentelor. Dacă până acum un deceniu se cerea
pentru a face aviaţie oameni de sacrificiu, azi trebue să
alegem oamenii cei mai bine construiţi, din toate punctele
de vedere, oameni cari prin sângele rece, constituţia psiho^fi-
ziologică şi cumpătare în toate, să dea aviaţiei încrederea ome-
nirei, pentru a le încredinţa viaţa şi averea. joritatea voluntari, fii de săteni; la şcolile civile circa 200, iar
Pentru aceasta se cere un examen foarte riguros. Candidatul la cele de ofiţeri, între 2— 300.
este supus mai întâi examenului vederii. El trebue să cunoască Dar după filtrul examenului medical, — la care este supus
precis culorile, pentru a-şi da seama deasupra cărui teren sboară. după ce intră în carieră, din şase în şase luni — candidatul civil
In caz de pane de avion în afară de aerodrom, trebue să vadă trece la aeroportul Băneasa. La început se 'sue cu instructorul şi
bine detaliile locului pe care e silit să ateriseze. face două tururi de aclimatizare a câte douăzeci de minute turui.
Dealtminteri examinarea atât de riguroasă nu se face pentru In acest timp, instructorul poate să-si dea seama de starea de
a elimina bolnavii, cari sunt indiscutabil inapţi pentru aviaţie, emotivitate a elevului.
ci a alege din cei sănătoşi, pe acei cari au un surplus de sănă­ După aceea începe dubla comandă şi atunci începe şcoala.
tate în funcţiunea organelor lor, ca să reziste în mediul aerian Primul lucru care-1 învaţă este ţinerea liniei drept pe teren, în
de mare înălţime şi viteză. vederea decolajului. Urmează panta de decolare, linia orizon-
Deaceea facem cu el un şir de experienţe, după cea dintâi : tala_ de sbor la 150 m., primul viraj, etc. Avionul nu aterisează
Cea a scaunului rotativ, care serveşte pentru controlarea puterii decât cu vântul în faţă şi când are pană la motor, planează
atat cat poate.
de echilibrare a pilotului, pentru acrobaţii aeriene şi sboruri pe
tim p furtunos. Candidatul este învârtit cu o viteză de 20 de ture D. locot. Coşoveanu îmi dă oarecari desluşiri asupra momen­
pe minut, cu ochii legaţi, în care timp trebue să-şi dea seama telor celor mai impresionante din viaţa unui aviator, atunci
de direcţia rotaţiei. La finele experienţei trebue să stea în po­ cand pleacă singur, pentru prima oară, cu aeroplanul.
ziţie echilibrată şi să nu simtă ameţeli. — Jos pe aerodrom se face o tăcere mormântală. Toţi sunt cu
Carlinga înclinată serveşte la examinarea echilibrului static. ochii ţintă spre aparatul care-şi ia zborul. Fiecare mişcare a celui
Tot cu ochii legaţi, având poziţia din aeroplnn, trebue să-şi dea de sus e urmărită cu încordare.
seamă de direcţia în care este aşezat. Şi cu mâna ofiţerul îmi arată spre şirul de pomi, fiecare din
ei purtând o amintire, când cel nesigur pe frâna de comandă
In faţă are un goniometru, care măsoară în grade mărimea din cauza emoţiei - vine cu aparatul împodobit cu crăci
înclinării. Vine apoi examinarea reacţiunilor psiho-motorii, adică ca la nunta. Sunt cazuri când cel care a sburat singur pentru
timpul cât durează dela primirea senzaţiei până la reacţiunea prima oara, odată ajuns la pământ, abia mai poate vorbi. încetul
candidatului şi de sunt auditive, vizuale şi tactile. cu încetul însă intervin obicinuita şi stăpânirea de sine care îm­
E important pentru candidat de a reacţiona foarte repede şi binata cu o prudenţă excesivă, poate face, din fiecare din noi
precis, In raport cu viteza mare a aeroplanului, când ar auzi un un bun aviator.
sgomot anormal, sau i-ar eşi înainte un obstacol.
MARGARETA XICOLAU
p a RUMUL ce duce din China, la Macao, metropola inari-
||l timă, e năpădită de bandiţi.' De aceia şi călătorii cari
Ljyi vin din republica cerească, într’un soi de autocare,
suni prevăzători: cea mai mare parte din ei, negustori de
păsări, nu poartă nici un bar. asupra lor şi se aprovizionează
cu „patacas”, monede portugheze, la băncile din oraş. Dar
hoţii au un miros particular: cunosc omul de pe urma
căruia pot să scoată ceva, chiar dacă nu are la el o centimă,
fiindcă-] răscumpără prietenii sau rudele lui. Dacă aceştia
fac... pe surzii, li se trimite mai întâi un deget_ al_ ostate-
cului, apoi o ureche şi, în cele din urmă, capul însângerat.
Ajungând la Macao, unde marea aduce cu sine prim ul semn
de siguranţă, trecem printr’o poartă veche, fortificată, pe
care fâlfâe drapelul roşu-verde al Portugaliei: suntem la a-
dăpost ! Cel puţin de rândul acesta ! E de-ajuns un dolar
strecurat în mâna inspectorului chinez pentru paşa­
poarte, ca să scăpăm de orice lungă şi plicticoasă forma­
litate. Negustorul chinez, de cum a intrat în oraş, se în ­
dreaptă spre bancă, pentru a se aproviziona cu bani şi, cu
buzunarele doldora de „pata­
cas” se Iasă in voia tuturor Jos: Statuile lui Budha a-
nebuniilor cu putinţă: jocul, bundă la Makao.
opiul şi plăcerea sunt cele
trei divinităţi monstruoase
cari subjugă omul din pro­
vincie, îndată ce a păşit pra­
gul marilor metropole. Un
„rickshaw” (trăsurică cu
două roţi, trasă de un băr­
bat), te duce, sburând, de-a-
lungul străzilor ce se deschid
caracteristice, mărginite de
clădiri impunătoare, ale că­
ror faţade sunt decorate cu
uriaşe caractere din lemn
aurit şi sculptat şi draperii
cari înfăţişează pe zeiţa For­
tuna împărţind darurile do­
rite: e vorba de loterii ale
căror trageri se fac în fie­
care seară şi e de-ajuns să
cumperi un număr oarecare,
ca să poţi lua parte la prea
interesantul spectacol al tra­
gerii.
Da, adevărata pasiune a
chinezului e celebrul „fan-
tang” care înlocueşte la gal­
beni ruleta noastră, sau jocul

Jos: ...sunetele chitarelor


ademenesc pe trecător...

Sus: Una din cele m ai bune


dansatoare ale localului „ F ul■
Sion-lAio".

de baccara. Jocul de noroc e


adăpostit într’un fel de baracă
de târg, cu trei etaje, scăldate
în lum ină şi aurării. In prag, lu­
mea se calcă şi se striveşte. Dar
nu sunt lăsate decât persoanele
a căror înfăţişare dovedeşte că
sunt cu stare.
înăuntru, sălile sunt toate au­
rite. Intr’una e o groapă imen­
să, ovală, pe pardoseală; de jur
împrejur, o balustradă, apoi
mese şi divanuri pe care se
culcă jucătorii. Clientul, nici
n ’a apucat să-şi ocupe bine un
loc şi un servitor, eşit ca din
pământ, vine să-i ofere ţigări,
portocale şi dulciuri. Totul e
gratis, chiar consumaţiile în
barul de-alături, chiar şi patul
şi pipa cu opiu, care sunt la
spatele fiecărui jucător.
„Fan-tang”-ul e un joc simplu:
orice jucător are o despărţi-
tură proprie într’un coşuleţ de
răchită, care alunecă pe o. sfoară
întinsă şi merge până Ia groapa
ovală din pardoseală. Jucătorii
C- REALITATEA ILUSTRATA 13 Octom brie 193}
scrie un bilet, îl pune în coşu-
ie|, la locul respectiv şi-l tri­
mite la destinaţie; jos se des­
făşoară jocul. Acolo, e o masă
UN NOU CONCURS MUZICAL CU PREMII
mare cu grămezi de jetoane şi Oricine îşi poate conserva vocea. — Corespondenţe origi­
vase cu bani: oameni galbeni n a le .—Cum se va desfăşura concursul „R ealitatea Ilus­
lucrează solemni. trata“ -,,!^ C. A.“ .—Premii în bani şi aparate de rădic.—
In capătul mesei, stă proprie­ Cea mai frum oasă voce, cel mai original in s t r u m e n t , cea
tarul casei de joc, un om care
mai excepţională imprimare.
realizează câştiguri fantastice. , In seria concursurilor muzi- fon ,,Victor” , cea m ai senzatio-
Directorul jocului ia, la întâm ­ cule, dotate cu m ari prem ii, pe nalú invenţie a secolului. Éste
plare, grămezi de jetoane şi le
care le organizează revista' deajuţis să vorbeşti în fata unui
numără, patru câte patru: ră­
noastră, trebue m enţionai ca microfon, p ân ă la completarea
mân, în cele din urmă, patru, senzaţional, m a r e l e concurs p lăcii, — care are un pret mi-
trei, sau două, sau unu. Jucă­ „Realitatea Ilustrată”-,,R. C. A.”, n im — şi im ediat iţi poţi auzi
torii, în biletul lor, au scris u-
care p rin originalitatea lui, va vocea, clar şi perfect desluşit,
nul din aceste patru numere : interesa pe m ic şi pe mare, pe ca şi cum a i vorbi a doua oară.
cei cari au ghicit câştigă, cei­
bogat şi pe sărac. Iţi poţi înregistra vocea cân-
lalţi pierd. Jocul acesta neîn­
semnat, pasionează pe galbeni,
cari se ruinează literalmente,
mizând grămezi întregi de „pa-
tacas”, cari sunt înghiţite de
groapa ovală.
Chinezii, au o caracteristică Placa „Victor” pentru concurs,
originală: durerea şi înşelăciu­
nea îi face să râdă din răspu­ aceste aparate vor fi instalalt,
teri, astfel că, adeseori, sala ră­ Concursul este dotat cu muii
sună de asemenea râsete, ţiui- p re m ii în bani, şi cu o serie it
toare şi macabre. Cei cari aparate de radio ,,R. C. A ",nu­
'pierd,- de obiceiu, se consolează m ai ele în valoare de lei MMI
în paturile cu opium.
Barăcile „fan-tang”-ului nu ră­
pesc toată noaptea unui om, la
Macao: galbenii, cari sunt nişte
fiinţe de bun gust, după joc şi
P etrole
opiu se duc să-şi desfete corpul
Ha h n

1
şi să-şi înveselească spiritul la
Fat-Sion-Lao — un restaurant
vestit, unde se mănâncă cele ronlra caderel
mai bune omlete de bambii şi
pasări fără oase. Afară, tronează parului, contra
o imagine cu mai multe feţe a matrefel şl ■
prea înţeleptului Budha.
Cel din urmă popas al nopţii tuturor aleetlnnl-
e în „Rua da Felicidad”. Galbe­ lor parului.
nul vine acolo îmbătat de joc,
de opiu şi de vinurile de la Fat- Prescris de către
Sion-Lao. Strada plăcerii e în ­ eorpul medical.
cărcată, pe ambele laturi, cu
stele, dragoni, peşti fantastici şi
litere chinezeşti, toate zugră­
vite parcă cu foc. Intr’un cerc,
dela etajul al şeaselea, al celui
U f V a n i a r e tu >
mai înalt „sgârie-nor” din Ma­
t- a rm a rlllr, D r a g o r r U lt ,
cao, câteva chinezoaice tinere,„
îmbrăcate europeneşte, iniţiază
pe clienţi în dansurile ameri­
VizitaţiCoafai,Veneţia
«t» României
P a r la m r r lllr . S a lo a a d e * t

cane, în schimbul prezentării CEA MAI FRUMOASĂ


unor cupoane cari costă o „pa- Excursie în ţară
taca” duzina; în altă parte, fru­
organizată de Biroul de Voiai |
moasele cântăreţe fără prejude­
HAMBURG-AMERIKA LINIE I
căţi, din Sing-Song, înveselesc S. A. R.
cina clienţilor şi, în fine, în
altă parte se joacă sau se trag spre
loterii. Cuiu se im prim ă plăcile pe aparatele „R. C. A.”. Brăila, Galaţi, Reni,
* E vorba în p rim u l rând de
Ismail, Tulcea, Vâlcov.
tând, sau să execuţi. m uzică la
corespondenţa originală a v ii­ orice fel de instrument, piano, Tren accelerat cu locuri re­
Ultima stradă a cartierului se torului, când locul cărţilor poş­ vioară, execuţiuni de bucăţi m u­ zervate dela Bucureşti la Brăila
aşterne pe o pantă râpoasă, a- tale şi al scrisorilor va fi luat zicale la instrumente neobici­ şi retur. Luxosul vapor „PRIN-
nevoe de urcat şi plină de mis­ de placa de gramofon, im p ri­ nuite, declamaţii, im itaţiuni. CUPELE MIHAI” al S. R. D. dela
ter: căsuţe cu balcoanele în­ mată pe Ioc, expediată ca o ele. Brăila la Vâlcov şi retur. Minu­
chise şi firme sclipitoare. In sim plă scrisoare, şi ascultată de In baza cupoanelor publicate nată excursie pe cea mai pito­
prag, alte zeiţe tinere ale amo­ destinatar la aparat, aşa cum in num erile d in ,,Realitatea Ilus­ rească parte a D un ării. Plecarea f
rului, alimentează neîncetat un te-ar asculta vorbindu-i în faţa trată", citito rii noştri, vor ob­ d in Bucureşti Sâm bătă 15 Oc-1
foc. E vorba de un rit: la Macao lui. ţinea câte o reducere de 10 lei. tombrie d u p ă amiază. Reîntom- (
bântue o boală curioasă şi preo- Vin apoi felicitările de sărbă­ la plăcile mari. pentru concurs, cerea la Bucureşti L u n i 17 Oc- \
tesele plăcerii ca să alunge e- tori, care — oricine va recu­ iar plăcile m ici, care se vor tombrie dim ineaţa.
pidemia din templu, ard hârtie noaşte —• sunt m ult m ai origi­ p lăti num ai 50 lei bucata, vor Surprize, D isiracţii, Muzici
aurită (care simbolizează, după nale, transmise pe o placă de putea f i im prim ate num ai în Întreţinere complectă de primul
religia locală, însuşi aurul) ofe- gramofon, pe care încap cele baza cupoanelor din revistă. rang în tim pul voiajului cu va­
rind-o geniilor protectoare. m ai frumoase urări, spuse cu C ititorii noştri cari vor să porul.
...Din când în când, trece câte vocea clară, preferabilă obici­ participe la concurs, se vor în ­ In Vâlcov se vor vizita insink-
un „rickshaw” . în care o zeiţă nuitelor şi anostelor cărţi poş­ scrie ulterior im p rim ărilo r, ţiunile pescăriilor Statului ji
se duce să înveselească singură­ tale ilustrate. m enţionând categoria la care particulare.
tatea vre-unui bogat mandarin. C o p iii dv. cresc. Cine n’ar vor să ia parte, precum şi n u ­ PREŢUL LEI 850 DE PER­
...Intr’o încăpere trandafirie, dori ca odată cu album ul foto­ m ărul de p lă c i cu care vor să SOANĂ.
se văd din stradă trei fete ti­ grafic, care arată fazele creş­ concureze, la redacţia revistei LOCURILE SUNT LIMITATE.
nere ce-şi înşeală melancolia, terii lui, să păstreze în disco­ „Realitatea Ilustrată” str. Const. înscrierile se prim esc de pe
dansând molatec şi cântând tecă, p lăci im prim ate cu vocea Miile 7. acum la Biroul de voiaj Ham­
dintr’o ghitară triunghiulară.... copilaşului la diferite vârste? D upă cum am spus m ai sus, burg-Amerika L in ie s. a. r. Bu­
In templele acestea rafinate, Concursul „Realitatea Ilustra­ aparatele „R. C. A.” şi plăcile cureşti, Calea Victoriei S'i. Tele­
intrarea albilor e oprită; dar şi t ă C. A.” constă din urm ă­ „ Victor” se vor găsi în toată fon 304-56.
acesta e numai un fel de a toarele: ţara, şi in num ărul v iitor vom
vorbi... In toată ţara se vor instala a- da, pe lângă am ănunte m ai am ­
parate speciale de înregistrat
H. G. W. „ li. C. .4.” pe p lăci de gramo-
ple asupra concursului, indica-
ţiu n i asupra locuitorilor unde Citiţi „Magazinul“
¡=nj.N mare scandal s’a stârnit în Statele Unite când se află ex-d-nei Turnure fusese arestat sub inculparea de „bottlegging”
III că o tânără femeie din cea mai bună societate, d-na Louise atunci — paradoxala mentalitate a oamenilor secolului nostru
LSI Steedman Wilson Turnure, vara ducesei de Roxburghe, ce­ — începură a avea oarecare respect pentru acest ucenic a lui Ca-
rea divorţul de soţul său, pentru a se mărita cu un servitor dela pone, care nu mai era ţăran vulgar ci un adevărat „businessman”
una din fermele ei, Herbert Wendell care a fost arestat câteva zile titlu care în ochii lor merită mai multă consideraţie.
după căsătorie, ipentru trafic nepermis de băuturi. B. B.
Mama tinerei femei d-na Richard Wilson a murit în urma
unui atac de apoplexie şi vestea a alimentat cu aluzii sarcastice,
discuţiile saloanelor mondene din New-York şi de aiurea.
Vai, luna de miere a tinerilor căsătoriţi n’a fost de lungă du­ Un mare concurs al „Realităţii Ilustrate“
rată. Curtea federală din Charleston pronunţă sentinţa împotriva
contrabandistului, 'condamnându-l la doi ani închisoare, pentru
„bootlegging” (contrabandă). Inculpatul a făcut apel.
Premii in valoare de 100.000 iei
Dar scandalul rămâne. D-na Turnure este criticată pentru că Concursul muzical al casei „Columbia“
s’a căsătorit cu un bărbat inferior rangului ei şi care l-a fost ani
îndelungaţi servitor. „Realitatea Ilustrată” de com un acord cu marea casă m uzi­
Numele său va ifi târât în faţa tribunalelor şi publicul va pă­ cală „Colum bia” , organizează in R om ânia un mare concurs m u­
trunde în detaliile cele mai intime ale existenţei sale. zical, h. fel cu acele organizate in străinătate, la care vor putea
Tânăra femeie se căsătorise în 1925 cu David Arthur Turnure participa toţi c itito rii noştri.
şi evenimentul a fost socotit ca unul din principalele mondenităţi Casa „C olum bia” va scoate la concurs douăzeci de plăci, cu
ale sezonului, cei doi soţi făcând parte din familiile cele mai de muzica cea m ai modernă, cântate num ai în româneşte, pe care
vază ale Americei. După doi ani petrecuţi la Washington d. Tur­ cititori revistei le vor putea asculta în toate magazinele de m u­
nure a fost numit vice-consul al Americei la Praga unde se duse zică, la radio, unde vor fi transmise la date anunţate dinainte,
cu încântătoarea sa soţie. precum şi in m arile magazine de desfacere ale casei „Colum bia” ,
Dar d-na Turnure nu întârziase de a se reîntoarce în America, d in Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Cernăuţi.
sub pretextul că la Praga clima ii era defavorabilă. Ea avea dealt- Concursul constă d in alegerea celor m ai frumoase d in aceste
minteri nevoe de odihnă la ţară. Tatăl său o trimise în Carolina p lăci muzicale, care vor fi indicate pe o serie de bonuri ,ce vor
de Sud unde avea o măreaţă proprietate. D-na Turnure fu în ­ apărea consecutiv în ..Realitatea Ilustrată” .
cântată de a putea duce o existenţă sănătoasă, departe de sgo- Pentru cele m ai bune alegeri ale acestor p lăci de gram ofon,
raotul marilor oraşe. Acolo ea regăsi pe băiatul de fermă Wendell .,Realitatea Ilustrată” , de acord cu casa „C olum bia” oferă o serie
Simmons, care fusese odinioară camaradul ei de joc. Fericit de a de prem ii, in valoare de peste 100.000 lei , compuse d in tr’un- apa­
vedea pe tânăra femee pe care în adâncul inimei sale o iubia, rat de rădic „Colum bia” , aparate muzicale şi p lăci de gram ofon
fără a îndrăzni vreodată să-i arate cel m ai mic sentiment de „C olum bia”.
afecţie, Wendell se oferi să întovărăşească pe frumoasa sa stăpână Suntem siguri că acest concurs va stârni cel m ai mare in ­
în goanele sale echestre pe câmpurile fermei. teres printre cititorii noştri, a cărar singură obligaţie esle să
Ei se vedeau în fiecare zi .şi singurătatea unită cu simpatia asculte o serie de plăci frumoase şi să desemneze pe cea prefe­
din trecut, nu întârzie de a face să încolţească şi în inima ei rată.
dragostea pentru tovarăşul ei. Wendell îşi îndreptase întretimp
activitatea spre alte direcţii, decât ferma. El se îndeletnicia cu
comerţul alcoolului, mărindu-şi astfel veniturile.
Cu toate acestea el păstra înfăţişarea unui băiat modest,
care-şi câştigă cinstit viaţa şi n’avea altă ambiţie, decât a-şi aranja
pentru mai târziu o retragere confortabilă.
Puţin câte puţin d-na Turnure simţi mărindu-i-se afecţia
pentru amploiatul tatălui său. Ea încercă să facă din el un gen­
tleman, neascunzându-i intenţia de a-i deveni soţie, imediat ce
va obţinea divorţul de bărbatul său pe care nu-1 iubise niciodată.
Ea îi cumpără o garderobă nouă, ceeace provocă flecăreala
amicilor lui Wendell cari n'ar fi crezut că frumoasele haine ve­
neau dela stăpâna sa, dacă aceasta nu i-ar fi înlocuit „Ford”-ul
uzat cu o maşină luxoasă cu două locuri.
înainte ca divorţul să fie pronunţat, d-na Turnure nu vroia
să se svonească despre noutatea căsătoriei sale cu băiatul dela
fermă.
Dar agenţii de prohibiţie se întrebau cum un modest am­
ploiat are mijloace .să-şi facă haine la cel mai bun croitor şi să
posede un automobil preţios, neputând bănui că aristocrata d-nă
Turnure se interesează de un asemenea individ.
Nici-o îndoială nu mai rămânea. El făcea trafic cu spirtoase
având legături cu o bandă organizată. Ei nu întârziară a se fixa
asupra activităţii tânărului om şi îl arestară într’o dimineaţă, la
câtva timp după căsătorie prinzându-1 în flagrant delict de con­
trabandă împreună cu fratele şi tovarăşii săi.

* * #
Mama lui Herbert nu găsi nim ic uimitor în aceea că fiul său
s’a căsătorit cu bogata moştenitoare a Wilsonilor.
„Trebuia să se întâmple aşa — vorbi ea — eu am prevăzut
lucrul acesta de vreme îndelungată. Sunt amândoi de aceeaşi
vârstă. In aceeaş noapte când s’a născut băiatul meu la o sută de
metri depărtare stăpânii noştri sărbătoriau naşterea Louisei. Ei
au crescut împreună şi natural că dragostea n’a întârziat să se
nască în inimile lor.
Tocmai în ajun Wendell mi-a făcut cunoscut că se va căsători
cu d-na Turnure. Nu i-am dat nici un sfat, ştiindu-1 în stare să-şi
conducă afacerile mai bine decât mine. Dar ce este atât de ui­
mitor în această afacere? Nu sunt aţâţi bărbaţi bogaţi, căsătoriţi
cu fete sărace? Pentruce nu s’ar întâm plat ,şi contrariul? Dealt-
minteri fiul meu nu se simţia bine decât în societatea oamenilor
din aristocraţie. A fost destinul său. Ştii că familia W'ilson s’a re­
voltat, aflând de căsătoria fiicei lor cu Wendell. In tot cazul sunt
sigură că dacă fiul meu va câştiga procesul la apel, el va intra în
bunele graţii ale familiei Wilson”.
Vestea acestei mezalianţe a provocat chiar în Europa oare­
care senzaţie, dar când se află câteva zile mai târziu, că soţul
D. Ionel Marinescu, prefectul
jud . Brăila.

Excursia ziariştilor a avut urm ătorul iiin e rariu: Brăila-V âlcov-


Ismail-Canalul F ilip o iu , docul Şerban-Ghecet-Brăila.
D acă p rim a jum ătate a acestui drum a fost nu m ai interesantă:
şi a provocat oarecare desamăgire la cei cari se aşteptau să gă­
sească Veneţia la Vâlcov, F ilip o iu l şi lacul Şerban sunt minunate.
Fotografiile noastre sunt luate pe vapor şi la Vâlcov. Pentru cele­
lalte locuri rezervăm surpriza cititorilor de a li le arăta în ex­
cursiile noastre la prim ăvară.

OMNUL prefect al judeţului Brăila, Ionel Marinescu, a avut

E o iniţiativă fericită, când a invitat un grup de ziarişti, spre


a le arăta comorile de frumuseţi şi bogăţie ce se găsesc în
Delta Dunării.
Dacă toate celelalte ziare, în urma acestei invitaţiuni, vor con­
tribui prin scris, la popularizarea unor ţinuturi ce trebuesc ne-
apărat văzute, revista noastră va face mai bine: ea a găsit un loc
spre care, cu începere din primăvara viitoare să îndrepte, săp­
tămânal, trenurile de excursionişti. Canalul Filipoiu şi Lacul Şer-
ban, sunt atât de pitoreşti, încât nu există, în ţara românească, şi
desigur nici în multe ţări de pe glob, locuri mai minunate.
Miile de bucureşteni cari, în primăvara viitoare, în fiece Du­
minică, vor fi conduşi de noi la Brăila, şi de aci la Măcin, la Fi­
lipoiu şi la Lacul Şerban, vor trebui să mulţumească domnului
prefect Ionel Marinescu, că a ştiut să găsească cea mai bună cale
spre a suscita interesul publicului, pentru judeţul său.
MP
1. D u m in ic ă 2 Octombrie
o«*
a. c. a avut loc în Capitală uri
matth de foot-ball intre echi­
ftJSV pele reprezentative ale Po­
loniei si R om âniei. Rezul­
tatul a fost de 5 0 pentru
Polonia. In fotografia noas­
tră, echipa poloneză. 2. E-
chipa R om âniei. 3. O fază
d in match. 4. Armăsarul Leu,
călărit de jockeul Csillag, a
câştigat prem iul „Saint Le-
ger" român. 5. M atchul de
box pentru cam pionatul R o­
m âniei, disputat între Moţi
Spakow şi Pavelescu s’a ter­
m inat in favoarea prim ului,
Pavelescu fiin d knock-out-ai
In a noua repriză.
(F<ito~Ber5Baa-Be*Sit*5:e»}
— Meditaţie după ce cu­
tremurul s ’ a isprăvit —
IjSrSjlTIPIND, un val m’a legănat în în-
P * ll ll?nerec> orizontal, ca şi cum m’ai
lîsfisJ fi luat cu ea o mare de catifei
tăcută — şi eram atât de fericit că in
tram dintr’odată în inexistenţă ! Ideii
care rămăsese de sentinelă în turnul ce!
mai înalt al cugetului, îşi spunea că şi
în această experienţă e o perfecţie —
şi în vreme ce omul de la patruzeci de
ani înainte îşi pierde somnul, eu cre­
deam că fusesem norocosul care a gă­
sit starea de spirit ce duce instantaneu
în somn şi absenţă. Puteam adormi ca
Napoleon, poruncindu-mi.
Dar uşa garderobului, deschisă, a
scârţâit.
Această nepotrivire a fost catastro­
fală. Am sărit în mijlocul odăii, ca şi
cum cineva alcătuit din nimic dar to­
tuşi dens şi voluntar îm i umbla ne­
văzut si sigur prin odae, înzestrat nu
numai cu puterea de a închide uşile pe
care le las deschise, dar poate şi de
pofta de a^mi aprinde sau stinge lu­
mina, de a mă trage cu patul în curte
Şi >— cine ¡ştie? — de a-mi smulge limba
din beregată, afară cu măruntaele...
Am potrivit uşa la loc şi când am

Sus: D u p ă părerea autorului acestui urticol, sgărie n o rii sunt


cele m ai periculoase d om icilii, in caz de cutrem ure; st.: O
casă dărâm ată cte recentul cutremur, in peninsula Calcidică
(G recia).
luat mâna de pe ea, n ’a mai scârţâit. Dar a scârţâit din nou ca o
chemare disperată, când i-am întors spatele şi am voit să mă
depărtez.
In picioare _în_ mijlocul odăii, in’am clătinat ca arca Iui Noe
— cu toată zăpăceala universală’n cap.
Pământul se cutremura.
Aşa dar, această fiară, care doarme sub picioarele noastre
cate zeci de m ii de ani, începe deodată la ore neobicinuite să
se scarpine, să dea din coadă, să ’ncerce să se ridice din nă­
molul mărilor în care zace cu botul vârît in zăpezile Polului
Antarctic.»
Şi iată că, toate statorniciile noastre, ale zilei, ale casei, ale
simţurilor, se prăbuşesc la voia acestui pământ, care ne în­
şeală, făcându-se adormit. iCăci nu există imoralitate mai cum­
plită şi pricină mai sigură de stricare de legi, moravuri, obi­
ceiuri ca un cutremur. Dacă nici în pământul pe care umblăm
sigur, omul nu mai poate crede, pentrucă-i fuge de sub picioare
— in ce ar mai crede?... In copilul lui, în soţie, în scadentă, în
ipotecă, în el însuşi?...
_După sguduitura vicleană şi totuşi inconştientă, n’am mai putut
ramânea acasă.
M’am dus la un doctor de boli nervoase. Doctorii sunt sin­
gurii oameni care mai cultivă profesional optimismul şi deci
singurii în care până ’n clipa când închidem ochii pentru tot­
deauna, mai putem avea încredere.
t.'l (îctombrie

M’a primit cu braţele ridicate a


dezolare şi tragedie:
— Nu, dragă, de geaba ai venit
la mine! N’am nicio doctorie îm ­
potriva insomniei provocate de
cutremur! Când se clatină ţărâna,
ridică şi morţii din gropile în
care dorm. Şti bine că e cu ne­
putinţă să dăm pământului o
doctorie, care să-l potolească.
Dacă toate nările de petrol, toate
zăcămintele de cărbuni şi apă
rece nu-1 potolesc, ce injecţii i-am
mai putea face noi?...
Şi cum mă uitam la doctor cu
multă compătimire, el a declarat:
— Da, dragă, am descoperit ro­
taţia astrelor în jurul soarelui,
am isbutit să calculăm greutatea
Dreapta : Corturi în Japonia,
după un cutremur.

Dar e oare cu putintă să preschimbăm Metropolele de^beţon


si oţel cu zgârie-norii de câte 70 de etaje în sate de colonişti
si emigranţi?.. Ce va deveni civilizaţia noastra?...
Nu e cu putinţă, desigur şi nici prea nobil. Dar in zilele când
pământul va începe să se cutremure periodic, de cate doua-trei
ori pe zi, sau ne’ntrerupt nu va mai ramanea nimic din
oraşele civilizaţiei noastre constructive. Palatele se vor prăbuşi
_ si cine nu va voi să locuiască în case de scandura mica,
spre a se putea ridica teafăr de câteva ori pe_ zi dintre pereţi şi
acoperişurile prăbuşite peste el, va trebui să renunţe la orice
fel de adăpost. (Continuare in pag. 13).

Observatorul dela Filaret.

Seismograful, aparatul care înregistrează cutremurele.


stelelor şi distanţa sorilor, am început să vorbim şi să ne ve­
dem de la distanţe intercontinentale, am brazdat marile potaie,
ara cucerit aerul până la 17 km. şi vindecăm nebunia, - dar
ne este cu neputinţă să explicăm cutremurul şi mai cu seama
să ne ferim de el!.. Unde să te duci când iţi saha pamantul
sub călcâe?...
vr * .«
vr£
M’am întors acasă destul de trist. Palatele de piatră se’năl-
ţau spre stele, sigure pe temelii. Dar^ ştiind că siguranţa lor e
numai nesimţire, le-ain privit cu milă.
Din .acest dispreţ a ieşit întâia metodă de a ne apara îm ­
potriva cutremurelor. Mi-am zis §i am scris în carnet.
Nu locui în palate. Preferă o locuinţă de lernn, cu grinzi
uşoare, sau o cameră dem onlabilă. V iitorul om enirii e in cor­
turi.
13 Octombrie 1!>TJ

id ^ a S o m w iîtk jM
RACTICA sporturilor este o nece­
P sitate pentru întreţinerea corpu­
lui omenesc ? Ferestrele trebuesc
închise în timpul somnului? Trebue să
sunt puternice nu poate face rău sistemului
sanguin, încă viguros. Mai târziu însă, un ex­
ces de grăsime poate fi nefast acestuia.
Chestiunea somnului e foarte dificilă. Ast­
bem sau nu apă în timpul prânzului? fel s’ar putea recomanda unor oarecari in­
Aceste chestiuni şi multe altele sunt divizi opt sau nouă ore de somn, în timp ce
puse medicilor, dela cari se primesc altora le-ar dăuna mai mult de şase ore de
răspunsurile cele mai contradictorii. odihnă. Totul depinde de modul cum func-
Nimic pe lume <nu provoacă mai multe Jos: Un curs de gimnastică
contradicţii ca problema întreţinerii suedeză; st. : Pentru a-şi putea
corpului omenesc. Exerciţiile fizice — controla mişcările, vâslaşele au
declară anumiţi medici — sunt atât de instalat in faţa lor o oglindă.
utile încât nefăcându-le, eşti condamnat
să fii totdeauna bolnav. Alţii pretind contrariul că
exerciţiile epuizează inima şi că indivizi cari au a-
eest organ oricât de puţin slăbit, nu trebue să se
dedea la nici un fel de exerciţiu.
A dormi cu ferestrele deschise este recomandaţia
unui oarecare număr de persoane, aerul fiind un
excelent stimulent, degajând atmosfera de necură­
ţeniile ei. Alţii sunt de părere că a lăsa ferestrele
deschise în timpul nopţii, este mijlocul cel mai
sigur de a căpăta guturaiuri şi bronşite.
Faceţi băi de soare, pentru ca să fiţi sănătoşi
— au povăţuit până acum medicii. Dar iată că
de câtva timp o campanie vie este îndreptată
contra razelor solare, responsabile de multe
rele.
Nu ştii cui să dai crezare, dorind să cunoşti
formula definitivă pentru a fi sănătos, căci
sănătatea şi fericirea nu sunt ele strâns le­
gate şi nu influenţează considerabil una pe
cealaltă?
Toată lumea e de acord că o greutate ex­
cesivă este u t i isvor de mari primejdii. Cu
toate acestea se afirmă că persoanele pu­
ternice se bucură de mai multă sănătate
decât celelalte. Totuş cea mai bună for
inulă este să te îngraşi până la
vârsta de_ patruzeci ani şi să slă­
beşti după aceea. Dar aci stă toată
dificultatea...
Un surplus de greutate când
corpul este tânăr, când membrele

ţionează două glande din


corp: glanda tiroidă şi
glanda supra-renală. Dacă
acestea sunt prea active,
persoana nu are nevoe
decât de câteva ore de
somn, iar dacă nu func­
ţionează bine, orele supli­
mentare de somn, sunt re­
comandate.
Ca şi între fericire şi să­
nătate există relaţii foar­
te strânse între acţiunea
glandelor şi somn.
Nu numai activitatea
sau inactivitatea glande­
lor creează o tendinţă de
a dormi fnai mult spumai
puţin, ci a dormi mai
mult sau mai puţin, după
funcţionarea glandelor fie­
căruia, are © influenţă i-
13
13 Octombrie 1932 REALITATEA ILUSTRATA

mediată asupra sănătăţii in d i­


vidului. Dacă o persoană ale că­
rei glande funcţionează încet,
doarme cum trebue, glandele
vor funcţiona cât mai normal
şi nu Tor întârzia de a-i resta­
bili echilibrul sănătăţii.
0 altă contradicţie, care de-
altminteri e uşor de explicat, \
priveşte chestiunea apei. Anu­
me medici recomandă a bea
cât mai multă apă în tim pul zi­
lei. Alţii sunt de părere că apa
multă în timpul prânzului pro­
voacă dilatări şi împiedică e-'
ficacitatea digestiei.
E probabil ca aceste două
puncte de vedere să fie drepte.
Depinde de organismul fiecă­
ruia. In ceeace priveşte practi­
carea sporturilor tot ce poate fi
recomandat unuia, poate dăuna
altuia.
Iată pentru ce părerile dife­
rite pot la prima vedere să ne
uimească. Aceasta depinde de
stimulentul de care are nevoe
zilnic corpul fiecăruia. ^ .
Astfel o persoană înaltă şi
slabă, la care circulaţia sânge­
lui este insuficientă probabil
pentrucă arterele şi vasele san­
guine sunt subţiri şi lungi, are
nevoe de exerciţii zilnice, pen­ O am ericană şi-<i consslru il un cort clin sti d ă , in care lace băi de toare.
tru a activa circulaţia sângelui. mult mai slab căzând cu uşurin­
Câteva contradicţii care nu sunt insolaţia şi durerile de ri­ Ca şi în privinţa somnului,
nichi. Ele se produc în urma u- totul depinde de organismul ţă. Atunci cum sunt razele • fa­
se pot explica, sunt cele ce se
nei prea lungi expuneri a cor­ fiecăruia, ştiinţa medicală ne- vorabile capului, când produce
raportă la utilitatea razelor de
soare şi a razelor ultra-violete. pului la soare, ori in faţa raze­ putându-se pronunţa în mod de părului atâta rău?
lor ultraviolete. finitiv. Pc de altă parte s’a do­ Medicina încearcă să explice
Aceste raze sunt absolut necc- toate contrazicerile şi să ajungă
sare pentru menţinerea sănătă­ Se pare că aceste raze, care vedit, cu toată recomandaţia
sunt necesare pentru produce­ medicilor, de a umbla fără pă­ la o formulă definitivă, care ne
ţii — afirmă unii experţi. In a-
rea vitaminei D. ori pentru des- lărie pentru higiena capului, va ajuta să cunoaştem mijloa­
• cest timp s’a dovedit că ace­ cele de urmat pentru sănătatea
leaşi raze pot avea câteodată voltarea oaselor, sunt prim ejdi­ razele solare sunt totuş prim ej­
repercusiuni supărătoare, l i ­ oase pentru alte organe, cum ar dioase pentru păr. Dăunează nu corpului nostru.
fi rinichii. numai culoarei. ci el devine ' VET.
nele din efectele dezastuoase

Cum n e p u te m a p a r a
îm p o t r iv a c u t r e m u r e lo r
Meditaţie după ce cutremurul s ’a isp ră vit
(Urmare din pag. 11)
Dar metoda de mai sus nu nu mai fii ridicol cel puţin, ai
mă mulţumia şi din altă pri­ tras pardesiul peste cămaşă, ai
cină: se bizuia pe o presupu­ coborit într’un suflet toate cele
nere, adică pe o irealitate, pe şase etaje, fără siguranţa că e-
o minciună. Pământul nu e încă tajele nu se vor lua după dum­
prins de nici o febră şi de nici neata şi nu-ţi vor cădea în cap.
un delir care să-l zgâlţâe neîn­ Trotuarul în noapte se legăna
trerupt, ca frigul pe un câine şi el, sentimental, în ultimele
miţos, iarna, eşit dintr’o băl­ spasme. Apoi întreg universul
toacă. Slavă Domnului, stă încă a înţepenit la loc.
bine pe loc, pământul - — deşi Spre ziuă, când te-ai urcat în
are din când în când şoyăeli şi cameră ţi-ai dat seama că nu
ameţeală. fuga te-a scăpat, ci un anumit
Care e metoda cea mai prac­ grad de oscilaţie care n’a depă­
tică împotriva cutremurului şi a şit cercul punctului de gravita­
fricii — in actuala stare a ner­ te al clădirii — şi chiar pe tro­
vozităţilor pământului?.. tuar sau în mijlocul drumului
— Foarte uşor de găsit! mi-a dumneata care te credeai ocro­
răspuns raţiunea, în vreme ce tit ai fi putut fi spart, sub cul­
Vase şitigăi curăţaţi cu
intram în casa mea. Ce-ai făcut mile prăbuşite ale palatelor, ca
acum doi ani, când locuiai la un ou de bibilică... De ce ai
etajul al şaselea şi deci perico­ mai fugit?... Aşa e că ai făcut o
lul unei prăbuşiri era cu mult prostie?...
A trebuit să dau dreptate ra­
mare uşurinţă
mai mare?... Te-ai repezit pe
scări în jos, în cămaşă de noap­ ţiunii şi am formulat îndată
te şi cu picioarele goale. Noroc a doua metodă (şi, cred, cea
că nu te-ai întâlnit decât cu mai bună) de apărare împotri­
prin VIM !
domni speriaţi, în dreptul uşi­ va cutremurului de pământ:
lor cu lumânări aprinse în O ri care ar fi etajul la care
mână. (Nici o doamnă: se pare locuesti, nu da fuga în stradă.
că doamnele nu dorm niciodată Pericolul e de acelaş grad şi de
mai adânc şi mai plăcut, ca ’_n aceiaş calitate pretutindeni. In

VIM
timpul cutremurelor de pă­ caz că ondulaţia trece de gradul
mânt!) Şi-ţi sta destul de rău, 9 şi casele se prăbuşesc, num ai
în panică şi gol. Cutremurul în ­ în tâia lovitură e m ortală - ce­ ¿ S , '" " " ~
cetase înainte ca dumneata să lelalte nu m ai produc n ic i un . "%!!'"■ iiimtwiiH ¡
fi ajuns la etajul patru, în goa­ fel de durere sau impresie. \
na după salvare. Erai deci sal­ ... Şi împăcat în cugetul meu ,, iuihiu
vat, fără voe. Te-ai întors în o- de această meditaţie, care armo­
daia dela etajul şase... nizase natura cu raţiunea, .m’am
Ai făcut o greşeală, căci după culcat fără fri< ?. şi am adormit
câteva secunde cutremurul a re­ buştean.
început şi mai bătăios. (>a sa F. AI)ERCA
CURĂŢA TOTUL Hi, ««/»«»»»
miiunUj
14 r e a l it a t e a il u s t r a t a 13 Octombrie 1H3Í
ialllll lltll||l
rr
lin ii llllllf Llhiiiïiiiitti h.„.
llliil lili Ih il
D N proverb chinezesc spune:
„Farmacistul care vinde
___medicamente, trebue să
aibe doi ochi; medicul care le
prescrie, unul, iar pacientul
chiar cu ochii musculiţelor află­ are câte un leac pentru orice
toare în scursorile depuse de boală.
liliecii de noapte. Un asemenea
Oare animalele nu se vinderi
dela sine şi nu găsesc în natură
Sunt ierburi care fac să dis­ instinctiv, o lecuire a rănilor şi
medicament se administrează pară ca prin minune frigurile a multor suferinţe?
intern, preparat cu grăsimea fi­ malarice, iar altele care opresc Farmaciile chineze sunt şi po­
care le înghite, nici unul!” catului de porc, sau extern, sub orice delir. O cataplasmă specia­ sturi de ajutor imediat şi de
In China, cu cât cineva e mai forma de injecţie. lă, pusă pe inimă, poate scăpa multe ori farmaciştii „operea­
considerat^ de către aproapele Balele de broască sunt cele pe chinezi de cele mai grave a- ză” in stradă.
lui, cu atât e mai mare suma mai indicate în cazurile de în ­ fecţiuni cardiace. Orice rău are
ce-o cheltueşte cu doctorii şi târziere a desvoltării, iar „câr- şi remediul lui miraculos. Trad. de G. K.
doctoriile şi de aceea, farmacii­ câiagul” (cel cu o mie de p i­
le. _ în republica cerească, sunt cioare) se foloseşte în multe re­
prăvălii elegante şi atrăgătoare, ţete, mai cu seamă la leşinuri.
decorate luxos şi bogate în vi­ E de-ajuns să se deslipească
trine strălucitoare. Exteriorul e
de_ obiceiu căptuşit cu lemn
smălţuit în lac roşu sau cu aur
şi împestriţat cu desenuri fan­
tasmagorice. îndată ce ai trecut
picioarele şi capul insectei, să i
se ardă corpul şi prefăcut în
pulbere, se administerază disol-
vat.
Boale de gât, laringita şi fa-
■ANTESIURI PENTRU

pragul prăvăliei, ochii întâlnesc


o firmă mare, aurită, pe care, cu
litere foarte mari, se poate citi
numele farmacistului, având de
desubt câteva maxime ale lui
ringita, se lecuesc cu limba lu­
pului, iar abcesele cu pielea de
şoarece, care are proprietaăţi
miraculoase; cel mai bun reme­
diu pentru boalele de ficat e
KlMONOURI
Budha sau alt filosof oriental. constituit din fierea porcului,
Vase cu flori şi scaune mici, pe când albeaţa din ochi se vin­
sculptate, împodobesc farmacia. decă cu fierea şarpelui.
Medicina chineză e o medici­ Şi medicina de răsboi se folo­
nă... naturistă: totul din natură seşte de asemenea remedii: cre-
poate să fie întrebuinţat pentru erul de capră e leacul cel mai
sănătatea oamenilor şi nimic bun pentru rănile pricinuite de
nu e prea respingător ca să nu armele tăioase, pe când pentru
fie sănătos: unghiile femeilor şi acelea făcute de armele de foc
a copiilor sunt fără pereche se procedează într’un mod ori­
pentru tămăduirea abceselor ; ginal: de vreme ce mercurul are
urina copiilor, amestecată cu facultatea să disolve metalele, i
sulfat de calciu şi sare obişnui­ se dă rănitului să înghită puţin
tă, se vinde după evaporare, în argint viu, în aşa fel ca glonţul
pişcoturi cristalizate, având un care se ascunde în carne, să se
gust sărat şi se întrebuinţează topească!...
:u succes împotriva slăbiciunii LO
Farmaciştii chinezi nu vând
?i a bolilor de rinichi. In unele pe credit; calculează cât poate %
•azuri, se prescriu fire de păr, să coste medicamentul lor şi cer
jrăjite plata anticipată. Sunt maeştri
Chiar şi animalele dau multe — pregătirea
în r- pachetelor şi pa
pa-
naterii prime farmaciştilor chi- .cheţelelor şi în a socoti cu o
np7i
nezi. Tn tterapeutica
In o i ’ o n o i i t i n n Chinei, „o-
„ p h iiil m n r n p i A ~ ______
chiul măsuri de miligrame.
poterapia” sau „doctrina sem­ Numai cu mirosul deosibesc
nelor” are o influenţă conside­ calităţile felurite ale ierburilor
rabilă. Chinezii afirmă că natu­ şi despart flori, plante şi rădă­
ra ar fi indicat un leac pentru cini, cu o precizie nespus de
fiecare boală, prin mijlocirea u- mare.
nor ajiumite analogii de formă : Rădăcina de Gin Seng e foar-
aşa, de pildă, se prescrie faso­ te_ preţioasă şi uneori, ajunge
lea pentru dureri de rinichi, până la o valoare de douăzeci
fiindcă are puţin forma unui ri- şi cinci de m ii de lei bucata.
nlchiu şi atunci când pentru Un medic european care a
vre-o afecţiune intestinală tre­ studiat cu de-amănuntul medi­
bue un nutriment uşor, se reco­ camentele chineze,' afirmă că
mandă carne... de raţă, fiindcă F iii Soarelui n’au pereche în
ea pluteşte pe apă şi e socotită descoperirea darurilor farma­
prin urmare „uşurarea ideală a ceutice cu care e înzesctrată na­
stomacurilor delicate” ! tura.
Vitrinele farmaciilor chineze Chiar şi despre doctori, chi­
sunt pline cu coarne de cerb... nezii au ipărerea lor proprie: îi
autentice şi pulverizate; ele con plătesc numai în cazul când vin­
sţituesc, pentru F iii Soarelui în- decă bolnavul... Dacă pacientul
săş baza medicinei; sunt un re­ moare, medicul n ’are drept la
confortant fără pereche în ca­ nici o centimă!
zuri grave de slăbiciune sau e- Abia către secolul al XVI-lea,
puizare nervoasă. De obiceiu, învăţaţii chinezi au început să
se iau cu rachiu de orez. Fire­ ia contact cu colegii lor din Eu­
şte, costă foarte scump: o pere­ ropa, astfel că, în modul acesta,
che frumoasă de coarne de cerb medicina şi farmacia s’au des-
nu se cumpără cu mai puţin de voltat în chip considerabil.
trei hârtii a câte o sută şi cele Scrierile lor medicale sunt foar­
mai căutate sunt acele care pro­ te interesante, deoarce conţin
vin din împrejurimile oraşului profunde şi originale observa-
Peking, unde cerbii sunt cres­ ţiuni de botanică, zoologie şi
cuţi în parcuri speciale, tocmai farmacie.
pentru comerţul coarnelor, care Aceste prea importante şi pă­
sunt tăiate odată pe an, cu mul­ trunzătoare observaţiuni au dat
tă îngrijire, spre a nu răni ani­
malul, cu ajutorul unui fier în ­
prilej de desvoltare uzului far­
maceutic şi ştiinţific al săruri­
lor de mercur şi arsenic, trata­
Lfl VULTURUL DE MARE
roşit în foc.
Ca să aibă... efectul dorit,
coarnele trebuesc să provie dela
mentului leprei cu sămânţă de
„chaulmoogra” etc., etc. CU PESTELE IN QHIflRE
un animal încă viu; în cazul In ultiifiele decenii, chinezii
contrariu, s’ar putea produce — cu mult înaintea japonezilor
turburări grave în organismul — au participat la cercetări şti­
omului, ca hemoptizii incurabi­
le roaderea gingiilor si a nasu-
Ua .
Boalele de ochi, în special
inţifice organizate de popoare
civilizate, rămânând totuş cre­
dincioşi leacurilor tradiţionale,
oferite de natură care — apun
TfcJibrÂtinmiiitC?
conjuctivitele, se tămăduesc orientalii — în m ărinim ia ei str. bazac A i 5TR.CAR0L 76-78’80 62 ^STR. HALELOR21
Dreapta : Noua prom oţie de
ofiţeri de adm inistraţie, la de­
punerea ju răm ântulu i. Jos: Sub­
ofiţerii pensionari, adunaţi la
Bucureşti în Congres, au depus
o coroană la M orm ântul E roului
Necunoscut. Mijloc dreapta: As-
pect dela înm orm ântarea gene­
ratului C oandă: oficialităţile in
fata sicriului.

Jos: In parcul D om eniilor s’a inaugurat de curând un


bust al lu i Alexandru Con»tantinescu. Dreapta jos: Recent
s’a inaugurat in Capitală, o expoziţie a fructelor.
7) (jos) şi 8 (dr. sus): Două grupuri de ofiţeri cori
tiu luai parte Iu manevrele dela Roman.

î- C if s ■

'

. u Sus. lf y e_ e Şi com andanţii arm atei d is cu tân d in tim pul unei pauze a manevrelor in tr’o mirişte
. ^*ngă fiornan. 2) Jos: (reneralul Gorsky dând Stive ranului explicaţiuni cu privire la operaţiunile tac -
Uce. 3) Dr. jos: Regele lu â n d masa în m ijlocul ofiţerilor.

tl'oto- Berman-Realii*» ca)


/ i ) Jos: Regele Carol înconjurat de ofiţerii superiori, indreptăn-
du-se spre câm pul de manevră. 5) Sus: Regele în m ijlo c u l com an­
danţilor de armată, urmăreşte operaţiunile tactice ale manevrelor. 6)
Stânga: Regele, d. General Gorsky şi d. m inistrul al armatei, GeneraI
Sam sonovici com entând exerciţiile.
E drept că, precum se spune în limbaj poetic, norii tul conservării. Jocul este primejdios. S’a făcui
plutesc încă la orizont, grei ca nişte abdomene de 'lovada între 1914 şi 1918 că poţi şti despre
obezi, sau asemenea unor ciorchini. Şi e drept el când şi cum începe, dar nu în ce chip
că pe drumul armoniei universale, s’au făcut isprăveşte, — şi, mai cu seamă, cum.
paşi de rac. Bilanţul a patrusprezece ani de Încât e preferabil să-l transformăm în
conferinţe în foruri somptuoase, în cari gogoriţă, în instrument de spaimă,
conducătorii popoarelor au consumat cer­ dar nu şi de executare.
neală, vorbe şi icre negre, e aproape fali In câte rânduri nu era pe cale
mentar. Tratatele au urmat tratatelor, să se dezlănţuiască? Şi
chipurile pentru a le completa şi în­ de câte ori complicaţiile
tări, dar în realitate anulându-le prin nu ajunseseră între po­
articole şi aliniate introduse de către poare atât de încordate,
unele din părţi, cu gândul şiret al tra- încât altă ieşire decât a
încăierării, părea că nu
mai este? Şi totuşi, în ul­
timul moment pumnul s’a
desfăcut, pentru simplul
motiv că momentul acesta
era şi momentul marei
înţelepciuni.
Cronica anilor pe cari
i-am trăit de la încheerea
păcii şi până astăzi, cu.
zarva, cu neînţelegerile

Stânga: Armata am ericană în­


cearcă un nou gaz de luptă ;
sus: B iciclişti englezi, purtând
m ăşti contra gazelor; idreapta :
A rtileria italiană de munte, la
manevre în Al pi.

gerei pe sfoară a celorlalte


părţi.
E drept că înarmările con­
tinuă, că imnurile de pace alter­
nează cu discursuri ameninţă­
toare, că mâna întinsă în semn
de conciliere şi de frăţie se
transformă în pumn.
Dar atât. Căci, adevăr vă spun
vouă, răsboi nu va mai fi. Nu
pentrucă in conştiinţa celor ce
l-ar putea provoca a înflorit
creanga simbolică de măslin,
dar pentrucă în această con­
ştiinţă s’a înfipt aşa cum se în­
fig colţii unui z.ăvod, instinc-
şi Japonia s’a stins mai înainte de a se jumătate conferinţele internaţionale se
declara, iar agenţiile telegrafice nu mai străduesc să găsească soluţii, nu atât
au de înregistrat astăzi decât răsboaiele pentru cele cărora crunta încăierare nil
săptămânal isbucnite în statele Americei le-a putut găsi, cât pentru celelalte, mul­
de Sud, care ţin, prin eroismul şi inte­ tiple, pe cari le-a stârnit el, răsboiul.
ligenţa lor, să amintească anecdota mar- Popoarele nu uită, şi avem pentru a-
silieză cu şerpii ce s’au devorat re­ ceasta o dovadă in literatură şi în toate
ciproc. celelalte manifestări de artă cari, înfă­
* * * ţişând icoane din răsboiul trecut, găsesc
Răsboiul e declarat de către qonducă- în conştiinţa colectivă un ecou totdeauna
tori, însă nu ei îl fac. II fac popoarele, vibrant.

St. sus: Puntea de com andă a u n u i cru ­


cişător am erican, văzută printre două tu­
n u ri; dr. sus: O revistă m ilitară în faţa
palatului Buckingham d in Londra, dr. :
lor, cu grupările şi regrupările de forţe, 0 torpilă m ontată pe un avion; jos: Lan­
cu tratatele cari puneau temelia unor a- sarea torpilei în p lin sbor, deasupra apei.
îianţe dizolvând altele, ar putea să suge­
reze spectacolul animalelor domestice,
care se pândesc, se urmăresc, dar care nu
se încaieră, ştiind că, din bătălie, vor ieşi
deopotrivă de scărmănate.
A fost într’adevăr un răsboi, cel de anul
trecut, dintre China şi Japonia, dar s’a
terminat repede căci proporţiile lui depă­
şiseră îndată, prin atrocitate, aşteptările
taberelor în luptă. Răsboiul dintre Soviete

şi acestea refuză pretutindeni invitaţia Fiindcă el a fost un spectacol deopo­


graţioasă de a se sinucide. Căci ele au trivă de crud şi de urât. Luptele de altă­
tras din experienţa ultimei încăierări dată, cu desfăşurări impresionante de
colective învăţământul, că răsboiul nu e forţe vii, luptele care dădeau prilej de
numai o monstruozitate, dar şi o prostie. afirmare individualităţilor, încrucişările
In prim ul rând, răsboiul nu rezolvă de lănci ale cavaleriei şi atacurile la
niciuna din problemele, pentru a căror câmp deschis ale infanteriei, bătăliile în
dezlegare se recurge la el, ci dimpotrivă, ritm de goarne şi de tobe, cu întreaga
le complică şi le înmulţeşte. recuzită răsboinică, a cărei etalare o ve­
Câte chestiuni stăteau pe tapetul poli­ dem astăzi numai la parade şi pe scenele
ticei mondiale înainte de 1914, şi câte de revistă, — au lipsit în ultimul răsboi,
stau acum? De aproape un deceniu şi unde oamenii au fost reduşi la rol «le
20 REALITATEA ILUSTRATA 13 Octombrie 1932

cârtiţe în tranşee şi unde cuvântul l-au avut aparatele grele de


oţel şi de fontă, cu tragere mai lungă şi calibru mai greu.
A fost, precum spunea Wells, un răsboi fără glorie, în care duş­
manii se ucideau fără să se vadă măcar, în care primejdia venia
oarbă de sus, de sub pământ, din spate şi din faţă, căci nu oa­
menii dictau, ci armele lor.
Altădată răsboiul era o exhibiţie de uniforme şi armamente,
iar mai târziu era o demonstraţie sportivă. Tehnica modernă l-a
transformat într’un spectacol, a cărui hidoşenie demnitatea umană
o respinge. O grindină de gloanţe, pe front, nu trezia atâta in­
dignare, cât un obuz cu gaze, sau cât un proectil căzut dincolo de
fronturi, în regiunea unde populaţia era paşnică.
Imaginea ultimului răsboi a fost prinsă admirabil de către un
pictor englez, care nu a creionat oameni, ci numai avioane, tu­
nuri şi tankuri. Ba da, şi oameni, dar aceştia mici, — liliputani
alături de Guliveri uriaşi.
Acesta e răsboiul. Sau, mai bine spus, acesta a fost. Iar imaginea
celui de mâine este infinit mai respingătoare, căci potrivit" teh-
nicei cunoscute până acum, răsboiul viitor nu va mai fi nici
măcar al fontei şi oţelului brut, ci al gazelor şi al microbilor. Va
fi răsboiul chimic, purtat pe distanţe, nu de zeci, ci de sute şi m ii
de kilometri.
Lecţiile date populaţiei în diverse ţări, pentruca ea să ştie cum
să se ferească de gaze, dovedesc panica pe care simpla perspec­
tivă a răsboiului de mâine o stârneşte de pe acum. Şi nu este
nevoe de-o imaginaţie laborioasă, pentru a ni-1 închipui aşa cum
în realitate ar putea să fie răsboiul acesta care nu mai este ela­
borat în cabinetele de stat-major ci în laboratorii.
Sunt câteva luni de când noi am desprins ca pe-o monstruoasă
curiozitate, dintr’un ziar, telegrama aceasta:
„Washington (Rador). — Senatorul Frazier a cerut parlam en­
tului instituirea unei com isiuni secrete, care să examineze o in ­
venţie m enită să revoluţioneze toate metodele războiului.
D upă cum arată senatorul, această invenţie perm ite distrugerea
- „ ^ Q Q p smiling!“
p rin explozie sau p rin incendiu a oraşelor sau forţelor inamice,
de la o distanţă de peste 1500 km. De la o distanţă'de sute de k i­
lom etri pot fi distruse cuirasatele cele m ai bine înarmate. Apa­
-„Surâde întotdeauna!“
ratul de distrugere poate fi pus în acţiune num ai de câţiva ou-
meni. este d evi z a americanelor.
Inventatorul, originar din Stam ford (Connecticut) se numeşte Arată-ţi mereu d i n ţ i i tăi
Rarlow şi a m ai inventat şi alte diverse aparate de bom barda­ albi 51 trumoşi. Este o dova­
ment. El ar f i dispus să cedeze invenţia sa Statelor Unite” . dă de sănătate şi curăţenie,
Telegrame cu un conţinut întrucâtva la fel aţi citit şi d-voastră, tot ce face f e me e a mai
în anii din urmă, prin ziare. Dar descoperirile acestea sunt de
natură, nu să alarmeze, ci să infiltreze convingerea, că în ultimă atrăgătoare.
instanţă, ele vor avea ca rezultat, nu asasinarea umanităţii, ci Păstrează-ţi această podoabă
uciderea monstrului în al cărui serviciu ar vroi să se pună. „RAS- întrebuinţând chiar de-acum
BOIUL VA UCIDE RĂSBOIUL...”
Ei da, ştiinţa şi technica, aducă ndu-1 în gradul de ultra-desă-

PERIOD
vârşire în care e acum, — în realitate l-au suprimat.
Cine are curajul să-l dezlănţuiască într’adevăr?
Amintiţi-vă că oridecâteori un conflict între două sau mai multe
naţiuni trecea dincolo de stadiul intim idărilor, el era brusc oprit,
dacă nu de taberele învrăjbite, de celelalte naţiuni, care îşi amin- BAJTA DE DINŢI IDEALA'
tiau experienţa de altădată şi care, înlăturând focul din casa ve­
cinului, înlăturau primejdia ce le ameninţa şi pe ele.
_Tari pe această convingere, se impune s’o infiltrăm colectivi­ R E P R E Z E N T A N Ţ A G E N E R A L A P E N T R U R O M Â N IA : P A R F U M E R IA
tăţii, pentru a o smulge d in teroarea paralizantă a unei even­ „ B E R Y L L O N 14. B u cu re şti Str. C aragiale 39
tualităţi, care în niciun caz nu se poate înfăptui. Pot să-şi pună
piedici* diplomaţii, în forurile lor, şi pot contribui cât vor la per­
petuarea incertitudinii. Pintenul demagogic poate da, oricât, im ­
bold masselor, asmuţindu-le. O literatură de învrăjbire şi de glo­
rificare a anumitor virtuţi se poate întinde pe cilíndrele oricâtor
rotative.
Totul sună fals şi totul se opreşte exact în punctul dincolo de
care inconştienţa şi brutalitatea ştiu că nu e bine să treacă, de­
oarece din punctul acela se deschid sancţiunile. ION PAS

UN NOU M ARE C O N C U R S
PREMII DE 2o.ooo LEI
„REALITATEA ILU STRATA” de comun acord cu marea casă
de parfum erii „B E R Y L L O N ” , organizează un nou concurs original:
In cutiile tuburilor de pastă „ PER LO D O N T ” , — fabricată de
firm a de m ai sus, — se găsesc im prim ate pe câte o foaie volantă,
patru versuri, care trebuesc complectate cu câte două cuvinte.
Răspunsurile se vor trim ite pe adresa „REALITATEA ILU ST RA ­
Afi observat ridurile mici
TA , strada Const. Miile 7, cu menţiunea pe adresă: pentru con­
cursul „PER LO D O N T ” . in colţurile ochilor D vs?
Fiecare cititor al revistei noastre poate participa cu atâtea sanse Acestea sunt semnalul slăbirei moliculelor pielei!
câte bon uri va trimite, la prem iile de 8000-5000-2000 si cinci a
1000 lei, pe care le oferim. Crema Mouson este mijlocul încercat în m ilioane de cazuri
I rage rea prem iilor va avea loc la o dată pe care o vom anunţa pentru a întreţine o piele tâ n â ră , n etedă şi înviorată.
ulterior.
Masaţi în fiecare seară cu îngrijire pielea Dvs., cu
Crema Mouson. In timpul nopţii, grăsimile balsamice ale
Doriţi să fiţi în curent cu tot ceiace este nou şi Cremei Mouson curăţă şi hrănesc pielea Dvs., preîntâm ­
modern în domeniul parfumeriei şi al toaletei V ’ p in ân d pronunţarea vremelnică a ridurilor.
Voiţi să cumpăraţi cu preţul cel mai con­ începeţi deci chiar astăzi îngrijirea pielei Dvs. __
venabil toate articolele de D r o g u e r ie cu Crema Mouson.
şi toate S p e c ia lit ă ţ ile F a r m a ­
c e u tic e străine şi i n d i g e n e
V i z i t a ţ i D ro g u e ría P H A R M O N B răţianu 3
C R E M E rfig p
Decupând aceasta reclamă obţineţi 10 o/o rabat la cumpărare

PENTRU BORS
F L O A R E A DE TA R A TE H E R D A N
SI B A E
Să p unurile Mouson
MOUSON sunt neîntrecute în calitate
Recentele funeralii oficiale un colier de perle de o foarte avere. La moartea sa, ex-regele Cu toate acestea Augustina i-a
ale ex-regelui Manuel al Portu­ mare valoare. Indignarea în avea o rentă de 200.00 livre a- fost devotată până la sfârşitul
galiei ne reamintesc romantica Portugalia fu enormă. Cadouri nual. (120.000.000 lei). zilelor sale. Anii cari au urmat
sa aventură cu marea artistă unele mai preţioase decât altele * * * au consacrat gloria lui Gaby
Gaby Deslys care a avut succe­ urmară colierului, astfel că dan­ Dar isprăvile ex-regelui nu Deslys, al cărei nume şi faimă
se ani îndelungaţi, pe scenele satoarea se găsia într’adevăr a- întârziară de a ajunge Ia ure­ traversară mările.
marilor capitale. coperită de bijuterii. chile mamei sale, regina Ame- O numiau ..regina fără coroa­
La vârsta de 18 ani Manuel Influenţa Gaby-ei Deslys asu­ lia. Când mai târziu fiul ei pre­ nă”. Frumuseţea ei devenise le­
II s’a urcat pe tronul Portuga­ pra regelui câştiga din zi în zi zentă pe tânăra Gaby, furia re­ gendară.
liei. înalt bine legat, cu o înfă­ tot mai mult teren. Nu exista ginei atinse culmea. Nimeni nu ştie care era origi­
ţişare foarte plăcută şi cele mai nea exactă a Gaby-ei Deslys dar
elegante maniere, el cuceria pe se crede că după adevăratul său
toţi din preajma lui. nume, ea se chema Gaby Des
Domnia nu-i fu de lungă du­ Lys şi că s’a născut la Marsilia
rată. Detronat el îşi acceptă des în 1883. Această credinţă e în ­
tinul cu resemnare stabilindu-şi tărită prin faptul că ea murind,
noua reşedinţă la Londra. îşi lasă averea întreagă, preţui­
Se ştie ce sfârşit neaşteptat a tă la trei milioane dolari, so­
avut, după ce a asistat în liniş­ cietăţilor de binefacere din
te la un match al lui Helen Marsilia.
Wills la Wimbledon. După moartea ei, pretinse ru­
In acest an care este al două­ de veniră să-şi reclame dreptul
zeci şi doilea al exilului său şi Ia moştenire, afirmând că ea se
ar fi sărbătorit a patruzeci şi numia Madeline Caire sau Ed-
treia aniversare. Regretatul su­ wige Navratil, de naţionalitate
veran care avea — se zice -— ungară.
mai mult de douăsute de m ii li­ Gaby Deslys a jucat la Winter
vre venit anual, ducea o exis­ Garden din New-York, cu patru
tenţă foarte largă şi nu era ser­ inii de dolari pe săptămână.
bare mondenă la care să nu fi Mai înainte ea apăruse pe scena
luat parte. Dealtminteri fiind dela „Alhambra” din Londra,
un gentleman în toată accepţiu­ unde interpretase cu mare suc­
nea cuvântului, persoana sa era ces „Les debuts de Chichine”.
cea mai căutată printre oamenii Dar în epoca aceia se ştie ce
aristocraţiei londoneze. scandal provoca vederea pe sce­
nă a picioarelor abia descope­
* * * rite.
Era în luna Iulie a anului
1909 când Manuel o întâlni Apariţia artistei cu o jupă pu­
pentru prima oară pe Gaby ţin deasupra glenselor stârni
Deslys. Ea era în epoca aceea indignarea mamelor de familie
o dansatoare, de care abea în­ Gaby Deslys şi regele Manuel a l Portugaliei. şi a oamenilor ipocriţi ai epo-
cepea şă se vorbească. Divin de cei.
capriciu pe care să nu îl fi sa­ Imediat ea consultă lista prin. MARNY
frumoasă, inteligentă, unind
graţia spiritului cu cea a cor­ tisfăcut, .nu exista dorinţă pe ţeselor de măritat din Europa
care să nu i-a îndeplinească. şi fără a-i cere părerea îl logodi
pului, nicio îndoială că ea exer­
cită asupra tânărului în vârstă In timpul acesta situaţia poli­ şi căsători cu prinţesa Augusti- H A Z U R I
de 19 ani o mare atracţie. în ­ tică luă în Portugalia o întor­ na Victoria, fica unui văr ai MAMĂ FOARTE CURATĂ
dată ce o vâzu, Manuel simţi că sătură gravă. Kaizerului şi vara regelui Carol.
această femeie va juca un rol La 5 Oct. 1910 regele Manuel Căsătoria fu celebrată la 1 — Mamăi trebuie să fac o
important în viaţa sa. El reuşeş­ a fost detronat, luând drumul Sept. 1913 marcând un eveni­ baie! Săptămâna asta vine o in ­
te s’o convingă, ca ea să vină Londrei, unde a trăit până la ment internaţional, căci cu toa­ specţie medicală Ia şcoală...
să-l vadă. Acest lucru provoacă moartea sa. te că Manuel nu mai era rege, De-abea au trecut 6 luni de
cele mai diverse comentarii. Gaby reînnoieşte legăturile cu oamenii din nobleţe continuau când te-ai îmbăiat şi acum ia-
Un monarh amorezat de-o Manuel şi în timp ce el se zbă- a-i da acest titlu. După cum era răş?! Lua-o-ar dracu de inspec­
dansatoare, aceasta nu putea tea în dificultăţi financiare, se de prevăzut, lucrurile se sfârşi­ ţie!
trece neobservat şi supuşii se oferi a-1 ajuta. Atunci când el ră repede în noul menaj.
indignară în faţa unui asemenea ezita în faţa propunerii, regele Puţin după aceea, Augustina O CONVERSAŢIE
scandal. George îi acordă o rentă de 10 fugi în Germania, lăsându-.şi Ea. - Iată ce scrie în revistă:
Se poate spune chiar că aven­ m ii livre anual. Dar Portu­ soţul Ia Londra. Manuel nu făcu albirea părului din barbă, ^pro­
tura sa cu artista îi grăhi căde­ galia înapoie ex-regelui câteva nici o obiecţiune, devenind li­ vine din cauza pălăriilor.
rea de pe tron. luni mai târziu proprietăţile sa­ ber de acum înainte, de a iubi El. - Aşa e, ni se albeşti:
Din ce în ce m ai îndrăgostit le, ale căror venituri îi permise- în toată libertatea pe amica sa nouă bărbaţilor părul, din cauza
de ea, tânărul suveran îi oferi ră de a acumula o foarte mare Gaby Deslys. pălăriilor femeilor.

'l y t & m e , ix a x x J x L
p ie le a D v . pentru ca să nu d e v ie aspră şi crăpată, trebue tratată cu deosebită în g rijire cu

CHEMA NIVEA
C e l mai reco m andabil este de a se unge bine in fiecare seară obrazul şi m âin ile.
D a r şi ziua înainte de a eşi la 'a e r lib e r, puteţi întrebuinţa C re m a N iv e a , fiindcă ea
pătrunde cu desăvârşire in p ie le , nelăsând nici-o urmă de luciu.
Crema N ivea vă dă un ten d e tinereţe, o înfăţişare plină de
vig u a re şi sănătoasă. D e o seb irea faţă de C re m e le de lux constă in
faptul că , , N i v e a " este foarte eftină, d ar de cel mai perfect efect.
B e ie r s d o r i & C o . S . A . R . , B r a ş o v , S t r a d a J u llu M a n iu 3 9
C rem a N iv e a : L e i 16.00 - 7 2 . oo
22 REALITATEA ILUSTRATA 13 Octombrie lt)3'2

" ‘ E auzi soneria la intrarea din dos.


S Dupăce Francisc — £>ătrânul servitor al negustorului de
diamante Hornbleed — deschise uşa, stătu o clipă la ’n-
Nu... nu e cu putinţă, e groaznic... pregătesc lovitura asta
de şase luni... informaţiunile am trebuit să le plătesc... Şi câte
alte cheltueli n’am făcut pe de-asupra... Sfinte Dumnezeule, să-şi
doială, dacă să lase pe vizitator să intre, în lipsa stăpânului său fi bătut joc de mine? Dar aci păstra totdeauna diamantele lui,
de acasă. aici...
Tânărul, care purta o valiză pentru scufe şi mirosea a p ili­ Deodată observă că pereţii interiori ai cassei de bani au fost
tură de metal, declară că a fost trimis din partea poştei, ca să unşi cu vaselină, uşor de tot, dar suficient ca să reţină ampren­
controleze aparatele automate. Totuş, el îi inspiră lui Francisc tele digitale, ale oricărui hoţ, care tratate mai apoi cu pulbere
neîncredere, pentrucă era saşiu... de zinc, aveau să iasă la iveală.
Mica vilă a lui Hornbleed se afla într’un cartier liniştit şi -— O cursă?
distins, şi ascundea în pereţii ei obiectele cele mai de preţ. In Casa, aflată în întuneric îi părea plină de prim ejdii neplă­
afară de acestea, cassa de bani conţinea diamante în valoare de cute, care-1 pândiau de pretutindeni. Desigur că a fost aşteptat;
mai multe milioane. Domnul Hornbleed o să înjure, dacă aparatul şi totuş, simţia că în afară de servitorul care sforăia, nu se afla
ar fi să nu mai funcţioneze, aşa dintr’o dată, se gândi Francisc nimeni în vilă.
şi adăogă tare :
— Ei, bine, pofteşte înăuntru... dar grăheşte-te ! Enervat şi tremurând de mânie, Începu să bage instrumen­
Controlul aparatelor fu făcut de amândoi, întâi în salon, apoi tele din nou în centură şi rămase câtva timp pe gâriduri. Apoi
in dormitor, unde aşa zisul telefonist mecanic — cunoscut în scoase din buzunar o carte de vizită, care purta numele „Paul
lumea spărgătorilor şi la poliţie sub numele de „Bobby” — mă­ Most, strada Groot 6” şi o puse în interiorul casei de bani. A-
sură cu toată atenţia cassa de bani. E penultimul model No. 17 ceastă carte o găsise împreună cu multe altele în portvizitul pe
al Casei Lippschitz... pe asta o dau gata în douăzeci de minute... care-1 sustrăsese de curând unui domn, în tren, în timpul in-
îşi făcu el socoteala. ghesuelii. In cazul unor cercetări, cartea asta de vizită îi putea
Când domnul Hornbleed se înapoiă acasă, servitorul îi ra­ conduce pe o pistă greşită, dându-i posibilitatea să părăsească
portă cele întâmplate. oraşul încă la timp. Vechiul truc al lui Frantzini!
—- Acest tânăr nu mai are ce căuta aci în casă; arăta, nu-i Părăsi casa tot atât de uşor precum venise. Aerul rece din
vorbă, ca un gentleman care-şi pierde nopţile în chefuri; numai stradă i să păru extrem de binefăcător, mai cu seamă când se
că lucrul acesta nu l-am Observat imediat.!. văzu în afară de orice primejdie.
— Nu-ţi face inim ă rea, Francisc. Dacă nu-1 lăsai să intre, In ziua următoare, Bobby citi tremurând de enervare:
sunt sigur că poşta m ’ar fi făcut mai târziu responsabil de orice „O spargere senzaţională!!!
deranjament al aparatului meu. „Cunoscutul negustor de diam ante Hornbleed a fost asto
Imediat după aceea, domnul Hornbleed trecu în odaia lui de noapte victim a u n u i îndrăsneţ furt. In tim pul scurtei sale ab­
lucru şi avu o convorbire telefonică destul de lungă; însfârşit senţe, nişte spărgători au pătruns in vila sa, reuşind să spargă
chemă servitorul. cassa de bani şi s’o devalizeze de tot conţinutul ei preţios. Spăr­
— Plec imediat la Bruxelles!... Fă-mi repede bagajele... Nu gătorii n ’au lăsat n ic i o urm ă. Pagubele se rid ic ă la peste un mi­
cred să mă înapoiez decât dimineaţa! lio n de franci. Se crede însă, că obiectele au fost asigurate".
Pe peronul gării de Nord, Bobby, ascuns după cărucioarele Bobby deveni palid de mânie, strângând ca un nebun cuţi­
de bagaje, îl urmăria pe domnul Hornbleed, care tocmai se urcase tul pe care-1 ţinea în mâni;
în vagon, în timp ce hamalul ducea în urma lui două geamantane — Puşlamaua! Canalia! Crezi oare că lucrurile au luat acu
de culoare roşie-închisă. Trenul se puse în mişcare. sfârşit? Spărgătorii n’au lăsat urme?... De necrezut! Asta în­
— La înapoiere vei avea o surpriză plăcută! — murmură seamnă că Hornbleed a tăinuit poliţiei găsirea cărţii de vizită.
printre dinţi Bobby, care fără valiza de scule, îmbrăcat într’un Va-să-zică aşa stau lucrurile! Fiecare societate de asigurare are
costum impecabil, părea un adevărat gentleman. agenţi discreţi şi inteligenţi... Trebue să aflu la cine e asigurată
Uşa dela intrare opuse dibacelor mâni ale lui Bobby o rezi­ vulpea asta şireată... La urma urmei n’o să fie cine ştie ce lu­
stenţă foarte scurtă. El intră în casă cu cea mai mare băgare de cru greu...
seamă, şi urcă scara. Se opri o clipă la primul etaj şi ascultă ..._ După ce aruncă o privire prin club, domnul Hornbleed
cu capul ridicat sforăiturile sgomotoase ale servitorului, care trecu în biroul unde îşi rezolva corespondenţa. îngândurat, scrise
dormia la etajul al doilea. Apoi intră tot pe atât de uşor în dor­ câteva scrisori, fumând dintr’o ţigară de foi foarte scumpă. Un
mitor şi închise uşa în urma lui. Acum se simţia ca la el acasă. servitor îi înmână o carte de vizită.
Lăsă transperantele jos, aprinse o lampă electrică, scoase Domnul Hornbleed tresări... cartea asta de vizită era identică
din cingătoarea lată de piele, nişte instrumente mici şi albe, îşi cu aceea pe care o găsise după spargere in casa de bani, şi pe
îmbrăcă mănuşile, asemenea unui chirurg, şi începu să lucreze. care o tăinuise faţă de poliţie; ea purta numele: „Paul Most,
Trecură douăzeci de minute şi Bobby se mai lupta încă cu strada Groot 6”. Cine putea să fie? Au mers toate atât de bine,
cassa de bani, abia ţinându-işi răsuflarea, leoarcă de sudoare. In- şi deodată această nouă întorsătură! Supărător lucru... dar voiu
sfârşit, după o* ultim ă sforţare, uşa grea de oţel cedă şi putu să şti să ies din încurcătură... când cunoşti viaţa... la urma urmei
lumineze interiorul cassei. Dar în aceiaş clipă era gata să dea există destule mijloace...
un strigăt de spaimă... cassa de bani era goală. ■
— Să poftească...

EXPOZIŢIA DE
„Arta Modernă“
MOBILE Calea Victoriei No. 70

n e în t r e c u t ă H F D H A M
E FAINA DE A U R P I C K U M I l

O IN O V A ŢIE »
Revista noastră în dorinţa de a înlesni cititoarelor sale o ne­
cesitate inaccesibilă încă tuturor, a convenit cu salonul de Coa­
Cer
fură I. Beer, Calea Moşilor No. 53, ca timp de două luni, adică,
dela 1 Octombrie a. c., până la 1 Decembrie, ori cine se va pre­
zenta cu cuponul din corpul revistei „Realitatea Ilustrată”, va
putea face ondulaţiuni permanente cu lei 250., în loc de lei 400
GTICATALOGUL NOSTRU
cât costă acum. DESPRE POMI Şl VIŢE ALTOITE
Cuponul acesta dă dreptul a
face cu lei 250 Ondulaţie Per­ PE A N U L 1932-1933
manentă la F rizeria I. Beer, ca­
lea Moşilor No. 53. Pepinierele S T I R B E Y - B U F T E A .
13 Octombrie 1932 REALITATEA ILUSTRATA

Un tânăr necunoscut, cu înfăţişare plăcută, intră surâzând.


„Doamne ce saşiu e. Să-l vadă Francisc, ar leşina...”
■— Bună seara, dragă domnule Hornbleed!
Printre nourii albaştri ai fumului ţigării străbătu uşor şi
dispreţuitor:
— Cu ce vă ¡pot servi...?
—- Scopul vizitei mele trebue să vă fie cunoscut. Diamantele
pe care de obiceiu le păstraţi în cassa de bani, le-aţi lua't eri cu
dv. la Bruxelles, după ce servitorul v’a povestit că telefonistul
instalator a fost aci, şi a cărui vizită nocturnă o aşteptaţi... De
aceia, în urma descrierii servitorului, persoana mea nu trebue să
vă fie necunoscută. In consecinţă, aţi săvârşit furtul cu antici­
paţie, asupra dv. înşivă... Aţi un,s pereţi’ interiori ai cassei de
bani cu vaselină, ca amprentele mele digitale să reiasă clare. Şi
aveţi obrăznicia să cereţi din partea societăţii „Securitas” un
milion de franci. Cui îi datoraţi deci această sumă importantă?
Telefonistului instalator — deci mie. Am venit prin urmare, să
ridic partea ce m i se cuvine... altfel anunţ imediat societatea de
asigurare... Deci?
— Eu tot nu-s lămurit încă unde ţintesc aluziile d-tale, tinere.
Pe cuvântul meu... că nu ştiu despre ce este vorba... Dar am im ­
presia că eşti lipsit de mijloace... am fost totdeauna generos...
aşa că te voiu ajuta şi pe d-ta..i bine ’nţeles cu condiţia ca pre-
tenţiunile d-tale să nu fie exagerate... aşadar, cât?
— Cinci m ii! Precum vedeţi, sunt într’adevăr modest!
Domnul Hornbleed respiră uşurat. Acum era sigur că va ieşi
cu obrazul curat din această afacere.
Metoda Elizabeth Ar den e
— Cinci m ii? Nu ceri tocmai puţin... Dar fie; s’a făcut...
Poftim banii... însă fereşte-te să-mi mai ieşi vreodată în cale... Ai
înţeles? De nu... a doua oară n ’o să-ţi mai repet acelaş cântec,
calea către drăgălăşenie
a doua oară nu mă mai va ajuta glasul, şi atunci, voiu trebui să
las să vorbească revolverul meu. Crema pe care o întrebuinţaţi zilnic pentru
— Fiţi liniştit. Voiu părăsi imediat ţara; am motivele mele. pielea Dvoastră va fi de un efect cu mult mai
Mâine, pe vremea asta, voiu fi departe, peste graniţă. Vă mulţu­ mare dacă veti face uz de acest tratament :
mesc... chiar foarte m ult! El puse bancnotele în buzunar şi
adăogă liniştit: Curăţiţi mai întâi pielea bine şi neted cu
— Domnule Hornbleed, şi acum, după ce mi-aţi dat dovezile
Venetian Cleansing Cream, care se topeşte în
necesare, trebue să vă mărturisesc că eu nu sunt acela drept
care m’aţi considerat până acum... Eu nu sunt spărgătorul care pori şi îndepărtează chiar praful
s’a furişat astă-noapte la dv. în casă. E drept că sunt şi eu saşiu
ca şi celălalt; dar tocmai din pricina asta am şi fost trimis aci. BAnvioraţi şi întăriţi apoi pielea cu Ardena
Sunt un agent al societăţii de asigurare „Securitas”. Acei cinci Skin Tonic care face să dispară orce urmă de
mii de franci pe cari m i i-aţi înmânat acum câteva clipe, sunt
cremă
dovezi care cântăresc greu asupra vinei dv. şi în afară de asta,
mai am aci şi martori. Tamponaţi cu Skin Tonic sau Special
La aceste cuvinte îşi făcură apariţia doi agenţi de poliţie, Astringent ca să intensificaţi circulaţia sân­
cari stătură până atunci ascunşi în idosul unei portiere şi îi pu­
seră cătuşele. gelui. (Culoarea învigorată va dovedi că
— Şi acum să mergem la poliţie! sângele circulă până la suprâfeţă, stimulat de
Un sfert de oră mai târziu, agentul societăţii de asigurare se o nouă vitalitate.) Apoi, după ce pielea va
întâlni cu Bobby într’o cafenea şi-i strecură în mână cinci m ii
de franci: fi astfel stimulată şi receptivă, aplicaţi crema.
— Domnule Bobby, eşti un om foarte deştept, deşi nu tocmai Rezultatul V ă va încânta. întrebuinţaţi
cinstit; dar afacerile nu se fac numai cu oameni cinstiţi. Iste­ Velva Cream dacă faţa Dvoastră e plină, sau
ţimea d-tale a salvat societăţii de asigurare un m ilion! Orange Skin Food dacă aveţi o faţă uscăţivă
In rom. de AD. B.
care are nevoie de un tratament mai opulent.
CASA BLESTEMATA Multe doamne întrebuinţează noaptea Orange
Skin Food, iar dimineaţa, Velva
OR fi superstiţii... fie... da;* Un samsar care ascunsese în-
V o stranie coincidenţă dă
___ celor de mai jos un ac-
tâmplarea şi vânduse unui bo-
gat notabil din Cairo terenul şi
Acestea sunt preparatele necesare pentru zilnica
cent de adevăr, deci trebue să casa în construcţie, fu ucis de îngrijirea pielii
le înregistrăm, fără de a încerca un glonte de puşcă, tras de un
să le înţelegem. Sunt câţiva ani necunoscut. Noului proprietar
decând o societate cumpără o povestindu-i-se cazul, nu luă V E N E T IA N CLEANSING CREAM VENETIAN ORANGE SKIN FOOD
mare întindere de pământ, in nici o măsură. O lună după a- ( Crema de C u ră ţire )—se (Nutrimentul de portocale
împrejurimile oraşului Cairo, ceia el o vându cu un preţ de- topeşte în pori, curăţindu-i pentru piele )—indispenzabil
construind locuinţe confortabi- rizoriu, căci pierduse cincizeci de praf şi impurităţi cari pentru o'' faţă subţire sau
le, cu un preţ convenabil. Dar de m ii de livre la bursă, cauzează asprimea pielii vârstnică. îndepărtează zbâr-
un lucrător săpând pământul Al doilea proprietar, un grec cituriie
pentru temelia uneia din aceste dădu faliment şi sindicul vân- VENETIAN ARDENA SKIN TONIC
clădiri descoperi un fel de bu- du casa unui bogat evreu care ( Tonicul de piele Ardena) VENETIAN s p e c i a l a s t r i n g e n t
toi. Socotind că era o ascunză- o revându unui notabil din pro- — întăreşte, fortifică şi (A string entu l S p e c ia l )—
toare, conţihând bogăţii, o aco- vincie. Acesta vroi să termine înalbeşte pielea, stimulând şi în tă re ş te pielea mola-
peri cu pietre şi reveni în ace- construcţia dar la fiecare etaj o circulaţia tecă şi corectează muşchii
iaş seară cu un camarad, pen- nouă nenorocire se abătea asu- obosiţi
:ru a desgropa monedele de aur. pra lui şi a familiei şi avu un ARDENA velva c r e a m

]ând ei scoaseră la lumina zilei sfârşit tragic, (Crema,Velva)—o cremă gin- arden venetian patter
mtoiul, auziră şuerături stranii Atunci se stabili trista repu- gaşă recomandată pentru o — flexibilitatea sa Vă asigură
;i în locul banilor, găsiră un taţie a ,jCasei blestemate”. Lu- faţă plină, câci ea netezeşte tamponare dibace ca şi acel
jraniu de mort. Ei fugiră în- crările construcţiei au fost o- fără să dea un aspect unsuros al unor degete de expert
groziţi şi unul d in ei povesti că prite şi nimeni nu mai voi s’o
văzuse în vis un om îmbrăcat cumpere. Ea rămase părăsită, Preparatele Elizabeth Arden se află de vânzare în magazinele cele mai
in alb, care-i poruncise să-i cru- până când o familie de cerşetori
ţe mormântul. se instală în ea, fără a cădea elegante din România şi instrucţiuni referitor la corecta lor aplicare şi
Inutil de a spune că nu se fă- vreunul prada nenorocirii, căci întrebuinţare, veţi obţine oriunde
cu nici un sgomot în jurul ca- omul al cărui mormânt se vio-
zului şi lucrul continuă. lase, fusese un om caritabil,
Dar unul dintre lucrători, cel plin de m ilă pentru săraci,
care pusese mâna pe craniii Iată întâmplările istorisite de
muri la trei zile după aceea şi gardianul acestei case galbene, A ELIZABETH ARDEN %
tovarăşul său încetând lucrul fără acoperiş şi ferestre, care
se reîntoarce în satul sau, de un- se înalţă ca un schelet de piatră London 25 Old Bond Street W1
de nu mai reveni. Inginerul eu- in împrejurimile lui Koubri el
ropean care îşi bătuse joc de Aamma. NEW YORK PARIS BERLIN ROME
această istorie şi ordonase con- Coincidenţe?... (Toate drepturile rezervate)
tinuarea lucrului, muri puţin
după aceia de insolaţie. M. N.
I ' tur se vorbeşte de căsătoria
lui Charlie Chaplin. E vorba o-
nume de flirtu l lui cu drăgălaşa ar­
tistă Paulette Goddard şi se spune
că se va term ina la ofiţerul stării
civile. 2) Statele d in Vestul Ame-
ricei, s’au declarat pentru d. Fran­
klin Roosevelt, a cărui candidatură
o vor susţinea la viitoarele aleger',
pentru preşedinţie. 3) Prim a foto­
grafie luată după cutrem urul din
peninsula C alcidică in Grecia, h)
La un concurs aviatic organizat Iu
Rerlin, s’au prezentai la start peste
100 avioane.
... guleraşele de dantelă
de Irlanda, de guipură colo­
rată şi ivorie, înveselesc
simplicitatea rochiilor de
cotidiană întrebuinţare.
... buzunarele au devenit
iar un obiect de decoraţie:
festónate cu lână sau cu
mătase, tivite cu piele tă­
iată în colţişori, închise cu
nasturi de oţel sau subli­
niate cu lasete de piele ma­
tă, ele fac un punct proe­
minent în rochiţele de d i­
mineaţă.
... ni se propune o deli­
cioasă fantezie: pălării cu
bride, natural din catifea.
Nu vă revoltaţi! Acestea
n’au nimic a face cu bone-
ţelele bunicuţelor noastre.
Nu. E unul din cele mai se­
ducătoare capricii ale se­
zonului în curs, coafează
admirabil, şi e mai mult
decât sigur că vor plăcea.
... cape mici din catifea
chiffon, din muslin paietat
sau din velură cizelată se
poartă la rochiile de seară,
disimulând o parte din CALITATEA
braţ.
... in multe case de con- este reclama noastră
fecţiuni se remarcă brode­ C IN E D O R E Ş T E
rii vechi, de o interpretare
modernă. FRU M O S, BUN Şl
... în marea majoritate a
colecţiunilor, materii noui
realizează delicioase şi ori­
ginale ornamente cu carac­
EFTIN
ter de bijuterie. C U M P Ă R Ă NUMAI L A M AGAZINELE
... oţelul dom ină sezonul.
In întâlnim sub formă de
bucle, agrafe, anouri, na­
sturi, etc.
... la nouile pălării, calo­
tele se înalţă la spate, mic-
şorându-se în faţă. Formele
SOLAVICI sT
Bucureşti« Lipscani 37 Ploeşti, Pas. Cooperativa
şi-au pierdut înclinarea la­
Tricotaje. ciorapi, mânuţi

O
terală — ele stau acum
drepte pe cap...
... feutrul: fronsat, plisat
llngerle, bascurl, flanele.
sau pinsat ne oferă o ine­
puizabilă varietate de mo­
pălărioare, chiloţi, şosete,
dele.
YVETTE
confectlunlpentru copii
încălţăminte, coliere, jetc.
Perspectiva de a afla ceva asupra straniului incident dela catedrală
|ununia de Montreville-Bertrand a fost un eveniment social la Pa­ . mă intriga mult.
ris şi a rămas memorabilă pentru sinistrul fenomen ce a între­ — „V‘aş ruga sâ‘mi daţi relaţii ceva mai detailate“.
rupt la un moment dat ceremonia. Puţini, foarte puţini d.n cei — „Da, da, am să vă spun totul“ răspunse ea.
cari formau asistenta, s'au gândit că incidentul ar putea fi de rău Povestirea îşi avea începutul in vara precedentă şi voi căuta s'o re­
augur. Noi reporterii, cel puţin, nu i-am dat atunci nici o atenţie. produc exact, aşa cum mi-a spus-o Berthe Gansvoort.
Ceremonia începuse cu toată măreţia şi solemnitatea reclamate de — „Era pe la sfârşitul primăverei, terminasem tocmai un turneu de
circumstanţă. Vechea Catedrală Notre Dame de Sacre Coeur, era tixită concerte şi ne-am despărţit, Eliza spre a-şi pregăti micuţa-i vilă dela
de lume când începuseră să apară nuntaşii. Sunete de orgă Întâmpina­ Ni",a, in vederea sezonului de vară, iar eu pentru a-mi vedea părinţii
ră cu un imn triumfal intrarea miresei. Vestmintele albe ale precţilor in Elveţia“, începu d-ra Gansvoort. „In două săptămâni, trebuia să ne
si figurile palide ale publicului asistent, se conturau ca nişte pete de revedem ca de obioeiu, pentru a ne petrece vacanţa împreună, pe coa­
ceaţă, in lumina palidă ce pătrundea cu greutate, prin vitraliurile lungi sta de Azur.
şi înguste. Coborând din tren la Nisa. am fost întâmpinată de Eliza, care mă
' Elisabeth de Montreville, renumită, ca femee inimoasa şi mai cu sea­ aştepta.
mă ca muzicantă de geniu, luase loc înaintea altarului, alături de Ran- M'am urcat lângă ea in automobilul care ţâşni dintrodată ca un
dolph Bertrand. bolid, contaminat par'că de naaatâmpârul stăpânei sale. In timp ce
Serviciul începu, iar în tăcere ce se întinsese solemnă, nu mai rasu- căutam să mă instalez cât mai comod, am observat că obrajii prietenei
rau decât vocile preoţilor şi slabe acompaniamente de orgă. Atenţiile mele erau aprinşi, şi că părea' neobicinuit de însufleţită, dar n'am dat
erau concentrate asupra celor două siluete îngenunchiate înaintea alta­ faptului nici o importanţă.
rului. Ne-am oprit la vilă doar atât, cât îmi trebuia pentru a-mi lăsa ba­
La un moment dat, preotul îşi înălţă caniiLdeasupra asistenţei şi vo­ gajele şi pentru a îmbrăca o rochiţă uşoară de sport şi pornirăm apo\
cea sa răsună în bolta sumbră a b is e r ic iy ^ ^ ^ ~ _ ^ ^ iar, imediat la drum.
„Dacă există cineva care să poată ai ¿ta vre-un motn ce ar interzice
ca acest bărbat şi această femee să fjfţ uniţi prin legăt*tt±le sfinte ale — „Sunt în dimineaţa asta intr'o stare de spirit extrem de stranie“,
matrimoniei, să vorbească, deoarece târziu, totul va fi de prisos", zise Eliza la un moment dat, când am ajuns în împrejurimile Nişei.
Se opri o clipă şi privi în juru-i. Tâ erea deveni şi mai intensă. „Să explorăm puţin grotele dela Grimaldi; se spune că au .ost odată lo­
Apoi, deodată, de sus dintre stal) ce sU3 ţineau măreaţi cupolă, cuite de o rasă de oameni preistorici şî uitaţi“.
ţâşiy un strigăt nearticulat, ce se ¡ea bestial, asurzitor ca jm urlet Ridicai din umeri, drept răspuns. Nu puteam înţelege pentru ce pre­
de protest, şi trecu peste capetele enţei, rătăcind in Jurul şerechei fer?, aceJţanttcîoare peşteri dela Grimaldi, luminosului orăşel al Nişei,
dinaintea altarului. on&eo, sgu chiar Cannes“ protestai eu, ,.Dar Grimaldi? Că s'au
Un giulgiu inform de sunete pârea^fc invăiue pe mireasă, îrsc cin- u t acolo fosilele unor oameni maimuţe. Dar asta mă înfioară mai
du-se in jurul ei, ca o îmbrăţişare moiStrucasâ. ind.
Trăsăturile ei se crispaseră de groază. încleştase cu disperare braţul, - „Şl eu tccmfn pentru asta mă duc. Simt că 'rebue să văd acele
mirelui, ca şi cum ar fi căutat apărare împotriva unei primejdii vizibil caverne locuite mii de ani înainte, de către o rasă preistorică" Eliza
numai pentru ea, şi pe când Bertrand o prindea in braţe, îşi pierdu cu­ se întoarse pe jumătate in scaunul ei şi mă privi ţintă. „Ca să-ţi vorbesc
noştinţa. sincer, Berthe6; mă duc acolo pentru atmosferă", şi ignorându-mi ex
Un amestec de spaimă ş; uimire împietri asistenţa m timp ce se clamaţi* ean'inuă: Concep o nouă rapsodie, Cum s'ar spune, in pe­
dădeau îngrijiri D rei de Montreville. Unii, mai puternic Impresionaţi, rioada. îneflbaţiei. Ideea mi-a venit contemplând grupul de viaţă tre-
părăsiră imediat biserica, dar cea mai mare parte Tţ publicului râmase gloditâ, reconstituit la muzeul din Paris. Compoziţia mea se v a , numi
pe loc. „L'Amoffli Preistorique“. Subiectul: un troglolodit îşi cau'ă o femee“.
Strigătul nu se mai repetă şi ceremonia continuă. cUtr In locul solem­ Autoi icbilul îşi micşorase viteza.
nităţii dela început, atmosfera se resimţia acum du nervosŞţate şl am fenziţia se va realiza în acorduri minore — puternice aspre,
observat că la sfârşit, lumea s‘a cam grăbit biserica. primitive dai' nu neplăcute. Ascultă...
In timp ce-mi scriam darea de seamă asut^* acestei cununii, strania se petrece intr'o epocă îndepărtată, ce se conturează vag
scenă din catedrală îmi revenia mereu in alinte. Căutam ‘ă dau o ex" ta negurile compacte al trecutului. O brută uriaşă de trogolit, mă­
plicaţie cavernosului strigăt. Un defect aţ orgii, poate, sau vre.un feno­ soară cu pa^Llargi pământul dinaintea cavernei sale. E primăvară şi
men acustic. Imposibil! Strigătul fuse^j prea uman — sau mai curând, in pieptul său yăros se sbate primele impulsuri ale dragostei. Ia dru­
prea animalic. _________________ _______________ mul pădureţ, în tâu'aie... O vede! Ea are o înfăţişare menstrues de
Şi apoi, revedeam ochii ElisabeteL de Montreville, ce priviseră îngro­ .fâlbatecă, de S g ^a iică, ca şi masculul, dar în ochii lui apare fru­
ziţi în sus, mai înainte de a-şî pieri! cunoştinţa. moasa. El se apropie pieziş de ea, mormăind uşor. pe înfundate. Ea ri-
Dar dece? Ce putuse să vadă. h | dlcă ochii. Un ameste,c de patimă şi de duioşie face să vibreze sufletul,
îm i reveni apoi in minte o a r ă ta r e ,» care o înregaprasem vag, ca' masculului. Dar femela^ se întoarce cu un mârâit dispreţuitor.
o viziune. Ceva făltaise in jurul violonistei — un «rm fo rm şi intangU , »Apare în scenă o alta creeatură păroasa - un rival! Femela saie
bil, dela care emanase strigătul de protMt, o er.tirae ameninţătoare ce înaintea noului venit, fagrăţişandu-l afectuoasă. Cealaltă bestie uri?,
îngheţase amosfera şi a cărei prezenţă fuseSWiniţită de toţi cei de faţă. turbare şi-şi loveşte pieptul cu pumni, săi mari. O ceaţă roşie
„Dar nu, m ‘am gândit eu, asta ar fi prea bizars prea imposibil, şi- ’""•ut vederea..
am gonit .din minte întreaga întâmplare. „Se^ epede curbai de mijloc - ca o maimuţă. In drum, una din mâ;-
Incidentul fusese dat cu totul uitării când, câteva luni mai târziu, m nile salS ’î tin bolovan coiţuros şi-l apucă. Sare asupra noului
se anunţă o doamnă, care dorea să 'vorbească cu directorul cotidianulu venit. Bol? •'"■nul cade, se aude Scrâşnetul contactului dintre piatră şi
la care lucram. os. Ceaţa îi" are de pe ochi.
In momentul când am văzut-c aşteptând în hali, inima mi se strân
se, încleştată par‘că de o presimţire rea. Figura femeii mi-era vag cu ■•a*™ 1“ 1 zacV I® Păm ânt. mort, fcmeea se apleacă, scuturând trupul
noscutâ. O mai văzusem undeva, dar unde? ■uiul e f nebun CU fren£zia sPalmei. învingătorul sare in
Era frumoasă — frumoasă într'un sens spiritual mai curând, de iată insă că fe m e S e e ridică in p is a re şi se repede la el urlând
cât prin trăsături. sgarnnd şi lovind. UngnEle, ei trasează dungi roşii in obrazul Iui. El
— „Sunteţi directorul?“ întrebă ea timid.
— „Nu, doamnă, sunt unul din redactorii săi, dar poate că vă po' m* i” 6*6 cu
iii a lu ! c lo c o te ş te m e a d o i^ iţ& „
116 0 aîe<\uoasâ brutalitate caci in ini-
servi eu. „Dar femeea atacă din nJS. Dinţii ei iniig adânc in muşchiul
— „Mulţumesc“. preeminent al braţului. El urla de furie şi durere, ridică purnnui ma.
Am invitat-o să ia loc într'un colţ mai retras, unde puteam verb: ■--V s i -1 t r â n t e ş t e s a lo a t e c în ii? u a ,a f©3taee|v. 0
neturburaţi. „Ir. timp ce ea cade la pământ, el o cuprinde in braţe si luând-o
— „Sunt Berthe Gansvoort, partenera Elisabetei de Montreville Ber­ ■uşor pe „mar, porneşte scuturat » mici râiete fiPre cavernf sa“
trand.“ începu ea ezitând. In timpul povestim Eliza nu se înSarse o simru, i dată pentru a-mi-
Mi-am amtlntit aunci că o mai văzusem la cununia ele Montreville. zare parerea' Priviri!e ei visătoare şF voalate e,
Bertrand, Pusese atunci d-ră de onoare. fixate undeva, în
— „Pentru d-na Bertrand am venit, domnule?... . ?,°v®stea mă laşa rece, dându.mi o vag*, senzaţie d'- teamă Simtlom
I-am spus numele meii şi ea înclină uşor capul, cu un surâs uşer. ca trebuia sa fie ceva la baza acestei isbucmri. pe care n'Q inteleeem
— „D-na Bertrand e In primejdie — în mare primejdie“ se grăbi ea Dac aşi ’. i insistat atunci să ne întoarcem! Dar n'am făcut-o AutonU-
să adauge.
— „Dar, d-ră, asta intră în competenţa poliţiei“. c.ontlnua . drumul Pe şoseaua d in a p o ia ^ O T ^ Eliza conducea
serioasă şi concentrată, ca şi cum s'ar fi aflat, nu intr'o ex^rsie riP a
M-lle Gansvoort se plecă puţin înainte, scăzându-şî vocea.
— „Te rog să nu mă crezi nebună, domnule“ exclamă ea serioasă. faummoartealn tr0 mtreprindere- de rezultatul căreia ar fi depins viaţa
„Nu sunt nebună, dai- dacă aş vorbi poliţiei despre pericolul ce ame­
ninţă raţiunea şi chiar viaţa prietenei mele, m‘ar interna într'un os­ Când ne-am oprit înaintea grotelor Grimaldi, am băgat de seamă că
piciu. Ah! Când mă gândesc că incomparabilul său geniu e ameninţat 61 Pârii a plimbării noastre, Eliza nu scosese un cu­
de ceva atât de dezgustător!“... vânt. Faptul nu ma intrigă însă, pentrucă de mult încetasem =ă i
Ea-şi plecă capul în mâini cu un tremur, ce-i scutura umerii deli­ bur cnzele de abstracţie, ce durau uneori zi°e Întregi tU1‘
caţi. Dar asta nu dură decât o clipă căci imediat îşi încleştă mâinile ^ 1° ma5ir|â şi timp de o oră, am rătăcit pe coasta stân
pe braţele fotoliului şi urmă: tăcere g u S f p f^ a re | ^ ontoriului caI(=aros. Am luat m
— „Pericolul ce-mi ameninţă prietena e atât de bizar încât pare de
necrezut. Pentru asta am şi venit la dv. Ştiu că reporterii au prea a-
desea rutina şi geniul detectivilor şi m'am gândi că dacă vă voiu co­
munica acest ciudat caz, oricât de neverosimil ar părea, îmi veţi da pe r » ,r ptanmireat* ph,' i‘5" ' ei“ &
cineva să mă ajute, fie chiar numai pentru interesul gazetăresc al în
tâmplărei. Aşa cum stau acum lucrurile, mă aflu singură — singură şi
neputincioasă împotriva unui „geniu rău“ şi nu ştiu cum să lupt“. citura ce se lfla s X ' n ^ V d ^ s U n ^ . j a ^ u tu l““ ^ ^ adân“
„c e e? întrebai eu apropiindu mă.
13 Octom brie 1932 REALIT AT EA ILUSTRATA 27

— ,Pare un cuţit vechiu de piatră!“ zise ea emoţionată. „Priveşte, braţe. In tăcerea ce se lăsase în cameră nu se mai auzia decât respi­
cât de bine au fost şlefuite lamele şi cât de ascuţit e vârful. Ce ciu­ raţia lui gâfâitoare.
date par petele astea întunecate dealungul lamei! S‘ar prea putea, să Cercul se încordă.
fie sânge, sângele ultimei victime făcută de acest cuţit, acum câteva Râsul ce sta să m ă bufnească, îmi muri în gât, când văzui formân-
mii de ani!" — du-se deasupra d-nei Faustina o ceaţă imperceptibilă care, treptat se
Fără să ştiu dece, un fior mă străbătu din cap până în tălpi, când îndesi, conturându-se.
mă aplecai să examinez de aproape cuţitul, a cărui lamă avea ascuţi­ Din neguri apărură doui ochi injectaşi, răi şi plini de porniri bes­
mea unui briciu. tiale.
— „Aruncă-1“ exclamai eu subit indispusă, „şi hai la Nisa; destul cu Eliza îmi strânse mâna convulsiv.
cavernele astea!" In locul frumosului nobil la care se aştepta, se ivi o creatură mons­
Eliza mă urmă cu părere de rău afară din cavernă, dar mâinile ei truoasă ce ne smulse un strigăt de oroare: sprâncene groase atârnau
nu făcură decât să se încleşteze şi m ai tare pe! sinistra lam ă de piatră. grele deasupra unor ochi, în care ardeau şiretenia şi lăcomia, o frunte
Ah, de mi-ar fi dat in gând să i-o smulg din m ână şi s'o asvârl in ma­ joasă ce dispărea într'o coroană de pâr sălbatec, trup păros ale cărui
re! Dar n‘am ştiut... braţe atârnau spre pământ, ca la un animal ce s'ar fi ridicat atunci in
Urcându-ne in maşină, am observat că în Eliza se petrecuse o schim­ două picioare, maxilarele puternice se mişcau scrâşnind şi sunete gu­
bare. Avea în ochi o expresie stranie şi-şi răsumase capul pe spate, ca turale îi ieşiau dy^:jpp..cu buze groase şi albite de spume.
şi cum ar fi ascultat o voce, pe care n‘o auzia decât ea. Starea aceasta Cum desgus ^itoarea ară,tar»., întindea braţele spre ea, Eliza scoase
de reverie dură până în clipa când maşina stopă înaintea vilei. un ţipăt si afgt ia picioare, smaigându-si mâinile din cerc, cu faţa
Primele ei cuvinte după ce-am intrat în casă, dovediră că ciudatul crispată de spaimă».
incident dela grote nu-i ieşise din minte. Odată cu ruperea cercului fanion i se destramă şi dispăru.
— „Sunt atât de impresionată, Berthe“ ! exclamă ea, „am să-i invit Eliza ma apucă de m ână şi mă t: |e după ea repede, ca gonită de
pe profesorul Bertrand la noi, la masă, astă seară. El ne va spune furii... '
poate ce e asta“. — „BeKBşî'** exclamă ea când- aju erăm la vilă, „n'am să mai fac
Pipăi buzunarul unde stecurase lama de piatră ei deveni in via; a, mea spiritism".
iar visătoare. Şi c * asta considerai incidentul >his. Dar aveam să văd curând
Nu-i împărtăşii bucuria când profesorul ii acceptă invitaţia, şi oe m ă­ că m i înşelasem. Cele cincispre zile cât am m ai stat la ea. Eliza
sură ce entuziasmul şi veselia ei creşteau, eui mă simţiam tot a- s‘a ţjŞtrt rte cuvânt.
păsatâ şi maj neliniştiă. : Ii} urm*», am lăsat-o pentru #petrece câteva săptămâni la Biarritz.
După cină, pe când luam cafeaua in salonaşul Intim ai vilei, Eliza In timpul lipsei mele. jnsă deveni o spiritistă ferventă, luând parte re­
scoase lama de piatră găsită in după amiaza celei zile şl o puse înain­ ia şedinţele Doamnei Faustina. Omui-maimuţâ apărea regulat
tea profesorului Bertrand.. gonind spiritele m ai blânde pe care mediul încerca să le consulte.
— „Frumos! Frumos!" exclamă el, „un mi nana t specimen de lucră Fantoma fu ponfclită. „!fi Brute de rabime" şi nimeni nu se mai in-
tură preistorică. Un cuţit probabil sau un cap ®e lance. Unde l'ai gă- doia să era spiritul urnr troglodit, care trăise cu vre 0 câteva mii de
ani înainte prin părţflt acelea.
— „întrun a din grotele dela Grimaldi. Către începutul toamnei, prietena mea telegrafiă să viu imediat la
— „Grimaldi!" Profesorul privi lama mai de a p r o a p e al dat Nisa, având a-mi » m u n ic a lucruri importante.
peste Coborind din trer o văzui aşteptându-mă pe peron.
Eliza îi povesti pe scurt cele întâmplate. m ‘a ® logodit?" începu ea după ce mă instalasem in ma-
— „Intererant! Interesant!“ murmură el, dând din cap „Vrei mi-o
împrumuţi, pentruca s‘o fotografiez? — „Ce?... cu cine? _
O expresie de spaimă apăru in ochii Elizei, ca şi cum ar fi f^E vorba — „Cu profesorul Bertrand, paleontologul englez.
de un sacrilegiu. — „Dar... dar... dar pentru ce?" fu tot ce reuşii să bâlbâi.
— „îmi pare rău", răspunse ea cu o voce de nerecunoscut ¿.Ceva îmi In eunoaşeam amândouă de mu*t pe profesor, un savant de geniu II
spune că obiectul acesta e tot atât de primejdios, pe cât e Jje frumos, admiram tot atât de mult ca şi Eliza, dar niciodată nu mă gândisem
şi că nu trebue să-l împrumut nimănui..." la eventualitatea unei idile intre cei do
— „Am hotârit-o definitiv abia ieri seară, Berthe", zise ea puţin în­
In cursul săptămânei următoare, mi-a fost dat s‘o rar pe norată, pentru a relua ceva mai veselă, .ne vom căsători la Paris m
Eliza. Noembrie ** vreau ca tu să fii cUannişoară de onoare. Făgâdueşte-mi o'"
Dar într'o dimineaţă, o văzui coborind in fugă la cu obrajii Bănuiam că »ria. de şedinţe spiritiste d-a ultima vreme o cam deze-
îmbujoraţi şi cu ochii scânteetori. simţia nevoia unui aaprijm.
— „Ce-i cu tine Eliza?!“ exclamai eu surprinsă, o fetişcană în Eliza n'avelP sâ scape aşa uşor de supranaturalul admirator
preajma primei idile". s‘a văzut cu ocazia oribilului incident dela biserică, incident ce’
Ea se opri încurcată. ____________ ' provocat de un OT#bliHf.sw%ei — cum s‘a crezut.
— „Eu... eu... ei. e greu de explicat", bâlbâi ea. „O influenţă minu­ Eliza, şi cu mine îi cunoşteam prea bine provenienţa. Era bruta care
nată şl..“ o umbră de spaimă ii trecu pe faţă.. ,şi oribilă, a intrat in urla ae turbare.
viaţa mea". ___________________ in ciuda acestui avertisment, Eliza plecă la Oxford cu soţul său i-
Arr. încercat să- râd — un râs ce căzu plat A trecu neobservat. mediat după ceremonie. N‘aş putea spune ce a urmat mai apoi pentru-
— „Uneori îmi pare că mă aflu in prezem.i unui amant care fiwSar- ^ . f eu ,cateva Zlle mai târziu, într'o călătorie in Orient
că să-mi destâinuiască pasiunea lui" continui ea visătoare. „Apcjr deo­ Cand m a m înapoiat, am găsit pe Eliza la Paris. Nu vroia să mi sdu-
dată., aspectul se schimbă şi un geniu rău pare că-mi ameninţ na pentru ce şi-a părăsit bărbatul.. Era doar foarte s lăw S şi pre jndea
tea sufletului. îm i pare că mă aflu veşnica In stăpânirea unei^sau ce­ ca s a plictisit cu viaţa dela Oxford. Mie mi-e teamă insă că o aml-
leilalte din cele două influenţe.. Noaptea visez... degete catifelate imi nU- Şi ceva mai rău- această teamă a mea nu
desmiardă obrajii... şi mă trezesc cu bucşele umezite de sărut iri. Alteori, este nefonda-tă, pentruca imediat ce a venit la Paris, Eliza a căutat «t
am viziuni stranii şl Înspăimântat se Puna în legătură cu d na Faustina, pe care o credea la Nisa Dar
— „Ce să fie asta?" o întrebai pi litând de enervare mediul se mutase. A găsit-o in cele din urmă la St Cloud. t w m if ln
— „Pare stupid" zise ea cu o tremurftndă ..agr simt că ani n:i împrejurimile Parisului şi i-a telefoxiait ieri seară T nt af-îir»™ «
amant — un amant spectral! # e“ şi mi-ar^găst^jrietona plimbându s e ^ rin
— „Un amant spectral!" exclg eu nc’.ncre Bare. „Tu spui asta? camera sa de hotel, ca un condamnat care urmează să fie dus la ghilo-
unul din vitejii războinici ai .fclchitâţii, St curtean, un poet...
Dar nu te m ai recunosc! Te im cu totul lip de romantism şj su-
perstiţie!“ S S în ^otele3r& lnfaÎd ifi^staîlîrfrni^]oCult^ n e « i ^ <ra u T u
— „Da, dar asta-i cu toty aîtceva" răspunse ea. ne? ° ^ irii- M i‘ am ™ «at P rietena^- l d^-truS ^ r ea a re
Expresia visătoare reapi in privirile m iar capul i se întoarse uşor, “ f l co încăpăţânare, şi mi-a spus apoi totul- Urmează să =e întnt
ca şi cum ar fi ascultat jflPfepărtat. Am observat înfiorată
că în timp ce vorbia, m _ _ _a_ oribil
_ uir cuţit de piatră.
— „Oh, trebue să f;e minunat, erthe, sunt sigură. Trebue 'să fie spiritist Steinchen. aceasa şedinţa va asista şi marele
unul din vitejii războinici ai tăţii, un fost curtean, un poet....
ard de dorinţa de a-i înţelege cuvintele pătimaşe. Presimt 0 mare primejdie şi am încercat s'o fac să renunţe la acest
— „Dar ce e cu coşmarurile ?nntrebai eu.
— „A, trebue să şt iii că acer, spirit îndrăgostit e extrem de gelos, pen-
trucă visele acelea oribileşmu mă tortură decât atunci când mă gân­
desc la altul. Iubirea ce m i-0 poartă e atât de mare, încât nu poate
tolera un rival şi as^H nă face să-l iubesc şi eu la rândul meu. Aş vrea
grozav să-l pot vedert şi să-l aud vorbind".
N'am mai avut mei când ocazia să văd o femee atât de îndrăgostită,
ca biata Eliza de obsesia ei.
— „Ai putea încerca să-ţi materializezi iubitul“ reluai eu ironică
sub o inspiraţie subită.
»O. dacă l-aşi putea vedea!" gura ei se deschise uşor într'o expre­
sie extatică. „Sunt sigură că e desăvârşit!"
— „Am atunci o idee ce ţi-ar putea ajuta", adăugai eu alene, gân- w w vw w w w w w w vvw u
dmdu-mă că aventura avea să fie interesantă, indiferent de întorsătu­ Slăbiţi sigur ra­
ra pe care ar fi luat-o. „Iţi aduci aminte de acel medium care-şi spunea Ce este „Apărătorul contra spu- pid garantat ori-
m e i‘? Firma SCHWARZKOPF ne
Madame Faustina şi care pretindea că ar poseda o a doua viziune’ comunică următoarele: „Noul-apă- rce parte a cor­
Spiritista la a cărei şedinţă am fost vara trecută?" fără să vreau, mă
cutremurai la această amintire. ,.Ea ţi-ar putea mijloci o întrevedere
rător contra spumei" TETE-NOI- pului cu n o u l
RE înveleşte acum fiecare plic de
cu suprapământescul tău amorez". „TETE-NOIRE-EXTRA", Shampo- preparat N OVA
— „Da, da! strigă Elisa. „Ea, şi numai ea!" experimentat şi m ult apre­
nul pt. luciul părului. Apărătorul
Luai imediat receptorul telefonului in m ână şi cerui numărul d-nei contra spumei vă fereşte la spălatul
Faustma. După o scurtă expunere a împrejurărilor, aceasta conveni să ciat în clinicile occidentale
părului ochii de spumă şi apă, — o
încerce o materializare ce promitea să fie interesantă. nouă plăcere şi înlesnire, care va fi întrebuinţare externă. Fla­
— .:s ‘a aranjat" o anunţai eu apoi pe Eliza, lăsând receptorul „D-na apreciată de fiecare femeie. Pentru conul mare Lei 130 contra
Faustina mi-a făgăduit să ţină 0 şedinţă specială astă seară" copii spălatul părului cu apărăto-,
Pentru Eliza, restul zilei se scurse într'un amestec de teamă şi bu- ramburs. Depo it „D U L C O “
cune. v rul contra spumei devine
o desfătare", epr.: J. Bart- Bucureşti Str. Orfeu 2 Etaj
0r5i ?,edin^ei' găsirărn în casa doamnei Faustina alţi sase mes, agentură, Braşov. De­
şpiritişti Şi mediul ne puse sa formăm un cerc, ţinându-ne de mâini pozitar pt. Vechiul Regat
» r ^ in a in t ^ ^ r t S Î r f m î ° vedeam In semLintuneric. cum se apleca u-
şor înainte, curioasa. Mana ei tremura fierbinte intr'a mea
N'am aşteptat mult. Mediul intră in transă şi capul îi căzu încet pe
şi Basarabia: Pari. „Ex­
celsior", Bucureşti I.
« • V W W M W M W flM W W
Citiţi „Lectura* (
13 Octom brie 1932
28 REALITATEA ILUSTRATA

proect. Dar ea e ferm hotârîtă. Preferă orice torturilor morale pe care Vocea lui vibra de emoţie. , . rare
le îndură acum. - „încă o secundă, şi aş fi comis o crimă! înţeleg şi Ştiu acui. care
Mi-e teamă — grozav de teamă. Şedinţa asta nu trebue să aibe loc. e remediul. Trebue să distrugem cuţitul de piatră! T rebuesiăiâm
Trebue să facem ceva pentru a o împiedeca, pentru a salva raţiunea pulverizat, ars, iar cenuşa lui, spulberata m Sena, m ai mainte ae a
Elizei şi, poate, chiar viaţa ei... mai putea face vre-un râu. . __
„Aşa că acum vedeţi, domnule“, incheiă M-lle Galisvoort, „pentruce Sfatul a fost urmat întocmai şi s'a văzut că domnul Steinchen, a
am venit la dvs. în loc să mă adresez poliţiei“. sese dreptate, întrucât din noaptea aceea, doamna Bertrand a revenit
O înţelegeam. la normal. S'a împăcat cu soţul său şi-şi petrece jumătate din an la
— .Când are loc şedinţa“. Oxford, în casa profesorului; iar cealaltă jumătate in turnee, pe care
— „Astă seară la opt". le face ca şi înainte, în tovărăşia d-rei Gansvoort.
Mă uitai la ceas. Am aşternut această extraordinară, aventura pe hârtie şi am Pre­
— „Dumnezeule“, exclamai. „Nu mai avem decât o oră înaintea zentat manuscrisul secretarului de redacţie al ziarului unde lucrez. A-
noastră. Telefonaţi doamnei Bertrand să ne aştepe la ea la hotel“. cesta îîisâ, după ce l'a citit, mi l'a înapoiat, inălţănd din umeri cu o
Arătai d-rei Gansvoort cabina telefonică şi mă repezii după pălărie. expresie de real regret: _
Când revenii în hali, ea-ml alergă înainte cu privirile rătăcite de — „Aşa cum te cunosc eu, nu pot presupune decât ca tot ce ai scris,
spaimă. e riguros exact, dar, spune-mi care altul te-ar m ai crede?“
— „Trebue să» ne grăbim!“ strigă ea frângându-şi mâinile „Eliza a ...Şi totuş, e adevărul adevărat!...
şi plecat ia St. Cloud. Doamne! numai de n'ar fi luat cuţitul acela Tiad. de E. A.
blestemat cu ea! Veniţi repede! Maşina mea e afară.
Coborîrăm în scară şi ne urcarăm într'un roadster, ce aştepta la
curba străzii, ca o massă de ghiaţâ neagră. Apropiindu-ne de bariera
St. Cloud, un văl de ceaţă ne împresură, dar d-ra Gansvoort nu-şi
micşoră viteza.
La un moment dat, apărură in calea noastră două lum ini gemene,
Un concurs senzaţional
radiate par1că de un automobil, ce venia din direcţie opusă, d-ra Gans-
vcort întoarse volanul şi maşina porni către marginea şoselei, oprin-
„Realitatea Ilustrată“ alege pe cel mai
du-se la câţiva milimetri de şanţ în timp ce un autocamion trecea bun diseur şi pe cea mai bună diseusă
massiv pe lângă noi, cât pe aci să ne loviască.
Pe faţa fetei se «linsese o paloare cadaverică, iar mâinile-i încleş­
diu R o m ân ia .—Un angajam ent strălucit
tate pe volan îi tremurau violent. la „HIS MASTER’S VOICE“.
„Nu mai avem decât foarte puţin“ zise ea cu 0 voce tremurătoare.
..Vrei... vrei să conduci d-ta până la capăt? „REALITATEA ILU STRATA” institue un nou mare concurs,
Schimbarăm locurile şi după câţiva metri îmi dădui seama ce zugră­
vise spaima pe figura d-rei Gansvoort. pe ţară. pentru alegerea celui m ai bun diseur şi a celei m ai bune
Ga şi cum mi-ar fi ghicit gândul, ea mă întrebă. <liseuse.
— „Ai observat ceva ciudat Ia maşină?“ C ititorii noştri ştiu — d in articolele pe care le-am publicat,
— „Da, volanul pare să tragă puţin către stânga“. tratând despre aceste chestiuni, — că marile talente sunt în cele
Ea zâmbi trist. m ai dese cazuri descoperite, graţie unor în tâm p lări fericite, iar
— „Şi eu am observat asta, dar atunci trăgea spre dreapta!" publicul meloman, cere mereu vedete noui, m ai ales în materie de
Palmele îmi erau umede de sudoare. radio şi gramofon.
— „Ştii“, continuă ea. „N'aş... n'aş putea spune cum, dar in momen­ Concursul nostru, p rin care se vor evidenţia cei m ai buni
tul când autocamionul acela a apărut înaintea noastră, am avut im ­ cântăreţi, d in marea masă a anonim ilor, va fi organizat în urm ă­
presia că volanul să sucea mai-mai să-mi scape din mâini. Ce... ce
crezi?... toarele oraşe: Bucureşti, laşi, Cernăuţi, Cluj, Constanţa, Chişinău,
Fata lăsă fraza neterminată, iar starea mea de spirit nu-mi per­ Timişoara şi Craiova.
mitea să încerc a-i răspunde ceva câteva minute, trecurăm un pod şi In fiecare din aceste oraşe, .se vor constitui ju r ii, compuse
intrarăm în St. Cloud. Ceaţa era din ce în ce mai opacă. d in som ităţi muzicale, cari vor examina calităţile vocale şi artis­
Apoi, fără de veste, ni se ivi înainte o arătare întunecată şi frânai tice ale concurenţilor. Aceştia vor executa cu acompaniament,
dar îmi dam seama chiar în clipa când făceam această mişcare, că era două bucăţi muzicale (un tango şi o rom anţă) m inunate bucăţi
prea. târziu. Arătarea năvălea spre noi, devenind din ce în ce mai ma­
re. Maşina lunecă lateral şi trecu prin pata de întuneric ca printr'un scrise special pentru acest concurs, de doi dintre cei m ai reputaţi
văl de negură —• fusese oare negură? O sguduîtură şi zăngănit de me­ com pozitori rom âni.
tal... sgomote de metal lovit... ne oprise într'un grilaj de fier. In mai In fiecare din oraşele enumerate m ai sus, se vor alege în
puţin de o clipă eram afară din maşină şi examinam stricăciunile. Din concurs prelim inar, câte un diseur şi o diseusă, iar în Bucureşti
fericire, nu se întâmplase nimic grav şi o pornirăm din nou la drum. se vor alege deusemenea câte un diseur şi o diseusă, la douăsule
încă un accident ca ¡»î^sta şi am fi înebumt amândoi. Norocul era de de candidaţi.
partea noastră iu seara tieea: găsirăm casa mediului fără multă
greutate şi năvălirăm pe uşă, fără a mai bate. Acei aleşi în provincie, vor veni pe spezele noastre la Bucu­
N‘am să uit niciodată scena ce mi-a fost dat să văd in clipa aceea, reşti, unde va avea loc concursul definitiv, în faţa publicului,
îndărătul meu, d-ra Gansvoort scotea srigâte ce nu mai aveau în ele care va vota, îm preună cu un juriu competent, pe cel m ai bun d i­
nimic omenesc. Spaima împietrise. seur şi pe cea m ui bună diseusă.
Trei persoane erau adunate in jurul unei mese — dar nu erau sin­ Aceştia vor obţinea ca prem iu, câte un angajament strălucit
gure! pe termen de câte un an, la marea casă m uzicală m ondială, „H IS
O femee de proporţii ample — mediul — şedea rigidă pe un scaun,
cu ochii ieşiţi din orbite. In faţa ei, se afla doamna Bertrand, trântită MASTER'S VOICE’’ şi la cerere, câte un angajam ent la m arile lo­
pe spate într'un fotoliu. Un omuleţ cu o baibă ca de ţap era plecat a- caluri ale Capitalei.
supra ei. Cu una din mâini o apucase de gât, iar cealaltă, sta ridicată înscrierile se primesc, însoţite de fotografii şi de câteva date
in aer, ţinând un cuţit de piatră, gata să lovească. Ochii omuleţului personale, la redacţia revistei „REALITATEA ILUSTRATA”, str.
sclipiau injectaţi din gură-i curgeau bale. Const. Miile 7.
Deasupra lor rânjia dominantă .o fantomă gigantică, o formă nebu­ In num ărul viitor, vom publica am ănunte ample, asupra a-
loasă, prin care se întrezâria peretele. Ochii săi mici sclipeau roşii ca cestui extraordinar concurs.
două puncte de jăratec, iar pe buzele crude şi bestiale, albia supirta.
Era Bruta!
Sângele îmi îngheţase în vine. In clipa următoare, omuleţul sburâ
în capătul opus al camerei, unde căzu cu un sgomot aproape imper­ LA 10 OCTOMBRIE A P A R E
ceptibil.
Acum simţiam în trup furmcări iar capul îmi vâjâia. Cu o săritură C. S T E R E
răsturnai masa şi mă aruncai din nou peste omuleţul care se repezise
iar spre mine şi-mi atinsese umărul cu cuţitul de piatră. IN PREAJMA REVOLUŢIEI
Ţipetele şi lupta încetaiă subit. M ă ridicai uimit. înaintea mea sta
un omuleţ blând, pieptănâdu-şi bărbuţa cu degetele, aiurit de par“că
ar ii scăpat atunci din încleştarea unui coşmar. Mă privi nedumerit, L U T U L...
cu ochii lui apoşi şi înceţoşaţi.
II ajutai să se ridice şi ne apropiarăm de colţul unde cele două fe­ 340 PAGINI rom an 80 LEI
mei erau aplecate asupra d-nei Bertrand. Din fericire aceasta era doar E D IT U R A „ A D E V E R U L ” S. A.
leşinată. îngrijirile lor o făcură să-şi vină în fire, după câteva minute
Si figura familiară a d-rei Gansvoort avu darul s'o calmeze imediat.
Omuleţul îmi întinse mâna.
— „Dă-mi voie să-ţi mulţumesc pentru d-na Bertrand şi pentru mi­
ne“ zise el întro franţuzească guturală. „Mă numesc Steinchen. E S e c r e tu l
pentru prima dată că mi se întâmplă aşa ceva. Am simţit asupră-mi...
un impuls sălbatec ce mi-a copleşit cu totul personalitatea. Eram un
fe m e ilo r Sâni tari, frumoşi
obiect neputincios în încleştarea lui“. 9 S ru m o a s e : „FO RM ER
II ascultam toţi buimaci de emoţiile prin care trecusem, căutând să Laptele oxigenat „D1VI- T onic după Dr.
ne reechilibrăm. D-na Bertrand plângea. NIA” care curăţă seard Lu x B erlin pentru
— „Am fost invitat de d-na Faustina“, continuă bătrânelul „să exa­ faţa d e : pudră, praf. fard, a reconstitui şi în ­
minez şi eventual să ajut la distrugerea a — ceeace-mi dau acum sea­ . etc lei 100 - C R E M A cu frum useţa sânii, îi
mă că era un caz de „pernicioasă inteligenţă extra-corporală” — cu CHOLESTERINA (g rasă)„D l''IN I V ’ de seară întăreşte, la doam ne de orice
lei 80. contra ridurilor, cutelor, etc. * rema
alte cuvinte, a unui „geniu rău“. Spiritul acesta a fost reţinut în scena „DIVINI *" camforată-oxigenati curăţă pete,
v ârstă, ridicându-i, fâcându-i
existentei sale anterioare de către un obiect material, care a figurat pistrui, coşu i (uscată) contra feţelor lu­ tari şi frum oşi. P reparat n eîn ­
propabil intr‘o dramă ce s'a desfăşurat în cursul vieţei sale păm ân­ cioase, nas lucios, et . lei 60.—Tratamentul trecut.
teşti. Dacă aş fi ştiut care era acel obiect! complect: 2 cieme, i flac. lapte oxigenat, lei Flac. lei 1 0 0 —2 flac. lei 180.—
220,— D epozit: „O^'AC " str. Doamnei (' ale- Depozit „O P A C ” str. Doam ei, 7
’,Am început şedinţa, dar nici atunci n‘am înţeles semnificaţia ma­ riile Blanduziei etaj) Bucureşti. CEREŢI şi
nifestaţiei întrucât n'aveam idee de existenţa cuţitului de piatră, pe G a 'e riile B lan du ziei, ET/V}.
la principalele ‘-ARMACII DROGUERI
care nu l'am descoperit decât prea târziu, când nu mai eram stăpân Bucureşti.
PARFUMERI
pe gândurile şi pe faptele mele. Acum văd că tragedia ce era să se
producă acum, nu era decât repetarea unei străvechi crime pasionale.
Spiritul omului maimuţă pusese stăpânire pe mine. Eram 0 unealtă
suplă in mâinile lui. îm i pierdusem cu totul identitatea. Ceva crud,
besti-1, primitiv îi luase locul". C itiţi „M A G A Z IN U L “ No. 22
3)
R O M A N U I V IV T O M I& III Iar fetele care nu-şi fac temele şi nu-şi desăvârşesc prin exerciţii
CAP. IX
prescrise şi îndelung repetate, gingăşiile, profesoara le prevesteşte:
Oraşul cu inima de foc - Nu, nu veţi ajunge la Hawai nici conducătoare de grădini de
copii necum baletlste şi primadone!.. Sunteţi bune de Marianna!...
Ce oraş ciudat Marianna! Ce deosebire intre această uriaşă piramidă (Oras unde artele şi celelalte plăceri n‘au nici o petrecere iar fe­
ce cristai cu pereţi tripli şi celelalte oraşe, circonferinţa, paralelipi­ meile sunt foarte puţin gustate şi preţuite de bărbaţi).
pedul, cuburile!... In Cap-Verde din Oceanul Atlantic oamenii din cubul superior su­
Hawai, Capitala-circonferinţă, lăcaşul studiilor ştiinţifice, Cap-Verdc, praveghează patru Generatori electrici, puşi în mişcare de valurile
cuburile, reşedinţa Generatorilor electrici şi Ceylan, paralelipipedul par- de la suprafaţa apelor in zilele de lună plină. Gheţarii au atins de
lumeriilor alimentare, prezentau oamenilor sub-marini (cap mare pen­ mult limita zonei sub-tropicale (Mexic-Insulele Canare — pe linia
tru vastă intelectualitate, trup mărunt, braţ« şi picioare aproape anu­ de sus — Uruguay, Africa de Sud —- pe linia de jos) şi în Oraşul elec­
late, atât de nefolositoare) cele mai uşoare condiţii de viaţă în fundul tricităţii a început să treacă fiorul morţii. Dar îl simt abia câţiva in ­
apelor calde. Liberaţi du desăvârşire de obstacole ‘n drum, oamenii pri­ gineri însărcinaţi să realizeze captarea energiei valurilor care abia
vilegiata ai acestor oraşe pierduseră orice atingere cu materialele brute se mat zbat pe linia Ecuatorului.
ale Pământului. Şi dacă n a r fi fost studiile istorice, ei ar fi uitat cu Mult mai fericiţi decât locuitorii dan Cap-Verde sunt parfumeurii din
totul că au trăit câteva milioane de ani pe scoarţa tare a Pământului, Ceylan Oraşul paralelipiped, unde se prelucrează in laboratoare de
din sânul căruia îşi storseseră, cu mari cazne şi osânde, sucurile şi pu­ forme graţioase, ca sticle de parfum, un material care face totdeauna
terile vieţii. Copiii submarini aflau din cărţi despre ogoarele brăzdate olâcere: mirezme şi substanţe alimentare în stare gazoasă.
de fier, tras de boi sau tractoare, de minele de cărbuni prăbuşindu-se Aşezate între insulele Japoniei şi Arhipelagul australian, Oraşul-pi-
peste oamenii, cari tăiau cocs cu târnăcoape, lucind în sudoarea neagră ramidă are o temelie vulcanică. Mariana e pururi străbătută de re­
ca demoni pedepsiţi; de puţurile de petrol incendiate in care trupurile flexul unor flăcări roşii nevăzute, care ii luminează centrul şi lasă'n.
omeneşti se prăjeau şi ardeau ca viermii — şi se minunau ca un penumbră marginile. Locuitorii Marianei sunt mineri, fierari şi turnă­
b&zm care n‘a fost niciodată aevea, închipuit doar pentru plăcerea tori. Ei transportă în vagoane nesfârşite minereurile dela temeliile Fi.
minţii lor. , • îipînelor. Sumatra, Carolinelor, Japon’ei şi Nouei Guinee, insula pe
Cu cât e mai uşoară viaţa acum! In Hawai, locuitorii împărţiţi pe care le dărâmă şi pulverizează fără întrerupere, ca ocnaşi, cu dina­
secţiuni ştiinţifice, fac cinci ore studii teoretice şi calcule, lucrări de m ită şî ciocane electrice. Tot oraşul răsună, fierbe şi dudue de sgomo-
laborator şi experienţe gingaşe cu unelte delicate. Restul vremii au pen­ tele atelierelor unde metalul e ales, topit, turnat. Reziduriîe sunt fier­
tru plăcerea lor toate artele şi Îndeosebi muzica şi dansul care nu se te. filtrate în etajele superioare, unde vacarmul de iad răzbate în cu­
realizează in materiale grele niciodată. In Hawai mai sunt şi cele două tremur ca un zvon permanent de cataclism şi prăbuşire — iar din
mari teatre din primul etaj, dela fund, construite astfel ca să poată cu­ vârful piramidei pornesc in pantă vertiginoasă spre Ceylan, spre
prinde totalitatea oamenilor din cele patru Oraşe (deşi locuitorii din Cap-Verde şî Hawai, trenurile de cristal dublu încărcate cu produsele
Marianna, încruntaţi, prea arareori vin în Capitală). In primul Teatru, lucrate ale oraşului infernal.
nu departe de apartamentele Preşedintelui, au loc din două în două ore Spre deosebire de celelate trei Oraşe privilegiate, în Marianna mun­
spectacolele? de dans alternate cu şedinţe de muzică, iar în partea opusă a ca nu încetează, niciodată. Oamenii muncesc opt ore, în trei echipe
Oraşului in al doilea Teatru, se reprezintă drame, comedii şi tragedii. cari se înlocuesc in tăcere — căci nu se ştie cât va mai ţine focad din
Dansurile, concertele, spectacolele sunt date de Asociaţiile grupate pe craterul care fierbe în mijlocul piramidei, unde sunt marile topitoare.
specialităţile muncii din viaţa lor socială. Omenirea nu vrea să piară odată cu stingerea vulcanului — şj strân­
Curentul electric vine in Capitală, pentru lumină, căldură şi mişcarea ge rezerve, cât mai multe rezerve de gaze, minereuri şi metale.
maşinilor din laboratoare, a ascensoarelor perpendiculare şi tramvae- Locuitorii Mariannei obicinuiţi de mii de ani la această caznă pă­
lor transversale dintre etaje, din Cap-Verde. Fiolele cu alimente şi aro­ mântească n‘au evoluat şi nu s‘au perfecţionat în măsura oamenilor
me, din Ceylan. Hawai e oraşul de lux locuit de aristocraţia Omenirii. din celelalt oraşe submarine. Prea puţini copii de mineri şi focari (cu
Toţi oamenii (in afară de cei din Marianna, mofluzi totdeauna) râv­ toate că li s‘au trimis cei mai de seamă pedagogi din Hawai, Cap Ver­
nesc să locuiască în Hawai, Capitala cu toate conforturile şi unde sunt de şj Ceylan) şi-au putut însuşi viteza de gândire, moravurile şi gu­
primiţi numai cei cu deosebite însuşiri. Copiii din Ceylan şi Cap Verde sturile superioare. Au rămas tot copii de mineri şi deci tot in Ma­
sunt ameninţaţi de profesori, în caisă: rianna. Iar cu vremea, deosebirea s'a adâncit atât că nici părinţii O-
— Nu voiţi să fiţi atenţi?... Foarte bine!... Niciodată nu veţi fi pri­ raşului depe vulcan nu mai ţin să-şi vadă odraslele mutate şi acli­
miţi in Hawai!... Veţi ii trimişi in Marianna... (Oraş de osândă şi matizate în Oraşele distinse. Istoria spune că a existat o rassă nea­
batjocură). gră, zămislită de soarele ecuatorului şi transplantată apoi între albi,.

B o u r jo is '
***** ~ M tw ‘5

UJ-

BOURJOIS P AR I S

CRÉATEUR DES

F A R D S
P A S T E L S

IMPil TilfllMTF
fc
DE B0X* CHEVREAU ori LAK
d» om c« c u l o a r «:
CUSUTA PE RAM A cu talpa Imparmeabillzată COZONACI FRU M O ŞI
DE VÂNZARE LA DEPOZITELE OIN BUCUREŞTI Şl PROVINCIE FAINA DE AUR HERDAN
--------------
30 REALITATEA ILUSTRATA 13 Octombrie 1932
în America de Miaza-Noapte. Situatia celor negri a fost jalnică; nu călduri intermitente extreme — oamenii nu se bucură din cea.*? iii ceas
numai că se istoveau in aiuiicile cele mai umilitoare, dar erau batjo­ de secunda de împreunare voluptoasă pe care fiinţele superioare s do­
coriţi, dispreţuiţi şi ucişi în stradă, pentru cea mai neînsemnată gre­ resc şi care dă in celelalte Oraşe, femeilor şi bărbaţilor acel aer de a-
şeală sau chiar fără nici O vină. Să-şi vadă copiii in Hawai, Cap Verde, gresivitate biruitoare şi fericită. Marianii şi marianele nu cunosc decât
şi Ceylan?... .Nu, locuitorii Marianei nu voiau să aibe soarta negrilor arareori (de necrezut: uneori numai odată pe lună) deliciile străvechiu­
din Statele-Unite de odinioară, cu toate semnele de respect şi omagii lui instinct şi care se ivia în epoca terestră, nu mai la câteva galihaeee.
pe care autorităţile din Hawai le trimeteau în zile mari Mariannei. Nu, marianul nu cunoştea deliciul multiplu al cocoşului biruitor.
Muncitorii depe fundul vulcanic al Oceanului şi-au păstrat astfel Felul de a se hrăni al marianilor a dezminţit toate legile şi regu­
parcă şi m ai irt uit înfăţişarea omului pământesc. Capul lor nu era a- lamentele secţiei alimentare din Comisia Biologică: nu le plăcea câ­
tât de mare şi perfect oval iar forma trunchiului, a mâinilor şi pi­ tuşi de puţin preparatele gazoase ale Ceylanului şi neavând altă me-
cioarelor — cu toată folosinţa uneltelor mişcate prin forţă mecanică— rindă, le inghiţeau in silă, de parcă ar fi fost medicamente. S‘au făcut
a rămas disproporţionat de mare. Nu mai arau pământul şi totuşi a- studii speciale şi s'au elaborat la Ceylan buline alimentare mal gro­
veau corpul viguros al plugarului, nu mai ridicau toţi barosul, dar bra­ solane, cu doza îndoită şi întreită, în compoziţia cărora intrau câteva
ţele lor era,« încă puternice, nu mai umblau mult pe jos, dar muschiula- din mineralele obicinuite ale Craterului din Mariana. Muncitorii, in-
tura le da încă înfăţişarea de statui. Oamenii din Marianna nu mai tr'ascuns, aruncau bulinele din Ceylan şi răzbiţi de foame se ‘ndopau
purtau plete şi chică ciobănească — aşa cum îi reprezenta în derâde­ cu pământ, lavă pulverizată şi cenuşă. Mulţi pieriau îndată după stâm-
re unii desemnatori şi actori comici din Hawai, — dar privirile lor erau părarea foamei, iar alţii, mai prevăzători, cari se hrăneau şi cu praful
ocrotite încă de gene lungi, asudau şi platoşe mătăsoase de păr le o- vulcanulului şi cu parfumele alimentare îşi păstrau viaţa, dar nu trăiau
croteau locurile gingaşe ale trupului lor gol. mai mult de douăzeci de ani. In Hawai când s‘a aflat la Comisia Bio­
Biologii şi naturaliştii din Hawai vorbeau de mult de „rassa din logică de ivirea acestui instinct reacţionar, care împotriva tuturor po-
Marianna“ (deosebită de omenii evoluaţi din celelalte Oraşe şi în care veţelor naturei, voia să tragă omenirea înapoi spre epoca terestră a ali­
se topise de mult laolaltă vechile rasse terestre) dar Comitetul Poli­ mentelor solide, uimirea a fost atât de mare, încât a fost vestii şi Prezi.
tic s'a opus la publicarea în manuale a unor astfel de adevăruri peri­ dentul. S‘a convocat Comitetul Politic, spre a decide. Câţiva au propus
culoase unităţii politice a genului uman. direct introducerea alimentaţiei in Mariana: întrucât fenomenul exis­
S‘au încercat chiar, pentru ridicarea anatomică şi intelectuală a ta în fapt, Comitetul n‘ar fi făcut decât să recunoască (ceeace era des­
mariannilor, un amestec bine dozat şi progresiv cu elementele umane tul de uşor). Alţii au adus obiecţiuni din care cele mai grave erau că
mijlocii din Cap Verde şi Ceylan şi locuitorii ultimelor etaje (slujito­ felul de viaţă submarin nu îngădue o alimentaţie brută ci numai una
rii, rataţii, delicvenţii) din Hawai. Rezultatele au fost, din punct de ve­ eterică (dovadă mortalitatea cumplită la vârstă destul de fragedă a
dere bilogie, excelente: corcitura se arăta, ca trup şi mentalitate, mai marianilor). — Şi apoi îngădue conştiinţa umană o astfel de decădere
aproape de Hawai decât băştinaşii din Marianna — dar cu desăvâr­ a unora dintre fraţi?.., Stârpirea desăvârşită a marianilor şi înlocuirea
şire stearpă pentru condiţiile de muncă. In Oraşul vulcanic nu puteau lor cu oameni mai evoluaţi ar fi mai de dorit!
creia decât oamenii locului, cu înfăţişarea lor terestră, cu instinctele Directorul general al Marianei, Inginerul-Şef Xavier a luat cuvân­
lor aproape cuaternare, cu gustul şi inteligenţa lor vulgară. Ca oame­ tul — şi de cuvântul lui a ţinut atunci destinul marianilor.
nii — demni de acest nume nobil — din celelalte Oraşe să poată duce — Muncitorii technici din jurul Craterului, a zis el, nu sunt nici ma
o viaţă omenească intr'o civilizaţie supremă, era neapărată nevoe de mult nici mai puţin evoluaţi decât ceilalţi oameni submarini. Dar felul
această jertfă: 0 parte a omenirei (cu tot idealul ei de fraternitate şi lor de muncă, brutalitatea materialelor mânuite, au crsiat însuşiri şi a-
egalitate) să să rămână la forma şi moravurile terestre, chiar în fundul pucături înrudite întrucâtva cu ale oamenilor din epoca terestră.
Oceanului, in epoca submarină a civilizaţiei. In evul de strălucire a Muşchii şi sângele celor din Mariana au nevoe de substanţe minerale
Soarelui a existat deasemenea o categorie de sclavi şi sclavajul a ră­ pe care laboratoarele alimentare din Ceylan nu le pot oieri decât in
mas in fiinţă chiar după înlăturarea lui din legi Porunca pământului doze prea mici şi înir'o formă gazoasă, proprie mai mult locuitorilor
a urmat pe om până'n fundul apelor, unde viaţa spre a înflori până la intelectuali din Hawai, Cap-Verde şi Ceylan. Suprimând pe mariani
idealitate, avea şi aci nevoe să-şi înfigă rădăcinele şi să trăiască din cari prin apucăturile lor ar înjosi, se crede, civilizaţia oamenirii sub­
nămoiul unei omeniri degradate şi jerfite. marine, ne lipsim înşine de una din forţele de creaţie. Oamenii noui pe
Deşi locuitorii oraşului Marianna niciodată n'au cerut vreo recunoş­ care i-am aclimatiza (foarte greu) in atmosfera vulcanică a Marianei,
tinţa celorlalte Oraşe şi nici măcar o rotaţie a oamenilor, după un vor deveni in curând aidoma cu marianii pe care îi vom fi suprimat.
proect precis de lucru în turnătorii, mine şi atelierele din iadul lor Căci Craterul e nu numai centrul. Marianei, ci şi temelia întregei noa­
piramidal (astfel ca şi oamenii din Marianna să trăiască o parte a stre civilizaţii submarine, singura legătură care ne-a mai rămas cu focul
vieţii în Ceylan, Cap Verde dacă nu şi în Hawai!), li s‘au oferit de din miezul Pământului — cordonul nostru ombilicat fără de care ne­
multe ori tratative. Mariannii — se cunoaşte că erau o rassă infe- am destrăma ca o cocă subţire şi zdrenţuită in apele mării. Craterul,
noara. nici nu s'au gândit vreodată să discute cu cineva undeva sub ochii noştri îşi creează el însuşi oamenii de care are nevoe!
mutarea lor depe Crater. Numai ruralii barbari din epoca terestră ţi­ Comitetul politic n‘a luat o hotărâre. Şi cum numai soluţiile provi­
nuseră cu atâta îndârjire la petecul de pământ pe care se născuseră zorii ţin (căci se potrivesc şi se mlădiază împrejurărilor) Marianna a
şi pe care muriseră de foame. Ziarişti şi oratori geniali din Hawai rămas Oraşul-ruşine al omenirei submarine. S'a trecut cu vederea ciu­
au afirmat odatâ la Adunarea Anuală a Omenirii, că mariannii db datele apucături ale marianilor şi în chip tainic, şeful secţiei chimice
ŞuJ t socotiţi „lipsiţi de orizont", că sunt „ţărani submarini“ din Hawai, inginerul W hit avu menirea să supravegheze deaproape e.
îmbrăcaţi de prejudecăţi terestre uitate de milenii; faptul că nu vor voluţia bizară a acelor fiinţe.
să-şi părăsească infernul şi preferă să trăiască in duhoarea pucioasei, Comisia biologică a fost deasemenea însărcinată să găsească un com­
fumului şi otrăvurilor minerale, în vacarmul în care alţii ar înnebuni promis între alimentarea fluidă şi cea solidă cerută de organismul ma­
dovedeşte că au o cunoştinţă umană cu totul sublimă, răscumpărând rianilor — eventual un lichid foarte vaporos sau un eter uşor Iiche-
prin martiragiul voluntar perpetuarea nobilei speţe umane. Câţiva ma-
fiabil, care să nu împiedice evoluţia normală şi atât de rapidă in fun­
riannj cari fuseseră aduşi în Hawai la întrunire mai mult cu sila, de­ dul mării, a anatomiei şi fiziologiei omeneşti.
legaţi' ai Oraşului technic, n‘au priceput bine ideia vorbitorului, ”dar Şi spre a nu jigni conştiinţa marianilor cărora li se recunoştea o pu­
dupa aplauzele frenetice_ ale întregei Omeniri prezente, au bănuit că tere de muncă dusă până la jertfă pentru viaţa omenirii submarine s‘a
au fost desmerdaţi şi măguliţi; ceeace i-a ruşinat într'atât că au voit
so rupă de fuga. Cu mare greutate au fost reţinuţi. (Au rămas de hotărât să fie chemaţi la serbările publice din Hawai, să aibe acela?
frica sa nu fie arestaţi şi încarceraţi în celulele îngheţate din ultimul drept ce vot (deşi „ideile" lor vor fi totdeauna o povară in evoluţia ci­
etaj al Capitalei). vilizaţiei). Iar drept recunoaştere a fraternităţii biologice — nu sunt
Comisia de Procreare se găseşte în fiecare an în faţa acestei pro- uneori instinctele mai înţelepte ca înţelepciunea? — s‘a instituit traditia
Dleme: Sa menţie sau sâ altereze caracterul primitiv, vulgar şi ana­ ca Preşedintele procreeze odată şi cu o Mariană: Dece să piardă o-
cronic al mariannilor, această ruşine a Oameuirii civilizate9 Proble­ menirea experienţa nouă biologică a rassei ivită in jurul Craterului? Ci­
ma e însă — precum s‘a văzut — numai teoretică. Interesele supe­ ne poate prevedea unde va duce această nouă direcţie a moravurilor din
rioare ale Omenirii, cer menţinerea unei rasse de salahori, cu muşchi, Manana? Şi nJmen. nu ştie viitoarele împrejurări cosmice ale vieţii-
cu instincte şj o inteligenţă mijlocie din care sâ nu-şi tragă nici o m ul­ experienţele fiziologice ale marianilor care trăesc azi în funingine su­
ţumire mai aleasă. E drept că însuşi regulamentul, atât de sever, care doare şi cărbuni, ar putea fi singurele potrivite, mâine...
prevede toate condiţiile de procreare (şi cărora li se supun orbeşte
toţi bărbaţii şi femeile din Hawai, Cap Vede şi Ceylan) — nu poate Când a sunat gongul grav, în Mariana n'a fost auzit de nimeni Lar­
face altceva decât să aplice mariannilor propria lor biologie. Băeţilor ma cuptoarelor dm fundul oraşului piramidal de sticlă, detunăturile
şi fetelor din Marianna legea nu le îngădue, pentrucă e ştiintifiră ciocanelor şi baroaselor, scrâşnitura fierăstraelor şi a metalelor tăiate,
bubuiturile înăbuşite ale trenurilor care soseau şi porneau în pantă
sa se uneasca niciodată spre a procrea cu fetele şi băeţii din celelalte dm_ vârful piramidei, şuerul ascuţit al macaralelor — înăbuşiseră cu
oraşe — cu cat mai frumoşi, mai inteligenţi, mai simţitori. Are Ome­ desăvârşire vestea îngrozitoare a sunetului sficios şi muzical Munca
nirea vreun interes şi-ar pucea ea, cu bună ştiinţă să dea înapoi — ca mergea mai departe in atelierele negre din jurul Craterului si ostenită,
gust, ca frumuseţe, ca minte? Şi n‘a fost linşat de curând, intr'un
ascensor, un tânăr marian care se apropiase şi voise, deşi păros să echipa în serviciu aştepta ora 24, spre a fi schimbată. Oamenii ştiau că
aeznilerdc o dansatoare albă, ca de marmură şlefuită, din Teatrul din la Hawai era sărbătoare publică şi la Teatru se dansa — dar nici unui
miner, turnător, fierar, topitor, mecanic sau frânar, ru-î rărea rău că
Cazul a fost cercetat şi studiat în amănunt, după tabela biologică lipsise. Nici echipele in repaus nu se duseseră la Hawai. Locurile in
de o comisie specială de la serviciile de Biologie, căci era unic in mo- Teatru, rezervate marianilor rămăseseră neocupate. Inginerul Director
ravurile marianilor. genera! al Oraşului Xavier, om din Hawai, mutat in Mariana pentru
nesupunere îa Regulamentul Aptitudinilor (căci se ocupa în taină cu
•î?i ®™sul de foc. din pricina cumplitei munci şi a împrejurărilor pe­ mecanica cerească şi fusese repartizat întâi la Alimentaţie) — se ţinea
nibile fizice — zgomot asurzitor, mirosuri grele industriale, fumuri, şi el departe de Capitală. , (Va urma)

Aveţi abdomen prea gras ?


Aveţi picioare prea grase ? Toţi acei care se vor abona pe timp de cel puţin S E R V I Ţ I .V A D E
V o i ţ i să f i ţ i s v e l t ă ? şase luni, începând de astăzi la ziarele noastre „Dim i­
„SVELTA“ (au base du vi­
naigre Amaigrissant et sels neaţa” sau „Adevărul" precum şi cei care se vor abo­ Mica Publicitate
marines). Preparatul NOU na pe timp de un an la revistele „Realitatea Ilustrată", a ziarului „Dimineaţa“
perfecţionat după Dr. LUX, „Adeverul literar”, „Magazinul”, „Dimineaţa Copiilor”,
vă dă această posibilitate. Daţi anunciul astăzi şi mâine
SLĂBIND fără corsete, „Cinema”, „Lectura” şi „Radiofonia”, vor primi UN
veţi avea răspunsul pentru ce.
post, etc. garantat în chip BILET LA LOTERIA STATULUI (o optime) cl. l-a. reri_ şi oferte da serviciu, închi­
nevătămător cu 0.5 1 cm. Cine însă se va abona PE UN AN la „Adevărul”
peste noapte. rieri de case, căutări de aparta.
Rezultate sigure. întrebuin­ sau „Dimineaţa” va primi mente, vânzări, hîpetoei, etcn etc-
ţare şi prin comprese. Plac. DOUĂ BILETE LA LOTERIA STATULUI (cl. I) HTamai cu un anunciu la
lei 130, 2 fi. lei 250—, tri­
mite cu poşta: „OPAC“, Lozurile sunt achiziţionate de noi de la marea co- Mica Publicitate
str. M. Blank (fostă Doam­ lectura a Bancu Hermes, Bucureşti, Calea Victoriei 30
nei) Galeriile Blanduziei 7, şi strada Lipscani No. 20. a ziarului ,,DIMINEAŢA“ veţi
Bucureşti avea succesul dorit.
W IW W W W W W W V W W W
13 Octombrie 1932 REALITATEA ILUSTRATA 31

T cw rilr r e a lilq |ii PREMIUL IV-lea: O pereche


C o n c u r s u l n o s tr u p e lu n a O c t o m b r ie de ciorapi „Ady
PREMIUL V lea: O cravată
elegantă.
P r o b le m a IlI-a (Femeia) Vom mai acorda, de aseme­
nea, şi cinci volum/s literare dia
Editura „Adevărul“.
S
1 S 3 4-
6 8 9

10
■ « i
li
13 16 ,
0 călătorie
■ 14 15-

de 10 zile
1?
m1 ■ 11
20

21
■ Bftf1 £5“
la B e r lin
i»1 ■ 2?

33 3<t
(28 Oct.-6 Noemb.)
% 31 «1 *
„Realitatea Ilustrată” anunţă
ir
4o
931
¡6
î®41 42.

43

un voiaj de studii la Berlin. Se
vor vizita tim p de opt zile fru ­
museţile celui m a i m odern şi
44
j m ai evoluat oraş din Europa.
Program ul excursiei oferă o
p lim bare de jum ătate zi cu auto
■f tas./.—
care elegante p rin toate cartie­
rele oraşului, cu oprire la clă­
dirile şi monum entele p rin c ip a ­
ORIZONTAL. — 1) Femeie! blic. 39) Rec fără bară! 40) Fe­ sute! 16) Bot porcesc! 20) le şi cu explicaţiile ghizilor
6) Femeie! 10) Venus. 11) Lo­ meia! 42) Vârfuri. 44) ...Amico- Ceiace rar poţi căpăta prin fe­ conferenţiari ce vor însoţi fie­
cuinţă. 12) Sedus de propriile Iaşi! 45) Fără aripi. 46) Carac­ meie! 23) Văita. 25) Ticăloasă. care autocar. In decursul celor
lui fiice! 13) Alifie. 14) Argu­ ter femenin! 27) împărat. 28) Loc drept. 30) S zile sp va vizita „Zoo” , cea
ment pur femenin! 17) A ală­ VERTICAL. — 1) Invingătoa- Tirana femeie! 32) La ce te în ­ m ai vastă g răd in ă zoologică de
tura. 18) Trăsurică. 19) Inter­ rea lui Samson! 2) Locuitorul deamnă femeia? 34) Veşnicile pe continent, muzee, biserici,
jecţie. 21) Fluviu. 22) Pronume. unei enorii. 3) Plantă. 4) Fe­ enigme! 36) Zdrobesc. 38) Ce-ţi cel m a i grandios studio cinem a­
24) Pământii (femenin). 26) meie din harem. 5) Oraş în întinde femeia din figură? 41) tografic d in Europa ,,Iofa” i-
Vestmânt arhieresc. 29) Notă Grecia. 6) Noroi. 7) Legat, ca Ş’acel... în judecata-i cu duh... mensa casă de editură Ullstein,
muzicală. 31) Feculă. 33) Tobe! acel însurat! 8) Pitic. 9) Per­ (Em.). 43) Trei litere din „Lo- o m inune a technicei moderne,
35) Măsură. 37) Personagiu bi­ sonagiu mitologic. 15) Două thar”. Al. Amico-Iaşi
muzeul Pergam onului, unic în
lume, vestitul Sport Palast cu
Problema IV-a 120.000 locuri, expoziţii, marile
magizine universale Tietz, Wert-

originar
n o u I „Intr'o trăsătură“ heim , etc. etc.
Berlinul este în m om entul de
V. Cio. Ţigm. faţă cel m ai interesant oraş, su­
m agazin ţ f pra n u m it New-Yorkul Europei.
Im ens ca întindere, cu 143 gări
calea victoriei 20 (vis-a-vis de prefectură) şi 4000 tamvae, cu o întinsă re­
ţea de trenuri subterane, cu o
varietate şi îndrăzneală arhitec­

Rochii st >fă
ibulden Lei 950 Mantou stofâ lână
guler man­
şete Bizarii 3750 ce-H tonică fără pereche, cu o lu m i­
năţie neegalată de alt oraş, cu
cele m ai grandioase şi m ai m o­

Rochii stofá cu
je seu „1375 Mantou stofă maro
guler astra­
han maro 3600 derne săli de spectacole. Berli­
nul este centrul de atracţie a
celor ce vor să se instruiască în
Rochii de voii
georgette „1680 Mantou sfofă gu­
ler lutru 2750 ceeace priveşte modernism ul,
arta, locurile istorice, luxul, con
fortul exemplar şi ordinea cea
Rochii de
„mongol* „1950 Haină Bizam 8400 m ai desăvârşită.
Se poate vizita Berlinul tim p
de 8 zile pentru suma de
Rochii de
„ti lis'’ „1950 Haină L" " u 3800 Schiţând figura de mai sus
dintr’o trăsătură, băgând în sea­
Lei 7.240
în care preţ se cuprinde trenul
Haină Breit-
de

Roch>i mire să
dda „1750 schwantz 4200 mă a nu se încrucişa liniile, veţi
obţine nişte versuri, titlul poe­
ra p id dus şi întors, paşaportul
şi vizele, întreţinere absolut
post v n e ­ ziei şi autorul. completă lot tim pul şederei la
Mantou gru guler
manşete 3825 K im onos, 750 Berlin, autocare, muzee etc.
Înscrierile au început la re­
astrahan
Noule noastre premii vista „Realitatea Ilustrată” (sec­
ţia excursii) str. Consl. Miile'
Desitgătorilor din numerele '1— 11.
A A P A R U T 297, 298, 300, 301 li se va oieri,
prin tragere la sorţi, următoa­
rele premii:
Locurile sunt strict limitate.

CUPON D E JO CU R I
in
I PREMIUL I-iu: 1500 lei in
numerar.
PREMIUL Il-lea: Două sticle
No. 2 9 S
Numele şi pronumele
n w m M cu şampanie.
uillllii iiHlhi lliiiilllr lliiiiiilliillliilhii PREMIUL IlI-lea: Un litru de Adresa
apă de Colonia.
IMHEX
„REALITATEA ILUSTRATA. — Oirector Nic. Constantin.
R e d a c ţii şi A dm inistraţia: S*r. Const. Miile 7— 9--11, Telefon 359/99.
Im v rim a tă la foto-rotogravură în atelierele „AdeveruF S. A.
32 . REALITATEA ILUSTRATA 13 Octomb ne 1VS2 1

U ltimele
actualităţi
Sus: Cutremurul din peninsula Culcidicu </ dis­
trus comune întregi, lată m ai sus un tablou de­
zolau ! d in regiune.
D r. : D-l N iculae T iîulescu, fo s tu l n o stru
m in is tr u la L o n d r a , a fo s t n u m it m in is tr u
de externe. D . T itu le s c u a p le c a t im e d ia t
spre ţară.
Delegaţia ro rm nă la
congresul internaţional al me­
dicilor, care a nvut loc de cu­
rând in Vichy.

•i i l i l î *

D-RA I’ I’ ICA P A fl,'»


care va juca rolul principal urii
„M ătrăguna", de (ieyer, după
rom anul ,,Alraune"de Ewers , în
actuala stagiune.