Sunteți pe pagina 1din 24

ANUL III. — No.

25 — 15 IU N IE 1»2* 2 4 P A G IN I APARE SAMHATA

C ea m a i sim p a tica v â n z ă to a r e d e g a z e t e .
(COLLEN MOORE, celebra vedetă americană, tn ultimul ei film )

(Photo First National) PREŢU L 8 L E I


REALITATEA ILUSTRATĂ 15 I unie 1929

Strada Progresele technicei moderne


Au fost luate noui d is p o z iţii p e n tru regle­
mentarea circu la ţiei pe p rin cipala a rteră a
A u to m o b ilis m A v ia ţ ie
oraşului. ECANIZAREA v ie ţii um ane, tin d e să P e rfe c ţio n ă rile „ autogirului“ şi „cata.
Nu ne fa ce m ilu zii n ic i asupra bunelor
rezultate ale m ă su rilo r de-acum, deo arece o
M se g en eralizeze. In toate d o m en iile
de ac tiv itate o m e n ea scă se observă o te n ­
pultei" a d ic ă ale s iste m u lu i de la n sa re a a-
v io an elo r d e p e b o rd u l v a p o a re lo r deschi­
măsură, oric â t de bună ar fi, nu p oate re­ d in ţă de în d ru m a re c ă tre m ijloacele cele de noi p e rs p e c tiv e a te risa ju lu i.
m e d ia un rău dacă nu e aplicată cu sin ce­ m a i p rac tice . A utogirul nu este d e c â t un av io n obiş­
ritate şi cu in teligen ţă. Legile noastre sunt n u it, te c a re a rip ile p la n e su n t în lo cu ite de
m a i toate re d a cta te în sp ir it luminat, du pă U na d in p ro b lem ele de actu alitate ca re
p reo c u p ă c e rc u rile in iţia te , este v iito ru l n işte elice tu rn a n te , c a re p o t fi în n um ăr de
modelul unor state, care ocupă locuri de 3— 4— 5. F ie c a re d in elice învârtindu-se,
frunte în an sam blu l european. Ceeace nu m ijlo acelo r d e lo c o m o ţiu n e . P ro g resele r e a ­
lizate de in d u s tria au to m o b ilelo r şi a a v ia ­ form ează u n e fo rt d e su sţin e re şi când în-
ne îm p ie d ic ă pe n oi să fim depărtaţi de ele v â rtitu rile su n t re p e z i, to ta lita te a acestor
cum este cerul de p ă m â n t, sau cam aşa ce­ ţie i, pun pe ta p e t lip s a de teren, n e c e sa r u-
n o r re a liz ă ri p ra c tic e . A lergăm m ereu , cu fo rţe a d u n â n d u -se d ă o en erg ie cap ab ilă să
va, deoarece legile, ori n ’au fost aplicate, su sţin ă şi să rid ic e a p a ra tu l.
ori au fost aplicate strâm b. viteze fan ta stic e, avem m a re nevoie de te re n
c â t m ai m u lt. Agnelli Giovanni, c re a to ­ In v e n ta to ru l s p a n io l dela C ierv a, a cons­
Câte circu la ri de reglem entare a circu la­ tr u it de-acum 18 a u to g ire . P rim u l avea două
ţiei nu am citit? Ele au rămas totuş litera­ ru l cu n o scu tei firm e d e autom obile ita lie n e,
„ F ia t”, a c o n s tru it p e ac o p erişu l u z in e lo r elice, care se în v â rtia u în sen s in v e rs. Apa­
tură in ofen sivă p e n tru considerentele ară­ ra tu l nu p re z e n ta în s ă p re a m u lte avantagii
tate mai sus. sale un „au todrom ”, c a re are o în tin d e re de
1200 m etri p ă tra ţi. A utom obilele „ F ia t“ ie­ p rac tice .
D ispoziţia pen tru vehiculele, care circulă După d oi an i de c e rc e tă ri, el creează un
pe Calea Victoriei, nu a rezolvat p ro b le m a şin d din fa b ric ă , su n t u rc a te sus cu aju to ru l
u n u i ascen so r, p e n tru p ro b ă. n o u tip de a u to g ir : C4. In fin e , d u p ă multe
circulaţiei p e această stradă strim tă şi ră­ tra n sfo rm ă ri el aju n g e la ac tu a lu l sistem,
sucită, deoarece, acum, pietonii s’au re vă r­ La W ash in g to n — în A m erica — p ro b le ­ ca re d eo c am d ată p a re cel m ai p erfect. Pa­
sat de pe trotuar în dru m . m a d esco n g e stio n ă re i s tră z ilo r a d e te rm in a t te rn ita te a n o u lu i av io n şi-o d is p u tă şi ita­
Tot aşa de greu se circulă şi astăzi pe c re a re a în a n u m ite c a rtie re , a g ara g elo r pe lian u l Felix Arena, c a re în ziua de 3 Decem­
Podul Mogoşoaiei. Cetăţeanul grăbit se îm ­ ac o p e rişu rile ca se lo r. P arale l cu această b rie 1910 o b ţin e un b re v e t în E g ip t al unui
bolnăveşte de n e r v i atunci când e silit să in o v a ţiu n e s’au c o n s tru it num ero ase p iste ap a ra t sim ila r.
străbată la p râ n z sau p e înserate o porţiun e p e n tru au to m o b ile, p e aco p erişele caselo r
şi nu ra re su n t c u rse le de autom obile pe G erm anii, p r in Hilttmann au co n stru it şi
din această Cale a Victoriei, confiscată de
persoane, care, cân d nu exercită o anume im en şii z g â rie -n o u ri am erica n i. ei câteva tip u r i re u ş ite d e av io an e cu ateri­
profesiune şi nu pun la cale anumite aran­ saj v ertical. D em ne de relev at, su n t şi încer­
A viatorul Vedrines, fu p rim u l, c a re ateri- că rile fra n c e z u lu i Clout ca re în c ă din anul
jamente, vin pe P o d u l Mogoşoaiei să ia... să în ziua de 19 I a n u a rie 1919, cu u n avion
aier, aierul in fecta t de benzina m aşinilor. 1910 a c o n s tru it u n soi de au to g ir.
G audron G3 de 80 H. P., p r in tr ’o m a n ev ră A utogirul are la ac tiv u l său câteva zbo­
Serviciul circu la ţiei nu va putea spu ne că de ad ev ărat m a e stru , 'pe aco p erişu l p a la tu ­
a rezolvat p ro b le m a circulaţiei dacă, în a- ru ri re m a rc a b ile . In g in e ru l s p a n io l, a con­
lu i G aleries L afay e tte , în in im a P a risu lu i. stru it p rim u l său a p a r a t în a n u l 1919. In
fară de m ăsu rile de reglementare a m e rsu ­ A stăzi c o n s tru c to ru l B alte Klaus, a p u s în
lui vehiculelor, nu va lua măsuri ş i îm p o ­ 1923, face e x p e rie n ţe re u şite pe aerodromul
p ra c tic ă o in s ta la ţiu n e de p lecare, c a re p e r ­ englez dela F a rn b o u ro u g h , ia r în ultimul
triva p ie to n ilo r cari îm p ie d ic ă circulaţia. m ite av io an elo r de to a te categoriile, să ate-
Onoratele persoane, care se în deletnicesc cu tim p a efe ctu a t n u m e ro a se sb o ru ri deasupra
riseze, pe o s u p ra fa ţă c â t m ai m ică. A via­ can alu lu i M ânecei, P a ris -L o n d ra şi retur.
anume profesiun i, — peşti, cocote, etc., - _ to ru l a m erica n Harrigan a reu şit să frâ n e ­
pot fi in vita te să-şi facă meseria în locuri A stăzi, au to g iru l p o a te sb u ra cu o viteză de
ze un avion p e o d is ta n ţă num ai de 50 m e­
acoperite şi, în orice caz, mai retrase, iar 120 km. pe o ră şi a re o sc o b o rîre aproape
tri, în tim p ce alte av io an e au nevoe la a-
acelora cari vin p e n tru aier, li se poate te riz a re de 6— 700 m e tri. v erticală.
spune că Şoseaua, P arcu l Carol şi Cişm igiul U na d in cele m a i senzaţionale a d a p tă ri T ra v e rsa re a în tin d e r ilo r m a ri de apă, care
sunt mult m a i n im erite . a e ro n au tic e este cu sig u ran ţă „autogirul” se face în c ă d estu l d e an evoios, a determi­
n at leg ătu ra d in tr e av io n şi v a p o r. Vapoa­
lu i Cierva. c a re în g ă d u e un aterisaj a p ro a ­
Accidente, — alte accidente de au tom o­ pe v ertical. rele p u rtă to a re de a v io an e „navale-m am e“
bil, — în Capitală şi în provincie. Condu­ d estul de n u m e ro a se , au pus pe ta p e t pro­
cătorii de a u tom o bile dove d esc o suverană T e n d in ţa ac tu a lă este creearea de av io a­ blem a c a ta p u lte i. Ce este ca ta p u lta ? Nu este
descon siderare p e n tr u ordonanţele oficiale ne, care să p o a tă a te riz a uşor, pe a e ro d ro ­ altceva d ec ât u n d isp o z itiv de la n sa re , a avi­
şi pentru viaţa ce lo r ce merg p e r pedes. m u rile c o n s tru ite p e aco p erişele caselo r, si­ o an elo r d'e p e v a p o a re .
Dacă slugile s im t o p er ve rsă plăcere, când, tu a te în c a rtie re le şi ce n trele co m ercia le şi
in d u stria le a m a rilo r m etropole. A utogirul Se a trib u ie lu i C h am bers id e ea catapultei,
din balcon, sc u ip ă în capul celor de pe tro­ d a r în tr ’a d e v ă r W rig h t se se rv ia în anul
tuar, şo ferii gustă v o lu ptăţi atunci când lu i Cierva este d e s ig u r u n a din cele m ai m i­ 1906 de un „ d isp o z itiv de la n s a re " a avio­
stârnesc p a n ic a p ie to n ilo r şi când izbu tesc n u n ate p e rfe c ţio n ă ri aero n au tice d in u lti­ nului. P rim u l v a p o r c a re a în treb u in ţat^ lan­
să zmulgă un stâlp d e telegraf. m u l tim p ş i’n n u m ă ru l v iito r al rev istei sarea av io n u lu i este ,,Norlh-Carolina“ în a-
Au venit căldurile şi-a sporit îngrijorarea n o astre vom v o rb i p e la rg d esp re această nul 1915. A p a ra tu l a fo st p e rfe c ţio n a t şi pus
noastră. Capitala a d e v e n it iarăş un cazan m in u n a tă in v e n ţie . la p u n ct în an u l 1921.
cu smoală în care d r a c ii dănţuesc ton toro­ P en tru a în le s n i a terisa ju l, s’a a d o p ta t de Astăzi m a rin a a m e ric a n ă n u m ă ră aproape
iul. Tran spirăm şi căutăm un loc în care c ă tre m ulte a e ro d ro m u ri străin e, lite re e- 50 de ca ta p u lte . Va p o are! a ■
să fie un d ra m de u m b r ă şi de răcoare. norm e, c a re su n t n o a p te a p u te rn ic lu m in a ­ ,,Lexiston“ su n t cele m ai m a ri, ca re suni
Mai se n sib ili ş i m a i exigenţi şi m a i e x p e ­ te şi care in d ic ă a v ia to rilo r d iferite le lo c u ­ dotate^ cu sistem u l c a ta p u lte lo r. _ :
ditivi, şo ferii cu n osc m ijlocul b iru irii căl­ r i de a te risa j. A celaş sistem va fi u tiliza t L egătura d in tr e a u to g ir şi c a t a p u l t ă va
durilor: viteza. p e n tru a e ro d ro m u rile de pe aco p erişele ca­ co n stitu i asp ec tele a v ia ţie i de m â in e.
Gonesc, gon esc nebuni. selo r, a e ro d ro m u rile v iito ru lu i. N. B.
Păzea!
In circulările oficiale e o copilărie să ne
punem speranţe. Dar am putea noi, ce tă ţe-
nii, să încercăm a-i convinge pe ş o fe ri că
dorim să m u rim altfel decât sub m aşinile
lor cauciucaie.
De exemplu, în Franţa, la bariera unui o- t S ’a d e s c h i s v e c h e a
răşel. a fost bătută o placă, pe care se găsia
următorul avertism en t la adresa şoferilor: Bofangerie şi C urăţătorie Chimică
„Dacă m ergeţi încet, veţi vedea localita­
tea noastră: este frumoasă. Dacă, însă, c o n ­
duceţi cu mare viteză, veţi vedea pu şcă ria
B. A F T A L I O N
noastră: este igrasioasă”. CALEA M O ŞIIO R No. 160 (colt cu B u lev ard u l C aro l) Tel. 3 7 2 /5 9
ION PAS
********...... . . . . . . . . •».............................. IH **********» SUCURSA LE : ŞerbansVoda, 11 ------ Ştirbei=Voda, 55 ------ In câtev a zile : D udeşti, 29
A APĂ RUT:
Se v o o s e ş te : Se c u r ă ţă : Se c a lc ă :
Scrisori cie fire şi ştofe de lână, bumbac, măta­
se naturală şi vegetală, toalete şi
chimic cu desinfectare şi hainele cu maşinele ame*

curtezane costume toate culorile şi din cu­ desodorizare : haine, ro­ ricane speciale pentru

J
lori închise în culori deschise, Pa- chii, perdele, pluşuri, co­
iuri, fetruri, etc. păstrarea fasonului
d e A L K IP H R O N voare, etc. etc. etc.
S chiţe d in v ia ta C urtezan elo r G reciei
A ntice Orice lucrare se execută în 3 ZILE, Casă fondată Iu 1S91
ta to a te lib ra rlin e LE( 2 0
n Iu n e 1929
R E A L I T A T E A I LU ST R AT A

6
propuse de mai multe ori să mă ajute, inter­
venind p en tru un angajam ent.
II refuzam însă net, nu vroiam să ajung
a/? rV vedetă, d ecât prin propriile mele mijloace.
Şi to tu ş, a fost scris, ca to t prin unchiul
Sam să fiu angajată, căci, în tr’o zi, când e-
ram în v izită la el, un d irec to r dela „First
C Ă P Ă T Ă M zilnic pedepse dela direc­
toare, pentru că afla adesea printre
National“ m ă întrebă dacă nu vreau să in­
te rp retez un rol de m âna doua în „O aven­
AEramMşi iată
D E B U T A T in „T rag ed ia unei fete"
cum:
figurantă la „U fa“, când în tr’o zi ui-
cărţile mele, diverse reviste cinegrafice. tură în Far-West", film pe care îl realiza rectorul Pommer, — în timp ce tria nişte fi-
Dar ce era să fac? Şcoala n’o puteam pă­ unul din regisorii lui. D esigur că nu l’am
răsi, pentrucă sărmanii mei părinţi care-şi refuzat şi am debutat în cinem atograf.
rupeau dela gură, pentru a-mi forma o cul­
tură, — in disperarea lor, m ar fi internat la
o casă de corecţie şi nici de reviste nu mă
puteam despărţi, căci odată ce iei morfină
e greu să mai renunţi la ea. R E T I să cunoasteti debutul meu ?
Dar cel puţin am avut norocul să nu sufăr
in zadar, căci mi-am văzut visul cu ochii.
YFăceamîa tă : -1
figuraţie neînsemnată pe la divtţrse
Şi iată cum : studiouri din Berlin şi câte odată din Viena
Una din revistele, pe care le citiam, a or­ — depindea dacă aveam bani de tren sau nu.
ganizat un concurs de fotogenie, la care de­ In tr’o zi, pe când aşteptam trenul în gara
sigur era absolută nevoe să iau parte ca orice din Berlin, un domn văzându-mă că citesc
fată modernă. un ziar ceh, mă rugă să-i împrumut o parte
Rezultatul a fost fericirea mea. Ia gan- din el. Preferai însă să i-1 dau în întregime,
diţi-vă că într’o zi cumpărând _ revista, la în schimbul unei reviste cinematografice.
care au concurat mii de fete, să vă vedeţi guranţi, — ajungând la mine, se uită lung şi
Conaţionalul meu — tot cehoslovac era — apoi spuse unui asistent, să-mi ia câteva
chipul chiar pe copertă, însoţit de următoa­
rele cuvinte : probe. . . . . ,
— „Laureata concursului nostru de fo­ După trei zile, şeful serviciului^ de figu­
togenie". ranţi mă înştiinţa, că Pommer mă aşteaptă
în biurou.
Cu o oarecare sfială, am intrat la director,
unde se mai aflau încă trei persoane.
Fără nici o introducere, directorul imi
spuse :
— „In urma probelor de acum trei zile,
eşti angajată ca a doua interpretă în „T rage­
dia unei fe te “ şi imi strânse mâna.
Din cauza emoţiei, mi se tăiară picioarele
şi căzui în primul fotoliu ce mi se ivi în
cale.
Succes, am avut foarte mare.
mă întrebă dacă mă interesează mult cinema­
tograful. Atunci îi povestii toate peregrină­
rile mele de figurantă. - 6 'd j
Rezultatul acestei împrumutări de gazeta,
înarmată cu o sută de exemplare din a- a fost că n’am mai plecat cu trenul nici eu, E A R A , când eşiam dela atelieru l de
ceastă revistă, am lăsat şi casă şi şcoală si
am fugit la Hollywood. Dar acolo peste câ­
teva zile, ajunsesem la disperare. Nimeni nu
nici el, ci ne-am îndreptat spre un mare stu­
dio, unde mi s’au luat câteva probe, iar S lingerie, unde lucram , m ă duceam la
câte un cinem atograf, căci singura m ea pa­
peste două săptămâni turnam prima scenă siune era de a fi m are vedetă a ecranului.
vroia să mă angajeze şi n’aveam nici bani. din „Suzy Saxofon", primul meu film mare.
Dar tocmai când voiam să părăsesc acest
oraş amăgitor, un asistent-regisor, mă an-
gajă, ca figurantă la „F ox“. Eram mulţumită.
Aveam cel puţin ce mânca.
Iar peste câteva luni, un regisor dela „Pa-
ram ount" mă angaja pentru un mic rol din M trec u t foarte simplu, dela scenă la
„F etele m oderne", care a fost debutul meu. A ecran : prin interm ediul unui director
de pro d u cţie care mă rugă fo arte mult sa
accept ro lu l ce mi-1 oferă, căci aş fi înter-

j» H. când mă gândesc la zilele când co-


J & lindam ca o nebună, to ate studio-urile,
în cău tarea unui post de figurantă cât de

Din această cauză, nem ai putându-m i stă­


pâni d o rin ţa, părăsii a te lie ru l şi b ătu i la por­
ţile tu tu ro r stu d io u rilo r din B erlin , în căuta­
rea unui cât de mic rol de fig u ran tă. _ _
N orocul îmi veni în tr ’a ju to r, căci în tr o
după am iază, în tim p ce aştep tam la poarta
„Ufei", regisorul Murnau, care tocm ai eşia,
mă în tre b ă dacă am m ai făcu t figuraţie.
I-am răspuns a firm a tiv ; atu n ci el se îna­
poie în stu d io şi după un s fe rt de oră, un
om de serv iciu mă in tro d u se în biroul regiso-
Prp e A tunci,' cinem atograful mă interesa
rului.
V e d e a m 'r a r câte un film şi a t u n c i n u m a ,
D upă ce mi s’au lu a t probele, to ţi au fost
a tâ t de entuziasm aţi în cât mi s’a dat rolul
p entru a mai schimba distracţiile, dar in Margaretei din „Faust" alătu ri de marii
mic, m ă apucă fiorii! D ar eram şi încăpă­ faţa onorariului ce mi se o feria, am acceptat
ţân ată! . . să in te rp re tez rolul principal din prim ul meu Emil Jannings şi Goesta Eckmann.
Un unchiu al meu care era fo arte bine in­ A cesta a fo st prim ul meu film.
tro d u s pe la toate casele de producţie, îmi film : „O dramă în Alpi".
>unie 1929

NCĂ. în a in te de n u n tă , i-am sp u s v iito ru


I lu i m e u so c ru :
— „C ere-m i orice, a f a r ă de c ă lă to ria de
cu m nu-şi p o ate în c h ip u i cineva m a i idilic
şi m a i d ră g u ţ p e n tru lu n a de m iere".
T ata-so cru a r m a i fi a v u t m u lte de spus,
voia să r ă s p u n d ă , d a r b a tis ta ei e ra prea
ud ă, ea să m a i flu tu r e în vânt.
II
n u n tă . E u n ’a m n o ro c la dru m . S u n t u n d a c ă nu n e g ră b ia co n d u cto ru l să ne u r ­ Vagon de d o rm it c lasa I-a.... De fapt
c ă lă to r g h in io n ist, c u m a lţii s u n t ju c ă to ri căm . De pe sc a ra v a g o n u lu i ne-am lu a t r ă ­ fo arte d ră g u ţ. Cel m a i b u n m ijlo c de că­
g h in io n iş ti11. m a s bun d ela socri, în tim p ce p a p a m a i lă to rie sp re fericire.
In să ta ta - s o c ru r ă s p u n s e îngrozit: vorbia. Ce v o rb ia, n u p rice p ea nim eni. M am a — „D om nule co n d u c to r, ca b in a noastră"?
— „Nici s ă n u te g ân d e şti! 0 n u n tă f ă r ă plân g ea, p a r 'c ă a r fi fo st a n g a ja tă cu ziua. Lolo se ap lecase pe fe re a s tră şi p riv ia câm­
călăto rie? A r fi c a u n cin e m a to g ra f f ă r ă P ro b ab il că-i făc ea p lă c e re să p lâ n g ă. D ar pia. Ii era p en ib il copilei, să călătoriască
m uzică. Nu, d ra g u l m eu, trebue să pleci în E xpresul, fo a rte p u ţin sen tim en tal, p o rn ia s in g u ră cu m ine.

C onductorul s a lu tă resp ectu o s şi lu ă bile­


ce m ce m a i repede. Adio! Adio! Lolo tele.
călătorie. P e n tr u c r e d itu l m eu şi p e n tru fe­
ric ire a v o a s tră . V rei să v o rb iasc ă lu m e a , se lipise de m in e, ca şi cu m a r fi p o zat la „N u m ă ru l 7, p o ftiţi, u n co m p artim en t
că N egulicii n ’au d e s tu i b a n i, ca să -şi p e r ­ foto g raf. Eu fă c e a m sem n cu b atista. M am a a d m irab il. (U rm are în pagina Vl-a)
m ită c ă lă to ria de n u n tă a copiilor?"
Şi pe u r m ă a v e n it şi ziua c â n d L olo a
spus „do“ re p e ta t şi de m ine. Şi d u p ă „ d a “
Şi „da“ am fost c ă s ă to riţi. D u p ă aceea,
v reo treizeci de p e rso a n e pe care n ic i u n u l
d in tre noi n u le cu n o şte a m , s ’au o s p ă ta t pe
co n tu l lu i ta ta -so c ru , de s ’a u s ă tu r a t pe o
s ă p tă m â n ă în a in te , şi în fine, Lolo şi cu
m ine, am fost în c ă r c a ţi în tr ’u n ta x im e tru .
Ţ in ta : F ericirea. Cu ocolurile de rig o a re ,
şo feru l a a tin s ţin ta .
L a g a ră — O rient-E xpresul e ra su b p r e ­
siu n e — N egulici sen io r îm i în m â n ă d o u ă
bilete de că lă to rie N issa -P a ris-L o n d ra ....
Mama^ p lâ n g ea, (m am ele plân g to td e a u n a ,
d a c ă îşi c ă p ătu esc fetele sa u nu) şi p a p a
îm i explica r u ta spre fericire:
— „V agonul de d o rm it îl aveţi c la sa I-a,
îm p re u n ă . L a N isa am rezervat te le g ra fic
cam ere la ,,H otel N egrescou. La P a r is veţi
lo cu i la p rie te n ii m ei Lebrun. N otează-ţi
n u m ele. D a r s u rp riz a cea m ai m are, v ă a ş ­
te a p tă la L o n d ra . A m în c h iria t p e n tru voi
o lo c u in ţă în Vest, u n „boardinghouse"

4
P Q j/yA a / ^

£ îq u r d C u s m a r x
CuuS&XleLe rnjjT&n/tjJ
r e g a t ci& a:n lL ch ± lăiL

cl/n M in jstjgru t d e &o


te r n e

O/x c f/sb r is r r j / f r ă i r y ^

CkGi&.iy
r-.Ar^jzm
u u eo set
Q jn w scu la p jjd ă c is 'tâ
St C o T u fo rex ifya râ
realitatea ilu strată 15 Iunie

(C o n tin u are din pag. 4-a) — „Nu ştiu. P ro b a b il să p tă m â n a v iito are. şi a m d e c la ra t a tu n c i că n u m a i răm ân
P o rn im sp re n u m ă r u l 7. E u în a in te , Lolo D a r nu cred. S u n te m de-acum în sezon". n ic i o o ră în P a r is . M o n sieu r şi Madame
în u rm a m ea. D a r n u m ă r u l 7 este în c u ia t. — „A tunci re c o m a n d ă -n e u n alt hotel!" L eb ru n au în c e rc a t să m ă convingă, d ar eu
C o n d u c to ru l s c u tu r ă u şa , în să u şa r ă m â n e —„ Cu p lăcere, în c e rc a ţi la „ R u hl.“ a m ră m a s la id eea m ea. A tu n ci Lolo mi-a
în c h isă . C o n d u c to ru l sc o ate «lin b u z u n a r —„ Acolo s u n t cam ere libere?" sp u s:
ch e ia şi descuie. U n s tr ig ă t. Un s tr ig ă t de — „Exclus. N ’o să g ă s iţi nim ic. Cel m a i — „Mă! D acă n ic i a c u m n u eşti fericit
fem ee. Vocea u n u i dom n: b u n lu cru a r fi să v ă în to a rc e ţi a c a s ă şi s ă ştii că d ivorţez."
— „N e ru şin are! E ş ti obliga, să te a d m ire să reveniţi la v a ră ". L a care en a m r ă s p u n s :
o ricin e?” M ’am în f u ria t şi a m s trig a t ce rb eru lu i — „F ericit n u p ot fi de c â t în tr 'u n „boar-
E u m ă în fu rii: de pe Coasta de A zur: ding-house" d in L o n d ra ". Azi în că, plecăm
— „ N e ru ş in a r e este d in p a rte a d u m itale , —„ Domnule! Noi su n te m in că lă to rie de la L o n d ra .’’
s ă ocupi, p u r şi sim p lu , c o m p a rtim e n ­ n u n tă , Nu p u te m să re v e n im la v ară . Ş tim V,
tu l n o stru!" noi, oare, dacă, la v a ră , vom m ai fi îm p re ­ A dorabile s u n t aceste „boarding-hause"
D om nul v re a s ă se re p e a d ă la m in e şi u n ă? " ■, d in L ondra, s e a m ă n ă in tre ele ca şi ba-
să-m i... D ar c o n d u c to ru l se p o stează în ­ D u r cerberul d ă d in u m e ri şi ne sfătu e şte letistele dela „C ărăb u ş".
tr e noi şi ia î n p r im ire p e n tru m ine, p alm a. d eo cam d ată să p etre ce m n o ap tea în a e r li­ „B o ard in g -h o u se"-u l n o s tr u e ra u n că­
E în tr ’a d e v ă r u n c o n d u c to r fo a rte , con­ ber. Nopţile s u n t a t â t de plăcu te la N isa n im delicios c o n fo rta b il în care p u te a m fi
ştiin cio s. P e u r m ă se u ită cu; a te n ţie lâ şi îii. p arc dom neşte u n m iro s îm b ă tă to r de fo a rte fericiţi.
biletele noastre.... m im oze.
— „D ar b in e d o m n u le, biletele d-v. s u n t — „Mai a m ceva de îng rijit. în o raş", spu­
p e n tru O rien t-E x p re su l u rm ă to r. D o m n u l si P rim a n o ap te am d o rm it în tr adeV ăr sub sei eu lui Lolo. A cu m e o ra 2, la ora 4
d o a m n a de a c i a u o c u p a t c o m p a rtim e n tu l palm ieri. E u în s ă m i-a m în ch ip u it lu c ru l p u te m fi în ap o i. Şj pe u r m ă r ă m â n e m 4 săp­
pe d rep tu l lor." a c e sta m ult m a i p lă cu t. Lolo e ra de -p ărere tă m â n i în m ic a n o a s tră că su ţă , f ă r ă ca să
E u privesc pe Lolo, d a r ea nu se u ită la cu voiajul n o s tru sp re fericire su fe ră în ­ m a i facem u n p as d in co lo de u şă . Vii şi
m ine. tâ rz ie ri enorm e. E u i-a m in terzis a c est fel tu cu m ine in o raş?"
— „ P e n tru u r m ă to ru l...“ bâlbâi eu, „ d a r de a vorbi şi ea a în c e p u t sa p lâ n g ă, s u s ­ — „Nu," r ă s p u n s e d â n s a , ,.a ş te p t aci. Sunt
c â n d pleacă u rm ă to ru l...? " ţin â n d că aş fi u n n e v ro p a t. Când a în c e ta t obosită. P este d o u ă ore. eşti, do ar, înapoi".
— „Peste tr e i zile“ , su sţin e condu cto ru l. p lâ n su l, s’a r ă s tit la m ine: N e-am s ă r u ta t şi a m plecat.
:— „A tât de m u lt n u p u te m aştep ta, căci — „ P en tru D u m nezeu, fii o d ată fericit!" C ând m 'a m în to rs a m fost, în să , în tr ’o
p ie rd e m le g ă tu ra . C e-ar fi de făcu t în a c est Şi p en tru că n ’a m v ru t s ă fiu fericit, n ’a d ilem ă în g ro zito are. V’a m sp u s d o a ră , că o
caz?" m a i vorbit cu m in e n ici u n cuvânt. c a să sem ăn a cu c e a la ltă . P r in u rm a re , care
— „P u te ţi lu a loc în a lt co m p artim e n t A doua Zi d im in e a ţă a m p ă ră sit N isa. e r a casa n o a s tră ? Ş tie o are so ţu l un;ei
de clasa I-a". S pre r a n s . N u m a i la P a r is poţi ii î n t r ’a ­ b aletiste d ela „ C ă ră b u ş', cu ca re d in cele
—-.„Mai ai ceva liber?" d e v ă r fericit. o s u tă de fete este în s u r a t? Ş tia m eu în care
— '„R egret, d a r to tu l este ocupat". IV d in acele case, m ă a ş te p ta Lolo a m e a ne­
— „Ce să fac em atu n c i? " răb d ă to are? N u! Şi a d m in is tr a ţia coloniei
—„P u te ţi r ă m â n e a p e coridor, p â n ă se L a g a ră n u e r a n ic i u n m onsieur..., d a r
cu m ii chem a? C um a sp u s ta ta socru?.... e ra de-acum în c h isă . L o n d o n ezii a u proba­
elib erează vre-o ca b in ă ". bil u n in s tin c t sp e cia l, p e n tru a -şi găsi
— „D ar se elib e re a z ă ceva în drum ?" Le.... Le.... nici Lolo n u -şi p u te a ad h ce a-
m in ie. Ea n i c i n ’a a s c u lta t, tn fine — ne lo cu in ţa, m ie in s ă îm i lip s ia acest instinct.
— „R egret, d a r p â n ă . la V iena su n t to ate R ă tă c ia m de la c a să la casă, în tim p ce
locurile ocupate". a ş te a p tă M onsieur Le.. 'Le... nu-m i ad u c â-
m in te. soarele apuse, şi ră tă c ia m , r ă tă c ia m mereu.
T ot la V iena tr e b u ia şi noi să coborîm , Se., făcuse n o ap te şi p ie rd u i orice sim ţ de
ca să sc h im b ă m tr e n u l p e n tru N isa. Am Deci, fă ră a c e st m o n sie u r. Vom m e rg e
la u n hotel. In P a r is n ’a i nevoe să d o rm i orien tare.
p e tre c u t p rin u r m a r e 24 de ore pe cu lo aru l
O rien t-E xpresului. E u făc eam tin e rei m ele su b cerţii liber, p e n tru c ă n u te îm b a tă m i­ A m p ă tru n s in a p a r ta m e n te s tră in e , am
so ţii rep ro şu ri, că ta tă l s ă u a r fi u n om lo s u l de m im oze. fost m a rto r la scenele cele m a i penibile,
f ă r ă scrupule, ca re p r o c u r ă bilet,e de c ă ­ T recem spre eşire. U n v ai im ens d e oa a tre b u it să în g h it m o jic ii londoneze, dar
lă to rie false. Lolo p lâ n g e a şi-m i re p ro şa că m e n i ne îm p in se d in sp a te, su n te m d e s p ă r­ pe Lolo n ’am g ăsit-o n ic ă e ri. In fine, târziu
s u n t u n sc a n d a la g iu , c ă r u ia nim eni nu-i ţiţi. D esperat s trig : „Lolo". N u a ju tă n im ic. n o ap tea su n la u şa u n e i case p ă ră s ite . P u s­
p o ate face pe plac. A tu n ci av u i eu p rim u l Lolo o fost t â r î tă de acel v al enorm , de c ă lă ­ tiu peste tot. S ă fie o are a p a rta m e n tu l
acces de fu rie în p r o a s p ă ta n o a s tră căsnicie. to ri, c a ri d e b a rc a u la P a r js . A lerg şi o meu?... ,'Ku. e posibil! I n a p a rta m e n tu l meu
D a r Lolo, cu la c rim i în ochi, m ă ru g ă : c a u t in to a tă g a ra . În c o n jo r de iu o ri c lă ­ m ă aşfâap tă, d o ar, Lolo. E ra m g a ta să por­
— „Fii fericit, N icule!" Şi p e n tru c ă nu d ire a gării, d a r de Lolo n ic i o u rm ă. Am o nesc m ai . d ep a rte, c â n d g ăsii pe m a s ă un
i-am îm plinit p rim a d o rin ţă în căsnicie, — idee: Mă u rc în tr 'u n ta x i şi p o rn esc d in bilet:
s ’a su p ă ra t şi p â n ă la N isa n ’am m a i h otel în hotel, să în tr e b d a c ă n u cu m v a „N eru şin atu le! A ştep t de şa p te ore, d a r nu
sch im b at nici u n c u v â n t. Lolo a lu a t c a m e ră acolo. D upă şase ore m a i sta u n ic i u n m o m e n t. Plec a c a s ă la
III. de m e rs cu a u to m o b ilu l a h i te rm in a t de p ă r in ţii mei! N u te obosi să vii d u p ă mine,
N isa. H otel N egresco. M â n d ru p ăşesc în v iz ita t toate h o te lu rile . A p a ra tu l a r ă t a 547 căci n are n ici u n scop. C ân d vei sosi în
f a ţa : p o rta ru lu i: fra n c i, d a r pe Lolo to t n ’a m găsit-o. Lolo a B u cu reşti, eu voi fi in te n ta t p ro ces de
— „Aveţi re z e rv a te c a m e re p e n tru Cos­ d isp ă ru t. d iv o rţ. Lolo."
tin '’. C inci zile m a i tâ rz iu o în tâ ln e sc pe R ue VI.
P o rta ru l s u r â s e ca p r im ă v a ra , c a re la de la Paix, în c a d r a tă de d ouă p erso a n e Şase s ă p tă m â n i d u p ă cun u n ie, e ra m di­
N isa este c u p rin s ă în p r e ţu l cam erei şi în ­ fo a rte onorabile. In s tâ n g a u n dom n m a i v o rţaţi. Jur. că n u m a i în tr e p rin d nici o
cepu Să caute. Cu c â t c ă u ta m a i m u lt, cu în v â r s tă şi în d r e a p ta o d o am n ă n u m a i c ă lă to rie de n u n tă ! N u e b u n ă de nimic.
a t â t m ai p u ţin s u râ d e a . Şi deodată, n e s p u s e : p u ţin tâ n ă ră . Ne e x p lic ă m şi stab ilesc că N u e altcev a de c â t su rm e n a re . Dorm i
— „R egret. N u s’a re z e rv a t nim ic". Lolo, când a fo st d e s p ă r ţită de m in e în su b bolta p lin ă de stele, n e v a sta nlânge,
— „Dar n u se poate! S o cru l m e u o fi g a r ă , şi-a a d u s a m in te de num ele L eb ru n , so c rii te b le ste m ă şi m a i ai şi ch eltu eii cu
g reşin d el la c u m p ă r a r e a de bilete de v agon- pe c a re îl cu n o ş te a ca vechi p rieten a l t a ­ d iv o rţu l.
lits, d a r în c h e şjiu n e a de telegram e, este tei, şi s’a a d re s a t lui. N e-am lu a t la c e a rtă NyM.
n eîn trecu t. Te rog, c a u tă în c ă odată".
în c ă odată cercetea ză p o rta ru l, re g is tru l: ■9i «hm t #f
— „Regret. D in B u c u re şti au fost î n t r ’a d e ­
v ă r reţin u te cam ere, în s ă p e n tru d o m n u l
Gaston. Vă ro g să vă convingeţi s in g u r."
M ă uit. Da, F u n c ţio n a ru l dela T eleg raf îHlii»111111'”
...........
greşise. In a lfa b e tu l M orse, din C ostin eşise
G aston. Im i d ă d u i to a tă osten eala să dove­ S a m b a n ia
desc p o rta ru lu i că eu sunt, acel G aston. El
în s ă clătin ă capul:
— „Costin n u este G aston. Eu s u n t n e­
v o it să re ţin a p a rta m e n tu l p en tru d o m n u l
G aston. Altfel p u te m , av e a cele m ai m a ri
neplăceri.*
— „N eplăceri p oţi avea, dacă n u ne la şi >
pe noi să p ă tru n d e m în cam eră!" rep licai eu
fu rio s. D ar n u a ju tă l a m m ic. R ăm ân e s ta ­
b ilit: C ostin n u este G aston. In fine, îl ia u .........
m a l domol.
— „ D ă-ne alte cam ere."
—„ R egret, d a r n u am nim ic liber."
— „...A tunci, ce-i de făcut,?"
p r e fe r a ta
— „A şteptaţi p â n ă se liberează o cam eră",
e ste p ă re re a p o rta ru lu i, care dă din u m e ri.
— „ Ş j c â n d se lib e reaz ă vre-o cam eră?4* -hi'11!!::.'
beste iot
.. j L - w - . ; ...... . . i
6
ir, Iunie I9£!>
H EA1 . ITAT EA I L U S T R A T Ă
iiuil cu vecinii; ei i*i au c h ia r p ă rţile loi
b u n e.... . .
l . a hotel în să te afli in faţa u n o r fapte
cu totul n o u i şi eşti ab so lu t n ep reg ătit!... N u­
m ă ru l 24 sfo răie... K dela sin e în ţeles că
o rişicin e sforăie, însă: c’est le ton qui fait
la m usique!
— „A dorm i"! ..
Ba bine că nu.... D ar acela ca re sfo răie
nu e sin g u ru l vecin. Sus, jos, în d re a p ta , iu
stâ n g a , vis-a-vis, peste to t locuesc vecini.
Vecini c a ri n em u lţu m iţi de a fa cerile de
peste zi, ca u 'ii în som n m otive noui, p entru

N PO R T A R de hotel ştie tot. El e un psi­ p a rta m e n te le princiare?... chem n u m aid ecât


O holog fo arte r u tin a t. P ă şe şti în faţa
lui cu a lu r a u n u i om de lum e, în pardesiu
pe directo r".
— „G heorghe, vezi că dom nul c a u tă desi­
elegant cu m onoclu T a ochi şi cu valizele g u r pe d. C aftancioglu. D u m n ealu i se în ­ a convinge pe clienţi de c a lita te a m ărfu rilo i
acoperite de etichetele celor m a i ren u m ite toarce peste cinci m inute". lor... Vecini, sa u m ai bine zis am ericane,
h o telu ri d in lume', şi te g ă se şti în f a ţa unor care s u n t obişnuite să ia b aia n u m a i dupa
— „N u dom nişoară, la noi n u locuieşte jjiiezul nopţii.... prietene de pension, care
ochi, ca ri te p ă tru n d ca razele Roentgen. nici u n b a ro n de C hateaurose".
Nu m ai ai c u ra j să com pletezi datele cele sKiu re g ă s it d upă o d esp ărţire de câţiva,
—r „O rient-E xpresul p leacă la li! fix, — ani şi-şi povestesc a m in tiri şi im p re sii....
m a i ro m an tice , au to b io g rafia pe care o O sta n d a soseşte la o ra 23.07".
ai g a ta tip ă r ită şi soţ m odel fiind Soţi veşnic în ceartă, p ro v in ciali ca ri s’au
— „Ioane, repede o cutie de „C. D.“-uri u ita t p re a ad â n c în fundul p a h a ru lu i, te­
p e n tru n u m ă ru l 95". n o ri c a ri a d oua zi dau concerte, sugaci,
Cine v o iajează puţiij şi nu s ilit de îm p re­ astm atici!.... şi dacă b aţi în perete, eşti ex­
ju r ă r i, g ăseşte cam era de hotel în c â n tă ­ p u s u n ei av alan şe de cuvinte, pe care nici­
toare. o d ată n u le vei găsi în d ic ţio n a ru l Acade­
ln p rim a se ară vii m a i tâ ijd u ca de obi­ m iei R om âne, înscrise în sen su l în care îţi
cei să te culci. Te în tin zi în 18* ^satisfăcu t. su n t ad re sate .
DaCă ţi-a i a r a n ja din n o u casa, n u ţi-ai Şi d a c ă în s â rş it spre d im in ea ţă ai reuşit
m a i face a lte d u lap u ri, d ecât clăd ite in pe­ să ad o rm i, serv ito ru l iţi bate la u şă, sau
rete! Şi pe u rm ă tab lo u l acela fru m o s din treb u ie să au zi fără voie un concert m a ti­
perete! D upă tab lo u ri se cu n o aşte ran g u l n a l de d eştep tăto are, sonerii, u şi de d u la­
hotelului, p u ri, care scârţâie, g ăleţi r ă s tu r n a te ş. a.
A prinzi la m p a de pe m a să. D acă func­ C apacul tu tu r o r acestor n ep lăceri îl pune
ţionează este o lam pă roşie sau verde foarte v reu n ticălos, care îţi b ate în u ş ă şi te în
in tim ă şi incom od m o n ta tă — cu lum ina tre a b ă d a c ă ai sunat.
cam v o alată , — însă fo arte b u n ă ca să poţi În cetu l cu încetul, te in dispui.
adorm i... începe se ria co n statărilo r n ep lăcu te: pla
— „Adormi!".... p u m a e p rea scurtă... p e rn a e p re a tare....
P a r că a r fi a tâ t de uşor. A casă, eşti obiş (Continuare in pag. 8 -a)

uiţi su b it d a ta naşterii soţiei ta le şi te faci


de ru şin e şi tu şi ea.
în d ră g o s tiţii in tim id aţi, p u n p re ţ pe ca­
m ere se p arate .
P o rta ru l face plecăciuni, in să am a b ilita ­
tea sa este fă r ă obligaţie. S erviciul şi-l în­
deplineşte cu o g rav itate napo leo n ian ă.
— „ N u m ă ru l 498 la al cincilea este încă

liber; iri orice caz pe lâ n g ă ascensor".


— „B agajele dela 17 la tre n u l de 5!"
— „Si signore, la sig n o rin a e a la cttsa
adesso". *
— „D om nule doţtor, aveţi poştă",
— „ îm i d a ti voi«, dom nule, să v ă ară t n-
Hi'AL1TATEA IL U STR A T Ă 13 Tunie 1929
(C o n tin u are din pag. 7-a) te a p tă im e d ia t ce stin g i lu m in a, se loveşte Vecina ta de m a s ă , a t â t de d ră g u ţă , nri
ouăle la d e ju n s u n t reci.... c a fe a u a p re a cu to a tă p u te re a de pereţi, îţi trece pe lâ n g ă m eşte v iz ita s o ţu lu i ei, u n n e s u fe rit ’ cum
Slabă.... m a d a m a e u r â t ă şi m u rd a ră .... h a i­ u rec h i şi d isp a re f ă r ă u rm e, câ n d ap rin z i se cade. F o to g ra fiile pe care le-ai făcut au
nele s u n t p ro s t c u ră ţa te .... se rv ito rii s u n t ia r lu m in a. De altfel, ea îţi p o a rtă g h in io n eşit prost, în cep e s ă plouă,... ia r po şta î’nce
obraznici.... în toate. pe să a d u c ă ş tir i rele.
Şi la s fâ rş it, m a i descoperi şi m u s c a de P e n tru ca să sc ap i de obsesia ei, pleci E tim p u l să pleci. în c e p i să -ţi ad u n i ar­
hotel, a c e a s tă in s e c tă deosebit de m a re , în o raş şi în tâ ln e ş ti acolo pe cel m a i n e­ gum entele, c a re te -a u decis p e n tru plecare
deosebit de n e a g r ă şi deosebit de b â z â ito a re , su fe rit d in tre c u n o s c u ţii tăi, pe ca re tr e ­ Iţi iei in im a ’n d in ţi şi-ţi faci c u ra j pentru
care se a ş e a z ă n u m a i pe obiecte fo a rte f r a ­ bu e să-l su p o rţi zilnic, în tram v ai, pe care periculosul d ru m la p o rta r, ca să-i ceri
îl eviţi p e n tru c ă îţi povesteşte cele m a i nota.
gile, pe b e c u ri, p a h a r e , oglinzi s a u pe p la ­ vechi şi cele m a i p ro a s te glum e, p e n tru c ă Care om a r fi fo st p re g ă tit la o aseme­
fonul ca m e re i, n u m a i în cazul c â n d a c e s ta iţi pune în tre b ă rile cele m ai in d iscrete, n ea su m ă fan ta stic ă !... D ai d in cap şi nu
este fo arte în a lt. A c e a stă bestie, c a re se deş- p e n tru c ă e m u r d a r , le n eş sau prost. înţelegi, c â n d d ra c u a m a i fă c u t toate co­
m enzile, în se m n a te pe h ârtie.

îroitori şi Croitoresej
P riv ire a p o r ta r u lu i te m a i s tră b a te odată
ca nişte raz e X şi-i d a i u n b a c şiş de două
o ri a tâ t de m a re de c â t ţi-ai p ropus.
îm p ach etezi in s p e c tâ n d în c ă o d a tă serta-
' rele goale, în c a re a i c ă u ta t, p â n ă acum , de
zece ori. T o tu ş u iţi stic la de „colonie11 care
stă în m ijlo cu l m esei. In fine ţi-a i îmbră­
c a t p alto n u l, to tu ş n ic i u n zâm b et de bucu­

pentru Constanta j rie nu îm podobeşte în a c e a stă clipă, faţa


celui ce pleacă.
In să d e-ab ia a i a ju n s acasă, şi de abia ai

Cursurile Academiei de Croitorie de sezon 1 ţin u t piept p rim e i f u rtu n i de s a lu tă ri co­


legiale şi d ife rite lo r ş tiri rele, de ab ia în­
r.,,,.£1?K m ? Ui i P ''° i eSOr cle ? fo it Şi D ire c to r al A cad em iei de C ro it din B u- X cepi să te o b işn u ieşti, d in nou, s ă lucrezi ca
i ; T h eo d o rescu , fiin d r u g a t de u n g ru p de m e s e ria ş i şi D om ni- u n a u to m a t de d im in e a ţă p â n ă se a ra , când
hritai-tf ja m ilie , de a le ţin e u n c u rs sp ecial a n u l ac e sta , în C o n stan ţa, a pe p u stiu l ex iste n ţei a p a re f a ta m o rg a n a ho­
n o ta r it s a cedeze, şi p re z in tă celo r in te rs a ţi, p ro g ra m u l a c e s to r c u rsu ri: H | telului.
. o s 9lle r ,1 e ,se Pr lm esc pe z iu a de 30 Iunie, D u m in ică, d e la orele 9—12 Iţi ap a re u n h o tel c a d in v isu ri, conforta­
~ ..ln s t r a d a Carol 120, „V ila E lis a b e ta “ lo calu l u n d e se v o r ţine şi ^ bil, elegant.... p â n ă c â n d d. N icu lescu — cu
lui s u m e . |j |
fru n te a în c re ţită , — v in e şi te în tre a b ă :
T a x a u n u i c u rs com plect este de le i 3000. "P — .... ce s ă s c riu lu i Ionescu, Vasilescu
?,cel.e a ?i c u r s u r i ca la B u c u re şti: C ro ito rie b ă rb ă te a sc ă , U- ♦ et Co.? s u s ţin că n ’a u p rim it s tim a ta noas­
in fo rm e , C ro ito rie de D am e şi lin g e rie. EHg tr ă din 5 c.?“
miofC“ e voi’ începe pe z iu a de L u n i 1 Iu lie şi v o r d u r a Iulie-A u- O, tu hotel d rag , n e u ita t şi divin!
g u st, in fie c a re zi du p a a m ia z ă d e la orele 2—9. ♦
L ste cea m a i fericită şi m a i b in e v e n ită o caziu n e ca D oam nele si H |
ta ie m u l° a re fa m llie > c a ri n u a u în c ă o s itu a ţie so lid ă să -şi încerce J
...... H eu ^ t a e ste g a r a n ta tă fie c ă ru i elev, aşa că o ri cine u rm e a z ă aceste
cui s u i 1 , v a fi s ig u r ca v a a ju n g e la re z u lta te u im ito a re .
„ „ jad£ţr P lc a le a rg ă tin e re le fete d u p ă id e a lu ri ilu z o rii, p e n tru cari
HI
X

Şh b L B A IL O R
A î n c e p u t : A p r o v i z i o n a ţi-v ă
n u a u nici v o ca ţie nici ta le n t.
înainte de a pleca cu
m a - f ru m o a Şă p ro fe siu n e , cea m ai c u r a tă m eserie, p e n tru o fe-

pă f^
p •c!m n iş o a r e ’ este n e a p ă r a t C ro ito ria , m eserie u ş o a ră ş i b ănoasă.
r ef Sa -Va a ju n .Se c u râ n d ce le b ra a r tis tă a v iito ru lu i, p e n tru
2
U N TD ELEM N
em eile de azi n u m ă i se o cu p ă de cu su tu l h a in e lo r n e c e s a re în fa- X
m ilie, ci a le a r g a d u p a p o litică , a r tis te de cinem a, d a c tilo g ra fe , funcţio- £ s .S c l'a i Consum ul Popular 45
foc a Pro fe siu n i îm b ră ţiş e a z ă , n u m a i de cro ito rie fug ca de H Untdelemn de Salată şi maioneză42
ill(, ot ^ i ™ ■d 6f 1 pe to a te ţin e rile fete din C o n sta n ţa , J u d e ţ şi c h ia r £ Untdelemn de găfif 34
ih .tvtL o m v e c m a te , p re c u m şi p e o ri c a re D o m n işo a ră d in p rovincie, să Untdelemn S asso Bid. mare 120
l?uijs’ c? re nu. co stă în re z u m a t d ec ât o s u m ă in fim ă de câ- 4
5*?. ^ei> d a r ln sc h im b îşi v a c re e a d ru m u l v iito ru lu i. Untdelemn Pugef 134
-
m ilita r i şi m a e ş trii şc o lilo r de m eserii, p o t v e n i deasem e-
j a c a n ţ e i la C o n s ta n ţa , u n d e pot u r m a şi c u r s u r ile şi a se ^
Spirt denaturat 30
Iilo r s ă n ă ta te , p e n tru ca to a m n a să fie g a ta , la d e s c h id e re a şoo- Rahat de Smirna d blu, 1L 12
llCA a r o m a t /4 "

? e n t ™ c a m e re şi a r a n ja m e n t, ce lo r ce n u a u c u n o ş tin ţă la Con-
Faina de Botoşani Kgr. 14 .
stanţa,^ ii r u g a m a ne a n u n ţ a şi le vom p re g ă ti noi. Macaroane şi Spaghete Kgr. 28 i
O rice lă m u r ir e se pot cere d ire c t D om nului T h eo d o rescu , directo­ Miere de Mai x/4 15 ţ
r i de“ 1®1 ,la B n c iireşti, s tr a d a H a le lo r No. 7 p â n ă la 25 Iunie, ia r ♦
d ela a c e a s ta d a t a direct la C o n s ta n ţa în s tra d a C arol 120 s a u d-lui Şer- Cacao verit. olandeză 1/i
b a n M ocanu, C o n stan ţa , s tr a d a Ş te f a n cel M are 27 Orez Glase bob mare 22
Măsline Trilia 1/i 10
Săpun 72% leşie grăsime Kgr. 32
Borviz de B orsec f. sticlă 16
Vichi Celestin f. sticlă 29
Bandajul hicgăenic
91
Model englezesc original
SIG I E fi Vittel grande source f.sticlă 29
Cafea moca zUr âS l păt % 35
A dresaţi-vă cu încredere
aprobat şi reco m an d at de som ităţile medieale Ui
Sraîie căruia orice femeie Işi poate exercita profesia, poate «Consumul P O P U LA R 1
dansa, face sport, etc. Effeneşfe Via fa
Calităţile principale ale B a n d a ju lu i S IG I sunt: s *rada C aro l 5 9 (In colt S p a n io lă )
M ă r f u r i l e s e e x p e d i a z ă s i ac a s ă :
Mu s p “ , a t * d eoarece orice parte p oate fi întrebuintată. M are D epozit d e Ilid o a n e g o a le
v a ® rufele, d eo a r e c e bandajul s e închid e ermeiic- to afe m ă rim ile
a c o ”P 2 E ,i ’e,cealâ* Permi4e îngrijirea zilnică T e le fo n 3 2 )9 6

Citiţi
repr ezen tan ţa g en er a lă : H. HOBOVITZ. A fa c e re a D re ifu s
Volumul Lei 4o
15 Iunie 1 S29
ttEAU TATEA ILUSTRATA
C uvântul „ m iste r” av e a pe v re m u ri o Sem-
n ific aţie re lig io a să , c u p rin z â n d acele t a i n e
d ivine, dogm e şi_ p r a c tic i, ca re e ra u cunos­
cute n u m ai de c â ţiv a in iţia ţi.
Cu tim p u l, în ţe le s u l c u v â n tu lu i a evoluat
şi astăzi se în ţeleg e p r in „m iste r” un s.eerpt
sa u o ta in ă de o rice n a tu r ă , care n u trebuesc
divulgate. In lit e r a tu r a fra n ce ză se numesc
„m istere” p iesele de te a tru d in evul mediu
cu subiect re lig io s şi in care in tr a u ca per­
sonagii D um nezeu, sfin ţii, în g e rii, diavolul.

21) JEAN JU G A -Slatina. P e n tru p re ţ, a d re sa ţi-v ă u nui lib ra r. D acă 29) D. IONESCU, Predeal.
Ce e „ A tla n tid a 1 ? d o riţi un d ic ţio n a r m a i redus, p e n tru n o ­ a) Care este fiziologia morţii...
,,A tla n tid a " este n u m e le u n u i c o n tin e n t, ţiu n ile uzuale, în s ă p r a c tic şi eftin, lu a ţi ,,Le C h estiu n ea fiin d p r e a co m p lex ă pentru
d esp re c a re se s p u n e în m ito lo g ia a n tic ă că p e tit L aro u sse” î n t r ’u n sin g u r v olum legat, cad ru l acestei r u b r ic i de p o p u la rizare , vă
a r fi e x is ta t o d a tă în locul u n d e se a f lă a- al căru i p r e t este de v reo 200 iei. reco m an d ăm să c o n s u lta ţi c ă rţile de spe­
cum O ceanul A tla n tic , la a p u s de G ib ra lta r. 26) UN ELEV din B răila. cialitate. In lim b a r o m â n ă o lu c ra re inlere-
E vident, a c e a s tă p r e s u p u n e re e de d o m e n iu l a) Ce se num eşte torpilor şi care e iorm a sa n tă în a c e a stă direcţie, este aceea a
legendei şi ea a in s p i r a t celebrul ro m a n lu i ? d-ru lu i I. W e s tf r ie d : „E n ig m a M o rţii” .
„ A tla n tid a " al s c riito r u lu i francez c o n tim ­ T o rp ilo ru l este un v a p o r, care a ru n c a to r ­
pile co n tra v aselo r duşm an e. F o rm a lui b) Ce însem nează m oarte p rin „ in h ib iţie 1?
p o ran P ie rre B enoit. in h ib iţia tn n d un fen o m en de o rd in ner­
se aseam ănă cu ac ec a a u n u i v ap o r o b işn u it.
22) UN VECHIU CITITOR. vos p rin care se în tâ rz ia z ă , se încetineşte şi
In ce constă teo ria generaţiei sp ontanee ? b) Ce este un conU atorpilor ?
E un m ic vas de răz b o i, cu m a re viteză, ch ia r se o p re şte a c tiv ita te a u n e i p ă rţi din
A ceastă te o rie a d m ite p o sib ilita te a n a ş te ­ organizm , m o a rte a p r in in h ib iţie corespun­
d e s tin a t să f u g ă ria s c ă şi să a ju n g ă to rp i-
rii u n ei v ie ţu ito a re în a fa ră de g e rm e n ii d e unei a c ţiu n i g en e raliz ate în acest sens,
v ita li şi f ilia ţiu n e a o b işn u ită . A stfel, în a n ­ loarele. care are ca efect a n ih ila re a fu n c ţiu n ilo r vi­
tich itate, A risto te l c re d e a că a n u m ite a n i­ c) Ce este un cuizasat ? tale.
E ste un v a p o r de război, p ro te ja t p rin
m ale m ici, a c ă ro r g e n e ra ţie n u e ra d e stu l p lă c i m etalice c o n tra to rp ilelo r. 30) SILV IU BRUM Ă, C e rn ău ţi.
de clar c u n o s c u tă , a p a r dela sin e d in lo c u ­ 27) UN CETITOR Sătm ărean. Cauzele, u r m ă r ile şi tra ta m e n tu l flebiiei.
rile u n d e tr ă ie s c : o m iz ile din fru n z a p o m i­ Ce deosebire este în tre providenţă, so artă F leb ita c o n s tă în in fla m a re a u n e i vine. Ea
lor, scoicile d in s tâ n c a m ărei, etc. In d e­ poate p ro v e n i fie d in cauze d e o rd in chi­
şi destin ?
cursul v e a c u r ilo r se lă m u r i şi f ilia ţiu n e a R ăspunsul la în tr e b a r e a dv. este d esig u r r u r g i c a l ‘, cu m a r fi o p e ra ţiu n i la vine, lua­
m ultora, d in a c e sle fiin ţe , toi u şi te o ria ge­ d estu l de d elica t, în tr u c â t în general, în v o r­ rea sâ n g elu i cu u n in s tru m e n t n ec u rat, in­
n e ra ţie i s p o n ta n e e s u b z istă p e n tru u n e le b ire a c u re n tă , cei tre i te rm en i su n t c o n si­ jecţii in tra v e n o a se , co n tu ziu n i, fra c tu ri, fie
mici o rg a n ism e , a n im a le , a căro r n a ş te r e n u d e ra ţi ca a p ro a p e sin o n im i. din cauza u n ei boli ca sifilisu l, reumatis­
p u te a fi în c ă b in e ex p lica tă . în sp e c ia l în Totuş, d a c ă a r fi să d isc ern ăm o d eo se­ m ul, guta.
ceeace p riv e ş te in fu z o rii. în su ş m a re le n a t u ­ b ire in tre cele tr e i d e n u m iri, am p u te a sp u ­ U rm ările fieb itei n eg lijate s u n t infccţiuni
r a lis t fra n c e z B u ffo n a d m ite a p e n tru a c e ş tia n e că p ro v id e n ţa şi d estin u l im p lic ă p a r ’că care se m a n ife s tă p r in febră, tu rb u ră ri de
p o sib ilita te a g e n e r a ţie i sp o n tan ee. D easem e- o n u an ţă m ai m a rc a tă de fatalitate şi p r e ­ circu laţie şi su p u ra ţii.
nea, în ceeace p riv e şte v ie rm ii a p ă r u ţi pe c a ­ d estin a re d ec ât n o ţiu n e a de so artă, pe care T ra ta m e n tu l c o n s tă în rep ao s absolut şi
d av re şi a lte m a te r ii o rg an ic e în p u tre fa c ţie , o putem co n c ep e cev a m ai liberă. d upă tre c e re a p e rio a d e i de in fla m aţie, se re­
care se c re d e a u că s’a u n ă s c u t d in aceste 18) MOLOC VASILE, Şiret. com andă m asag ii, d u ş u ri locale şi electri­
su b stan ţe , lu i P a s te u r îi revine m e ritu l de a ce ss înteleoe p rin cuvântul „ m is te r1? zari.
fi sp u lb e ra t, d e fin itiv , u ltim ele v e stig ii ale
acestei te o rii e ro n a te p r in câteva e x p e rie n ţe
destul de sim p le, d ev e n ite de a tu n c i celebre.
Astfel, P a s te u r, s te riliz â n d m a te riile o r g a n i­
ce, în care se p ro d u c e a u de obicei, n u m e ro a ­
se’ m ic ro o rg a n ism e , îm p ied ic ă a p a r iţia a c es­
to ra, dovedind a s tfe l a d e v ă r a ta c a u z ă a a p a ­
riţiei lor.
23) LONGINUS-Dela Mureş.
a) Ce e m acro co sm u l şi m icrocosm ul ?
„M acrocosm ul" în s e a m n ă u n iv e rs u l m a re
şi „ m ic ro c o sm u l'’ u n iv e rs u l mic. E v id e n t n-
ceste n o ţiu n i se u tiliz e a z ă n u m a i p e n tru
CAL.CRIVIŢE
c o m p a ra ţie şi î n t r ’o a c c e p ţiu n e re la tiv ă .
Astfel se zice că lum ea, este u n m acro co sm
fa tă de om şi a to m u l s a u celula vie în co m ­
p le x ita tea lo r r e p r e z in tă un m ic ro co sm în v
ra p o rt cu a c e s ta . M icrocosm ul este în g e­
n e ra l u n soi de im a g in e a u n iv e rs u lu i în
re n u m it, în em b rio n .
h) Ce este geodezia ?
Geodezia este ş tiin ţa , ca re are de scop s tu ­
diul d iv e rse lo r m e to d e şi procedee p e n tru
m ă su ra re a u n o r s u p ra fe ţe sau d is ta n ţe pe
p ăm ân t, cu a j u to r u l d ife rite lo r in s tru m e n te
de m ă su ră .
c) Cs su n t undele hertziene şi razele in-
îraroşii ?
U ndele h e rtz ie n e s u n t un d ele e le c tro m a g ­
netice ale e te ru lu i, d esco p erite de fiz ic ia n u l
germ an H ertz şi ca re serv e sc la tra n s m is iu -,
nea sem n alelo r de T. F F.
Razele in fra ro ş ii su n t. raz e de lu m in ă , im ­
perceptibile p e n ru o ch iu l n o stru şi a v â n d P R IM ^ F A Ş ^
efecte calorifice p u te rn ice.
24) ZUZZI NELGAN, Bacău.
Ce este onom atologia ?
Este ş tiin ţa care se ocupă cu s tu d iu l n u ­
m elor şi c la sific a ţia lor.
SAMEMCANAI / \\
25) L. M., Fălciu.
Ce este o enciclopedie şi cât costă ?
E n c ic lo p e d ia este o operă, care c u p rin d e
B
U C
U R
EŞTI
toate cu n o ştin ţe le tim p u lu i în d iv e rse le d o ­
m en ii ale ştiin ţe lo r, arte lo r şi în g en e ral în
o rice alt tă râ m de cunoaştere.
LJL 1
Cele m a i cunoscute enciclopedii în lim ba Costume bărtxSufes’# ck la & 1800 j jw aehcoatâ $1-
fra n ce ză s u n t „L a g ran d e encyclop6die“ şi w ii • » 9 7 0 0
,.Le g ra n d L aro u sse” , fiecare având un n u ­ P a r d e s s ic u n p i c n i ! ^ c o riu d e l a & 6 ^ 0
m ăr destul de m are dc volume. Tn lim b a g er­ Trenehcoais şi «» » T rtnchcoats p D ^ O ^ e r t l! “ 2400
m a n ă va rec o m an d ă m cu deosebire celebrele
„K onv.erşnzions - Lexicon" de M ayer sau P a ^ & s s iu rt ^ a rb d ^ e şfi 0 18 0 o M a n ia k de d a m e 3 s 1900
Bn>ck!':uis.
REALITATEA ILUSTRATA 15 Iunie 192U

(âk Un concurs original


ftlCOLn h o telelo r din L o n d ra, su n t g ru -
^ p ă ţi tn ttr ’o aso ciaţie pro fesio n ală,
ca re are grijii din când tn când, sii pue la
În cercare prin co n c u rsu ri, se rv ia b ilita te a
m e m b rilo r sfii.
Cu ocazia u n u i co n cu rs ţin u t acum d o u ă
să p tă m â n i la „C arlton-H oteF ’ din ca p ita la

A ngliei, au lu a t p a rte peste 600 de picoli.


c a ri au concurat la p re m iu l în tâ iu , constând
Delegaţia organizaţiei „Straja Regelui“ — de sub conducerea d-lui Tăzlâuanu, şef de d in tr'o m edalie şi u n ceas de aur.
cabinet la Ministerul de Interne, — defilând la Alba-Iulia. C oncursul a fost c â ştig a t de picolo-ul
Arnold, deoarece a p u tu t se rv i un client în
tim p u l cel m ai scu rt, ad re sân d u -i-se to to d a­
O aniversare Inovaţie interesantă!
tă în d ouă limbi.
F o to g rafia n o a s tră re p re z in tă ,pe fericitul
câştig ăto r, a c la m a t de colegii săi, pe te r a ­
Marele poet şi d ram atu rg francez George A ilăm că Salonul de coafură de Dame sa h o te lu lu i unde serveşte.
de P o rto Riche, m em bru al Academiei fra n ­ „A nette“ din calea Moşilor 92, — s'a m ărit I*»«« »•*
ceze, a îm plinit zilele trecute optzeci de ani. şi renovat Cu confort m odern şi sfătuim pe
Piesele m aestrului au fost în m ajoritate tr a ­ Doamnele am atoare şi de bun gust ce do­
duse şi reprezentate pe scenele rom âneşti, resc a fi servite conştiincios — să-l viziteze
o singură dată pentru convingere devenind FILOZOFUL-PROFETUL
sig u r adeptele lui. R ă z b o a e l o r ! al Păcii M o n d !a l e ! şi
F e n o m e n e l o r P o l i ti c e şi C o s m i c e !
P e n tru toate N a t'u n ile p ă m ân tului ;
şi N o r o c u l şi F e r i c i r e a s a u F a t a l i tă ţ il e
P Ă L Ă R I I L E D E P A I se a lb e sc chim ic, A c c i d e n te l e lor. P r e z ic e r e a D e stin u lu i
în m o d special p r e s a t , a v â n d o in stala ţie c o n s t ă în „ C a b a l a — E g i p t e a n ă " , care
m o d e r n ă . P Ă L Ă R I I L E D E F E T R U tari nu t r e b u e să lip s e a s c ă d i n casa Bătrâ»
şi m o i se R E P A R Ă şi t r a n s f o r m ă în o rice t til o r,T in e r i lo r şi c o p ii l o r v o ştri.C o m u =
f o r m e m o d e r n e . A v â n d la d isp o z iţie un n i c ă m cu t o a t ă Ţ a r a şi S t r e i n ă t a t e a .
b o g a t a s o r t i m e n t de p a n g li c ă r i e din ripsu4,;
rile cele mai fin e în t o a t e cu lo rile p re c u m g r a t i s
şi piei. O b ţ i n e ţ i n u m a i la ve ch iu l specia list
Vâ trimitem la cerere PRO SPECTUL de
complectare pentru prezicere în scris, prin
I. TORCATORO-TiGII|! corespondenţă, trimiţând n u m e'e Dvs. de
botez, anul, luna naşterei, cu 5 întrebări ce
14 — C a le a V ă c ă r e ş ti - 14 vă interesează şi 150 lei prin mandat poştal
V is â - v i s d e H a la cu M o b ile
Primesc consultaţiuni la BIROUL DIVI-
NITAŢE1 Bulevardul Regina Măria No. 3
Cartierul Piaţa Griviţa — CONSTANŢA
î C e l m ai m a r e s u c c e s a l z ite i:

! F R U M O A S A DE ZI
( BELLE DE J QUR) Gabinet DENTAR Centra!
: Rom an, d e J. KESSEL
t Sfr.Bolintineanu 10 (Sfinţilor) prin Bd. Domniţei
î E d i t u r a « C u g e ta r e a »
E xecută ire p ro ş a b il lu c r ă r i de pre-
clzie în A u r, C auciuc, P latina,
CHIŢI Plom be — E x fra c |ii fă ră d u re ri.
P e rso a n e le c a re s e p re z in tă cu a-
obţinând m ari succese. "HT JO ^ c est anu n ciu , a u u n r a b a t de 50%
Se ştie că George de P o rto Riche este au- *p M. C onsult. 1 0 - 1 ş i 3 - 7
to ru l preferat al m arei noastre tragediene p |fta r« a { ffe ra fu rilo r S tră in e
M a rio a ra V enlura. ...........................

N EVR A LG IN E
F rizeria B E E R JURIST V IN o r c A
Calea Moşilor, 53
Saltin p en tru R om ul ş l Doamne Ondralaflunt cu ap*
ram u la tu l «sprâncenelor, M anlflnM
iţi tle r DURERILE d e PAP
REALITATEA ILUSTRATA 15 Iunie fg$g
Ella. — M ulţum esc de fo to g rafie dar
pricep de ce m i-a ţi trim is-o şi de ce o cer1?
înapoi. ■'
E u sunt d-na L au ra, nu domn cum credef
dv. Ce v reţi să fac cu fo to g ra fia şi ce dorit-
de la mine ? ' "1''
violeta. B r a şo v . ' — S oluţia m ea cu Aether
si M enthol din rev istă, şi crem a de coşuri tot
din revistă. O cură de d ro jd ie de bere.
P. D. Cluj. — U tiliz a ţi laptele de m ig­ Vera Violeta Sibiu. — P en tru coşuri gă­ Ochii mari. — F ace să crească sprincenile
dale a c ă ro r re c e ta a ap ă ru t de n en um ărate siţi în revistă. R egim c. îngrăşatului? sunt Da, crema e bună num ai să fie proaspătă
ori^ în rev istă. F ă in a de m igdale sim plă destule. U nul din e l e : B eţi dim ineaţa câte borcanele pline nu scăzute.
strânge tenul. N u m ai u tiliza ţi săpunul Ca- un ceai f. slab cu lăm âie multă. M âncaţi pes-
dum, nu e bun p e n tru ten. Săpunul de bo­ Aristiţa, Bucureşti. — A veţi coşuri sau
m eţi de K arlsbad, nu b eţi multe lichide, nu pete ? — Ce fel de ten irita t aveţi. Pentru
rax e bun, sau cel de gudron, dar rar. Z ilnic m âncaţi dulciuri.
în nici un caz. a înegri p ăru l din b lond sau din alb ? Cum
Barbarosa. N im ic m ai sim plu: F ie rb e ţi 100 e al dv. ?
A ura. —• V ai! din nenorocire sem nele de gr. cortex China la 500 gr. apă şi 5 gr. Na
v ărsat nu d isp ar to a tă v iaţa! R e ceta p en tru bicarb. S o lu ţia o f iltra ţi şi o p ă stra ţi în tr ’o Mim y K. — P e n tru p estru i au apărut nu­
crem a D em e trei nu o cunosc. P ro b a b il că sticlă. Cu această so lu ţie în care aţi pus şi m eroase rem edii în rev istă. P e n tru îngrăşat
are la bază to t o b işn u ite le : C eară sperm an- 50 gr. U lei de. ricin vă veţi unge părul de m âncaţi feculente şi dulciuri m ulte şi luaţi
ceti, etc. 3 ori pe săptăm ână. fiole de h em ostile P ro u ssel.
Marioara Câmpulung. — C ontra p e te lo r: La Roque. — N im ic mai bun decât glice­ O Vâlceneancă. — C o n tra tenului trras;
B ism uth şi P p. alb 3 gr. V aselină 20 gr. La- ro la t de am idon în care aţi pus 5 pic. de soluţia cu M enthol şi A ether din revist?
nolină 15 gr. A pă de roze 20 gr. P e n tru P erhidrol, p en tru m âini, pentru ten e m inu­ C ontra co şu rilo r to t în revistă. Ce fel ţi­
ten crem a m ea în ca re a ţi pus câteva p ic ă­ n at gălbenuşul de ou cu glicerină şi P e rh i­ p ete negre aveţi ?
tu ri de P e rh id ro l. Ţ in u tă la răcoare. P e n tru drol.
părul gras, ca la M ioara, C urtea de A rgeş. Jeny Galaţi. — Ce fel de pecingine aveţi
E v ita ţi gălbenuşul de ou. Baby. — Ş te rg e -ţi obrazul de 3 ori pe pe gât, ca o eşarfă ? Cum se p rezin tă ea ?
Cetitor fidel. — U ite ce e de fă c u t: V eţi săptăm ână cu : M enthol 1 gr. A ether 10 gr. A veţi m âncărim e ? Nu pricep.
spăla nasul cu so lu ţia dela V iolonistul. V eţi alcool camf. 100 gr. Mvmy. — Mai în tâi că Mimi nu se scrie
face com prese f. fie rb in ţi pe nas seara. — Ema. — D u ra ta 5— 10 m inute şi în urm ă o cu 2 y scum pă M im i. Nu cunosc conţinutul
C ontra ten u lu i g ras so lu ţia S abouraud din fricţiune cu apă de Colonia. La obraz im e­ pudrei G erm andree. P ro b ab il că nu conţine
revistă. d iat apă f. rece. V eţi face la început odată m ercur căci n ’a r avea dece.
Malvine Constanţa. — Nu cunosc efic ac i­ pe săptăm ână, apoi de 2 ori, de 3 o ri şi în Leonore B. — P e n tru mâini roşii, ca la
tatea oului to p it cu co a je cu to t în lăm âie. urm ă la 2 seri odată. Com unicaţi efectul. L a Roque. C o n tra su d o arei tam oonări cu
U tilizaţi m ai bine u le iu l de cam for, e e fi­ O braşoveancă. — N em ai auzit! O soluţie B icrom at de k 5 la su tă şi p u d rări cu talc.
cace şi nu v atăm ă tenul. — P e n tru a des­ pentru a în g răşa p en tru scu rt tim p unele
chide p ă r u l: P ulv. R e i 50 gr., fie rt bine în p ă rţi ale corpului... ad ică te ungi cu soluţia Manoilide. L o cu rile indicate nu miros
500 gr. apă. A poi co ji ro şii de ceapă fie rte şi te îngraşi văzând cu ochii, cea mai, n esuferit dacă su n t sp ălate de două ori pe
to t în 500 gr. apă, am bele soluţii le veţi m are invenţie a seco lu lu i! P ăcat că su n t bra- zi cu săpun. P e n tru m iro su l nasului, suferiţi
am esteca în tr ’o s tic lă şi veţi unge păru l şu­ şoave scumpă braşoveancă. probabil de vreo boală ? A veţi un guturai
v iţă cu şu v iţă de 3 o ri pe săptăm ână. cronic, sau polipi? — F iţi explicit.
Adela Miclescu. — Răspund bucuros la 2
Fredi. — B ăi se ara f. fierb in ţi cu S altro l din 4. P e n tru coşuri v eţi urm a un p u işo r de
Roddel. A poi u n gere cu ulei de L au r şi ulei regim . O prite alco o lu rile, piperurile şi exci­ „Ş tiinta d istra c tiv ă ". S tr. G oleşti No. 2 Bu­
cam forat p ă rţi egale. P u d ra re cu talc. tantele. L uaţi d ro jd ie de bere intern. E x te rn cureşti V. A m ato rii şi p ro fe sio n işti găsesc
666 . — V ai! ce pseudonim puţin lite ra r! h răn iţi obrazul cu R eso rcin ă 1 gr., Sulf. 2 gr. la noi d ife rite ap a rate M agice m oderne pen­
si mai ales dacă a r fi şi rep rezen tan tu l in­ A ether 20 gr., alcool camf. 100 gr., g licerin ă tru y en trilo g ie. S cam atorie, P restidigitaţie,
je c ţiilo r resp ectiv e. P rodusele ce-m i v o r­ 30 gr. Apoi crem a. P p.-alb 2 er. ac. salicilic P re z ic a to n e şi Ilu ziu n i, cu cari p o t produce
b iţi nu sunt a tâ t de recom andabile. D ar re ­ 1 gr.. Ung. em oliens 40 gr., Ich tio l 5 gr. A p an tii şi d isp a riţii de Şerpi, P ăsă ri, Flori,
clama! O h! reclam a! P e rii sm ulşi cresc la R ezu ltat excelent co n tra părului de pe o- .oc, Animale. In m od m isterios. C ereţi gra­
loc. tis prospectul.
b ra z ; apa oxigenată le va veni de hac.
Duduiţa cu ochelari. — Crema L au ra a că­ Sau o sm ulgere cu pen seta fir cu fir, dar e
rei recetă a ap ă ru t în revistă. N u! săpunul dureros şi creşte la loc.
nu e bun, — U tiliz a ţi p udra M arcia; num ai
la in stitu te de fru m u seţe.
Miss Chişinău. — S ă ne înţelegem scum ­
Sabina Coman. — S unt pete de so are sau
de ficat? Cum se p rez in tă ele, fiţi explicită. I nstitut de frumuseţe
Susv. — Sunt fe ric ită că v’am fo st de fo ­ Masaj electric şi m anual. D isp arit'a sbâr*
pă Miss, re c e ta co n tra m ătreţei treb u e să citurilor. D istrugerea părului de prisos,
m acereze 12 zile în alcool, aceia p en tru co­ los. U tilizaţi acum o soluţie de: A ether 10
frr. Acet aro m at 100 gr. Apă de roze 50 gr. negi, coşuri, pistrui :: Slăbire locală
lo rare nu. U tiliz a ţi so lu ţia dela o citito a re .
Da, şedinţele e le c tric e sunt bune. Sunt câ­ M enthol 1 tjr. la 2 seri odată. P en tru îngră- S T R A D A S F , V O I V O Z I 17 (G riviţa)
teva in stitu te în C apitală. P e care îl d o riţi? sarea b raţelor, com unicaţi-m i înălţim ea şi Consult. 1 0 —1 ; 3 - 6
N u cunosc p re ţu l lo r însă. kralm ele dv. să le cunosc.
Do-Re-Mi. — C rem a L aura e bună. S olu­ Helianta S. — Nu ex istă nici o soluţie
ţia Sabouraud e m in u n a tă contra ten u lu i prea care intern sau ex tern să provoace cre şterea ^:R,0ai? na,T On° f T’> D irec to area fab ricei Ita-
gras. A ţi u tiliz a t-o ? în lungime a cornului omenesc. Sunt m o f­ ene de U m brele G iovanni L io ch eti din str.
Leonidas B. B. — C o n tra m ătreţei av eţi în tu ri, gim nastică si ia r gim nastică. D ar făcută ■Lipscani 44 a fo st la P ala tu l R egal din Şos.
revistă. C um păraţi dela farm acie foi de Ja- sistem atic şi cu folos. A lergări în plin soa­ îselef unde A lte ţa Sa P rin cip esa Elena a
borandi şi le fie rb e ţi în apă cu care soluţie re, sărituri, în fine sp o rt si iarăş sport. P ă ­ e.inut diverse um b relele de soare şi ploaie.
vă veţi spăla capul. Sau mai b ine: P ilo c a r­ rin ţii dv. sunt m ici de statură?
pină 0,50. A lcool de L avandula 100 gr. U lei
de recine 20 gr. T ra . Jaborandi şi Chinină
15 gr. Sublim at coro siv 0,05 gr. care e bu­
nă pentru am bele cazuri.
U tilizaţi crem a L au ra contra ten u lu i c ră ­
Amiciţia suedo-română
p at: e eficace. Succesul „Cântării României”, Ia Sfockholm
Helene Teodoru. — P rin revistă vă sa tis ­
fac cererea im ediat. Ce v re ţi să ş tiţi? ift UNA M ai a fo st bogată în evenim ente
Jl-A care au darul de a contribui la strâ n ­ sală de recep ţie din p alatu l regal şi să-i fe_
Marcella. — Ce m ult m ă m ăguliţi! E d rep t licite in m od călduros, pen tru succesul re­
că nu greşesc răsp u n su rile niciodată. P u te ­ gerea rela ţiu n ilo r am icale dintre Suedia si p u rta t în cap itaja Suediei.
rea obişnuinţei însă. U tiliz a ţi: R e so rcin ă şi Rom ânia.
în tre ag a p resă suedeză a p u b licat articole
Pp. alb 2 gr. Ung. em oliens 40 gr. Ic h tio l D ucă un deo seb it succes cu crearea „Aso-
5 gr. pentru coşuri. — Crem a L au ra cu 5 ciaţiunei suedo-rom âne“ cu m em brii oroe- şi fotografii, dem o n strân d m arele interes
pic. de perhidrol p en tru ten. — Şi uleiul m inenţi d:n v ia ţa cu ltu rală şi o o litică din al poporului suedez p en tru Rom ânia.
cam forat p entru pestrui. Suedia. p en tru care se cuvin deosebite lau ­ Nu pot ^încheia ac este rânduri fu g itiv e fără
Nini T. D ar un p iept desvoltat şi ta re de d-lui m in istru Pennescu şi d-Iui Caragea, a arăta că d-nii F. Henriksson, co n silier de
e m inunat, drăg u ţa mea. In tot cazul’ ches­ v iz ita „C ântării R om âniei" ne-a adus De a- legaţie, fost şef a l b iro u lu i de p resă din mi­
tie de gust. F ace ţi m asagii cu ulei de cacao ceste m eleaguri ale S uediei — ţa ră a tâ t de nisterul de ex tern e, a u to r cunoscut pentru
şi vaselină. P u rta ţi bandaj noaptea peste în d ep ărtată de R om ânia — cântecele vesele
piept. Nu m âncaţi nim ic ce v’ar putea îngră- lucrările sale p o litice, doctor Brillioth, Şe"
ale poporului nostru. agenţiei de p resă suedeză, doctor £■
şa. D ar nu v reţi regim . Alt nu cunosc. ful
Nelly Bistriţeanu. — Dela Casele N aţio ­ D-l Marcel B o tez a av u t un m are succes Fahlbeck, d ire c to ru l m arei rev iste „Svensk
nale, Calea V ictoriei. D ar vai! mă sim t con- ia r m em brii „C ântărei Rom âniei" au trec u t Tidskrift“ cât şi d-na d o cto r Annie Quensel,
fu -ă cu a tâ te a om agii. Şi zău nu le m e rit m are anim atoare a p rieten iei s u e d o - r o m â n e .
chiar toate. p rin clipe fericite. sunt cei mai d ev o taţi prieten i ai tă rii rom 3'
Fifi. — M ai am o F ifi la care am răspuns; M uzica rom ânească, costum ele naţionale şi neşti.
să nu le în c u rc aţi. G ăsiţi la orice farm acie dansul „bătuta“ au cap tiv at publicul en tu ­ P rieten ia suedo-rom ână se d esfăşo ară sub
to a te pro d u sele care le recomand eu. A le­ ziasm at din Stockholm . cei mai buni au g u ri şi evenim entele v iitoa­
g eţi care v reţi. V ’ar treb u i însă şi ceva in­ re vor co n trib u i la o colaborare m ai strâns^
tern. D ro jd ia de bere, bulinele cu sulf sau M. S. Regele Suediei, a ţin u t să prim iască pe terenul econom ic şi financiar.
D ep urativ R ichelet. pe trim işii cântecului rom ânesc, în m area
H
realitatea ilu stra tă ÎS Iunie 1929

găsit pe n im tn i, a căzut în tr’o m izerie n ea­


gră, umbla nopţi întregi flăm ândă pe uliţele
oraşului, până ce o prindea poliţia, ca a doua
zi să-i dea drumul.
O fer Anei Ierm olow a a treia filă din ca r­
netul de dans. Ana Ierm olow a îmi p o v esteşte
cum a fost angajată servitoare de un zaraf
chinez. F osta soţie de general a slu jit la
to a te: a cărat apă, a spălat vase, a cusut rufe,
N S H A N G A I, m arele oraş chinez, sunt E u dansez cu o femee care cunoaşte limba a făcut ghetele cu vax şi spre uim irea mea,
I câtev a localuri de noapte care am intesc
P arisul şi în special localurile de petreceri
franceză şi care vorbeşte cu un glas bine
tim brat. Im i spune că patronul nu e mai rău
fem eia a început să laude pe zaraful chinez
care avusese o inimă generoasă. Z araful n’a
din P lace P igalle. Aci, intelectualul îş\ lasă ca ceilalţi oam eni, dar interesul lui e ca fe­ fost meschin, ea n’a fost chinuită niciodată,
pentru câteva ore solem nitatea şi se bucură tele să danseze. După num ărul filelo r se cu­ ci a fost totdeauna tratată cu p oliteţă, aşa
devenind şi el în sfârşit un om ca to ţi oamenii. noaşte fo arte lesne numărul dansurilor fie­ cum n’ar fi fost niciodată tra ta tă în Europa.
In Şangai, când îţi propui să devii om liber cărei fete. F etele care restitu e puţine file O poftesc pe Ana Ierm olow a la masa cu ­
de p reju d e că ţi, îţi am inteşti numai decât de patronului su n t concediate şi aruncate pe noscuţilor mei şi ea începe din nou. parcă
P aris. Şi ai m are nevoe să u iţi p en tru câteva străzi, de unde au venit. Aşa-mi spune dan­ anume, să laude buna creştere şi extrem a
ore câţi saci cu piper au sosit dela D alny şi satoarea. Se num eşte Ana Ierm olow a. E p o liteţă a zarafului chinez. P o v esteşte des­
câţi saci cu orez s’au expediat la R otterdam . rusoaică. pre el întâm plări mărunte, ciudăţenii, zicători
AII right!... N u e prea uşor să spulberi depe pe care nu le-ar fi putut rosti mai bine
Sunt lao laltă cu un negustor germ an şi al­ nici un în v ăţat, nici un psiholog. A jung la
haină cu o singură răsuflare, to t praful unei tul englez. P riv ire a îmi cade pe faţa ciupită credinţa că Ana Iermolowa e una din acele
zile de biurou. de vărsat a toboşarului din banda de jazz. puţine fiin ţe care au isbutit să sfarm e barie-
O dăile lo c alu rilo r de noapte sunt pline de D ar ori în co tro aş întoarce privirea nu văd rile dintre oam enii de rase diferite.
o co rd ia lita te niţelu ş voită. V ezi uneori in­ decât pe Ana Ierm olowa. Ceva mă atrage că­ Când vorb eşte însufleţit, Ana Ierm olow a
trân d un englez înalt, în costum de vară, aşa tre ea, m ă sileşte să mă gândesc la ea. In pare o doamnă din lumea mare, şi ne face im­
cum e văzut şi descris când apare să facă tim p ce discutăm la masă despre sufletul şi presia că suntem în salonul ei din castelul
excese la Moulin rouge sau Paradis bleu. cultura chinezilor, mă sim t n elin iştit pe lo­ din sudul R usiei. Aşteptăm parcă să apară un
A trac ţia p rincipală a localu rilo r de noapte cul meu. M ă ridic şi mă în d rep t aproape fără lacheu, care să se încline în faţa stăpânii,
sunt fetele de dans, care stau în to a lete pes­ voe spre p eretele din fund al localului şi şi să prim ească ordinele ei.
triţe, de fe lu rite culori în p arte a din fund a ofer Anei Ierm olow a o filă din carnetul de Un tânăr englez pune o întrebare banală:
localului, pe scaune nesigure, în adăstarea dans. Să m ă fi silit la această m işcare.^ochii — Fem eia aceasta e nenorocită pentrucă a
îndelungă a dansatorilor clienţi. T o ţi cei ei? Ana Ierm olow a îmi mai spune odată că e fost altăd ată bogată, onorată, puternică?
cari in tră în tr ’un astfel de local de petrecere, rusoaică şi-şi cere iertare pentru accentul
au cum părat un carneţel la cassă, care cu­ străin cu care vorbeşte. Răspund :
prinde zece file de dans, fiecare filă având — P riv eşte-o . E radioasă în tim p ce vor­
A flu că to a te dansatoarele din local sunt beşte, nici nu-şi dă seama unde se află...
preţul o ju m ătate de dolar chinezesc sau, în rusoaice şi că Revoluţia le-a aruncat dincoace
bani rom âneşti, cam 50 de lei. O ricine anga­ E nglezul dă din cap. Ii vin pe buze câteva
de fru n ta riile p atriei lor. T o ate fetele care stau în treb ări :
jează o fată la dans, îi dă o filă din carnet. şi a ştea p tă dansatori au fo st so ţiile unor o fi­
F etele se bucură, cu chipul stră lu c ito r sub — Ce e banul ? Ce e norocul? Ce e fe­
ţeri şi fun cţio n ari superiori. Ana Ierm o ­
stratu l de sulim an, iar cavalerul dansează lowa a fo st so ţia unui general ucrainian. Ea ricirea ?
serios. Căci dansul costă bani — dar plăcere A runc din nou privirile pe acele soţii de
îmi destăin u eşte acest am ănunt, în clipa în o fiţe ri şi funcţionari, clase decăzute, care
fără bani nu se poate, mai cu seam ă în care trecem , dansând, prin faţa jazzului.
Şangai. E a ducea casă m are şi num eroase persoane, p en tru â-şi câştiga existenţa, sunt silite să
danseze to a tă noaptea. Cum ar ară ta chi­
de num ele căro ra abia îşi aducea am inte, se purile lor voioase în ceasul când ar cădea
ospătau la m asa ei. P u rta blănurile cele mai
scumpe şi călărea un arm ăsar pur-sang. Avea din nou în m izerie ?
un pro feso r acasă, care-i da lecţii de lite ra ­ în tre b pe A na Ierm olow a dacă vreuna din
tură, îşi cum părase o pisică din Siam şi când aceste em igrante. în momentele de disperare
pisica a m u rit i s’a făcut o înm orm ântare la nu recurge Ia o trav ă sau pistol. F o sta soţie
care au luat p arte vecinii moşiei, veniţi cu de general se supără şi mă fulgeră cu p riv i­
autom obilul de la o depărtare de două_ zile. rea — şi o împac oferindu-i restu l filelo r din
Am o ferit fostei soţii de general încă o carnetul de dans. Acum râde, căci patronul
va fi m ulţum it de ea şi m izeria din nou a-
filă din carnetul de dans. Ea povesteşte lungată, d ep arte de frageda-i fiinţă.
mai departe. Bag de seamă că to ate acestea T ânărul englez, care a cugetat o clipă în­
le spune cu o v oită superficialitate. Poate cruntat, mă priv eşte ad ân c:
că’n fiecare seară istoriseşte povestea vieţii — Hm... P o ate că toate aceste fem ei sunt
ei în felul acesta, unui alt cavaler întâm plă­ fericite că au căzut din rangul lo r înnalt.
to r şi cred in ţa că numai eu mă bucur de în­ P ână aci cunoşteau viaţa numai d in tr’un
crederea ei, începe să se clatine. punct de vedere, şi poate din punctul de ve­
Mă îndoesc de to t ce spune; cred că e o dere cel mai plicticos. Pe când acum. toate
mincinoasă, o fată de petrecere, am eţită de tainele sunt deschise în faţa ochilor lor. .
băutură, d in tr’un local murdar... D ar o p ri­ T ânărul e m irat el însuşi că a pro n u n ţat
vesc în ochi, urm ăresc linia buzelor ei şi nu atâtea cuvinte fără întrerupere.
mai ştiu ce să cred. Mă ’nfurii îm potrivă-m i Cumpăr un urs de câlţi şi-l ofer solemn
şi hotărăsc să mă duc de vreme acasă. Anei Ierm olow a, după ce i-am v ârât ursului
Ana Ierm olow a scoate un inel din degetul un dolar în gură.
mânii drepte şi-mi arată două iniţiale A. I.
cuprinse în m ijlocul unei coroane. C hiar dacă După ce am plecat din localul de noapte,
nu a r avea inelul, aş crede acum că spune m’am aruncat în tr’un cărucior, la care se afla
adevărul. Im i dau to t mai bine seama că înhăm at un golan chinez.
numai cineva care a trecu t prin evenimente P e dinainte-m i se desfăşoară m iracolul
extrao rd in are, poate vorbi astfel. n cpţei în Şangai; luminile parcului de pe­
I n tr ’o zi, povesteşte Ana Ierm olow a, au treceri New W orld scânteie ca sem nale de
venit m ujicii şi au uns cu petrol zidurile cas­ telegrafie fără fir. Mă încrucişez cu num e­
telului. Apoi a devenit am anta unui bărbat roase trăsu ri, cărucioare, autom obile. Din
la t în spate, pe care-1 tem eau chiar prietenii cartieru l chinez s’au revărsat oameni în m ul­
lui. A aflat că soţul ei a fo st ucis la P eters- ţim e fantastică, sfărâm ându-şi v alurile de
b u rg ; Ana Ierm olow a a fugit, spre a scăpa zgârie-norii oraşului europenizat şi invadat
de tiran u l ei. A fost prinsă şi era cât pe-aci de m usafiri din toate colţurile păm ântului.
să fie ucisă. U rm ăritorii ei s’au mulţum it In această prăpastie a căzut şi Ana Ierm o ­
însă s’o b ată până la sânge. A bia după un an lowa, fosta soţie de general. E a a devenit a-
a iz b u tit să fugă şi şi-a cum părat un b ilet de semenea tu tu ro r vagabonzilor şi a rtiştilo r
tren cu a ju to ru l b iju teriilo r ascunse în cusă­ de stradă, cu care se amuză şi se joacă...
tu ra hainelor. D upă şase luni Ana Ierm olow a Şi m ultă vrem e mi-a p lu tit pe dinaintea o-
Englezul care dansează pierde repede din a ajuns fără nici un ban la Şangai, unde cre­ chilor, chipul acelei femei ciudate.
vedere, că are în braţe o femee. dea că va găsi câţiva cunoscuţi. D ar n ’a mai A.
Când dansul s’a isprăvit, fetele se duc re­
pede la locurile lor şi nimeni nu se poate lă­
uda că a avut parte de o sim patie sau o 3 - BUCUREŞTI
tenţie deosebită din partea dansatoarelor.
Pe scaunele lor, în penum bra zidului din fun­
PAUL CAMPION Sfr. F ra n k lin , 7
dul sălii, fetele par un stol de păsări m ulti­
colore. E le îşi ara tă una alteia, ca n işte tro ­ Singurul Colffeur de Dame care dă o reală garanţie In
fee, filele de dans dobândite; căci cu cât do­ execu|ia unei ondulafiuni permanente, care durează 6 luni
bândesc mai m ulte cu atât sunt mai vrednice
si cu atât voi' fi mai preţuite de patronul lo­ şl esfe Inofensivă.
calului.
15
RE \LITATKA ILU STRATĂ 15 Iunie 1999

Figurile Ecranului

Jo h n B a rrym o re
UPA UNII biografi, marele a rtist dela
D
din
1 W a rn e r" , s ’a n ă s c u t în tr ’u n orăşel Harry-Roman. — 1) F ran cisca B ertin i are
apropierea Londrei. D upă alţii, John aproape 40 de ani. 2) L ui M enjou îi p u te ţi
Luciano. — N ick -u l „d -tale“
N icolae P ro ta . E ş ti satisfăc u tă?
se numia

s'ar fi n ăscu t în A m eric a , iar fratele lui, sc rie în 1. fra n ce ză sau engleză. 3) M arcela
A lbani are 30 de ani. Ernestine Ioanovici.— 1 ) H ary H alm nu.;
Lionel, în Anglia. Se pare că a ce astă u l­ căsătorit, este fo a rte g en til şi răspunde la
tim ă ipoteză e m a i a p ro p ia tă de adevăr. J E A N JU G O . — D o ro th ee i W ieck îi p o ţi
sc rie prin „ U fa “ K o ch stra sse 6-7, B erlin S scriso rile care-i su n t în d ru m ate pe adresa-
In orice caz, d a ta p re cisă a naşterei este B erlin H alensee, W estfae lisc h estra sse , 31
15 Februarie 18S2. W , 6 8 ; ia r p e n tru Je n y Jugo, pe ad resa:
K urfurstendam m , 152, B erlin-H alensee. 2) In curând v o r ap ă re a şi sim p atiile dv. la
Ca fiu de a r ti ş ti re n u m iţi, m ic u l Jo h n Margareta. — In „C asa m isteru lu i" a apă­ „F ig u rile E cran u lu i. 3) P o la N eg ri filmează
şi-a petrecut c o /dlăria pe diversele scene ale rut ■ N icolas IColine, Iw an M osjoukine, C har­ încă. Ii p u te ţi trim ite fo to g ra fia, scriindu-i
Americei şi Anuliei, — pe unde soarta în ­ les Vanei, H elen e D ’A rly şi Simone Van- în 1. franceză sau engleză, pe ad re sa: Pola
d ru m a tru p a din care făceau parte pă rin ţii dry. N egri c /o M on Cine, 3, ru e de R ocrov Pa
săi. Desigur că d e b u tu l lui pe secnă se Gogu B. — G re ta G arbo, c /o M etro-G old- ris (X -e).
confundă cu p r i m a în cercare de a u m b la în w yn-studios, C u lv er C ity, Calif. P rim eşte
picioare, — ca orice copil de artişti. Alfons di Guyano. — E ş ti bun să-m i spui
corespondenţa în 1. daneză, franceză şi en­ cine sunt aceste „ a rtis te " M onica Butcules-
gleză. co şi Nyma O presco, ale căro r adrese vrei
Grigore Selianu. — 1) Unii a rtiş ti în tre ­ să le ştii?
buin ţează g lic erin a ia r a lţii plâng cu ade­
v ărat. 2) T ech n ica cinem atografică perm ite Dandy M. — 1 ) Ja c k T re v o r a re 36 de
ca în aceeaş scenă să ap a ră aceiaş a r tis t de ani, este de n a ţio n a lita te germ ană şi locueşte
două şi ch iar de tre i ori. In cazul pe care la B erlin C, 54, S o p h ien strasse, 15 b. Soţia
m i -1 sem nalaţi, s’a a c o p e rit jum ătate din o- lu i nu-i a rtistă . 2 ) L issy A m a e de naţiona­
b iectiv , astfel că s’a im prim at pe peliculă lita te germ ană, are 25 de ani şi lo cu eşte tot
p rim u l rol al a rtiste i, apoi s’a în v â rtit m ani­ la B erlin W . 30, L in d a u erstrasse , 9 . 3 ) A-
vela în sens invers, s’a acoperit p a rte a care ceşti doi a rtiş ti tu rn e a z ă p en tru d ife rite case
s ’a ju cat şi s’a tu rn a t cealaltă scenă. 3) D es­ germ ane şi engleze. 4) Im ry R aday c /o Mein
p re L aura la P la n te s’a scris acum câteva F ilm , M a ria ch ilfe rstrasse , 85 W ien V I. 5 )
num ere. A re 24 de ani şi nu-i căsătorită. H ans Stueve, B erlin -F ried en au , Ronnerberg-
N icu Bazaramba. — 1) Ia tă ad resele: La strasse, 5 a. 6 ) C laire R om m er a re 25 de
Ja n a c /o U niversum . film , A. G. K o ch stra s­ ani şi locueşte în B erlin -S ch o n eb erg , Insbru-
se, 6-7. S. W . 6 8 , B e rlin ; Alice T e rry , c /o ckerstrasse, 2 1 .
R ex Ingram studio, N isa : B ernhard G oetz-
ke, B erlin -W o ltersd o rf, bei E rk n e r; P au l Harry Gilston: L a aceste chestiuni, nu
W egener, B e rlin No. 35, Am K arlsbad, 2. O putem răspunde d ec ât personal şi numai
p a rte din ac eştia vă v o r răspunde. după ce vă vom p u te a cunoaşte adresa.
T IT U S
A a p ă ru t:
_____ jm ^ __a ■ . i C e l m t,i m a r e s u c c e s a l z i l e i ;
Ocna deslraul.., DE
M area a n c h e tă p e c a re colegul n o s tru de
red a cţie D inu D u m b ra v ă a făcut-o în lu m e a ( BELLE DE J OUR)
tra fic u lu i de c a rn e vie în C ap itală în to v ă ­ R om an, d e J . KESSEL
r ă ş in d ra z ia s e rv ic iu lu i s a n ita r m u n ic ip a l Editura «C ugetarea» La to ate librăriile
p r in casele de to le r a n ţă şi casele de în tâ l­
n ire.
Iar mai târziu, cdn d p rim ele fire de m u s ­ V olum ul, b o g a t ilu s tra t, cu p rin d e rev ela-
ta ţă începură să-i m ijia s c ă , îm brăţişă defi­ tiu n i se n za ţio n ale d in v ia ţa C ap italei, d ân d
n itiv meseria ta tă lu i şi m a m e i sale, deve­
nind un apreciat ju n e -p rim .
la iv e ală a m ă n u n te d o cu m en tare.
„ Ia m a de s u s şi -.ea de jo s “, „In C ru cea
de P ia tră ", „ T ra fic a n ţii de carne v ie ”, „O
lltoieto depozit* delifâsurTlj
In cele din u rm ă , cân d produ cţia c in e m a to ­
grafică am e ric a n ă se intensifică, m arele a r­
tist de compoziţie, tre b u i să ale a g ă : scena
v iz ită în casa cu excelente re la ţiu n i" , „Ci­
clul infam iei", „ In tre c a sa de to le ra n tă şi T R I A S N
sau ecranul. Or, c u m cinem atograful îi d ă ­ c a s a de în tâ ln ire " , „M iste ru l d-nei H .“, „Ce S tr . L ip s c a n i, 5 2
dea putinţa de a fi a c l a m a t peste tot Jo h n se p o ate a fla cân d p o litia vorbeşte", ,Din (vis-a-vis de Cin. Lipscani-Palace)
B a rry m o re r ă m a s e d e fin itiv un aprig slu ji­ Voevozi în C am p o d u ci", etc. etc., s u n t o se ­
tor al celei de a ş a p te a artă. r ie de capitole de u n in te re s deosebit şi de v in d e eftin
Nu avem aci nici locul, nici spaţiul disp o ­ u n realism zg u d u ito r, d in „Ocna d e sfrâ u - Georgefe de lâ n ă foafe culorile
nibil, pentru a a r ă ta m a r ile creaţii ale p u ­ lu i“. Crâpe de Chine nnl şl Im prim at,
ternicului tragedian. U n volum cu c o p e rta ilu s tra tă în culori. Crepe G eorgette, F o nlard Im prim at,
N u m ai 20 L ei Stole de p a rd e s ln rl etc.
Complect aso rtat cu ultimele
U nde m e rg e m ? noutăţi «te s e z o n .

T E A T R U L C Ă R Ă B U Ş rep rez in tă su p e r­
ba revistă „ In p lin “ de cunoscutul a u to r Către iubitori de radio
N. K iritescu.
P A R C U L ’ O T E T E L IŞ A N U şi-a deschis C ea m ai re c o m a n d a b ilă b ro şu ră p e n tru
p orţile cu „R ăm âi la n ev a stă -ta“. In an ­ în c e p ă to rii în a le ra d io fo n ie i, p e n tru cei ce IM P O R T A N T
samblu, Maximilian. d o re sc să-şi c u m p e re u n a p a r a t ca şi p e n ­
T E A T R U L N O U : „R aiul pe păm ânt" com e­ tr u cei ce d o resc să şi-l co n stru iasc ă, este
II
die în trei acte cu T a n tz y C utava B arozzi,
etc.
„CĂLĂUZA R A D IO FO N IST U L U I” e d iţia
I l- a de c u râ n d a p ă r u tă în e d itu ra re v iste i .BIBLIOTECA PENTRU TOTI,
L a T R IA N O N : R aquel M eller în „ N o c tu r­ R adio -R o m ân , B ul. D o m n iţe i No. 3. A publicat cala mai caracteristic* „nuvel«.“
n e", precum şi ră s fă ţa ta Carm en B oni în A ce astă b ro ş u ră c u p rin d e în cele 100 p a ­ ale s c riito r ilo r ro m ân i.
..Mascarade d’amour". De p ild ă:
g in i ale sale p e ste 40 de schem e şi fo to ­
S E L E C T U L p roectează o veselă p ro d u cţie g r a f ii d ân d d e s c rie re a p rin c ip a le lo r m o n ­ „Oameni cum se cade", de Al. C a za b an ;
am ericană cu frum oasa Clara Bow „Puterea vrăjilor", de V. D em e triu s; „Dar
C IN E M A B O U L E V A R D PA L A C E reia m i­ ta je s ta n d a rd iz a te , p re c u m :
nu n ata poveste de dragoste „M onum entul M o n ta ju l cu g a le n ă , a p a ra te le S chnell- de nuntă”, de V icto r E ftim iu ; „Nuvele", de
indian . B o u rn e cu 1, 2 s a u 3 lă m p i, m o n ta ju l cu M ih ail E m in e scu ; „Nuvele” (toate cele trei
L a SCALA, în grădina din calea V icto riei, r e z o n a n ţa cu 4 lă m p i re n u m itu l A536, Ul- volum e), de Nic. G an e; „Odată", de E. Gâr*
ca şi la sala, se joacă „Lele cu sc u rteica tr a d in a L a c a u lt etc. A poi to t felul de p r e ­ le a n u ; „Casa cu geam urile portocalii”, de
verd e şi un frum os film . s c rip ţii tech n ice şi a d m in is tra tiv e , p re c u m I. M inulescu; „Din păcatele tinereţelor", de
C inem a R E X p roectează un adm irabil film şi p r e ţu r i p e n tr u f e iu rite in sta la ţii. Const. N eg ru zzi; „Ce cere publicul dela un
de senzaţie. R e co m an d ăm tu tu r o r „C ălăuza R adio- deputat", de D. P ă tr ă ş c a n u .
C A P IT O L -U L rep rez in tă prem iera „In fo n is tu lu i” c a re n u tre b u e să lip sească d in PREŢUL UNUI NUMĂR ESTE DE LEI 1
ghiarele v iţiu lm " cu G ina Mane şi R udolf b ib lio tec a n ic i u n u i în c e p ă to r, cu a tâ t m a i
K lein R ogge in ro lu rile principale. J u r­
n alu l C ap ito l cu ultim ele noutăţi.
m u lt cu cât c o stu l ei este ex tre m de m o d est:
îei 20 fran co ş; lei 30 rec o m an d at.
Ei. Libr. UNIVERSALA ALGALAY& Go
Oe v ânzare Ia to ate lib ră riile din fară
16
M I S S ENGLAND

MaioruCSeeqrave,cam/u oro/L rrumJdiaL


de. viteză .a bătu t S/ o irnportâ7\Ză R azele vlira -vio lete Suni m /rebutn ia te
Si [a slabtfrrea. Q senlelor c/e cojiacL

~~nfp I ™"111111™ m
1 David-Mc.Ni£t(Manj) coi mai
SS3 < 3rtfon/er c/e câijesaie.

do/one/u(Lmdiejyh s'a căsătorii cu- Păm Sau MaccLona-Ld ,7vouC fin/n.


D-ra Morrow,£uca âmbasacLorvlui A -
m encan. în. Metuco. Truruslru ennlez,.
REA L I T A T E A 1L U S T R A TA 15 Iunie ly^i)

M ^ M z e ţ-T ti *v î <
z£ l L „ .
tae 9 w m DxaMekcrâia Juga.M IlT MARAMURtS^"
A P ID U L , m ă la să în nouă ore la O ra ­ tru a mă putea ocupa de poetică. Am citit s ă l ă ş lu i a t â t a e n e r g i e şi d o r de m u n c ă ,- î n ­
dea. L e g ă tu ră im ediată p e n tru Sighe- toată poezia naţională, dela Eminescu până t r ’u n c o r p a t â t d e d e li c a t .. .
tu l M arm aţiei, adică... peste 3 ore... la Topârceanu, şi comparativ cu versurile ...Şi f i g u r a ei, c u l i n i i l e clasice şi părul
Când m ’am în a p o ia t în gară, din citad ela străine pe care le-am cetit, versul românesc de c u l o a r e a s p i c e l o r c o a p t e d e grâu, m ă ur­
ro m ano-catolică, am c ă u ta t din ochi „accele­ îmi face impresia, — atunci când e bun — m ă r e ş t e t o t d r u m u l , s p r e B ucureşti... ,,
ra tu l" ce u rm a să m ă tran sp o rte p ân ă’n a unei muzici duioase care încântă urechea“.
ţa ra de o rig in e a lui D ragoş-V odă, căci din
m ila D om nului n u m ai p o t su feri tre n u rile
personale care o p resc în fiecare haltă.
— „Ce im presie v’a făcu t concursul „ R E A ­
L IT Ă Ţ II IL U S T R A T E ?
— ,Minunată, Domnule. Alegerea mea ca
lubrica şahului
Mă a şte p ta m să găsesc o g arn itu ră de lux,
aşa cum se o b işn u e şte la tren u rile din vechiul „Miss Maramureş“ a fost o surpriză, chiar P R O B L E M A Ne* 7
regat, re c te B u c u re şti, d ar nu m ică m i-a fo st pentru mine însumi, care m ’am prezentat în
urma stăruinţelor familiei. Primirea care mi de K . R e n n e r
uim irea când m i s’a in d icat un tre n g ara t
pe linia 4-a, com pus d in tr ’un şir de harab ale s’a făcut la Bucureşti, precum şi organizaţia
botezate cu titlu l de vagoane de diverse concursului central, au fo st admirabile. B a ­
clase. T re n u l p o rn e şte şi cum e şi n atu ra l, lul celor mai frumoase fete din ţară, organi­
pornim şi n o i cu el. D a r ce d rum !!! za t în cel mai select salon al Bucureştilor,
P ână la H alm ei, şe fu l de tren s’a sim ţit „C ercul M ilita r", mi-a făcut cea mai pro­
obligat să schim be cu fiecare şef de sta ţie fundă impresie. Iubesc revista dv. şi mi-ar
expresiuni de cu rto a z ie şi în consecinţă şi lipsi ca un „ce“ absolut necesar, dacă n’aş
citi-o în fiecare săptămână".
— „Ce p ro ec te av eţi p entru v iito r ?“
— „Muncă, domnule, căci munca-mi este
viaţa. Am părinţi săraci, suntem copii mulţi
şi munca mi-a devenit o distracţie instinc­
tivă şi necesară totodată. Trebue să depun
câteva examene, pentru a putea intra ca in­
stitutoare la şcoala normală, căci intenţia
mea este să împrăştii cât mai multă lumină,
in jurul meu. Filosofez realitatea aşa cum
este şi aşa cum o văd eu, şi cred c i nu gre­
şesc dacă afirm că un popor nu se poate ri­ M a t în 3 m işcări
dica decât prin cultură“.
— „Ce d istra c ţii p re fe ra ţi ?“
PR O B L E M A N o. 8
— „V’am mai spus că am timp prea puţin de G . C h r i s t o f o r a t o s
pentru distracţii, dar când se nimereşte câte
odată, îmi plac sporturile, teatrul şi cinema­
tograf ul“.
— „Sunt in fo rm at dom nişoară, că vă tr a ­ W////A * W
’ tim <
geţi d in tr’o fam ilie cu vechi rădăcini în isto ­
ria neam ului n o stru ".
— „Da, dar n’am făcut niciodată caz de a-
ceasta. Actualul p re fe ct al judeţului, d-1
G avril Juga, rudă cu familia noastră, este în
posesiunea unui hrisov scris pe „pchiele de
iiil
w
'^Jil
im
S:I§ fc t
câne", prin care R egele Ludovic cel mare al
Ungariei întăreşte în secolul al X lV - le a , pe m um m i
trenul a făcu t m ici pauze de câte 5 până la
un strămoş al meu, cu titlul de „Ju g a de Se-
liş te ” — o comună pe apa Tisei, în fundul
Maramureşului — contând printre cei mai
m m mS i mim
■ M A PI
30 m inute în p arc u rs. In fine, trecem fro n ­ mari nobili ai vechei Ungarii. w m v/r H ti
tie ra cehoslovacă cu g răn iceri pe tre p te le „Juga de S elişte, era un nepot al Voevo- 1P
vagoanelor, şi cu zeci de co n trab an d işti în dului D ragoş-V odă, ale cărui moşii erau in WM
com partim ente. proprietatea sa. N um ele familiei noastre este
Craia, H u szt, Tiaciova, Dragoş-Vodă, Si- pomenit şi în câteva vechi hrisoave domneşti, M a t în 2 m işcări
ghet. D ela D ra g o ş-V o d ă până la S ighet, sun­ aflate în arhivele statului la Bucureşti, iar * * *
tem iar pe te rito riu l rom ânesc şi cum tren u l unul din străbunicii mei, a comandat o legi­
ajunge la o rele 11 ju m ă ta te noaptea, m ’am P ro b lem a No. 6 de Gh. C h risto fo rato s ne-
une de voinici maramureşeni, în luptele lui
sim ţit o b lig at ca to t cre ştin u l să-m i ca u t un Ştefan cel mare, contra turcilor fiin d clară, p o z iţia e u rm ă to a re a :
adăpost. Alb. Ra4, D b8, T g2 şi h5, Ce6, Na7 (6).
O rele sunt în a in ta te. Blonda m ea in te rlo ­ Negru. Ra6, Ce8 şi 12, p io n i b7, g3, h6 (o)•
A supra acestu i am ăn u n t nu mai insist... cutoare cată m elan co lică în apele T isei, care
Necunoscând ad resa dom nişoarei Juga, M at în 2 m u tă ri.
se rostogolesc, tu lb u ri, pe la picioarele noas­
m ’am p rez en ta t a doua zi dim ineaţa, la orele tre. * * * . . .
11 la p re fe c tu ra ju d e ţu lu i unde am fo st se r­ R u b rica şa h u lu i n ’a re n ic i o le g ătu ra cu
v it cu cea mai m are p o liteţă . P ân ă să ajung, O privesc din nou şi m ă întreb cum poate ru b ric a jo c u rilo r, d e c i b o n u l de jo c u ri nu e
însă, la şcoala unde d-sa funcţionează ca în ­ necesar.
văţătoare, cursul a fo st închis şi ia-o pe C o resp o n d en ta se v a trim ite p e ad re sa re­
duduca M elania, de unde nu-i. vistei cu m e n ţiu n e a „ p e n tru ş a h ” .
P este o o ră o găsii în grădina casei sale, JEA N S P IE G E L
situ ată pe m alul râului T isa. De p a rte a cea­ MAGAZIN DE C O ŞU R I


la ltă a apei se vede în depărtare m ă n ăstire a
Slatina, pe te rito riu l cehoslovac, unde sunt MOBILAdeTRESTIE^^CARUCIOARE 1U W J > HOROSCOPUL Dv!
ALMANAHUL
vestitele m ine de sare. SI RICHITk .PENTRU
PENTRU COPII prin care vă puteţi afla calitătfl|<
ŞTIIND LOR QCULTE
viitorul, bolile, reuşita in
_" „E rta ţi-m ă, dom nişoară, că vă tu rb u r etc., d upă datele astrologice şi a
siesta a tâ t de necesară, dar deoarece su n te ţi zodiacului îl puteţi avea gata cf
„ M is s ', nu p u teţi fi o-miss-ă din rândul ce­ fecţionat şi ceti cum şi Pen)!;u-, » .
lo r sem iobligate a ne face declaraţii". mem brii familiei în A L M A V1
— „Şj v ’aţi deplasat dv. tocmai dela Bucu­ C H U L ŞTIINŢELOR OCUL„ tj
reşti 1929, care costă num ai 20 lei. Această >nt_eresîa 'Je.
scriere o găsiţi de v â nza re la toate librăriile Şl
„D rum ul m i-a făcu t plăcere dom nişoară Dozitelefde ziare din ţ a r ă .—Dacă cumva s a m,a
9».... nat la depozitarii noştri, comandaţi-1 direci
...pentru c’am venit la Tissa, «EDITURA ŞT IIN T E LO R OCULTE», Şoseau
vreau s’aud ce-m i spune Miss-a.“ Doam nei, 43. — Bucureşti, V 1 :
— „Şi eu fac versuri domnule, în orele Trimitem gratuit la cerere catalogul Editur
libere. Dar, din pic a te, am prea puţine, pen­
R E A L I T A T E A ILUSTRATĂ 15 I unie lili'J

„M agic H otel" unde locuiam de obicei, de


câte ori v en iam acolo.
ZILE GRELE
Zilele ce u rm a ră , în se a m n ă ceva g ro azn ic
p e n tru m ine.
F ilm am de câ tv a tim p Îm p re u n ă şi, d u p ă
cerinţele sc en a riu lu i, o s ă ru ta m a d e se a şi-i
sim ţia m cu n esp u să în frig u ra re , v ăp ăile

\? Ţ > C L q iD d
aş*
mm ce-i ră sp â jid e a u buzele, şi totuş, e ra a tâ t de
d ep a rte de m ine!....
Î n tr ’o d u p ă am iază, în să, d u p ă un pick-
o h n C ii nick făcu t p rin Îm p reju rim ile Ilollyw oodu-
lui, in cercul lui Lors II an ton cu so ţia, li ari
Dane şi SjOstrOm, Îmi lu a i in im a ’n d in ţi
ti aruncând cărţile pe faţă, ii cerui să-mi
V ESTE so sită din A m erica, ne in­ acorde mâna.
O fo rm ează că John Gilbert s’a că­
s ă to rit cu Ina Clair.
mi-o ofere şi m a decepţionat.
Dece?
N u ştiu! Şi, probabil^ nici ea n u ştie.
D upă o s c u rtă pauză, Îm i replică:
— „A stăzi su n t departe în că de m ă ritiş.
M âine p o ate nu! Mai În tâ i treb u e s ă ne
C o n firm a re a acestei ştiri o avem p rin fo­ A veam u n doi1 fan ta stic de v ia ţă şi n i­ stu d ia m şi m a i presus de toate să că u tă m
to g rafia celor doi soţi şi a cerem oniei, pe m ic din ju ru -m i nu rni-1 p u tu se potoli... să ne d ăm seam a d acă în tr ’a d e v ă r ne
care o p u b lic ăm m ai jos. D upă tre i zile, în care vrem e nu m ă iubim ."
S ă sp e ră m că no u a a le a să a in im ii lui, g ân d isem decât, n u m ai şi n u m ai, la Greta, P ro p u n e re a ei însem na p e n tru m ine un
va ş ti să-l în ţe le a g ă m u lt m a i bine decât o rev ăzu i în sfâ rşit. pas g ig a n tic spre progres şi bine înţeles
fa ta la Greta Garbo cu care John e ra cât Se u rcă în m a şin a m ea, cu care treb u ia că accep tai solem n.
p’aci să se căsă to riasc ă. să pornesc îm p re u n ă cu re stu l tru p e i — se
tu r n a „The Chuir and The Devii" — pe O CARTE CU FILELE NETAIATE...
p la ja Santa Monica, u nde G reta avea ca F u d e-a ju n s s’o iau d im in e a ţa d e-acasă
locuinţă, u n m in u n a t bungalow. şi s’o du c la studio reg u la t d o ar de cinci
C ă lă to riră m din zori şi p â n ă pe ’n serate ori, p e n tru ca ziarele să a n u n ţe cu trâm -
p rin tre cele m a i frum oase peisag ii d in lume, b iţă ri, că ne-am şi logodit, ia r g u rile rele
unde — în c a d ra te de faln icii p a lm ie ri şi se în tre cea u în a proceda la in trig ă riile
p ic tate p a r ’că de în săşi m â n a N a tu rii, — de rigoare....
decorurile a lte rn a u cu m u n ţii im p u n ăto ri. D ar zi cu zi, aripile v isului m eu se frân-
C o titu rile obligau adesea pe G reta, să-şi geau tot m a i dureros.
ulipiască silu e ta ei su p lă de m in e şi m ă r­ Cu to a tă extrem a m ea in d u lg e n ţă şi
tu rise sc că mi-a.ş fi d at şi-un a n d in v iaţă aten ţie, n u p arv e m am sâ ne înţelegem şi
chiar, d a c ’a ş fi p u tu t n im e ri vre-o şo­ c o n sta ta i că pe cât era G reta de cu m p ă­
sea în se rp e n tin ă . n ită in p rin cip ii, pe a tâ t e r a de cap ricio asă.
„M I-E ŞT I DRAGĂ, G RETA” C aracterele n o astre c o n tra sta u enorm .
S ’a p re g ă tit de cinci ori, p e n tru a ne
P rim ele lu m in i ale Sântei Monica înce­
duce la p reo t şi de cinci o ri a re n u n ţa t,
p u ră să se iv ia sc ă şi d u p ă p u ţin , ne o p ri­
ră m în f a ţa unei vile delicioase din Be- ba p e n tru u n n a s tu re dela p an to f, b a pen-
verlay-H ills. tr u c ă ro c h ia nu-i cădea bine în stâ n g a , ba
C oborîrâm şi in tra ră m îm p re u n ă în casă, ch ia r p e n tru un... ac de găm ălie!...
căci e ra m in v ita t de ea la dineu. D u p ă tre i lu n i de la p ac tu l ce-1 făcusem ,
D upă d in eu am trecu t în salon, u n d e se ne a fla m fa ţă ’n faţă, ca doi d u şm a n i, cari
încinse o d iscu ţie de in terese g en erale şi se u ră sc de m oarte, d a r to to d a tă ca doi
re m a rc a i că Greta avea o concepţie foarte b u n i ca m arazi.
p ro fu n d ă d espre viaţă, cum n ’o poate avea N ep u tâ n d îă m â n e a in s itu a ţia d in tâ iu ,
decât cineva cu o ju d e ca tă sig u ră. am o p tat în u rm a unei co n v o rb iri şi d u p ă
Se aşeză în u rm ă la pian. o m a tu r ă ch ibzuială, p e n tru cea de-a doua,
F e re a s tra e ra la rg deschisă, lă sâ n d să căci a fi c o n tin u at, în se m n a u n te rib il cal­
Cu ofcazia acea sta , găsim n ecesar să p u ­ p ă tru n d ă în ă u n tru câtev a r a m u r i înflo­ v a r p e n tru am ân d o i.
blicăm d e s tă in u irile făcute de în să ş m arele rite din b o g a ta coroană a u n u i portocal... A stfel că a ş a zisa n o a s tră „logodnă" cum
in te rp re t, rev istei am ericane „P hotoplay" T otul d in ju r u l meu, îm i e ra complice. o botezase p resa, fu ru p tă şi a s ta n u s'a r
acu m o lu n ă , în p riv in ţa le g ă tu rii de d ra ­ P a rfu m u l îm b ătăto r, care se îm p ră ştia se fi în tâ m p la t d a c ă Greta, că reea nu-i m a i a s ­
goste ce-o avusese cu blonda suedeză. in încăpere, u m e rii Gretei, tr e s ă lta re a de­ cu n d eam n ici cel m ai m ic colţişor al fib re­
getelor ei fine, scânteierile lunei, ale cărei lo r in im ii m ele, — n 'a r fi ră m a s p â n ă în
OCHII MISTERIOŞI raze se sc ă ld a u în ap a m ă rii şi m oleşeala cele d in u rm ă , to t a tâ t de în ch isă, de rece
nopţilor californiene, tre z iră în m in e sim ­ şi de m isterio a să, întocm ai ca o c a rte cu
„Am cunoscut-o în tr u n a d in m in u n a te le ţiri, pe care n u b ăn u iam că le-aş m ai fi filele n e tă ia te sa u ca o floare v ră jită , care
zile ale lu n e i Iunie. p u tu t avea. nu-şi deschide petalele de te am ă să n u i se
Mă p lim b am , rătă cin d , pe sub acoperişul M ă a p ro p ia i de ea şi a p u c ân d u -i m âna, strice stam in ele.
stu d io u rilo r, cân d prietenul m eu Lars Man­ îi şoptii: G reta m ă fascinase. G reta m a lecuit,
şon, îm i prezintă pe v iito area n o a s tră p a r ­ — „M i-eşti d rag ă , Greta!..." ceeace n u ne îm piedică astăzi, să fim con­
te n eră d in „The Chair und tlie Devii" (Car­ O p riv ire a ochilor ei m ag n etici, o r i­ sid e ra ţi ca şi cei m ai b uni c a m a ra z i din
nea diabolică). dicare ca p ricio a să de sp rân cen e şi G reta lum e şi să s trig totodată:
T re să rii ca un. om cu re n tat. co n tin u ă cu in d iferen ţă să depene acor­ „Nu vă 'ndrăgostiţi de femeile nordice!
li cu p rin se i m â n a şi i-o s ă ru ta i cu m u ltă du ri m in u n a te la pian. I’ericol de m o a rte!“
sfiiciune, ceeace nu m i s 'a în tâ m p la t a- „T e m p eram en t nordic" îm i spusei eu şi H ollywood, M ai 1929.
proape n ic io d a tă în viaţă. plecai b u im ă c it şi cu p aşi m ă ru n ţi spre JOHN G IL B E R T
O sim p lă p riv ire a ei îm i fu d eajuns,
ca să-m i în d re p t ochii in jo s sa u aiurea.
S c h im b a ră m câteva cuvinte; v o rb ia en­
gleza cât se poate de stric a t, d a r avea o Marele concurs fotografic al „REALITAJII ILUSTRATE”
g raţie şi o d u lc ea ţă în g ra i, in felul cum
n n şca buzele-i tre m u ră to a re , care n u n u ­ In dorinţa de a stim ula activitatea ioto- gralii, localitatea unda a lost lu ată, subiec­
m ai că te fă c e a u să nu-i observi defectul grafică a cititorilor s&i, „REALITATEA tul şi num ele autorului.
p ro n u n ţă rii, ci din contră, te u im iau , te ILUSTRATA" lnstitue şi anul acesta un Concursul se închide pe ziua de 15 Sept.
fascin au , chiar! concurs iotograiic cu prem ii, pen tru am a­ 1929, iizându-se urm ătoarele prem ii:
P rim a n o a s tră întrevedere, n u ţin u decât tori. P re m iu l I: Lei 5.000.
zece m in u te. In acest scop, invit&m pe toji dom nii a- P re m iu l II: Lei 3.000.
Se făcu se o ra m esii. A m eţit, îm i luai m atori fotografi, să ne trim ită iotografii P re m iu l III: Lei 2.000.
„ră m as b u n " şi du p ă ce plecă, m ă rezem ai, lu ate in tim pul vacanţelor de vară, ca pe­ D easem enea se vor iace m enţiuni speci-
dus pe g â n d u ri, de colţul u n u i decor.... isagii, in terioare naţionale, vederi rurale, alo, care vor II publicate in revistă.
„Ah! O chii ei m isterioşi!" Ţinem a atrag e aten ţiunea c itito rilo r noş­
aspecte m unteneşti, peisagii m arine, curio­
„ERAM SETOS DE VIAŢA...“ zităţi, p icturi fotografice, grupuri Intere­ tri, că in a in te de publicare, toate fotografi­
Am fost veşnic în goană d u p ă fericire sante, etc. etc., care vor li publicate săptă­ ile vor trece p rin faţa unul com itet alcătuit
Şi n ’am aju n s-o nici p e n tru o clipă m ă ­ m ânal în câte o pagină sau două, cu indi­ din specialişti, c ari se vor pro n u n ţa asupra
car. caţia am atorilor cari ni le-au trim is. Rugăm valorii lu crărilo r.
Ledtrice, p rim a m ea soţie n ’a ş tiu t să totodată, a se m enţiona pe dosul fiecărei ioto- Deci, amatori fotograll, la lucru I
19
REALITATE A ILU STR ATĂ

N oul s p o rt in te r n a ţio n a l s’a manifestat


p e n tru p rim a o a ră în R o m ân ia, la Corabia
ju d . R o m an aţi.
M aestrul m e c a n ic Z a c h iu Ic h im , orien-
tân d u -se d u p ă clişe e le şi in fo rm a ţiile apă-

P ă lă r ii de P a i
fanteziuri m oderne, rustic, pedal, matro*
zuri şi panam a găsiţi m ai ieftin ca oriunde
NUMAI I a v e c h iu l ş l CUNOSCUTUL
MAGAZIN şi ATELlER

I. T o r c ă t o r i i - T i c U
B n cu reşfi, C a le a V ă c ă re ş ti, No. ^
= V is -â -v is d e H a la cu M o b ile

■iGt U l t c . •
P B . E S I N T A
C O L E C Ţ I A DE P R I M Ă V A R Ă

BUCUREŞTI
CENTRALA: C alea C ă îă ra ş lo r, S04 m
SIf. N icolae Ş e la ri No. 4 (fo st 2 5 )
T e l e i o n 371/9 3 predă cursuri technice J
SUCURSALE: C ereţi n u m ai p r in c o r e s p o n d e n ţă , *
P o ln c a r€ , 3 (Academ iei) T elel..... cafea ,,E ( U d ' A bsolvenţii p o t d ev en i 0es« n a t# r £
S tra d a C aro l No. 3 5 C onductori teciin ici, A ju to ri i
Telefon 371/93 i n g i n e r etc. .a *
Prospectul ş i p r o g r a m u l se tr im it con ţ
I e i 1 0 m ă r c i p o şfa S e
15 I unie 1929
REALITATEA ILUSTRATA

O nonă s&izstovtâ/â a ce&bw/uicte&f&y


G EX TAfiVOjR,
REZU M A TUL CAPITOLELOR P R E C E ­ recuno şti delictul mai mic, că ai fu rat coli­ obraz. E acesta 1 şi a ră tă pe P e te r Bruys,
DENTE erul contesei de Lam bert? care nici nu clipi măcar.
R : — F iindcă nu l-am fu ra t eu. Apoi, preşedintele se adresă acu zatu lu i:
Intr'un hotel din Viena se descoperă de­ I : — Ai cunoscut dinainte pe aghiotantul — P e te r Bruys, continui să negi că ai fu­
capitat în camera 117, contele A lfred (TAr- şi pe d-ra de onoare a p rin ţilo r de H allstadt? ra t co lierul contesei de L am bert?
loii. Autorităţile şi detectivul T revor Gex, R : — Nu. — Nu l-am furat eu.
încep cercetările. I: — A tunci, de ce au în cercat să te aco­ — O noratul juriu va aprecia, zise p reşe­
Trevor Gex susţine ca ucigaşul ar fi pere, învinovăţindu-se pe ei, de o crim ă pe dintele. Apoi, adresându-se acuzatului, îl în­
un belgian, anume Peter Bruys, care este care n ’au săvârşit-o? treb ă cu ce ocazie a căp ătat ran a c ic a tri­
prins de politie. R. : — N u ştiu». N evropaţi, ţicniţi... zată din obraz.
I : — Ce ai făcut după săv ârşirea crimei? P e te r B ruys răspunse că a fo st tă iat cu
Apoi, în cep desbaterile procesului. cu ţitu l la o încăerare, în tr ’un b ar din Bue-
R : — M 'am spălat în cam era victim ei, i-am
I. : — Răspunde !... D acă nu v rei să fi se­ luat p o rtfeu ille-u l şi banii din valiză şi am nos A ires.
eşit pe coridor. — A cuzarea renunţă, în treb ă preşedintele
rios în fa ţa C urţii, va fi în dauna ta. şi la m arto ru l ei principal, d etectiv u l T re ­
R. : — D om nule preşedinte, acum 42 de I : — Ai încuiat uşa cu cheia?
R : - Nu cred... N ’am încuiat-o. vor Gex?
ani, am fo st găsit, aruncat de mama, în ma­ — Da, d-le preşedinte, răspunse procuro­
gazia de m ă rfu ri a unui vas de p ira ţi fără - A poi?
— M ’am spălat în cam era victim ei -am ru l; de altfel, m artorul T rev o r Gex nici nu
pavilion. C ât tim p am c ă lă to rit fă ră bilet, a răspuns la apel. Cred că nu mai e nevoe
şi în ce anum e po rt a b inevoit m am a să mă n avaja şi am plecat la M oulin Rouge
D ece n ’ai în cercat să fugi cu trenul? să-l aducem .
îm barce, nu s’a putut afla.
I. : — Ce profesiune ai ? Ca să mă p rin d eţi la granit??
R. : — In prezent, asasin. Am fo st păzitor I: D e ce te-ai p red at? II.
de cirezi în pampasul sud-am erican, fakir ' R: F iin d că nu m ’aţi p u tu t prinde voi.
S’a tre c u t la ascultarea m arto rilo r apără­
la M aroc, p ro feso r de box la New-York, ■Jmmî N u e un răspuns. rii.
îm blânzitor de şerpi la Calcuta, m a telo t pe R : — F iin d că m’a m u stra t conştiinţa. — D. general Paul B ernard! răsună în
vre-o zece vase, în fine... un aventurier. I: N ’ai aertil că te m u stră conştiinţa.
sala de aştep tare a m arto rilo r, vocea uşieru­
I : — R ecunoşti că eşti un av e n tu rier şi că R : — N ici d-ta n ’ai aeru l sâ vezi ce se
nu ai nici o profesie? p e tre c e în sufletul oam enilor! lui.
G eneralul P au l B ernard, drept, mlădios,
R : — Da.... Sau că am prea m ulte.... I : — T e ro g să fii cuviincios. P e contele în hainele civile croite cu eleganţă,_ părea
P ro c u ro ru l interveni: d’A rlon l-ai cunoscut dinainte? m ult m ai tân ăr decât era. E l în ain tă până
R og on o rata C urte să noteze declara­ R. : — N u, — din Viena. la b ara m arto rilo r şi p riv i în ochi pe jude­
ţia acuzatului, că e un fel de şarlatan. I : — A ţi fo st deseori văzuţi îm preună, în
ultim ul tim p... cător.
P e te r B ruys îi aruncă o p riv ire senină; pe R : —- II studiam : voiam să aflu dacă a- Ju ră pe cruce că va spune to t adevărul.
buze îi flu tu ră un insesizabil zâm bet de iro­ vea banr, şi să-mi pregătesc astfel lovitura. A p ariţia generalului produse în sală un
nie : m urm ur adm irativ.
— Da, un fel de şarlatan. Am m âncat foc UN A CU ZA T G R Ă B IT P re şed in tele sună clopoţelul şi spuse cu
în tr ’un circ şi am înghiţit rep tile vii în al­ se v erita te:
P l — Rog pe doamne să nu-şi m anifeste aci
tul, iar ca barm an, în tr o tavernă din Bue-
nos A ires, jonglam cu paharale, spre marea După lu area interogatoriului, procurorul în mod sgom otos adm iraţiile!
d esfătare a m arinarilor şi fem eilor pierdute... ceru cuvântul şi spuse că, dat fiin d faptul că Apoi, se adresă generalului:
P reşedintele: — D estul. C urtea este lumi­ acuzatul îţi recunoaşte crim a, acuzarea re­ — D om nule general, .v’a ţi o fe rit ca m arto r
n ată asupra profesiunei acuzatului. Acuzat, nunţă la to ţi m artorii săi, afară de unul sin- al ap ărării. A veţi ceva să ne spuneţi, pen­
tru lum inarea C urţii, care, d ealtfel, după
ai ™cuzat!iT- — ™ - Ccâteva...
Da, ^ are până acum? g u r: com isionarul care a ’ fost trim is de Pe- m ă rtu risirile făcute de acuzat, cred că este
te r B ru y s cu colierul, la contesa de Lam­
bert. A ceastă m ărturie este necesară acuză­ com plet lum inată?
III rii, ca să dovediască am ănuntul, că to t P e­ — D om nule preşedinte, răspunse generalul
te r B ruy s a fu rat şi colierul contesei, deşi P au l B ernard, am dorit să atra g aten ţia o-
In te ro g a to riu l continuă. P ublicul, intere­ n o ratei C urţi, că d. P e te r B ruys nu este ca­
neagă. pabil de o crim ă atât de ordinară, cum i se
sat, asculta cu atenţie. C om isionarul 74 fu introdus.
Preşedintele: — O rdonanţa d efinitivă te P reşed in tele îl întrebă: im pută.
acuză că în noaptea de 11 S eptem brie ai a- — D ar, rep lică oarecum enervat p reşedin­
sasinat pe contele A lfred d’A rlon. Recunoşti — In dim ineaţa zilei de 12 Septem brie, tele, şi eu îmi perm it să vă atra g atenţia,
că eşti asasinul contelui d’A rlon ? un domn în a lt ţi-a dat un pachet, ca să-l că acuzatul a recunoscut că el a com is c ri­
Acuzatul: — Recunosc. duci la hotel, contesei D iana de L am bert? m a şi că tim pul nostru este preţios.
— D a, răspunse com isionarul. — Se poate, zise generalul P au l B ernard,
în trebare: — Expune C u rţii cum s’a des­ — Ai lecunoaşţe pe acel domn, dacă l-ai d ar viaţa unui om este m ai preţioasă.
făşu rat evenim entul. vedea? — In fine, aţi cunoscut pe acuzat? în treb ă
Răspuns: — F oarte sim plu. Am coborît — Da. A vea o tăeturâ, o rană închisă pe preşedintele.
din odaia m ea dela etajul V, am in tra t în ♦m «i »♦m♦♦♦> »♦ ♦♦
cam era contelui d’Arlon, i-am ce ru t banii, a
scos rev o lverul şi m’a am eninţat. I-am smuls
arm a şi am rupt-o în două. Ca să nu ţipe,
i-am în fip t n avaja mea în gât şi i-am tăiat
beregata. A sta e toată afacerea.
I p l
I : — R ecunoşti, aşa dar, că ai ucis pe con­ cie a v ă d e c i d e l a u n
tele d’A rlon, în scopul de a-1 jefui?
R : — Recunosc.
I. : — B ănuiai că d’A rlon avea bani în ca­
înainte ap a ra t d e r a d io ;
m eră?
d e a c u m p ă r a p ie s e
R : — Da. Ş tiam precis. In aceiaşi zi îl u r­
m ărisem şi-l văzusem cum a rid ic at 2500
m ărci germ ane dela Banca Vienei.
înainte d e r a d io ,
I : — O rdonanţa definitivă te m ai acuză
că ai fu rat, în aceiaşi noapte, colierul con­
tesei D iana de Lam bert, care locueşte în a-
VIZITAŢI negreşit
celaş hotel. R ecunoşti şi acest fu rt?
R : — Nu. GEO D ETK A-RA DIO , Bucureşti
I : — N ’ai fu ra t d-ta colierul?
R : — Nu. C. A. R o s e tti, N o. 3
In public se produse o rum oare.
P re şed in tele insistă: care pe lângă că vinde efiln, vă dă în m o d g r a ­
— N u ai trim is d-ta, contesei, colierul
înapoi p r in tr ’un com isionar ? tu it, orice îndrumări $1 sfaturi (echnice.
R : — Nu ştiu... Nu...
I : — P e te r Bruys, ai m ă rtu risit crima
şi fu rtu l b anilor contelui d ’A rlon. D ece m ăr­
tu rise şti aceste fapte m ult m ai grave şi nu

21
15 Iu n ie 1929
REALITATEA ILUSTRATĂ
zaţu l m i-a m ă rtu ris it in ten ţiile lui pacinice să se vadă con d am n at! S’ar zice, acuzat, că
— Da, d-le p re şe d in te , am cun o scu t pe ţi-e team ă să nu p relu n g im desbaterile, ca
P e te r B ru y s pe fro n tu l din B elgia şi l-am de a se în su ra şi că va face în acest scop să nu se desco p ere an u m ite fapte. Ce tăinu-
reîn tâ ln it du p ă m u lţi ani în A rg en tin a, la un voiaj în E u ro p a, unde spera să-şi reo cu ­ eşti? N u cum va îţi recu n o şti o crim ă, şi jn
B uenos A ires. E l m i-a fă c u t to td eau n a o im ­ pe catedra. schimb tă in u e ş ti a lte le ? Sau p o ate, tăinueşti
p resie excelentă. D acă nu aş avea sig u ran ţa — C atedra? în tre b a ră m ai m ulţi ju raţi.
— Da, d-lor, zise generalul, P e te r B ruys faptele a lto r p erso an e? D ece nu voroeşti?
că un om a tâ t de cu lt, de generos şi de — D-le p reşe d in te , răspunse Bruys, am
idealist, cum este ac u za tu l, nu a p u tu t fă p ­ a fost în ain te de răzb o iu profesor de lim ­ spus: am ucis, p edepsiţi-m ă. Complici nu
tu i crim a de care e ste acuzat şi de care, bile orientale, şi nu este de loc un av en tu ­ am... E u nu tă in u e s c ; eu recunosc to t ceia-
nu ştiu în ce scop, se acuză, vă a sig u r că rier, un şa rla ta n şi un h o ţ, după cum îi place
să se acuze. V ă m ai p o t afirm a cu preci- ce mi se im pută...
nu v’aşi fi ră p it nici o clipă din p re ţio su l
d-v timp. D a r am c re z u t că este de d ato ria ziune, că P e te r B ruys, în tim pul războiului LA C U R T E A D IN HALLSTADT
mea, urm ă gen eralu l, să vă spun to a te a- s’a luptat ca un erou, şi că cicatricea de pe
cestea. A ltfe l, c o n ş tiin ţa mea ar fi răm as obraz nu p ro v in e dela o încăerare în tr ’un bar I.
neîm păcată. din B uenos-A ires, după cum ac u za tu l v’a
— D ar. zise p reşed in tele, în d ec la ra ţia a ră ta t d-voastră, ci este o veche rană, făcu ­ Clopoţelul p re şe d in te lu i im puse din nou
dv. nu ad u c eţi nici un fa p t nou, care să a- tă de o sabie duşm ană, pe frontul din B el­ tăcere. P re şe d in te le sp u se:
tace concluziile de vinovăţie, puse de o r­ gia, unde B ru y s a lu p ta t sub ordinele mele, —• Vom co n tin u a cu ascu ltarea m arto rilo r a-
donanţa d efin itiv ă. D v. opuneţi ac elo r con­ O m are ru m o are se ridică din public şi părării. . II
cluzii b az ate pe r e a lită ţi constatate, o sim ­ din băncile ju ra ţilo r. G refierul ro sti num ele celui de al doilea
plă im presie şi o a firm a ţie , pe care re a lita ­ — In ce scop cre d eţi, întrebă p reşe d in ­ m arto r al a p ă ră rii:
te a le co n tra zic e. N o i am văzut aci că P e ­ tele, că P e te r B ru y s se acuză peste m ăsură? — C ontesa D iana de L am bert.
te r B ruys a fo st capabil de crim a ce i se — Nu ştiu , răsp u n se generalul. P o a te ca Ca un ecou, acelaş num e se auzi pe cori­
impută. să acopere pe ad ev ăratu l crim inal. dor, strig a t de u şier. M orm ăitul vag j d pu-
— D -le p reşe d in te , răspunse generalul — D om nilor, s trig ă atunci P e te r BruysJ blicului, cu rio s să v ad ă această m artoră, reîn­
P aul B ern ard . eu nu cunosc to a tă v ia ţa lui generalul P au l B e rn a rd s’a sim ţit d ato r să cepu.
P e te r B ruys. L ’am cunoscut în A rgentina, apere pe un vechiu cam arad de arm e. Din Contesa apăru. E ra o doam nă^ elegantă,
unde poseda o m ică ferm ă. E l îşi câştiga nefericire, dovezile îm p o triv a mea sunt atât cam de 30 de ani, fo a rte zv eltă, cu ochii
cin stit v ia ţa acolo şi, după cum m i-a m ă r­ de puternice, în c ât Ar fi o copilărie să neg m ari frum oşi. A vea un aer de distincţiune,
tu risit atunci, voia... că eu sunt crim inalul. Am ucis; pedepsiţi- de m ândrie a te n u a tă de blândeţea privirilor,
P e te r B ru y s îl în tre ru o se v io le n t: m ă; aceasta este d a to ria dv. La ce folos să-mi ce păreau u neori g rele de m elancolie.
— D -le p re şe d in te , m ulţum esc d-lui gene­ prelungiţi ac eastă agonie şi să în tâ rz ia ţi în
cercetarea u n o r am ănunte, ce n ’au nici o le ­ Contesa în ain tă, în clin ă uşor capul cu gra­
ral pen tru a p ă ra re a ce-m i ia, dar e inutilă. ţie în faţa ju d e c ă to rilo r. P u rta o rochie nea­
P ierdem tim p u l zadarnic. gătură cu crim a? Am ucis, recunosc, aştep t
pedeapsa... gră de catifea, cu inele de b lan ă la poale,
P re şed in tele se în c ru n tă la a c u z a t: la mâini şi la gât. P riv irile b ărb a ţilo r se o-
— E ş ti o are a tâ t de g răbit ca să te vezi P reşed in tele repezi un pumn vig u ro s în p riră pe ta lia ei suplă, ale fem eilor întârzi-
condam nat? D -ta nu ai voe să în tre ru p i dez­ m asă: ară spre to c a n eag ră, de un g u st desăvârşit.
baterile. D -le gen eral, continuaţi... — T ăcere!... N u ţi-am dat cuvântul!...
P en tru D um nezeu, e prim a oară în cariera Fu pusă să jure.
— Spuneam , o n o ra tă Curte, urm ă g en e ra­ Apoi, p reşe d in te le spuse:
lul, că la B uenos A ires acum nn an. acu- mea, când în tâln esc un om a tâ t de g răb it
I I I U M I I I I H I M f * t ♦I t t l H M M W
—D oam nă contesă, ca şi generalul Paul
Bernard, v’a ţi în sc ris din p ro p rie iniţiativă,
ca m a rto ră în ac est proces, cu in ten ţia de a
veni în a p ă rarea acuzatului P e te r Bruys...
Ochii b lânzi ai contesei p riv iră o clipa
pe P e te r B ruys, care sta d rep t, nemişcat,
fără cea m ai m ică a lte ra re a expresiei sale
voluntare, ce lăsa o im presie de m are şi cal;
mă energie. In schim b, p riv irile contesei
strălu ciră ca de lacrim i şi vocea ei tremura
uşor, de em o ţie:
— Da, dom nilor, d oresc să ap ăr pe d. Bru­
ys, fiindcă am co n vingerea că nu e vinovat
şi că în to a tă ac e a stă afacere se ascunde
ceva. Am im presia, că însuş d. Bruys a0'
reşte să răm ână se cret, ceeace instrucţia nu
şi-a dat o sten eala sau nu a v o it să dea pc
faţă.
— D oam nă contesă,— zise preşedintele, °a
recum uim it de h o tă rîre a dârză,_ cu care a-
ceastă fiin ţă slab ă şi em oţionată, apara^ P
un crim inal de rând, — îmi p erm it sa va
trag aten ţia că acu zatu l şi-a m ărtu risit c
ma şi o rd o n an ţa d efin itiv ă a judecatoru
de in stru c ţie este a t â t de d o c u m e n t a t a
precisă, în co n clu ziile ei acuzatoare, mc
nu cu im presii perso n ale, ci num ai cu tap •
s’ar mai p u tea veni în aju to ru l acuzatu ■
Din dosar reese, c o n tra r spuselor dv-,
in stru cţia şi-a fă c u t cu p riso sin ţă daiO ^
Acuzat, ai ceva de spus, ai v reo plâng
de fo rm u lat îm p o triv a m odului cum s a ta - ■
instrucţia?
P e te r B ruys zise h o tă rît:
— S unt fo a rte m ulţum it, de modul cu®
a procedat ju d e c ă to ru l de in stru cţie.
— V ed eţi doam nă, urm ă magistratul---
acea clipă, se rid ic ă avocatul M yrbach, o ^
dul ap ă răto r din o ficiu al lui B ruys, car
spusese nim ic până atunci, şî zise: ;
— O n o rată C u rte, vă rog s ă - m i pernu -^
să subliniez în tre a c ă t un f a p t : în ca ^
mea, am asista t, până acum, la
procese de acest fel. E însă p en tru P ^
oară, când un ac u zat se declară m ulţum i ^
modul cum s’a fă c u t in stru cţia. Acuzaţii-
obiceiu, n u se p lân g contra in striie ţ1®1’ .
indcă ju d e c ă to rii de in stru c ţie nu ar ii
dele de c o re c titu d in e şi in te g rita te m ° a.
— aşa cum şi su n t la noi, — ci *lin ’ept
tăcând in stru c ţia , acu zaţii au un argu ^
în plus în fav o area lo r şi o sp e ra n ţa no .
vor fi ac h ita ţi. D in to a tă atitu d in e a de V^
acum a acu zatu lu i, reese că P e te r Bn>X ^
reşte, ţin e m o rţiş să fie condam nat. Va a.
domnule p reşe d in te , să dispuneţi sa se ^
că în p ro cesu l v erb al, că P e te r B ru7 s truc-
m ulţum it de m odul cum s’a făc u t m
tia şi cere să fie condam nat.
(Va u rm a)
RE A L IT A T EA ILUSTRATA /5 Iunie 1929

Jocurile „Realităţii Ilustrate Joc No. 2 (C uvinte în c ru c iş a te )


J o c No. 1 (C uvinte în c ru c iş a te ) „M A R IO A R A V E M T U R A ”
(15 puncte) (10 puncte)
de Petre Iliescu — Focşani. de A. M. Vaida.-C.luj

□ I l □
11 13 i't
a
i m rru rrrm
■ r n w iT T ii
20

22
«□ □ □ □ □ □ □ □I T□ □Ha T l
S o n to r a ^
■a KOI Italia. 3) C a p ita lă în E uropa. 4) P rovincie
în Ita lia . 5) N otă m uzicală 6) D iferen ţă fi­
zică în tre m a scu l şi fem enin. 7) S g â rc 't. 8)
'R e n u m it m a e s tru ita lia n . 9) F o rm a ţie geo­
g rafică. 10) M areşal ita lia n (m ort). 11) Ce­
leb ru b a n d it italian . 12) V ulcan în E uropa.
13) S ală festivă. 14) Casă de flori. 15) Nume
fem enin. 16) C ap itală în E uropa. 17) M are
isto ric ro m ân .
VERTICAL: 1) S curt de vedere. 2) B ă u tu ­
r ă alcoolică. 3) Nume fem enin. 4) R âu în
Ita lia . 5) O peră de Verdi. 6) P la n e tă . 7) E-
levâ ce s tă acasă. 8) T itlu l u n u i cunoscut
lied al lu i S ch u m an n . 8) P o et la tin . 10) P a rte
d in tr ’u n vehicul. 11) N um e de b ă rb a t. 12)
V ită co rn u tă . 13) B ă u tu ră. 14) P o p o r slav.
15) C elebru com pozitor spaniol.
* * *
Deslegările jocurilor se prim esc la redacţie
p â n ă la 10 Iulie corent. Fiecare joc acordă
deslegătorului un num ăr oarecare de pune
te. Cel care obţine num ărul cel m ai mare
de puncte, prin deslegarea celui m ai maro
nu m ăr de jocuri din num erile 24, 25, 26
— ORIZONTAL: 1) A cţiunea de a ju c a o P a p ă . 4) Z eu egiptean. 5) In d iv id u a lita te (fi- şi 27, va prim i un prem iu de 1000 lei. P re­
piesă de te a tru . 12) F ăceam p rin so are . 13) loz). 6) P ro n u m e . 7) P ro n u m e 9) U rzesc (fig.). m iul al doilea e de 500 lei; prem iul al trei­
M uza poeziei lirice. 15) P oet liric grec. 16) 8) P ro n u m e (inv.). 10) In terje cţie 11) lea 300 lei. U rm ătorii şapte deslegători p ri­
R âu in 1- ra n ţa . 18) D ans cu m iş c ă ri lente Ş tro fă în cân tecu l grec. 12) M are poet, nomic mesc câte un volum din operile autorilor
şi arm o n io ase. 19) N ostalgie. 20) Oraş ro m an . 14) N um ele a d ouă p erso n a g ii d in V. renum iţi. Deasemenea vom publica numele
în F ra n ţa . 21) D iviziune te a tra lă . 22) Con­ T estam en t. 15) R ău în N ornm ndia. 17) M ăts- tu tu ro r deslegătorilor. Prem iile se vor dis­
ju n cţie. 23) Interjecţie. 24) O raş în F ra n ţa . trie. 24) M uza tragediei, 24 a) A rtist. 25) Ex tribui la 20 Iulie 1929.
25) P ro n u m e . 27) P ronum e. 28) S alu tare p u s la m a re pericol. 26) O nestitate. 29) Nume * * *
(fam.) ~0) U n u l din ju d e că to rii israe liţi. 30) fem enin. 31) Coadă lu n g ă de rochie. 32) Ma­ REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
R âu în R om ânia, 32) D octor ebreu care a fă­ re a r tis t şi violonist ro m ân . 33) E xista. 35) B ucureşti, str. S ărin d ar 7 Etg. II
cu t p rim a red a cţiu n e a Bibliei. 34) F ru n te F ire. 36) P a trie . 38) Veşnic. 39) Cea m a i m ică Telefon 306/67
(fig.). 35) C on cen trată. 39) P osedă. 40) Veşni­ şi m a i fru m o a să d in tre p asări. 41) Zeu. 42) PREŢUL ABONAMENTULUI
cia. 43) S u flare. 45) T itlu de respect. 46) Oraş P e rso n a g iu fictiv. 44) P iesă de te a tr u cu jo­ Pe un an ..........................................Lei 350
în S p an ia. 47) Rege în Iu d a. 48) S o a rtă (fig.). c u ri şi p an to m im e. 47) P u tre d de b o g at (fig.). Pe o ju m ătate de a n ............................... 180
49|) P o rţiu n e a unei circonferinţe. 50) P u m ­ 50) In terje cţie. 50 a) F iica lu i C ad m u s 51) A- Pe trei l u n i ................................ .... . „ 95
n al. 52) N egaţie. 53) D rum su b te ra n . 54) flu e n t d e-a-d reap ta T ro tu şu lu i. PENTRU STRĂINĂTATE
D esfătare (fig.). 55) Reuşesc. (N. R. — Încrucişarea aparţine rl-lui N. P entru A m e r i c a ........................................ 600
VERTICAL: 1) Vase sacre. 2) Erezie. 3) Gh. Popescu. R. Vâlcea). P entru Cehoslovacia şi Jugoslavia . „ 500
♦♦««♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦mm»

Y)t

iv , v . , . i-iiM .n r
Ltllt ’ f »9
CR£10anFd[Spramcene~" IN5TITUT
| | I V « ■■ U I DE
^ BEAUTE
a—-— --------- ~ -- ~

M A IS O N DORÎHEIMER C a l . Victoriei 50 T e l. 2 7 3 5
23
jflS & M îN N li
w m m m
%

I1

O lo v itu r ă p r e c is a !
(DOROTHY SEBASTIAN, artista de cinematograf, jucând golf pe plaja din Miami)