Sunteți pe pagina 1din 24

SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE

EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

ÎNTREBĂRI COMPLEMENT SIMPLU 4. Un pacient se prezintă la camera de gardă


cu durere de tip anginos, în repaus, cu durată
1. Referitor la tratamentul anginei pectorale sub 30 de minute, apărută în urmă cu 10h,
stabile, este adevărat: fără antecedente de IMA și fără să asocieze
A. Se poate folosi asocierea dintre nitrați cu alte condiții extracardiace la momentul
acțiune prelungită și beta-blocante, ca primă prezentării, fără medicație la domiciliu.
linie de tratament; Pacientul poate fi încadrat în:
B. Inhibitorii curentului If (trimetazidina, A. Clasa III B 1 Braunwald;
ivabradina) sunt recomandați pacienților B. Clasa Kilip I;
intoleranți la beta-blocante; C. Clasa Kilip II;
C. PCI poate fi efectuată pacienților cu stenoză D. Clasa II B 1 Braunwald;
de 70% pe artera circumflexă și FEVS<35%; E. Clasa I A 2 Braunwald.
D. Nicorandilul și ranolazina sunt recomandate
în a treia linie de tratament; 5. Sunt contraindicații absolute ale
E. CABG este recomandat în leziunile tratamentului fibrinolitic, CU EXCEPȚIA:
coronariene semnificative (>50%, iar pentru A. AVC cu substrat incert în antecedente;
trunchiul coronarei stângi >70%). B. Puncția hepatică în ultimele 24h;
C. Disecția de aortă;
D. AIT în ultimele 6 luni;
2. Angina Prinzmetal se caracterizează prin
următoarele, cu EXCEPȚIA: E. Malformații arterio-venoase spinale.
A. Poate asocia tahicardie ventriculară când
spasmul implică artera interventriculară 6. Alte cauze, în afară de infarctul miocardic,
anterioară; care pot determina creșterea troponinelor
sunt, CU EXCEPȚIA:
B. În timpul durerii, se pot ausculta raluri
A. Endocardita;
pulmonare;
B. Miocardita;
C. Diagnosticul diferențial se face cu BRGE
C. Sepsisul ;
sau cu consumul de cocaină;
D. Hemoragia subarahnoidiană;
D. Persistența undei T inversate timp de
E. Cardiomiopatia Tako-Tsubo.
săptămâni-luni, în cazurile severe;
E. Tratamentul cu blocanți ai canalelor de
7. Măsurarea TA în ambulator trebuie să fie:
calciu trebuie administrat toată viața. A. Timp de 8 ore;
B. Timp de 24 de ore, monitorizare continuă;
3. Traseul ECG în STEMI se caracterizează C. Timp de 12 ore, monitorizare din 2 în 2 ore;
prin: D. Timp de 6 ore;
A. Supradenivelarea de segment ST de 0,1 mV E. Timp de 4 ore.
în toate derivațiile teritoriului anterior;
B. Trebuie efectuat, de preferat, în primele 10 8. Sunt cauze de HTA renoparenchimatoasă
minute de la prezentare; următoarele, CU EXCEPȚIA:
C. În asociere cu contextul clinic sugestiv și A. Rinichiul polichistic;
markerii de necroză cardiacă pozitivi, traseul B. Nefropatia diabetică;
specific de BRD este diagnostic; C. Glomerulonefrita acută și cronică;
D. Supradenivelare de segment ST de 0,1 mV, D. Nefroangioscleroza;
prezentă <30 min; E. Pielonefrita.
E. Complex QS în derivațiile V2-V3 sau DII-
DIII, în IMA vechi. 9. HTA grad I este reprezentată de:
A. TA sistolică 140-159 mmHg;

1
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

B. TA distolică 85-89 mmHg; E. Apariție de Ac antinucleari.


C. TA diastolică 100-109 mmHg;
D. TA sistolică 130-139 mmHg; 13. Despre tratamentul în CMH este FALS:
E. TA sistolică 160-179 mmHg. A. Intervenția chirurgicală de elecție pentru
CMHO cu gradient subaortic>=50mmHg este
10. Sunt adevărate următoarele, CU operația Morrow, care poate fi asociată cu
EXCEPȚIA: protezarea valvulară aortică;
A. În infarctul miocardic vechi, cu FE >35% și B. Pacienții simptomatici trebuie tratați mai
cu extrasistole ventriculare asimptomatice, întâi cu verapamil (120mg de 2-3ori/zi), cu
prima opțiune terapeutică este administrarea efect lusitrop pozitiv și inotrop negativ;
amiodaronei; C. Disopiramida se poate lua în considerare în
B. În infarctul miocardic acut, suprimarea doză de 100 mg de 3 ori/zi;
extrasistolelor ventriculare se poate face printr- D. Amiodarona poate fi eficientă în
un bolus cu lidocaină, urmat de perfuzie; tratamentul tahiaritmiilor supraventriculare și
C. Edemul pulmonar acut se asociază frecvent ventriculare din CMH;
cu extrasistolia ventriculară; E. Pacingul bicameral este considerat în
D. La pacienții cu cardiomiopatii dilatative prezent o terapie de rezervă pentru CMH.
aflați în IC, controlul decompensării poate
aboli manifestările ectopice ventriculare; 14. NU face parte din clasificarea etiologică
E. Tratamentul extrasistolelor ventriculare, la CMR miocardică infiltrativă:
bolnavii cu cardiopatii organice și complicații A. Amiliodoza;
acute, are ca fundament măsurile terapeutice B. Boala Gaucher;
de corecție a ischemiei din SCA, controlul C. Boala Hunter;
hemodinamic al IC severe sau al EPA și D. Sarcoidoza;
tratamentul specific al miocarditelor și E. Boala Hurler.
pericarditelor.
15. Boala nodului sinusal prezintă ca forme
11. Următoarele clase de medicamente sunt de manifestare următoarele, CU EXCEPȚIA:
recomandate în tratamentul insuficienței A. Bradicardie sinusală;
cardiace cronice pentru scăderea riscului de B. Ritm joncțional;
spitalizare și a riscului de deces prematur: C. Tahiaritmii ventriculare;
A. Digoxinul; D. Fibrilație atrială;
B. Ivabradina; E. Oprire sinusală.
C. Betablocantele;
D. Diureticele; 16. Putem afirma despre clasificarea
E. Hidralazin-isosorbid dinitrat. aritmiilor:
A. Blocul sinoatrial este o aritmie ventriculară;
12. Combinația HIDRALAZIN-ISOSORBID B. Ritmul idioventricular este o aritmie
DINITRAT este o asociere a unui supraventriculară;
vasodilatator arterial și a unui vasodilatator C. Torsada vârfurilor reprezintă o tulburare de
venos, utilizată în tratamentul ICC pentru a
conducere;
ameliora simptomatologia. Dintre efectele
D. Wandering pacemakerul este o aritmie
adverse posibile sunt adevărate următoarele,
sinusală;
CU EXCEPȚIA:
A. Cefalee; E. Sindromul Brugada reprezintă un sindrom
B. Rash; nedominant de aritmii.
C. Hipotensiune;
D. Hiperpotasemie;

2
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

17. Clinica din tahicardiile paroxistice A. Testul de efort este contraindicat la pacienții
supraventriculare include, CU EXCEPȚIA: simptomatici cu stenoză aortică;
A. Episoade de palpitații rapide cu debut și B. Tomografia computerizată permite o foarte
sfârșit brusc; bună vizualizare a calibrului aortei;
B. Durata este variabilă; C. Valvuloplastia cu balon este considerată o
C. Fenomene de insuficiență cardiacă în procedură intermediară TAVI;
prezența unei boli structurale; D. Cateterismul cardiac permite evaluarea
D. Angină funcțională; severității stenozei aortice, când există
E. Sincopă la debut, prin scăderea debitului discordanță între tabloul clinic și
ecocardiografie
cardiac, sau la sfârșit, prin asistolă, în urma
E. Ecocardiografia transesofagiană are utilitate
scăderii conducerii nodului sinusal.
limitată.

18. Despre stetacustica stenozei mitrale sunt 21. Feritina, principala formă de depozit a
adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA: Fe, este formată dintr-un înveliș proteic și un
A. Se accentuează inițial zgomotul 1, ulterior miez care conține:
accentuându-se și zgomotul 2, care poate fi și A. 3000 de atomi de fier;
dedublat; B. 3400 de atomi de fier;
B. Poate apărea uruitura diastolică; C. 3500 de atomi de fier;
D. 4300 de atomi de fier;
C. Este caracteristic clacmentul de deschidere
E. 4500 de atomi de fier.
al valvei mitrale, care este audibil dacă valvele
sunt intens calcifiate; 22. Zilnic, din cantitatea medie de Fe din
D. Poate să apară suflul Graham-Steel; dieta, se absoarbe:
E. Poate să apară suflu sistolic de insuficiență A. 10%;
tricuspidiană funcțională. B. 11%;
C. 20%;
D. 21%;
19. Despre tratamentul endocarditei
E. 10,1%.
infecțioase sunt adevărate următoarele, CU
EXCEPȚIA: 23. Cauză de sângerare gastro-intestinală
A. Antibioticoterapia se menține 2-6 săptămâni este:
pentru valvele native și 4-6 săptămâni pentru A. Epistaxis;
valvele protezate; B. Neoplasme ale vezicii urinare;
B. În cazul protezelor valvulare, se va asocia C. Enteropatia indusă de lapte (la copii);
întotdeauna și rifampicină maxim 4 săptămâni; D. Alăptarea;
C. Tratamentul chirurgical se face, preferabil, E. Pierderea de fier prin urina, în caz de
hemoliză intravasculară cronică.
după eradicarea infecției, la distanță de
evenimentul acut; 24. Femeile însărcinate, dar și în timpul
D. Tratamentul chirurgical de urgență se face alăptării, au nevoie de fier suplimentar în
în cazul vegetațiilor mai mari de 10 mm, din cantitate de:
pricina riscului mare embolic; A. 10-20 mg/zi;
E. Pentru infecțiile cu streptococ sensibil la B. 20-30 mg/zi;
C. 30-40 mg/zi;
penicilină, la pacienții alergici, antibioticul de
D. 40-50 mg/zi;
elecție este vancomicina. E. 50-60 mg/zi.

20. Despre explorările paraclinice din stenoza 25. Semne/simptome legate de efectele directe
aortică sunt adevărate, CU EXCEPȚIA: ale deficitului de Fe asupra țesuturilor:

3
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

A. Glosită (limbă roșie, netedă, lucioasă, cu 30. Tratamentul în hemoglobinuria


distrofia papilelor); paroxistică la rece:
B. Trombocitoză (nr. crescut de trombocite, A. Acid folic;
din motive explicabile); B. Ciclofosfamida;
C. Coilonichie (ulcerații sau fisuri la colțurile C. Clorambucil;
gurii); D. Fludarabina;
D. Coilonichie (unghiile sunt convexe în loc de E. Tratament suportiv.
concave)
E. Modificări și stricturi esofagiene (la 31. Afirmația adevărată cu privire la pH-
joncțiunea dintre esofag și hipofaringe). metria în BRGE:
A. Este testul cel mai specific pentru depistarea
26. În tratamentul deficitului de fier, după ce prezenței refluxului acid la nivelul esofagului;
Hb se normalizează, Fe administrat pe cale B. Nu poate fi realizată sub tratament cu IPP;
orală se continuă încă: C. Măsurarea pH-ului suprapiloric se face
A. 2 luni; pentru 24 ore;
B. 3 luni; D. Un pH sub 5 semnifică refluxul acid;
C. 4 luni; E. Se poate efectua ambulatoriu.
D. 5 luni;
E. 6 luni. 32. Diagnosticul diferențial al colitei
ulcerative nu se face cu colitele infecțioase
27. Semne și simptome de hemoliză cauzate de:
extravasculară (în cadrul anemiei A. Campylobacter;
hemolitice): B. Salmonella;
A. Apariția calculilor biliari; C. Shigella;
B. Febra; D. Clostridium difficile;
C. Splenomegalie; E. E.Coli.
D. Frisoane;
E. Tahicardie. 33. Conform clasificării Montreal, un pacient
în vârstă de 30 de ani, cu boală inflamatorie
28. Următoarele sunt teste diagnostice pentru cu localizare colonică și caracter stricturant,
evaluarea hemolizei, CU EXCEPȚIA: prezintă următorul stadiu de severitate:
A. Testul antiglobulinic direct (testul Coombs); A. AA1 LL3 BB3 pp;
B. Bilirubina serică – totală și directă; B. AA2 LL1 BB1;
C. Haptoglobina serică; C. AA2 LL2 BB1;
D. Aglutinine la rece; D. AA2 LL2 BB2;
E. Anticorpi Donath-Landsteiner. E. AA1 LL2 BB1 pp.

29. Tratamentul în anemia hemolitică 34. Este un anticorp monoclonal uman


autoimună cu anticorpi la cald: recombinat IgG1, utilizat în tratamentul bolii
A. Splenectomia – linia întâi de tratament; Crohn:
B. Corticoterapie – prednison în doze de 2 A. Golimumab;
mg/kgcorp/zi; în caz de răspuns, doza se scade B. Adalimumab;
treptat și se oprește administrarea; C. Infliximab;
C. Mabthera – anticorp monoclonal anti CD21, D. Etanercept;
în cazuri refractare; E. Certolizumab.
D. Plasmafereza îndepărtează temporar o parte
din anticorpi în hemolizele cronice; 35. În colangita sclerozantă primitivă stadiul
E. Tratamentul imunosupresiv cu azatioprina I, infiltratul inflamator din spațiul port este
(100-200 mg/zi) și ciclofosfamida (100-200 format din:
mg/zi) pot fi eficiente în scăderea producției de A. Eozinofile;
anticorpi. B. Neutrofile;
C. Plasmocite;

4
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

D. Limfocite T citolitice cu restricție HLA de 41. Despre anemia din bolile cronice este
clasa I; adevărat, CU EXCEPȚIA:
E. Limfocite T citolitice cu restricție HLA de A. Absorbția Fe din intestin este scăzută;
clasa II. B. Feritina este scăzută;
C. CTLF este scăzută;
36. Următoarele antibiotice se pot utiliza în D. Transferina este scăzută;
tratamentul encefalopatiei hepatice, CU E. Citokinele cresc producția de hepcidină.
EXCEPȚIA:
A. Metronidazol; 42. Care NU este un factor de prognostic
B. Vancomicină; nefavorabil în LAM?
C. Ciprofloxacina; A. Trombocitopenia;
D. Neomicină; B. Leucopenia la debut;
E. Rifampicină. C. Hipertrofia gingivală;
D. Sindrom CID;
37. Manifestarea hematologică cea mai E. Subtipurile M0, M5, M6, M7.
frecventă în ciroza hepatică este:
A. Anemia; 43. Diabet gestațional presupune:
B. Trombocitoza; A. Săptămâna 25 de sarcină și glicemie a jeun
C. Trombocitopenia; în cadrul testului de toleranță la glucoză orală
D. Leucocitoza; (TTGO) de 89 mg/dL;
E. Leucopenia. B. Săptămâna 28 de sarcină și glicemie la 2 ore
în cadrul TTGO de 140 mg/dL;
38. Glomeruloscleroza cirotică apare în C. Săptămâna 26 de sarcină și glicemie la o oră
special în ciroza hepatică cauzată de: în cadrul TTGO de 153 mg/dL;
A. Boală Wilson; D. Săptămâna 23 de sarcină și glicemie a jeun
B. Boala Caroli; la 2 ore în cadrul TTGO de 200 mg/dL;
C. Alcoolism; E. Săptămâna 21 de sarcină și glicemie a jeun
D. Virusuri hepatitice; recoltată la peste 8 ore de la ultima masă de
E. Hemocromatoză. 125 mg/dL.

39. Cel mai important factor de risc în 44. Cetoacidoza diabetică NU este
apariția sindromului hepatorenal la pacientul caracterizată de:
cu ciroză hepatică este: A. Are o incidență reală greu de identificat;
A. Deshidratarea; B. Poate fi determinată de simpatomimetice;
B. Hiponatriemia; C. Lipsa caracterului de urgență metabolică
C. Hipoalbuminemia; severă în stadiul de comă acidocetozică;
D. Infecția; D. Poate complica diabetul zaharat tip 2, chiar
E. Cașexia. în prezența unor circumstanțe favorizante;
E. Are caracteristice constelației metabolice:
40. NU este o complicație pulmonară a cirozei hiperglicemia, acidoza metabolică,
hepatice: deshidratarea variabilă, alterarea homeostaziei
A. fistule arterio-venoase, vizibile la electroliților plasmatici.
ecocardiografie prin apariția contrastului în
cordul stâng la 4-6 cicluri cardiace de la 45. Este adevărat, CU EXCEPȚIA:
injectarea substanței de contrast; A. Triada Whipple include printre elementele
B. hipertensiunea porto-pulmonară; constitutive un criteriu legat de aportul de
C. sindromul hepatopulmonar, cu rol glucide;
prognostic defavorabil post-transplant hepatic; B. Activarea simpatoadrenergică include
D. atelectaziile bazale; iritabilitate și nervozitate;
E. sindromul hepatopulmonar, cu gradient C. La nivelul semnelor neuroglicopenice,
alveolo-arterial de O2 posibil normal în repaus, există etape precum subcortico-diencefalică,
dar crescut la efort (peste 15 mmHg). mezencefalică și miencefalică;

5
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

D. Tratamentul hipoglicemiei include 50. Următorul medicament NU poate


profilaxie și tratament curativ; determina BRGE:
E. Hormonul de creștere nu este considerat A. Diazepam;
hormon de contrareglare. B. Diltiazem;
C. Teofilina;
46. În ce etapă evolutivă este încadrat un D. Propranolol;
pacient de sex masculin, în vârstă de 35 de E. Amlodipina.
ani, cu infecţie HIV, tuberculoză pulmonară
şi valoare CD4 nadir de 345 celule/mm3?
A. A2; ÎNTREBĂRI COMPLEMENT MULTIPLU
B. B2; (2, 3 sau 4 variante corecte)
C. C3;
D. SIDA; 51. Despre tabloul clinic al pericarditei sunt
E. C2. adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. Debutul este marcat de prodrom;
47. Cum este clasificat, conform clasificării
CDC, un pacient cu infecţie HIV, cu B. Durerea este ameliorată de decubitul dorsal;
pielonefrită acută cu E.coli, cu tuberculoză C. Durerea este variabilă cu mișcările
pulmonară tratată cu succes în urmă cu 3 ani respiratorii;
în antecedente, cu valoarea CD4 actuală 450 D. Apar dispneea și tusea productivă;
celule/mm3 şi valoarea CD4 nadir 85 E. În caz de tamponadă cardiacă, apar
celule/mm3? tahicardie, hipotensiune și puls paradoxal.
A. B2;
B. B3;
C. C3; 52. Despre tratamentul pericarditei, putem
D. C2; afirma:
E. B1. A. În pericardita uremică, folosim AINS;
B. Colchicina (0.5 mg de 2 ori pe zi) se poate
48. Un pacient are următoarele rezultate administra pentru prevenirea recurențelor;
serologice: AgHBs pozitiv, AcHBs negativi, C. pericardiocenteza se poate face electiv, când
AcHBc IgM pozitivi, AgHBe pozitiv, AcHBe există revărsate pericardice mari, la pacienții
negativi. Cum se interpretează?
simptomatici, care sunt refractare după o
A. Protecţie în urma vaccinării;
B. Infecţie acută VHB cu virus replicativ; săptămână de tratament corect condus;
C. Infecţie acută VHB cu virus nereplicativ; D. De elecție sunt antiinflamatoarele
D. Clearance-ul infecţiei VHB; steroidiene;
E. Infecţia acută VHB cu tulpină virală cu E. Drenajul chirurgical este preferat în
mutaţie pre-core. pericarditele purulente.

49. În urma efectuării unei endoscopii


53. Despre criteriile Duke modificate în
digestive superioare la un pacient cu BRGE și
eșec terapeutic la IPP, se descoperă o leziune endocardita bacteriană, putem afirma
de 2 mm și alte două leziuni de câte 4 mm, următoarele:
fără leziuni confluente între pliuri. A. Pentru diagnosticul pozitiv sunt suficiente 2
Stadializarea corectă a esofagitei este: criterii majore;
A. Viena – gradul B; B. Pentru diagnosticul pozitiv putem avea și 1
B. Los Angeles – gradul B; criteriu major cu 2 criterii minore, sau 4 criterii
C. Viena – gradul A; minore;
D. Los Angeles – gradul A;
C. Regurgitările valvulare nou-apărute pot fi
E. Los Angeles – gradul C.
considerate criteriu major;

6
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

D. Condițiile predispozante pot fi considerate B. Este recomandată, în caz de proceduri


criteriu major; medicale cu risc crescut, cum ar fi examinările
E. Fenomenele imunologice se regăsesc printre endoscopice de tract digestiv;
criteriile minore. C. Procedurile stomatologice care implică
manipulare gingivală sunt considerate cu risc
54. Despre explorările paraclinice în crescut;
insuficiența aortică putem afirma: D. Se va administra ampicilină/amoxicilină 2g
A. Pe traseul ECG, poate apărea deviația axială oral sau intravenos, cu 2h înainte de procedura
dreaptă; medicală;
B. Radiografia toracică poate arăta dilatarea E. Pentru pacienții alergici la antibioticele mai
aortei ascendente, care este mai puțin sus menționate, se recomandă clindamicina.
accentuată decât în stenoza aortică;
C. ECG-ul poate arăta semne de supraîncărcare 57. Ecocardiografia transtoracică în
de volum a ventricului stâng; insuficiența mitrală permite:
D. Coronarografia evaluează circulația A. Cuantificarea hipertensiunii pulmonare;
coronariană, preoperator; B. Descrierea histologică a cuspelor;
E. Pe radiografia toracică, se pot observa și C. Estimarea severității regurgitării cu ajutorul
calcificările cuspelor aortice. fracției de scurtare;
D. Evaluarea hipertensiunii pulmonare în
55. Pacient în vârstă de 27 de ani, fumător și dinamică;
potator, având în antecedente un stop cardio- E. Evidențierea anomaliilor de contractilitate
respirator ca urmare a unui supradozaj de ale VS.
narcotice în urmă cu 6 luni, se prezintă la
camera de gardă pentru hematurie și durere 58. Despre stenoza pulmonară NU este
cu caracter de colică renală. Clinic, pacientul FALS:
este palid, febril (39,8C), prezintă hemoragii A. La examenul obiectiv se decelează suflu
conjunctivale și multiple peteșii la nivelul diastolic, cu maxim de intensitate în spațiul II-
membrelor. Paraclinic, prezintă leucocitoză III intercostal stâng, parasternal;
cu neutrofilie, probe inflamatorii crescute și o B. În cursul evoluției bolii, orificiul sigmoidian
hemocultură pozitivă. Despre acest pacient pulmonar se hipertrofiază, apoi se dilată;
putem afirma: C. Stenoza pulmonară dobândită poate fi
A. Nu prezintă factori predispozanți pentru determinată de vegetații, tumori de VD, tumori
afecțiuni cardiace cu caracter infecțios; mediastinale;
D. Zgomotul 2 este diminuat și dedublat;
B. Întrunește 5 criterii minore dintre criteriile
E. Tratamentul medical: diureticele reduc
Duke modificate pentru endocardita
gradul de congestie și simptomele.
bacteriană;
C. Are un criteriu major de diagnostic; 59. Evoluția modificărilor ECG la pacienții
D. Nu este necesară repetarea hemoculturii; cu pericardită se face astfel:
E. În acest caz, ecografia transesofagiană este A. Stadiul III: negativarea difuză a undelor T;
metoda diagnostică de primă linie. B. Stadiul I: supradenivelare de segment ST
convexă superior;
56. Despre profilaxia endocarditei infecțioase, C. Stadiul I: deviația segmentului PR în
sunt adevărate următoarele: direcția opusă polarității undei;
A. Pacienții cu endocardite infecțioase în D. Stadiul II: aplatizarea progresivă a undelor
antecedente sunt considerați cu risc înalt; T;
E. Stadiul II: revenirea ST la linia izoelectrică
sau aplatizarea progresivă a undelor T.

7
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

60. Endocardita infecțioasă: E. Unui pacient cu angină de repaus și cu


A. EI cu streptococ sensibil la penicilină se modificări dinamice de ST de 0,5 mm pe ECG
poate trata cu ceftriaxon i.m.; i se recomandă coronarografia precoce (<24h).
B. Ecocardiografia transesofagiană oferă
informații despre apariția complicațiilor la 63. Despre tratamentul în SCA non ST sunt
pacienții cu EI; FALSE:
C. Profilaxia endocarditei infecțioase se poate A. Nitrații sunt contraindicați pacienților sub
face cu Claritromicina 600 mg oral sau i.v.; tratament cu tadalafil, din cauza riscului de
D. Profilaxia endocarditei infecțioase se
apariție a furtului coronarian (efect doar pe
recomandă în caz de examinări endoscopice de
coronarele epicardice);
căi digestive;
B. La pacienții cu antecedente de HDS se
E. Pacienții cu EI pot manifesta simptome de
ischemie acută a membrelor inferioare, colică recomandă utilizarea tratamentului dublu
renală, afazie. agregant în combinație cu omeprazol;
C. Doza de încărcare cu aspirină este de 150-
61. Referitor la formele clinice ale SCA non- 300 mg (enterosolubilă), fiind urmată de doza
ST sunt adevărate următoarele: de menținere de 75-100 mg pe termen lung
A. Angina de repaus nu se corelează, de obicei, (non-enterosolubilă);
cu factori declanșatori și poate să apară și D. La pacienții pre-tratați cu enoxaparină cu
noaptea; mai mult de 8h înaintea intervenției
B. Răspunsul tardiv la nitroglicerină este un coronariene percutane, doza de enoxaparină va
element de risc crescut pentru angina agravată; fi crescută cu 0,3 mg/kg i.v.;
C. Angina post infarct precoce (primele 30 de E. Pe termen lung, se administrează beta-
zile de la un IMA) încadrează pacientul în blocante la pacienții cu FEVS<40%.
subclasa B Braunwald;
D. Examenul clinic poate fi normal în angina 64. Diagnosticul diferențial al STEMI se face
Prinzmetal; cu:
E. Prezentările atipice ale SCA sunt mai A. Pleurita, pleurezia;
frecvente la pacienții cu boală renală cronică. B. Pericardita acută;
C. Durerea articulară;
62. Sunt adevărate următoarele afirmații, CU D. Anxietatea, atacurile de panică;
E. Colica biliară.
EXCEPȚIA:
A. Pe traseul ECG, supradenivelarea de
65. Tratamentul în SCA non-STEMI se poate
segment ST <30 minute este caracteristică
face cu:
SCA nonST;
A. Inhibitori reversibili ai receptorilor P2Y12;
B. Un ECG inițial fără nicio modificare poate B. Betablocante cardioselective: metoprolol,
exclude diagnosticul de SCA; atenolol, carvedilol;
C. Nivelul crescut al troponinelor este C. Tirofiban administrat de rutină;
caracteristic exclusiv patologiilor cardiace D. Heparină nefracționată;
(SCA, cardiomiopatie Tako-Tsubo, disecția de E. Blocante de calciu dihidropiridince:
aortă etc.); nifedipina, amlodipina.
D. Unui pacient cu durere toracică sugestivă
pentru SCA, cu ECG repaus normal și markeri 66. Despre tratamentul anticoagulant sunt
cardiaci normali în mod repetat, cu ECG efort adevărate, CU EXCEPȚIA:
neconcludent, i se recomandă efectuarea unei A. Enoxaparina la pacienții cu SCA non-ST se
ecocardiografii de stres; administrează în doză de 1mg/kg x 2/zi la
pacienții vârstnici

8
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

B. Fondaparina se elimină renal, fiind D. Este afecțiunea cronică cea mai răspândită
contraindicată la CLCR<30 ml/min în Europa și SUA;
C. Medicația anticoagulantă asociată cu E. HTA este cel mai comun factor de risc
tratamentul antiplachetar dual reprezintă prima cardiovascular.
linie de tratament medicamentos la pacienții cu
SCA non-ST, în lipsa tratamentului 70. Sunt adevărate următoarele, CU
intervențional EXCEPȚIA:
D. Bivalirudina este recomandată ca alternativă A. În caz de HTA la diabetici, în prezența
la HNF+inhibitori de glicoproteină IIb/IIIa, la insuficienței renale, se impune terapie cu
pacienții cu stategie invazivă precoce și risc inhibitorii reninei;
crescut de sângerare B. În caz de HTA la vârstnici, primele opțiuni
E. HGMM, comparativ cu heparina terapeutice sunt constituite de diureticele
nefracționată, au biodisponibilitate mai mare, tiazidice și betablocante;
se leagă mai puțin de proteinele plasmatice, în C. Aliskirenul, inhibitor direct de renină,
consecință se pot administra intravenos fără a combinat cu IEC, oferă efect de protecție a
necesita monitorizare de laborator. organelor țintă la pacienții cu HTA;
D. Minoxidilul este utilizat pentru tratarea
67. Despre complicațiile STEMI se poate HTA severă refractară, asociată cu insuficiența
afirma: renală;
A. Insuficiența cardiacă reprezintă cel mai E. Clonidina și metildopa fac parte din terapiile
important predictor al mortalității după antiHTA utilizate în sarcină.
producerea unui STEMI;
B. Pericardita acută ce complică un STEMI 71. Factori de risc implicați în steatohepatita
răspunde la tratament cu doze mari de metabolică sunt următorii, CU EXCEPȚIA:
antiinflamatoare nesteroidiene; A. HTA;
C. STEMI anterior se poate complica cu rupura B. DZ;
septului interventicular la nivelul bazal; C. Raport AST/ALT peste 1;
D. Consumul de etanol;
D. BAV asociat cu STEMI inferior este, de
E. IMC peste 25.
obicei, tranzitor, cu complexe QRS înguste;
E. La pacienții cu STEMI complicat cu EPA, 72. Edemele în ciroza hepatică sunt:
cu TA>90mmHg, se poate administra A. Dure;
dopamină sau levosimendan. B. Reci;
C. Pufoase;
68. Terapia medicamentoasă antianginoasă a D. Declive;
anginei pectorale NU include: E. Periombilicale.
A. Aspirina;
73. Riscul major de carcinom hepatocelular
B. Clopidogrel;
apare în ciroza hepatică cauzată de:
C. Inihibitori de enzimă de conversie; A. Boală Wilson;
D. Statine; B. Fibroză chistică;
E. Betablocante. C. Alcoolism;
D. Virusuri hepatitice;
69. Despre HTA sunt FALSE, cu E. Hemocromatoză.
EXCEPȚIA:
A. Există 3 forme de HTA secundară; 74. În encefalopatia hepatică:
A. Valina are o concentrație redusă la nivelul
B. HTA de halat alb este întâlnită la 15-20%
SNC;
din pacienții cu HTA stadiul 2;
B. Triptofanul are o concentrație crescută la
C. Controlul TA reduce riscul de AVC cu 35- nivelul SNC;
40%;

9
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

C. Neurotransmisia serotoninergică este B. Miofibroblaștii sunt celule stelate


crescută; transformate fenotipic;
D. Neurotransmisia dopaminergică este C. Nodulii de regenerare sunt de regulă
crescută; neuniformi și mari;
E. Neurotransmisia noradrenergică este D. Activitatea matrix metaloproteazelor este
crescută. crescută;
E. HBGF stimulează fibrogeneza.
75. Pentru stratificarea corectă a pacienților
propuși pentru transplant hepatic, se folosește 80. Un pacient cu ciroză hepatică prezintă o
scorul MELD. Acesta se calculează în funcție bilirubină serică egală cu 2,5 mg%, o
de valorile: albuminemie egală cu 2,5 g%, encefalopatie
A. Bilirubinemiei; moderată, INR egal cu 1,6 și lichid de ascită
B. Albuminemiei; în cantitate moderată:
C. Amoniemiei; A. Scor Child egal cu 8;
D. Creatininei; B. Scor Child egal cu 9;
E. Ureei. C. Scor Child egal cu 10;
D. Clasa Child B;
76. Ciroza biliară primitivă se caracterizează E. Clasa Child C.
prin:
A. Prezența retracției Dupuytren; 81. Dintre măsurile nonfarmacologice de
B. Citotoxicitate prin limfocite T citolitice, cu tratament ale HTA, fac parte:
restricție HLA de clasa I; A. Reducerea greutății;
C. Prezența anticorpilor anti M2; B. Alimentație hipoglicemiantă;
D. Fosfatază alcalină crescută; C. Scăderea aportului de Na;
E. Lipsa răspunsului terapeutic la acidul D. Abandonarea consumului de alcool;
ursodeoxicolic.
E. Activitate fizică regulată.
77. Explorările paraclinice în ciroza hepatică:
A. Nivelul amoniemiei este crescut la pacienții 82. HTA de cauză renoparenchimatoasă se
cu ascită; întâlnește în:
B. Diabetul zaharat apare mai ales în cazurile A. Pielonefrită;
determinate de alcool, hepatită B și B. Cistită;
hemocromatoză; C. Stenoza de arteră renală;
C. IgG este crescut în cirozele hepatice virale; D. Uropatia obstructivă;
D. Hiperbilirubinemie, cu predominanța celei E. Rinichiul polichistic.
neconjugate;
E. Colesterol total scăzut în plasmă. 83. HTA moderată este reprezentată de:
A. TA sistolică 160-179 mmHg;
78. Tratamentul patogenic în ciroza hepatică B. TA sistolică 140-159 mmHg;
utilizează:
C. TA diastolică 100-109 mmHg;
A. Acid ursodeoxicolic;
B. D-penicilamină; D. TA distolică 85-89 mmHg;
C. Corticosteroizi; E. TA sistolică 130-139 mmHg.
D. Tratamentul antiviral cu interferon în
stadiul Child B; 84. Evaluarea extensivă efectuată de
E. Entecavir. specialist cuprinde:
A. Căutarea HTA secundare, prin dozarea
79. Cu privire la patogeneza cirozei hepatice, aldosteronului;
sunt adevărate următoarele: B. Dozarea calprotectinei;
A. Celulele Ito sunt responsabile de C. Evaluare cerebrală;
colagenizarea spațiului port;

10
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

D. Valorile reninei serice înainte și după o oră 89. În insuficiența cardiacă acută,
de la ingestia a 35mg Captopril, dacă se diagnosticul paraclinic se bazează pe:
suspectează HTA reno-vasculară; A. Analiza gazelor sanguine, care ar trebui
E. Dozarea cortizolului. efectuată tuturor pacienților cu ICA;
B. Măsurarea presiunii blocate din artera
85. Aprecierea afectării subclinice de organ pulmonară, ce arată originea pulmonară a EPA,
se face prin evidențierea următorilor dacă presiunea este >25mmHg;
parametri: C. Troponina este întotdeauna ușor crescută la
A. Hipertrofia ventriculară dreaptă: ECG, pacienții cu ICA fără SCA;
ecocardiografie; D. Rareori ECG este normală la pacienții cu
B. Scăderea clearance-ului creatininei ICA;
<60mg/dl; E. Investigațiile paraclinice în ICA trebuie
C. Indice braț-gleznă >0,9; ghidate de urgența instituirii tratamentului.
D. Microalbuminurie până la 300mg/24h;
E. Plăci aterosclerotice. 90. Din managementul pacientului cu stop
cardiac vital, fac parte :
86. Insuficiența cardiacă acută poate fi A. 100 compresii/min și 8-10 ventilații/min;
precipitată de: B. Telefon la serviciul de urgență;
A. Pneumonie; C. Manevra Heimlich aplicată tuturor
B. Infarct inferior; pacienților în stop cardiac;
C. Șunturi; D. Suportul vital avansat;
D. Fistule arteriovenoase; E. Cicluri de 30 compresii: 2 ventilații.
E. Aritmii cronice.
91. Referitor la contraindicațiile administrării
87. Despre edemul pulmonar acut cardiogen digoxinului, acestea sunt:
sunt adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA: A. BAV grad 2;
A. E cea mai dramatică formă a IC drepte; B. BAV grad 3;
B. Apare printr-o creștere treptată a presiunii C. Boala de nod sinusal (în prezența unui
hidrostatice în capilarul pulmonar; stimulator cardiac);
C. Dispneea e simptomul pregnant; D. Sindrom de preexcitație;
D. Asocierea de dispnee cu ortopnee este rar E. Extrasistole atriale izolate.
întâlnită;
E. La inspecție, putem observa retracția 92. Putem afirma despre blocurile atrio-
inspiratorie a spațiilor intercostale și a fosei ventriculare, CU EXCEPȚIA:
supraclaviculare (tiraj) A. Pacientul poate prezenta, din punct de
vedere clinic, sincope Morgagni-Adams-
88. Despre CRT sunt adevărate următoarele: Stokes, lipotimii, amețeli, semne de
A. Recomandată pacienților cu ICC insuficiență cardiacă, angină pectorală, semne
simptomatică severă, ce asociază BRD cu de insuficiență circulatorie cerebrală;
QRS>=120ms si FE<=35%, cu speranța de B. Crizele sincopale sunt caracterizate de
viață de cel puțin 1 an; instalare bruscă, fără semne premonitorii, cu
B. Indicată pacienților cu IC clasa III-IV producerea doar în ortostatism;
NYHA, cu FE<=35%, QRS> 150 ms cu orice C. La auscultația cordului se poate constata
morfologie; existența zgomotului de tun, rezultat al întăririi
C. Scade mortalitatea la pacienții cu IC;
zgomotului II;
D. CRT se referă la o stimulare biatrială;
D. Blocul atrioventricular de gradul II tip
E. Efectele CRT apar precoce.
Mobitz II constă în alungirea progresivă a

11
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

intervalului PR până când o undă P este C. Accidentele tromboembolice;


blocată; D. Infarctul miocardic;
E. În blocul AV de gradul II tip II, cu complex E. Reducerea cu 20-30% a debitului cardiac.
QRS larg, se recomandă cardiostimularea
electrică permanentă. 96. Decizia de tratament în extrasistolia
ventriculară pleacă de la:
93. Este adevărat despre tabloul clinic din A. Numărul extrasistolelor;
tahicardia ventriculară, CU EXCEPȚIA: B. Forma extrasistolelor;
A. Simptomele depind de frecvența C. Amplitudinea extrasistolelor;
ventriculară, durata aritmiei și boala cardiacă D. Modul de grupare al extrasistolelor;
subiacentă; E. Boala de cord pe care o complică.
B. Frecvența cardiacă din timpul tahicardiei nu
compromite niciodată hemodinamica dacă are 97. În tahicardia ventriculară:
o valoare sub 150 bătăi/minut; A. Avem o succesiune de minim 2-3 complexe
C. Intervalul de toleranță este mai lung la de origine ventriculară;
bolnavii cu cardiopatii organice; B. Complexele prezintă mereu aceeași
D. Pacientul nu poate dezvolta insuficiență morfologie;
cardiacă congestivă, edem pulmonar acut sau C. Frecvența este de peste 100/min;
șoc cardiogen; D. Substratul său clinic cel mai obișnuit este
E. Când frecvența cardiacă depășește 200 cardiopatia ischemică;
bătăi/minut, pacienții dezvoltă brusc dispnee, E. Tahicardia ventriculară este cea mai
vertij, amauroză și sincopă. frecventă cauză de moarte subită cardiacă.

94. Putem afirma despre fibrilația atrială: 98. Sunt factori de risc pentru fibrilația
A. Fibrilația atrială paroxistică durează maxim atrială:
7 zile și se convertește spontan sau prin A. Sexul feminin;
tratament medicamentos la ritm sinusal, cu B. Valvulopatiile mitrale reumatice;
relativă ușurință; C. Infarctul pulmonar;
B. Este cauza cea mai frecventă a accidentelor D. Cardiomiopatia dilatativă;
embolice sistemice și, îndeosebi, a infarctelor E. Diabetul zaharat.
pulmonare;
C. Bolnavii cu fibrilație auricuară valvulară au 99. Despre flutterul atrial putem afirma:
o incidență de 17 ori mai mare a emboliilor A. Este o macroreintrare atrială care folosește
cerebrale decât pacienții fibrilanți fără leziuni istmul cavotricuspidian ca parte integrantă a
valvulare; circuitului de reintrare;
D. La toți pacienții cu factori de risc embolic, B. Se întâlnește mai frecvent la sexul feminin
tratamentul de lungă durată cu anticoagulante (raport F/B=4.7:1);
orale este obligatoriu; C. Flutterul atrial este frecvent o aritmie a
E. Fibrilația atrială persistentă durează cel mult cordului sănătos;
o săptămână și de obicei necesită pentru D. Severitatea simptomelor depinde de
întrerupere o cardioversie electrică. frecvența ventriculară;
E. Este o tahicardie atrială caracterizată printr-
95. Consecințele instalării fibrilației atriale o activitate atrială cu frecvența între 250-
sunt: 450/min, regulată, polimorfă.
A. Reducerea cu 25-35% a debitului cardiac;
B. Remodelarea cardiacă; 100. Sunt FALSE următoarele:

12
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

A. În BAV grad II tip II cu QRS larg, se 104. Elementele ce indică progresia bolii în
recomandă cardiostimulare electrică LMC sunt:
permanentă; A. Scădere ponderală > 10% în ultimele 6 luni;
B. Bolile cardice congenitale, ca ostium B. Transpirații nocturne > 2 săptămâni;
primum atrial, defectul de sept interatrial și C. Febră legată de infecții > 2 săptămâni;
transpoziția de mari vase corectată, pot fi D. Creșterea numărului de limfocite cu peste
50% în 2 luni;
asociate cu BAV grad II;
E. Infecții bacteriene recurente.
C. La pacienții cu BAV grad I, cu PR mult
alungit și fenomene de insuficiență cardiacă 105. La examenul obiectiv în LLC (Leucemie
severă, cu repercusiuni asupra hemodinamicii, Limfocitară Cronică), putem întâlni:
se poate implanta un stimulator cardiac A. Sindrom Mikulitz;
bicameral; B. Tiroidite;
D. Dintre drogurile care pot duce la BAV nu C. Adenopatie generalizată, asimetrică;
fac parte blocantele canelelor de calciu non- D. Papule localizate pe corp;
dihidropiridinice; E. Icter moderat.
E. Pacingul timpuriu la copii cu BAV
congenital izolat este bazat pe criterii precum 106. Despre tratamentul LLC sunt adevărate
pauzele intrinseci, prezența blocului mediat următoarele afirmații:
prin anticorpi materni, toleranța la efort. A. Agenții alchilanți sunt considerați de primă
linie;
B. Fludarabina se poate asocia cu
101. Selectați pentru care din următorii
ciclofosfamidă și rituximab (schema R-FC);
factori este dovedită implicarea în producerea
C. Corticoterapia izolată este utilă în formele
LMC:
benigne;
A. Expunerea la benzen;
D. Alemtuzamab (Anticorp Anti CD52) este
B. Fumatul;
indicat la cazurile cu del17;
C. Diferite virusuri;
E. Tratamentul de primă linie este reprezentat
D. Radiații ionizante;
de TKI (inhibitori de tirozin kinază).
E. Expunerea la ierbicide și pesticide.
107. Conform clasificării OMS 2008 a
102. Despre mielograma în LMC sunt
limfoproliferărilor maligne, cele de linie B
adevărate următoarele:
sunt:
A. Măduva este hipercelulară, cu predominanța
A. Limfomul folicular;
granulocitelor;
B. Limfomul subcutan panniculitis-like;
B. Seria eritrocitară este hiperplazică;
C. LH tip depleție limfocitară;
C. Seria megacariocitară este procentual
D. Mycosis fungoides/sindromul Sezary;
redusă;
E. Plasmocitomul solitar.
D. Biopsia osteomedulară poate aprecia fibroza
reticulinică;
108. În ce privește LH (Limfomul Hodgkin),
E. Mielograma oferă posibilitarea evidențierii
factori de risc pentru apariția bolii sunt:
cromozomului Ph1.
A. Un defect imun intrinsec;
B. Factor ereditar;
103. Răspunsul hematologic complet în cazul
C. Infecția cu HIV;
LMC se caracterizează prin:
D. Radiații;
A. Normalizarea numărului de leucocite și
E. Infecția cu virusul Epstein-Barr.
trombocite;
B. Absența celulelor imature în sângele
109. Manifestările clinice care pot apărea în
periferic;
LH (Limfomul Hodgkin) sunt:
C. Lipsa simptomelor și semnelor clinice;
A. Debut insidios, pe parcursul a luni sau chiar
D. Absența evidențierii cromozomului Ph1;
ani, constând în adenopatii, în special
E. Dispariția splenomegaliei palpabile.
subdiafragmatice;

13
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

B. Ganglionii din LH sunt de regulă < 2 cm, de C. Costocondrita (durere accentuată la


consistență fermă, nedureroși, de obicei mobili palpare);
pe planurile subiacente; D. Cardiomiopatia Tako-Tsubo;
C. În cazurile avansate, ganglionii pot atinge
E. Ulcer gastric (durere epigastrică, imediat
dimensiuni foarte mari, de > 10 cm (adenopatii
“bulky”); postprandial, fără iradiere particulară).
D. Edem “în pelerină”;
E. Aspectul histopatologic tipic al biopsiei 113. Angina microvasculară:
ganglionare din LH este acela de “granulom A. Este mai frecventă la femeile aflate la
Hodgkin”, evidențiindu-se prezența celulelor menopauză;
maligne – celule Reed-Sternberg și Hodgkin –, B. Se caracterizează printr-o durere tipică în
înconjurate de o populație reactivă benignă, doar 50% din cazuri, care răspunde constant la
formată din limfocite T și B, granulocite
neutrofile și eozinofile, monocite. nitroglicerină;
C. Testul standard pentru diagnosticarea
110. Explorările paraclinice în LH (Limfomul ischemiei microvasculare este determinarea
Hodgkin) sunt: rezervei de flux coronarian prin metode
A. LH nodular, cu predominanță limfocitară invazive;
este atipic, rar; D. IEC sunt eficienți deoarece ameliorează
B. LH clasic, subtipul cu celularitate mixtă
disfuncția endotelială;
(CM), are un prognostic favorabil;
C. LH clasic, subtipul cu scleroză nodulară E. Trimetazidina (inhibitor de curent If) poate
(SN), este asociat frecvent cu prezența de mase reduce frecvența episoadelor anginoase.
ganglionare laterocervicale;
D. LH nodular, cu predominanță limfocitară, 114. Angina variantă:
este CD 30 negativ; A. Are pattern circadian, asemenea ischemiei
E. LH nodular, cu predominanță limfocitară, silențioase;
are prognostic favorabil, la fel ca LH clasic,
B. Poate fi provocată prin testul la ergonovină,
subtipul bogat in limfocite (BL).
dacă au fost oprite blocantele de calciu și
111. Referitor la durerea din angina stabilă, nitrații cu 24h înainte;
sunt tipice următoarele caracteristici, CU C. Spasmul focal apare mai frecvent pe
EXCEPȚIA: coronara dreaptă și în primii 2 cm ai unei
A. Apariția la frig, cu debut crescendo; obstrucții coronariene;
B. Localizarea retrosternală, epigastrică sau D. Se poate complica, cel mai frecvent, cu
latero-toracică stângă; IMA, BAV, aritmii atriale și ventriculare;
C. Diminuarea intensității după administrarea E. Plexectomia completă poate oferi beneficii
sublinguală de nitroglicerină, la 10-15 minute; adiționale by-passului aorto-coronarian.
D. Caracterul de jenă sau doar de senzație
ușoară de apăsare la nivelul toracelui anterior; 115. Următoarele sunt variante de prezentare
E. Iradierea în brățară și pe marginea laterală a clinică a STEMI, CU EXCEPȚIA:
brațului stâng. A. Angină pectorală, care răspunde complet la
nitroglicerină, asociată cu transpirații, și
112. Diagnosticul diferențial în angina confuzie;
pectorală stabilă se face cu: B. Greață, vărsături, mai frecvent asociate cu
A. Disecția de aortă (forme tipice, cu durată STEMI posterior;
scurtă a durerii); C. Prodrom de angină de novo în antecedentele
B. Pneumotoraxul; recente;
D. Simptomatologie minimă la pacienții cu
transplant cardiac;

14
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

E. Tablou de insuficiență cardiacă la pacienții B. Ca blocant al receptorilor de ADP,


aflați în secții de terapie intensivă. clopidogrelul este preferat în angioplastia
coronariană primară, iar ticagrelorul si
116. În STEMI sunt adevărate următoarele: presugrelul sunt preferați în reperfuzia prin
A. Supradenivelarea de segment ST este fibrinoliză;
precedată de creșterea amplitudinii undelor T C. Tenecteplaza poate fi folosită în terapie de
hiperacute (înalte, dar nesimetrice); reperfuzie prin fibrinoliză, determinând liza
B. În cazul reperfuziei miocardice precoce, TnI doar a plasminogenului de la nivelul
atinge vârful enzimatic în mai puțin de 24h, trombului;
valoarea maximă fiind mai mare, iar D. Pentru pacienții <75 ani, tratați cu
concentrația serică scăzând mai lent; fibrinolitice, asocierea de enoxaparină se face
C. Riscul de hemoragie intracraniană în cu 2,5 mg i.v. bolus, urmat de 2,5 mg s.c.
primele 24h de la tratamentul fibrinolitic este zilnic până la maxim 8 zile sau până la
mai ridicat în cazul unei paciente în vârstă, cu externare;
greutate corporală mică și cunoscută cu HTA; E. La pacienții tratați cu SK se poate
D. Angioplastia coronariană poate fi efectuată administra fondaparina i.v. bolus, apoi s.c. la
și după tratamentul fibrinolitic, dacă acesta din 24h.
urmă a eșuat;
E. Tratamentul cu abciximab este indicat 119. Referitor la un pacient cu STEMI, care
pacienților cu STEMI cărora li s-a efectuat PCI prezintă congestie pulmonară și raluri de
și la care se evidențiază un tromb masiv stază în mai puțin de jumătate din câmpurile
intracoronarian. pulmonare, fără modificarea indexului
cardiac, sunt adevărate următoarele, CU
117. Tromboza din STEMI: EXCEPȚIA:
A. Este, cel mai frecvent, o complicație a unei A. Corespunde clasei II Forrester;
leziuni aterosclerotice preexistente, care pot B. Corespunde clasei II Kilip;
exista și în artere aparent normale angiografic; C. Se administrează morfină i.v. pentru a
B. Se caracterizează prin trombi aderenți de reduce anxietatea;
endoteliu, de dimensiuni mari; D. Sunt recomandați sartanii, în absența
C. Duce la afectarea reversibilă a miocardului insuficienței renale semnificative, dacă IEC nu
în primele 30 de minute de ischemie severă; sunt tolerați;
D. Poate fi combătută prin administrarea de E. Este indicată ventilația cu presiune pozitivă.
agenți fibrinolitici, ca strategie preferată de
reperfuzie; 120. Situațiile corelate cu SCA includ:
E. Se poate preveni prin administrarea de A. Vasospasmul coronarian, specific anginei
anticoagulant oral pe termen indefinit, la microvasculare (spasm focal pe o arteră
pacienții cu proteze mecanice. coronară epicardică cu ateroscleroză);
B. Vasculite cu determinare coronariană (boala
118. Referitor la tratamentul antitrombotic Takayasu);
sunt adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA: C. O placă de aterom complicată, peste care se
A. Angioplastia coronariană primară suprapune un tromb non-ocluziv;
presupune necesitatea asocierii tratamentelor D. Traumatismele toracice complicate cu
dublu antiagregant (aspirină + blocant al disecție coronariană;
receptorilor de ADP) și anticoagulant E. Consumul de droguri vasoactive (cocaina).
(fondaparină);

15
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

121. Despre tratamentul în insuficiența C. Fatigabilitatea;


cardiacă cronică (ICC), sunt adevărate: D. Hepatomegalia de stază;
A. Există 3 clase de medicamente care E. Turgescența jugulară.
acționează ca antagoniști neuroumorali, ce sunt
considerate ca terapii fundamentale pentru 125. IC acută poate fi precipitată de
modificarea evoluției ICC sistolice; următoarele, CU EXCEPȚIA:
B. IECA asociat cu betablocant este indicată A. Aritmii cronice;
tuturor pacienților cu ICC cu FE<=40%;
B. Disecția de aortă;
C. Doza de inițiere a spironolactonei la
C. Nerespectrea tratamentului igienico-dietetic;
pacienții cu ICC cu FE scazută este de 25
mg/zi; D. Administrarea de AINS;
D. Terapia cu IECA produce efecte adverse E. Hipotensiune.
ireversibile, cum ar fi disfuncție renală,
hiperpotasemie, hipotensiune simptomatică, 126. Despre terapia de resincronizare
tuse seacă; cardiacă în cadrul ICC, sunt adevărate
E. Asocierea betablocant cu IECA reduce următoarele, CU EXCEPȚIA:
riscul de spitalizare și de deces prematur la A. Duce la revers modelarea VS;
pacienții cu ICC cu FE<40%. B. Efectele se manifestă tardiv după începerea
tratamentului;
122. EPAC se caracterizează prin: C. Este o stimulare univentriculară;
A. Debutează cel mai frecvent dimineața; D. Este indicată pacienților din clasele III-IV
B. Respirație cu zgomote de barbotaj intense, NYHA cu FE≤35% cu durata QRS≥150ms,
predominant inspiratorii; indiferent de morfologia QRS;
C. Transpirații profuze asociate cu tegumente
E. Este indicată pacienților din clasa II NYHA
cianotice, calde;
cu durata QRS≥150 ms, indiferent de
D. În caz de evoluție favorabilă,
morfologia QRS, cu FE≤30%.
simptomatologia cardiovasculară și respiratorie
se remite mai lent decât s-a instalat;
E. Este cea mai dramatică formă a IC stângi. 127. Este adevărat despre tabloul clinic al
cardiomiopatiei dilatative:
123. Printre etiologiile insuficienței cardiace A. Simptomatologia apare progresiv;
se numără: B. Simptomatologia predominantă este dată de
A. Fistulele arteriovenoase, prin scăderea insuficiența ventriculară dreaptă;
umplerii cardiace; C. Insuficiența cardiacă dreaptă este un semn
B. Stenoze valvulare, prin scăderea eficienței tardiv și de prognostic favorabil;
contractile; D. Durerea toracică este prezentă la
C. Boli pericardice, prin suprasolicitare de aproximativ o treime din pacienți;
volum; E. Pulsul alternant apare când insuficiența
D. Diabet zaharat, prin scăderea eficienței ventriculară stângă este severă.
contractile;
E. Tahiaritmii excesive, prin scăderea umplerii 128. Principalele grupe de medicamente
cardiace; utilizate în tratamentul simptomatic CMH
sunt:
124. Semnele tipice de insuficiență cardiacă A. Diureticele;
sunt: B. Disopiramida;
A. Dispneea; C. Betablocantele;
B. Ralurile subcrepitante; D. Antagoniști de canale de calciu;
E. Amiodarona.
16
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

129. În cardiomiopatia dilatativă, se acceptă 133. Tratament farmacologic antidiabetic


drept criterii de diagnostic, CU EXCEPȚIA: este, CU EXCEPȚIA:
A. Analogul receptorului GLP1;
A. Diametrul telediastolic al VS mai mare de
B. Triguanida;
2,7 cm/m2 suprafață corporală; C. Sulfonilglidina;
B. FEVS < 45%; D. Sulfonilureicul;
C. Fracția de scurtare < 35%; E. Incretinliticele.
D. Diametrul telediastolic al VS mai mare de
2,4 cm/m2 suprafață corporală; 134. Cardiopatia ischemică cronică:
E. Fracția de scurtare < 25%. A. Este parte a macroangiopatiei diabetice;
B. Este mai frecventă, dar mai tardivă, decât la
nediabetici;
130. Este adevărat despre cardiomiopatia C. Durerea este resimțită mai bine în infarctul
restrictivă: de miocard;
A. Este cel mai rar tip de cardiomiopatie; D. Infarctul miocardic acut nu necesită
B. Trăsătura dominantă este funcția sistolică insulino-terapie obligatorie;
anormală; E. Bypass-ul este mai eficient decât
C. CMR se aseamănă funcțional cu pericardita angioplastia.
constrictivă;
135. Acidoza lactică:
D. Transplantul cardiac reprezintă ultima A. Este o complicație non-metabolică, dar
opțiune terapeutică, fiind contraindicat la gravă;
tinerii care dezvoltă insuficiență cardiacă B. Poate fi precipitată de administrarea
refractară; biguanidelor – antidiabetice orale;
E. Există terapie specifică și simptomatică. C. Nu are perioadă de stare;
D. Are perioadă prodromală inconstantă și
necaracteristică;
131. Despre tipurile de insuline nu este
E. Respirația Kussmaul fără miros de acetonă
adevărat că:
este caracteristică perioadei prodromale.
A. O insulină prandială are acțiune rapidă
(debut la 10-15 minute, cu vârf la 1-1.5 ore)
sau scurtă (debut la 30-60 minute, cu vârf la 2- 136. Care din următoarele afirmaţii
3 ore); referitoare la diagnosticul infecţiei HIV sunt
B. Inuslinele prandiale nu sunt singurele care adevărate?
A. Testarea este însoţită de consiliere
se pot administra intravenos;
psihologică pre- şi post- testare;
C. Amestecurile de insulină sunt insulinele
B. Testele ELISA şi Western blot pot fi
premixate;
negative în primele 9 luni de la contactul
D. Insulinele bazale nu conțin insuline cu
infectant;
durată intermediară de acțiune;
C. Clasic, infecţia HIV este diagnosticată prin
E. Insulinele intermediare (NPH) au risc mai
utilizarea unui test screening şi a unui test de
mare de hipoglicemie nocturnă față de analogii
confirmare;
cu durată lungă de acțiune.
D. Dacă testul Western blot iniţial este pozitiv,
se efectueză un test ELISA de confirmare;
132. Metforminul:
E. Dacă testul ELISA este pozitiv, se
A. Este o biguanidă;
efectuează un test Western blot de confirmare.
B. Nu este prima opțiune de tratament în
diabetul zaharat tip 2;
C. Crește insulinorezistența periferică; 137. Care din următoarele reprezintă
D. Poate fi administrat ca monoterapie sau în patologii definitorii SIDA?
A. Encefalopatia HIV;
asociere;
B. Sarcomul Kaposi;
E. Doza recomandată este reprezentată de un
C. Tuberculoza;
interval.

17
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

D. Limfadenopatia generalizată persistentă; 142. Terapia secvențială de eradicare a


E. Toxoplasmoza cerebrală. infecției cu H. pylori utilizează:
A. Amoxicilină;
138. Care din următoarele afirmaţii B. Metronidazol, în caz de alergie la
referitoare la infecţia HIV şi tratamentul peniciline;
acesteia sunt adevărate? C. Clindamicină;
A. Infecţia HIV asociază comorbidităţi D. Pantoprazol, dimineața preprandial;
noninfecţioase de tip cardiovascular, renal, E. Claritromicină.
neurologic etc.;
B. Infecţia HIV poate asocia şi comorbidităţi 143. Alegeți afirmațiile FALSE cu privire la
oncologice precum limfomul non-Hodgkin explorările paraclinice în bolile inflamatorii
C. Atunci când valoarea CD4 scade sub 200 intestinale:
celule/mm3 se recomandă profilaxia infecţiilor A. Lactoferina se corelează cu activitatea
oportuniste; acestora;
D. Tratamentul infecţiei HIV este întotdeauna B. Anticorpii pANCA sunt îndeosebi pozitivi
combinat (bazat pe asocieri medicamentoase); în colita ulcerativă;
E. Inhibitorii de integrază împiedică formarea C. Anticorpii anti antigene bacteriene E.coli de
proteinelor mature prin clivarea tip IgG sunt pozitivi, cu precădere în boala
poliproteinelor. Crohn;
D. Anticorpii anti antigene bacteriene E.coli de
139. La pacienţii cu infecţie HIV, o valoare a tip IgG sunt pozitivi, cu precădere în colita
CD4 sub 200/mm3 predispune la apariţia ulcerativă;
căror infecţii oportuniste? E. Anticorpii ASCA sunt pozitivi, cu precădere
A. Micobacterioze atipice diseminate; în Boala Crohn.
B. Meningită criptococică;
C. Pneumocistoză pulmonară; 144. Constituie indicații elective de tratament
D. Retinită CMV; chirurgical în bolile inflamatorii intestinale:
E. Endocardita de cord drept. A. Cancerul colonic în boala Crohn;
B. Displazia în colita ulcerativă;
140. În formele fulminante ale hepatitelor C. Colita ulcerativă asociată cu eritem
virale acute cu VHA, se pot întâlni polimorf;
următoarele: D. Polipii adenomatoși în colita ulcerativă;
A. Sindromul hemoragipar; E. Absența răspunsului la tratament în boala
B. Concentraţia de protrombină peste 75%; Crohn.
C. Encefalopatia uremică;
D. Concentraţia de protrombină sub 25%; 145. Despre un pacient cu boală Crohn și
E. Concentraţia de protrombină de peste 25%. scor CDAI egal cu 300 se poate afirma:
A. Se află în remisiune;
141. Cu privire la stenoza pilorobulbară, B. Are un puseu moderat;
drept complicație a bolii ulceroase, sunt C. Are un puseu sever;
adevărate următoarele: D. 5-ASA poate reprezenta o alternativă;
A. Acidoza metabolică apare în evoluția E. Nu necesită spitalizarea și introducerea de
clinică a pacienților; primă intenție a corticosteroizilor sub formă
B. Tulburările neuro-psihiatrice impun un injectabilă.
diagnostic diferențial aprofundat;
C. Prelevarea de biopsii este obligatorie; 146. Agenți biologici utilizați în tratamentul
D. Divulsia pneumatică pilorobulbară este bolilor inflamatorii intestinale:
inițiată ca terapie de primă intenție; A. Golimumab;
E. Se manifestă clinic prin vărsături alimentare B. Belimumab;
postprandiale precoce. C. Alemtuzumab;
D. Adalimumab;
E. Infliximab.

18
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

B. Entero CT;
147. Spondilita și sacroiliita din bolile C. Ecografia cu substanță de contrast;
inflamatorii intestinale se caracterizează prin: D. Entero IRM;
A. Asocierea cu polimorfismul genetic E. Fistulografia.
CARD9 (sacroiliita);
B. Eroziuni; 153. Remisiunea histologică în bolile
C. Osteoliză; inflamatorii intestinale presupune:
D. Osteoporoză juxtaarticulară; A. Reducerea plasmocitelor în lamina propria;
E. Edem. B. Reducerea eozinofilelor în lamina propria;
C. Reducerea neutrofilelor în lamina propria;
148. Apariția unor papule roșietice la un D. Dispariția granuloamelor;
pacient cu boală inflamatorie intestinală: E. Reducerea agregatelor limfoide.
A. Urmată de ulcerarea acestora, sugerează
eritem nodos; 154. Modificări endoscopice comune colitei
B. Urmată de necrozarea tegumentelor ulcerative și bolii Crohn sunt:
subiacente, sugerează pioderma gangrenosum; A. Friabilitatea;
C. Se face cu precădere la nivelul membrelor B. Pseudopolipii inflamatori;
inferioare, mai ales la pacienții cu boală Crohn; C. Eroziunile;
D. Se face cu precădere la nivelul membrelor D. Eritemul;
inferioare, mai ales la pacienții cu colită E. Granularitatea.
ulcerativă;
E. Urmată de ulcerarea acestora, sugerează 155. Scorul de severitate CDAI utilizează
eritem polimorf; următoarele variabile clinice/de laborator:
A. Numărul de scaune peste normal, zilnic,
149. Scorul UCEIS utilizat în bolile timp de 7 zile;
inflamatorii intestinale include: B. Prezența maselor abdominale;
A. Modelul vascular, în boala Crohn; C. Starea generală zilnic, timp de 7 zile;
B. Friabilitatea, în boala Crohn; D. VSH peste 30 mm/oră;
C. Hemoragia, în colita ulcerativă; E. Hematocrit sub 32% la femei și 37% la
D. Numărul de scaune peste normal, în colita bărbați.
ulcerativă;
E. Modelul vascular, în colita ulcerativă. 156. Diagnosticul diferențial al encefalopatiei
hepatice include:
150. Diagnosticul diferențial al bolii Crohn se A. Hipernatremia;
face cu: B. Hemocromatoza;
A. Diverticulita colonică; C. Manifestările neurologice din Boala Wilson;
B. Infecția cu Schistosoma; D. Encefalita herpetică;
C. Apendicita; E. Delirium tremens.
D. Limfomul intestinal;
E. Intestinul iritabil. 157. Cu privire la encefalopatia hepatică sunt
FALSE următoarele afirmații:
151. Tratamentul medicamentos în bolile A. Examinarea IRM poate evidenția edem
inflamatorii intestinale include: cerebral;
A. Claritromicina; B. Spectroscopia IRM poate evidenția scăderea
B. Olanzapina; mioinozitolului cerebral și unde lente;
C. Bumetanid; C. Amoniacul arterial nu se corelează cu
D. Ciclosporina; severitatea encefalopatiei;
E. Azatioprina. D. Testul Reitan arată o frecvență la care flash-
urile repetitive sunt percepute separat de sub
152. Diagnosticul fistulelor abdominale în 39/min;
boala Crohn se stabilește folosind:
A. Cromoendoscopia;

19
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

E. Testul Reitan arată o frecvență la care flash- B. În situaţia în care infecţia VHB survine în
urile repetitive sunt percepute separat de peste copilărie, majoritatea cazurilor nu vor evolua
42/min. spre o hepatită cronică;
C. VHB îşi integrează materialul genetic în
158. Tulburările hematologice în ciroza celula-gazdă prin intermediul formelor
hepatică: ADNccc (covalently closed circular DNA) şi
A. Sunt frecvente; poate persista aici inclusiv după aparenta
B. Anemia apare prin gingivoragii; remisiune a infecţiei;
C. Falsele macrocite apar frecvent în colestază; D. Tratamentul antiviral nu este recomandat
D. Celulele în țintă apar frecvent în colestază; pentru prevenirea reactivării infecţiei, pe
E. Anemia hemolitică autoimună este foarte durata imunosupresiei, în situaţia unui
rară. transplant de organe;
E. VHB are un genom de tip ARN.
159. Sindromul hepatorenal de tip I se
caracterizează prin: 163. Care din următoarele afirmaţii
A. Creștere progresivă a retenției azotate; referitoare la tratamentul sepsisului şi şocului
B. Utilitate crescută a TIPS în cazul asocierii septic sunt adevărate?
ascitei refractare; A. Tratamentul etiologic trebuie început
C. Hemodializa poate fi utilă; precoce, de preferat în prima oră de la
D. Prognostic mai bun decât tipul II; prezentarea pacientului la spital;
E. Prognostic nefavorabil. B. Tratamentul igieno-dietetic ia în calcul
prevenirea escarelor, prevenirea transmiterii
160. Tratamentul ascitei în ciroza hepatică infecţiei şi asigurarea suportului nutritiv, de
presupune: preferat prin nutriţie parenterală;
A. Administrarea de propranolol; C. Insuficienţa corticosteroidiană, la pacienţii
B. Administrarea intravenoasă de dextrani; cu hipotensiune arterială refractară la umplerea
C. Administrarea de isosorbidmononitrat; volemică, poate fi contrabalansată prin
D. Doar furosemid la pacienții la prima administrarea de corticosteroizi pe termen
decompensare; mediu (5-7 zile);
E. Diuretice antialdosteronice. D. După identificarea agentului patogen şi
stabilirea profilului său de sensibilitate la
161. Referitor la profilaxia transmiterii antibiotice, se recomandă menţinerea terapiei
verticale a infecţiei cu VHB, la o pacientă la de spectru larg;
care viremia depăşeşte 2000 UI/ml, în E. Scorul Carmeli evaluează potenţialul risc de
trimestrul III de sarcină, se recomandă: infecţie cu tulpini bacteriene multi-rezistente.
A. Administrarea unui tratament antiviral;
B. Nou-născutul va primi imunoglobuline 164. Indicatori ai disfuncţiei de organ în
umane specifice anti-VHB în primele ore de la sepsis sunt următoarele, CU EXCEPŢIA:
naştere; A. oligo-anurie;
C. Prima doză de vaccin anti-VHB se B. scăderea concentraţiei de protrombină;
administrează nou-născutului în primele ore de C. leucopenia;
la naştere; D. acidoza metabolică, cu o cauză specifică;
D. Alăptarea la sân a nou-născutului; E. trombocitopenia severă.
E. Naşterea nu se va efectua prin cezariană.
165. În doza totală de 40 mg/zi se poate
162. Care din următoarele afirmaţii administra următorul antisecretor:
referitoare la hepatita acută VHB sunt A. Esomeprazol, în tratamentul BRGE;
adevărate? B. Pantoprazol, în terapia standard de eradicare
A. În majoritatea cazurilor de infecţie VHB a H. pylori;
survenită la adult, se înregistrează clearance C. Ranitidina, în tratamentul BRGE;
spontan în decurs de 6 luni din momentul D. Famotidina, în tratamentul BRGE;
infecţiei acute;

20
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

E. Rabeprazol, în terapia standard de eradicare 171. Referitor la stadializarea LH


a H. pylori. (Limfomului Hodgkin), NU sunt adevărate
următoarele:
166. Esofagul Barret: A. Ariile limfatice luate în considerare includ,
A. Reprezintă o metaplazie de tip intestinal la mai frecvent, ganglionii limfatici cervicali,
nivel esofagian; supraclaviculari, mediastinali, abdominali,
B. Cu displazie de grad redus nu se urmărește axilari;
endoscopic; B. În sistemul de stadializare Ann-Arbor,
C. Cu displazie de grad înalt se urmărește afectarea măduvei osoase încadrează boala în
endoscopic anual; stadiul IV;
D. Se confirmă prin endoscopie; C. Dacă un pacient prezintă interesarea a 2 sau
E. Se caracterizează prin ascensionarea liniei mai multe arii limfatice, de ambele părți ale
Z. diafragmului, febră, un raport mediastin/torace
= 0,4, un infiltrat pulmonar stâng, contiguu la
167. Constituie semne de alarmă din cadrul adenopatiile mediastinale – stadiul acestui
bolii ulceroase: pacient va fi IIBEX;
A. Sațietatea precoce; D. Stadializarea Ann-Arbor ia în considerare
B. Vărsăturile abundente; topografia ariilor limfatice în relație cu
C. Pierderea involuntară în greutate; diafragmul (supra- și subdiafragmatic);
D. Disfagia progresivă; E. Stadiul II Ann-Arbor: sunt interesate 2 sau
E. Odinofagia progresivă. mai multe arii limfatice, de aceeași parte a
diafragmului (de obicei, supradiafragmatic)
168. Sunt agenți citoprotectivi utilizați în
tratamentul bolii ulceroase: 172. Cu referire la tratamentul LH
A. Sucralfat; (Limfomului Hodgkin), la cel de linia 1, în
B. Subsalicilat de bismut; LH clasic, în stadiile III-IV, la pacienții < 60
C. Nizatidina; de ani, următoarele trăsături (considerate
D. Misoprostol; factori adiționali de gravitate) ar orienta
E. Nifedipina. tratamentul mai degrabă spre BEACOPP
decât spre ABVD:
169. Explorări funcționale în boala ulceroasă A. Sexul feminin;
sunt: B. Albumina < 4g/dL;
A. Dozarea secreției acide bazale și maximale; C. Leucocite > 15.000/mm3;
B. Utilizate în cazul ulcerelor cu localizare D. Limfocite > 6%;
distală bulbului duodenal; E. Hemoglobina < 10g/dL.
C. Dozarea gastrinemiei;
D. Utilizate în evaluarea preoperatorie a bolii 173. Referitor la schemele de
ulceroase pentru care se practica vagotomie; polichimioterapie folosite mai frecvent în LH
E. Utilizate în suspiciunea sindromului (Limfomul Hodgkin), sunt adevărate
Zollinger-Ellison. următoarele:
A. Doxorubicina este inclusa în ABVD;
170. Următoarele teste neinvazive sunt utile B. Vincristina este inclusă în BEACOPP;
în investigarea infecției cu H. pylori la un C. Mesna este inclusă în IGEV;
pacient cu boală ulceroasă și infecție dovedită D. Dexametazona este inclusă în IGEV;
în antecedente: E. Ciclofosfamida este inclusă în DHAP.
A. Testul salivar;
B. Dozarea antigenului fecal H. pylori; 174. Efectele secundare pe termen scurt ale
C. Biopsia leziunii ulceroase; chimioterapiei în LH (Limfomul Hodgkin)
D. Testele respiratorii; constau în:
E. Testul rapid capilar. A. Alopecie;
B. Pneumonie;
C. Neuropatie;

21
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

D. Eritem local; A. Diabet tip 1, ca a doua linie de tratament;


E. Esofagită. B. Stres metabolic acut – sechelă de infarct
miocardic etc.;
175. Printre efectele secundare pe termen C. Diabet gestațional;
lung ale radioterapiei în LH (Limfom D. Complicații cronice ale diabetului zaharat –
Hodgkin), se numără: cetoacidoza diabetică;
A. Cardiomiopatie; E. Sarcină, dar nu și în lactație.
B. Necroză aseptică de cap femoral
C. Mielită; 180. Complicații ale tratamentului cu
D. Traheită; insulină NU pot fi:
E. Hipertiroidism. A. Lipodistrofia în caz de supradozaj insulinic;
B. Creșterea în greutate datorată efectului
176. Despre explorările paraclinice în LNH catabolizant al insulinei;
(Limfoamele non-Hodgkin), sunt adevărate C. Alergia la insulină;
următoarele: D. Hiperglicemie prin efort fizic neprevăzut;
A. Principala investigație diagnostică este E. Abces la locul injectării.
imunofenotipizarea (imunohistochimia);
B. Markerii imunofenotipici de activare 181. În cadrul LAM (Leucemiei Acute
utilizați de rutină sunt: CD 30 (Ki-1), CD 25; Mieloide) pot fi prezente următoarele
C. Examenul citologic al sângelui periferic este manifestări clinice produse prin infiltrare
deseori normal; leucemică în organe și țesuturi:
D. Infiltrarea medulară (biopsie osteo- A. Scăderea presiunii în măduva osoasă;
medulară) la diagnostic este semn de boală B. Afectare osteo-articulară cu infiltrația
avansată și este mai frecventă în LNH cavității osoase și a periostului (dureri osoase
indolente, care, datorită tabloului clinic sau articulare, uneori cu tumefacție
oligosimptomatic, au o evoluție relativ lungă inflamatorie);
pre-diagnostic; C. Manifestări cutanate și mucoase (tipice:
E. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) și infecții cutanate, ulcerații bucale, angina
lactat-dehidrogenaza (LDH) sunt deseori ulcero-necrotică);
crescute, corelându-se cu o agresivitate mai D. Hemoragii digestive;
mare a bolii și/sau cu un volum tumoral mărit. E. Adenopatii.

177. Un bun control al diabetului 182. Examinările paraclinice și rezultatele lor


influențează favorabil: în LAM cuprind:
A. Neuropatia diabetică; A. Hiatus leucemic – la examenul sângelui
B. Retinopatia diabetică; periferic;
C. Hipoglicemia; B. Scanare MUGA;
D. Coma hiperosmolară diabetică; C. Mieloblaști cu corpi Auer patognomonici –
E. Nefropatia diabetică. la medulogramă
D. Monoblaștii prezintă reacție pozitivă pentru
178. Coma hiperosmolară diabetică NU: esterazele nespecifice, la examenul citochimic;
A Este printre cele mai grave complicații ale E. Antigene de suprafață, evidențiate cu
diabetului; anticorpi monoclonali, la imunofenotipare, prin
B. Are deshidratare globală, predominant flow-citometrie: markeri megacariocitari = GP
extracelulară; IIb/IIIa (CD41)
C. Are debut cu hipopotasemie;
D. Are prognostic influențat de starea 183. Despre clasificarea morfologică FAB a
biologică anterioară; LAM sunt adevărate următoarele:
E. Are mortalitate sub 50%. A. Tipul M0 – LA nediferențiată – celulele pot
prezenta corpi Auer;
179. Insulino-terapia în diabetul zaharat (DZ) B. Tipul M3 este LA promielocitară;
este indicată, CU EXCEPȚIA: C. Tipul M5 este Eritroleucemia acută;

22
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

D. Tipul M7 este LA megacarioblastică; 188. În LMC (Leucemia Mieloidă Cronică),


E. Tipul M0 nu poate fi diagnosticat din punct de vedere clinic, uneori debutul este
morfologic. aparent brusc, marcat direct de complicații
ca:
184. Următoarele modificări genetice din A. Sindrom Meniere;
LAM sunt asociate cu un prognostic B. Diplopie;
favorabil: C. Priapism;
A. Trisomia 8 (8+); D. Infarct renal;
B. Trisomia 6 (6+); E. Scădere ponderală.
C. t(15;17);
D. t(8;21) fără deleție 9q; 189. În LMC (Leucemie Mieloidă Cronică),
E. t(16;16). scorul Sokal (stratificarea prognostică are
importanță pentru aprecierea atitudinii
185. Referitor la tratamentul în LAL terapeutice prin prisma factorilor de risc)
(Leucemia Acuta Limfoblastica), sunt cuprinde:
FALSE următoarele afirmații: A. Procentul de blaști în sânge în momentul
A. Conduita terapeutică trebuie să țină seama diagnosticului;
de prezența sau absența cromozomului Ph1; B. Număr de eritrocite;
B. Terapia de inducție a remisiunii, la pacienții C. Număr de leucocite;
cu prezența cromozomului Ph1: asociere de D. Număr de trombocite;
doxorubicină cu vincristină, prednisolon, E. Vârsta pacientului.
ciclofosfamidă, asparaginază – în ciclu de 4-6
săptămâni; 190. TKI (Inhibitori de Tirozin-Kinază) de
C. Terapia intratecală, pentru profilaxia generația a doua sunt:
determinărilor în SNC și a meningitei A. imatinib mesylate;
leucemice, prin administrare de metotrexat și B. nilotinib;
citozinarabinozidă sau prednisolon; C. ponatinib;
D. Tratament de întreținere (până la 6 luni); D. bosutinib;
E. În LAL cu celule B (tip Burkitt) – util E. dasatinib.
Rituximabul (anticorp monoclonal anti-CD21).
191. Următoarele fac parte din cauzele
186. Despre clasificarea morfologică FAB a deficitului de vitamina B12 prin anomalii ale
LAL sunt adevărate următoarele: mucoasei ileale sau ale receptorilor FI
A. Reflectă aspectele imunofenotipice ale (receptori Cubam):
LAL; A. Amiloidoza;
B. LAL1 – forma microlimfoblastică este B. Efecte ale colchicinei;
întâlnită cel mai adesea la copii și 25-30% C. Sindromul Zollinger-Ellison;
dintre bolnavii adulți; D. Sindromul Imerslund-Grasbeck ereditar;
C. Reflectă aspectele clinice ale LAL; E. Sindromul Lesch-Nyhan.
D. LAL2 este forma cu celule Burkitt-like;
E. LAL3 reprezintă 1-2% din cazuri la adulți. 192. Referitor la medicamentele care intervin
în patogeneza deficitului de acid folic, sunt
187. Prognosticul nefavorabil în LAL este FALSE următoarele asocieri:
determinat de: A. Contraceptivele orale – reduc absorbția și
A. Număr leucocitar crescut 30.000/mm3 în induc enzimele microzomale hepatice;
LAL-B și 100.000/mm3 în LAL-T; B. Sulfasalazina – inhibă dihidrofolatreductaza
B. Vârsta sub 30 de ani; C. Pirimetamina – inhibă transportorii de AF
C. Afectarea SNC; (anemie hemolitica cu corpi Heinz);
D. Imunofenotip cu limfocite B mature; D. Trimetoprim – crește catabolismul acidului
E. Imunofenotip pro-B, pro-T, pre-B. folic;
E. Azidotimidina – perturbă sinteza ADN-ului,
independent de folați/vit. B12.

23
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet B

B. Localizarea primară a hemolizei este splina;


193. Referitor la examenele paraclinice în C. Poate fi secundară administrării de alfa-
anemia megaloblastică, următoarele sunt metil dopa;
adevărate: D. Manifestările clinice asociază febră,
A. Pe frotiul periferic apar macro-ovalocite frisoane, tahicardie, insuficiență renală, dureri
(aproximativ 14 µm); lombare;
B. Homocisteina serică scade proporțional cu E. Splenectomia este considerată linia a doua
severitatea deficitului de vitamina B12; de tratament.
C. Acidul metilmalonic seric este crescut în
>95% din cazuri; 198. Despre hemoglobinuria paroxistică la
D. La examinarea măduvei osoase, apare o rece sunt adevărate următoarele:
hiperplazie triliniară; A. Apare mai frecvent la vârstnici;
E. La examinarea măduvei osoase, întâlnim B. Se asociază, de obicei, cu bolile
leucopoieză megaloblastică patognomonică, limfoproliferative;
metamielocite gigante (20-30 µm), leucocite C. Este rezultatul unui anticorp circulant IgG;
polimorfonucleare hipersegmentate. D. Testul Coombs este negativ;
E. Anticorpii Donath-Landsteiner sunt pozitivi.
194. Profilaxia cu vitamina B12, în cazul
deficitului de vitamină B12, se face în 199. Nivelul metaboliților homocisteină și
următoarele moduri: acid metilmalonic:
A. Femeile cu copii cu defect anterior de tub A. Nu sunt standarde esențiale pentru
neural (4 mg/zi); confirmarea deficitului de vit. B12;
B. În hemoliza cronică/boli mieloproliferative B. Homocisteina și AMM cresc proporțional
(1 mg/zi); cu severitatea deficitului;
C. Post-gastrectomie (1 µg/zi, oral pe tot C. Homocisteina serică este ridicată în ambele
parcursul vieții și Fe); deficite, atât de vit. B12, cât și de AF;
D. Vegetarienii (5-10 µg/zi oral); D. Creșterea ambilor metaboliți poate face
E. Copiii prematuri. diferența între deficitul pur de vit. B12 și cel
combinat (vit. B12/AF);
195. Despre stadiul inițial al epuizării E. AMM seric este crescut în peste 95%, cu
rezervelor de Fe din organism sunt adevărate confirmare clinică a deficitului de B12.
următoarele:
A. Apare anemie ușoară; 200. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la
B. Feritina începe să scadă; clasificarea morfologică FAB (dată de
C. Nivelul transferinei este ridicat; Grupul de Lucru Franco-Americano-
D. Hb rămâne normală; Britanic) a LAM (Leucemiei Acute Mieloide):
E. Sunt afectate unghiile, limba. A. M4 LA mielomonoblastică, cu 10% blaști și
promielocite; >20% diferențiere monocitară;
196. Despre cauzele deficitului de fier la copii 20% din cazuri;
sunt adevărate următoarele: B. LAM cu t(8; 21);
A. Jumătate din depozitul de Fe la sugari este C. M0 LA nediferențiată nu poate fi
acumulat în ultima lună a vieții fetale; diferențiată morfologic, ci doar prin
B. Hemoragia maternofetală este un mecanism; imunofenotipare; 3% din cazuri;
C. Copilul în creștere are nevoie de 0,3-1 D. LAM cu anomalii 11q23;
mg/kg Fe pe zi; E. M7 LA megacarioblastică (mielofibroza
D. Cantitatea de Fe necesară unui copil este acută): megacarioblaști evidențiați cu precizie
furnizată doar de laptele matern; doar prin imunofenotipare (CD 61, CD 41 a,
E. Prematuritatea are un rol important. CD 42 b) sau prin microscopie electronică.

197. Despre anemia hemolitică autoimună cu


anticorpi la cald sunt adevărate următoarele:
A. Anticorpii sunt de tip IgM;

24