Sunteți pe pagina 1din 39
See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.net/publication/267037742

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.net/publication/267037742

Article · January 2008

CITATIONS

3

2 authors:

Article · January 2008 CITATIONS 3 2 authors: Cucos Constantin Universitatea Alexandru Ioan Cuza 11

11 PUBLICATIONS

25 CITATIONS

READS

775

Alexandru Ioan Cuza 11 PUBLICATIONS 25 CITATIONS READS 775 Adrian Vicen ț iu Lab ă r

20 PUBLICATIONS

13 CITATIONS

SEE PROFILE SEE PROFILE
SEE PROFILE
SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Adrian Vicențiu Labăr on 18 October 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

65

BASILIANA , vol. I, 2008, nr. 1, pp. 65 102

CONSECIN ȚE ALE EDUCA ȚIEI RELIGIOASE ASUPRA FORMĂ RII CONDUITELOR TINERILOR. PERSPECTIVA BENEFICIARILOR

Prof. univ. dr. CONSTANTIN CUCOŞ Asist. univ. ADRIAN LABĂ R

Consequences of the Religious Education on the Formation of Youth Behaviour. The Perspective of the Youth

ABSTRACT

From 1990 onwards, after the change of the Communist regime, the religion began to be studied as a discipline in Public Romanian Schools. Nowadays it is studied at all educational levels of the preuniversitary institutions. This study investigates, on the basis of questionaries realised by the authors, the influence of the religious courses on pupils. The research pointed out and emphasized the formative effects on the ethical and religious behaviour of young people.

Argument

O serie de lu ă ri de poziție din ultimul timp cu privire la formarea spiritual ă prin ora de religie sau cele vizând statutul simbolurilor religioase în spa țiul educa țional ne au determinat s ă realizăm o sondare a percepției principalilor beneficiari elevi şi foş ti elevi – care în ultimii 16 ani au primit în ş coal ă o educa ție religioas ă . Considerăm că înainte de a ne lă sa seduş i de unele „voci” ce vin dinspre o serie de paliere ale societății civile sau din direcția factorilor de decizie, este corect ş i obligatoriu să‐i întrebă m direct pe cei care au beneficiat de o formare religioasă care este pă rerea lor în leg ă tur ă cu această chestiune. Ne întrebă m, de bună seamă , care sunt consecințele formative ale deschiderii ş colii că tre spiritualitatea religioasă ? Cum percep foş tii elevi importanța orei de religie în formarea lor spirituală , umană , socială ? A fost binevenită profesarea credinței şi la nivelul institu ției ş colare? Care este raportul

66

dintre consecințele informative şi cele formative ale noii discipline? Se poate constata o îmbună tățire a conduitele copiilor ş i tinerilor ca urmare a introducerii religiei în ş coli? Au devenit membrii societății mai cultiva ți ş i chiar mai credincioş i decât altă dată ? Ce se mai poate face pentru îmbun ă tățirea actului de predareînvățare a acestei discipline? Se ş tie că formarea atitudinilor ş i învățarea valorilor religioase este un demers complicat ş i de durată . Această dinamică este determinată de specificul achizi țiilor afective care nu permit detalieri în unități decompozabile, observabile direct ş i exprimabile. În general, o activitate afectivă nu se poate defini printrun corelat observabil, ca în cazul unei activități cognitive, ci prin efectul ei indirect, potențial, îndepă rtat. Se recunoaş te, de pildă , că există o învățare de tip afectiv, care constă în dezvoltarea caracterului ş i conş tiinței, a atitudinilor şi valorilor. Valorile religioase țin de domeniul afectiv, al grupelor de obiective ʺ care pun în relief un sentiment, o emoție, o idee de acceptare sau de refuz. Obiectivele afective variaz ă de la simpla luare în considerație a fenomenelor de alegere până la calitățile complexe, dar coerente ale caracterului sau conş tiinței. Trecerea în revistă a intereselor, a atitudinilor, a aprecierilor, a valorilor, a emoțiilor ş i a prejudecăților ne furnizează numeroase obiective de acest ordinʺ (Bloom, Krathwohl, 1970). Credința religioasă presupune astfel de componente, iar acestea nu se pot ʺ măsura ʺ sau identifica în mod direct ş i imediat. Mai mult decât atât, există un fel de improbabilitate, de pendulare în anumite momente între a accepta o valoare religioasă , a o întrupa sau chiar a rămâne indiferent fa ță de ea. Sunt greu de surprins cantitativ dinamica şi fenomenologia formă rii credinței/atitudinii religioase la o persoană. Nu mai vorbim de faptul că o valoare transmisă la un moment dat are consecințe sau reverbera ții în timp, fructificarea ei realizânduse mult mai târziu, într o formă evanescentă , de care nici subiectul nu este întotdeauna conş tient. „Sămânța” credinței poate rodi în orice moment al devenirii umane, potențialitatea fructului fiind ea însăş i un ş tig imens. La întrebarea dacă se poate sau este bine s ă se evalueze credința religioasă a elevilor, r ăspunsul nostru este pozitiv cu condi ția să ținem cont ş i de unele limită ri sau constrângeri privind cunoaş terea acestui aspect. Există , mai întâi, un argument teologic pentru această pozi ție circumspectă şi care este generat de urmă toarea întrebare: este în stare un semen s ă evalueze ş i să eticheteze credința noastră ? Nu cumva altă instanță are această „competență ”? Al doilea argument este de ordin psihologic sau epistemologic şi pleacă de la premisa că o valoare incorporată (credința) nu este întotdeauna manifestă , nu se exteriorizează întrun comportament vizibil, concret, măsurabil ş i exprimabil întro formă exactă . Desigur că prin religie se propun anumite cunoş tințe de ş tiut, atitudini de adoptat, gesturi de fă cut, tradi ții de respectat etc. Dar este greu de evaluat punctual corespondența dintre conduitele manifeste ş i normele emise sau pretinse de că tre profesor (sau, după caz, de preot). Comportamentele observabile sunt legate de un

67

context cultural, social, istoric. Credința unora poate trece drept necredință în ochii altora (iar acest lucru nu rareori se întâmplă în spațiul social). Etichetele puse de oameni sunt imperfecte, relative, vulnerabile, mai ales când ele vizează acte psihice interioare, opinii, credințe. Stabilirea depă rtă rii sau apropierii noastre de Iisus Hristos nu este întotdeauna de competența individului de lâng ă noi. Credința nu este reductibilă la un numă r, la o formulă. Adevă ra ții credincioş i nu sunt întotdeauna numai cei care declar ă că sunt! Credința multora dintre noi nu este exteriorizată , afi şată vizibil, clamată . A ține mor ți ş s ă ʺ evaluezi ʺ credința altuia e un fel de blasfemie în fa ța lui Dumnezeu, o formă de fariseism în fa ța semenilor tă i – ar spune unii. Cu toate acestea, încercăm în studiul de fa ță o minimă, dar relevantă „măsurare” a faptelor de credință şi a reverbera țiilor lor în plan comportamental la cei care au beneficiat, după 1989, de o formare spiritual ă sistematică prin ora de religie.

Comportamente evaluate ş i mă surate

În orice studiu constatativ trebuie identificate elementele de suprafa ță ,

conduitele expresive care dau seama de structurile de „adâncime” ale personalității umane. În cazul nostru trebuie s ă decupă m acele elemente manifeste ce denotă un anumit relief interior, dimensionat în concordanță cu valorile creş tine. A ş adar, ce trebuie evaluat ş i apreciat? Care sunt elementele „referente” ale valoriză rii efectelor educa ției religioase din ş coală ? Considerăm că rezultatele elevilor se compartimenteaz ă în urmă toarele structuri achizitive:

1. Cunoş tințe specifice de ordin religios, integrate şi semnificate corespunz ă tor din punct de vedere cultural.

2. Capacitatea de activare ş i aplicare a achizi țiilor cognitive, afective, atitudinale, valorice specifice etosului creş tin.

3. Conduite religioase stabile ş i tr ă să turi de personalitate.

Diapazonul conduitelor generate de însuş irea valorilor religioase este destul de larg, el dând seama atât de atitudini şi valori personale, interiorizate adânc în infrastructura psihică a persoanei (sentimente, atitudini, crezuri, valori etc.), dar ş i comportamente supraindividuale, prosociale, grupale (întrajutorare, altruism, solidaritate, activism social). Se ş tie, de asemenea, că multe conduite umane sunt rezultatul unei sinteze de factori de natură ereditară , culturală , socială , economică etc. Etiologia acestora nu este numai de factură religioasă , multipli vectori concurând pentru edificarea lor (de natură intelectual ă, morală , estetică , pragmatică, sociologică ). Ceea ce aduce în plus conotarea religioasă a conduitelor este întemeierea, densitatea, tr ăinicia acestora comparativ cu cele clă dite pe e ş afodaje intelectualiste sau strict pragmatice. De asemenea, relief ă m surplusul de semnificare a conduitei prin rataşarea lor la exemplaritatea instanței divine, model

68

de acțiune şi devenire pentru ființa limitată . O conduită construită pe un aliniament valoric religios iradiază benefic asupra celor conexe. Aceste standarde de emergență comportamentală constituie repere deosebit de importante dar dificile de identificat. Ele au mai mult o coloratură sintetică , identificabile indirect, prin comportamente expresive, prin conduite ce incorporeaz ă secvențial aspecte structurale ale personalității. S ă mai spunem că palierul enunțat se evidențiază mai mult prin efectele sale, de multe ori negative; prin ceea ce nu este decât este (conduite reprobabile, indezirabile, negative). R ămâne ca problemă delimitarea conduitelor ca acte expresive care pot fi evaluate direct. Evaluarea conduitei se face la modul global, printrun soi de aproximare, de realizare a unei medii statistice în orizont comportamental. În panoplia valorilor comportamentale induse de conexiunea cu spiritualitatea religioasă includem mai multe categorii:

- conduite morale (cinstea, dragostea de adevăr ş i dreptate, iubirea semenilor, altruism, modestie, generozitate, milostenie, iertarea);

- conduite sociale (toleranță , milă , r ă bdare, întrajutorare, jertfire);

- conduite spirituale (credința în Dumnezeu, pioş enie, practicarea virtu ților creş tine, cultul morților, misionarism ş i activism religios). În cele ce urmează am încercat să opera ționalizăm aceste conduite, s ă identifică m o serie de corelate comportamentale concrete ce se pot evidenția prin diferite instrumente specifice investiga ției psihopedagogice.

Cercetare empirică :

radiografia reprezent ărilor beneficiarilor despre importanța formă rii religioase

Obiectivele cercetă rii

Investiga ția prezentă şi a propus urmă toarele:

1. Identificarea, la nivel de percepție, a atitudinii tinerilor (elevi ş i studenți) fa ță de studiul sistematic al religiei în ş coală ;

2. Depistarea importanței şi a ponderii diverş ilor factori educogeni în materie de formare religioasă (ş coal ă, biserică , familie, grup de congeneri) şi impactul acestora asupra conduitei specifice (religioase) dar şi nonspecifice (prosociale, morale etc.);

3. Deducerea implicită a gradului de religiozitate (autodeclarată ş i manifestă) pe care o prezint ă tinerii din zilele de astăzi.

Variabile implicate sau avute în vedere Variabile dependente Comportament prosocial, cu cele trei dimensiuni: implicare socială , generozitate ş i comportament civic

69

Conduite morale , cu cele dou ă dimensiuni: conduite morale specific cre ştine şi conduite morale generale Credin ță religioas ă , cu cele dou ă dimensiuni: credință intim ă ş i credin ță expresiv ă (afişat ă ) Comportament religios , cu cele trei dimensiuni: practici religioase cotidiene, poziț ionare activ ă şi practici religioase profunde Educaț ie religioas ă .

Variabile independente Genul biologic, 2 nivele: masculin, feminin Ciclu ş colar, 3 nivele: gimnaziu, liceu, facultate Studii p ă rinț i, 3 nivele: studii medii, studii mixte (unul dintre pă rinți cu studii medii, iar celălalt cu studii superioare), studii superioare

Ipotezele cercetă rii

Ipoteza 1. Există o legă tură directă între educaț ia religioasă ş i conduitele morale şi prosociale exprimate prin variabilele analizate, rezultatele educației religioase explicând o mare parte din manifestarea acestora.

Ipoteza 2. Exist ă diferen ț e semnificative de interiorizare a valorilor credinței în funcție de cultura familială ş i de studiile pă rinților în ceea ce prive ş te variabilele analizate.

Ipoteza 3. Exist ă diferen țe de gen în ceea ce prive ş te variabilele invocate, subiecții de gen feminin exprimând nivele mai ridicate comparativ cu subiecț ii de gen masculin.

METODA Cercetarea desfăş urată a avut la bază metoda anchetei pe baz ă de chestionar.

Eş antionul Cercetarea s a desf ăş urat pe un total de 638 de subiecți, elevi de gimnaziu ş i liceu din ora şul Ia şi, precum ş i studenți de la universitatea „Al. I. Cuza” Iaş i. Din totalul subiecților, 326 sunt studenți anii I, II şi III (148 profil real ş i 178 profil uman) ş i 308 sunt elevi (173 elevi de gimnaziu din clasele a Va, a VIa şi a VIIa ş i 135 elevi de liceu din clasele a IXa, a Xa şi a XIa), un numă r de 4 subiecți neprecizându‐ş i nivelul studiilor. Diferențiat după variabila gen, lotul de subiecții conține 177 subiecți de gen masculin şi 451 subiecți de gen feminin, 10 subiecți neprecizându‐ş i genul biologic. În func ție de religia menționată, eşantionul conține

70

575 subiecți de religie ortodoxă , 30 de subiecți de religie catolică , 13 subiecți de diferite orientă ri evangheliste, 4 subiecți autodeclara ți atei, un numă r de 16 subiecți nemenționându ‐ş i apartenența religioasă . Prezentă m mai jos ilustrarea grafică a lotului de subiecți după variabilele gen ş i ciclu ş colar (gimnaziu, liceu, facultate).

Graficul 1. Ilustrarea grafic ă a lotului de subiecți după variabila gen

masculin 27,7% Missing 1,6% feminin 70,7%
masculin
27,7%
Missing
1,6%
feminin
70,7%

Graficul 2. Ilustrarea grafic ă a lotului de subiecți după variabila ciclu ş colar

Missing ,6% gimnaziu 27,1% facultate 51,1% liceu 21,2%
Missing
,6%
gimnaziu
27,1%
facultate
51,1%
liceu
21,2%

Instrumente

71

Pentru a măsura impactul educaț iei religioase am construit Chestionarul

atitudinii față de educaț ia religioas ă (Cucoş , Ctin, Labă r, A., 2006). Chestionarul conține 9 itemi cu variante de r ăspuns de la 1 la 6, unde „1 = deloc adevă rat”, iar „6 = în foarte mare măsură adevă rat” (Anexa 1). Scorul total se obține prin însumarea r ă spunsurilor subiecților la fiecare item. Scorul maxim la acest chestionar este 54; scoruri mari obțin subiecții care apreciaz ă că educa ția religioas ă efectuată prin intermediul orelor de religie

a avut efecte pozitive asupra lor în ceea ce prive ş te apropierea de Dumnezeu, comportamentul corect în societate şi în rela țiile cu ceilalți, ajutândui să se comporte eficace, ajutândui să devină mai buni, mai corecți, învățând reguli de bună purtare în rela țiile cu ceilalți, dezvoltândule sensibilitatea şi atenția în rela țiile cu ceilalți, considerând că profesorul de religie a reuş it să se apropie de ei (acesta fiindule aproape, devenind un bun sfă tuitor şi adoptând o atitudine de înțelegere) Scorul minim la acest chestionar este 9; subiecții care obțin scoruri mici apreciaz ă educa ția religioasă realizată prin intermediul orelor de religie ca neavând efecte pozitive asupra lor, neapropiindui mai mult de Dumnezeu, neavând efect în a i face mai buni şi mai cinsti ți, neavând un aport asupra comportamentului lor corect în societate, iar profesorul de

religie nereu şind să se apropie de aceş tia printro atitudine de înțelegere şi

de sf ă tuitor atunci când ( şi dacă ) era cazul.

Pentru a mă sura comportamentul religios am construit Chestionarul

comportamentului religios (Cucoş , Ctin, Labăr, A., 2006). Chestionarul conține 18 itemi cu variante de r ă spuns de la 1 la 6, unde „1 = deloc adevă rat” iar „6 = în foarte mare mă sur ă adevă rat” (Anexa 2). Chestionarul este structurat pe trei dimensiuni: practici religioase cotidiene, poziț ionare activă ş i practici religioase profunde . Dimensiunea practici religioase cotidiene conține şapte itemi, aceş tia fiind 1,

2, 3, 6, 15, 16 şi 17. Scorul total se obține prin însumarea ră spunsurilor

subiecților la fiecare item. Scorul maxim pentru această dimensiune este 42; scoruri mari obțin subiecții care obiş nuiesc s ă spună rugă ciuni, să se

roage acasă şi să meargă la biserică ; aceş tia î şi fac semnul crucii când trec prin fa ța unei biserici dar şi acasă înaintea mesei sau a somnului, viziteaz ă

mă năstiri atunci când au ocazia ş i au în spa țiul intim obiecte de cult

precum icoane, cruci, că r ți teologice etc. Scorul minin la această dimensiune este 7; scoruri scăzute obțin subiecții care nu obi ş nuiesc s ă se roage nici acasă ş i nici la biserică , nu merg la biserică şi nu‐şi fac cruce atunci când trec prin fa ța unei biserici sau în mediul domestic, familial, nu obi ş nuiesc să viziteze mă nă stiri ş i nu au în spa țiul intim obiecte de cult.

72

Dimensiunea poziț ionare activ ă conține şase itemi, aceş tia fiind: 4, 10, 11, 13, 14 şi 18. Scorul total se obține prin însumarea ră spunsurilor subiecților la fiecare item. Scorul maxim la această dimensiune este 36; scoruri mari obțin indivizii care sus țin puncte de vedere religioase şi pot aduce argumente religioase în discu țiile cu prietenii sau colegii, participă la întâlniri pe teme de religie (de genul discu țiilor de grup, a conferințelor etc.), împă rtăş esc celorlal ți convingerile lor religioase, dau sfaturi religioase cuiva atunci când situa ția o cere ş i citesc şi că r ți teologice, religioase. Scorul minim la această dimensiune este 6; scoruri scăzute obțin indivizii care nu sus țin puncte de vedere religioase ş i nu aduc asemenea argumente în discu țiile cu prietenii sau colegii, nu împă rtăş esc celorlal ți convingerile lor religioase, nu participă la întâlniri de grup sau conferințe pe teme de religie ş i nu citesc căr ți teologice, religioase. Dimensiunea practici religioase profunde conține cinci itemi, aceş tia fiind: 5, 7, 8, 9 şi 12. Scorul total se obține prin însumarea r ăspunsurilor subiecților la fiecare item. Scorul maxim la această dimensiune este 30; scoruri mari obțin indivizii care țin post, se spovedesc, se împă rtăş esc şi au un duhovnic. Scorul minim la această dimensiune este 5; scoruri mici obțin indivizii care nu postesc, nu se spovedesc şi nu se împă rtăşesc ş i, de asemenea, nu au un duhovnic.

Pentru a mă sura credința religioasă am construit Chestionarul de apreciere a credinț ei religioase (Cucoş, Ctin, Labă r, A., 2006). Chestionarul conține 14 itemi cu variante de ră spuns de la 1 la 6, unde „1 = deloc adevă rat” iar „6 = în foarte mare mă sur ă adevă rat” (Anexa 3). Chestionarul este structurat pe dou ă dimensiuni:

credință intimă ş i credin ță expresiv ă (afiş at ă) . Ini țial, chestionarul conținea 32 de itemi, însă în urma analizelor teoretice şi statistice asupra acestuia am re ținut doar 14 itemi.

Dimensiunea credin ță intimă conține 9 itemi, aceş tia fiind 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 12 ş i 14. Scorul total se obține prin însumarea r ăspunsurilor subiecților la fiecare item. Scorul maxim la această dimensiune este 54; scoruri mari obțin subiecții care cred în Dumnezeu şi în ajutorul divin în situa ții dificile, consideră că rugă ciunea îi apropie de Dumnezeu, consideră că prin credință sunt mai puternici, au avut momente în care lau simțit pe Dumnezeu aproape, cer iertare divinității atunci când greş esc sau pă că tuiesc, se gândesc la Dumnezeu şi la faptele bune pe care trebuie s ă le facă şi cer îndrumarea lui Dumnezeu atunci când au de luat decizii importante. Scorul minim la această dimensiune este 9; scoruri mici obțin indivizii care nu cred în Dumnezeu sau în ajutorul divin. Dimensiunea credință expresiv ă (afiş at ă ) conține cinci itemi, aceş tia fiind: 8, 9, 10, 11 şi 13. Scorul total se obține prin însumarea r ăspunsurilor

73

subiecților la fiecare item. Scorul maxim la această dimensiune este 30; scoruri mari la această dimensiune obțin indivizii care se comportă în societate în acord cu credințele lor religioase, ghidându ‐ş i comportamentul după principiile credinței creş tine, consideră că învăță turile creş tine îi ajută în via ța de zi cu zi, cred că greutățile prin care trec au (până la urmă ) un rol pozitiv asupra lor şi se consideră persoane religioase. Scorul minin la această dimensiune este 5; scoruri mici obțin indivizii care nu ‐ş i ghidează comportamentul după principiile credinței creş tine, nu se comportă în societate în acord cu credin țele lor religioase, nu consideră că învăță turile creş tine îi ajută în via ța de zi cu zi şi nu se consideră o persoan ă religioasă .

Pentru a mă sura conduitele morale am construit Chestionarul de apreciere a conduitelor morale (Cucoş , Ctin, Labă r, A., 2006). Chestionarul conține 14 itemi cu variante de ră spuns de la 1 la 6, unde „1 = deloc adevă rat” iar „6 = în foarte mare mă sur ă adevă rat” (Anexa 4). Chestionarul este structurat pe dou ă dimensiuni:

conduite morale specific creş tine ş i conduite morale generale. Ini țial, chestionarul conținea 22 de itemi, însă în urma analizelor teoretice ş i statistice asupra acestuia am re ținut doar 14 itemi. Dimensiunea conduite morale specific creş tine conține 8 itemi, aceş tia fiind 1, 4, 5, 6, 7, 9, 10 şi 12. Scorul total se obține prin însumarea ră spunsurilor subiecților la fiecare item. Scorul maxim la această dimensiune este 48; scoruri mari obțin subiecții care cer iertare atunci când r ă nesc suflete ş te pe cineva, încearcă să corecteze situa ția atunci când gre ş esc în rela țiile cu ceilalți, iartă atunci când al ții gre şesc fa ță de el, sunt darnici, au răbdare cu cei din jur, sunt toleranți, înțelegă tori ş i deschi şi în rela țiile cu ceilalți, le este mil ă de cei afla ți în suferință şi sunt ră bd ă tori în necazuri. Scorul minim la această dimensiune este 8; scoruri mici obțin indivizii care nu sunt iertă tori ş i nu caută iertarea atunci când gre ş esc, nu sunt ră bdă tori cu cei din jur, nu sunt darnici, nu sunt toleranți, înțelegă tori şi deschi ş i cu cei din jur, nu le este milă de cei în suferință ş i îş i pierd uş or speranța în situa ții grele. Dimensiunea conduite morale generale conține ş ase itemi, aceş tia fiind 2, 3, 8, 11, 13 şi 14. Scorul total se obține prin însumarea ră spunsurilor subiecților la fiecare item. Scorul maxim la această dimensiune este 36; scoruri mari obțin subiecții care se consideră persoane cu principii morale solide, aplică principiile ş i valorile morale în via ța de zi cu zi, sunt persoane sincere, cinstite ş i corecte în tot ceea ce fac, în rela țiile cu ceilal ți şi caută s ă facă ceea ce este corect în via ța de zi cu zi. Scorul minim la această dimensiune este 6; scoruri mici obțin subiecții care nu se consideră persoane cu principii morale solide ş i nu aplică principiile, valorile morale în viața de zi

74

cu zi, nu sunt sinceri, corecți ş i cinsti ți în tot ceea ce fac şi în relațiile cu ceilalți.

Pentru a măsura comportamentul prosocial am construit Chestionarul de apreciere a comportamentelor prosociale (Cucoş , Ctin, Labă r, A., 2006). Chestionarul conține 20 itemi cu variante de r ă spuns de la 1 la 6, unde „1 = deloc adevă rat”, iar „6 = în foarte mare mă sur ă adevărat”. Chestionarul este structurat pe trei dimensiuni: implicare socială , generozitate ş i comportament civic. Ini țial, chestionarul conținea 22 de itemi, însă în urma analizelor teoretice ş i statistice asupra acestuia am re ținut doar 20 itemi. Dimensiunea implicare socială conține 10 itemi, aceş tia fiind 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 18, 19 şi 20. Scorul total se obține prin însumarea ră spunsurilor subiecților la fiecare item. Scorul maxim la această dimensiune este 60; scoruri mari obțin indivizii care se implică în activități de ajutorare a persoanelor aflate în nevoi, ar participa la acțiuni caritabile, ar dona bani pentru cauze caritabile, se implică în acțiunile sociale, ajută persoanele în dificultate, ar ajuta pe cineva indiferent de costurile implicate ş i consideră că fiecare ar trebui să facă ceva pentru binele public, al comunității. Scorul minin la această dimensiune este 10, scoruri mici obțin indivizii care nu se implică în acțiunile sociale ş i nu se gândesc că ar trebui să facă ceva pentru binele public, al comunității. Dimensiunea generozitate conține 5 itemi, aceş tia fiind 1, 2, 3, 4 ş i 5. Scorul total se obține prin însumarea ră spunsurilor subiecților la fiecare item. Scorul maxim la această dimensiune este 30; scoruri mari obțin indivizii care sunt persoane generoase ş i deschise, ajută oamenii necondi ționat, oferă bani din milă celor neajutora ți, ar face un cadou unui copil să rac şi î şi ajută semenii în spa țiul public. Scorul minim la această dimensiune este 5; scoruri mici obțin indivizii care nu manifestă comportamente de generozitate fa ță de ceilal ți. Dimensiunea comportament civic conține 5 itemi, aceş tia fiind 6, 7, 8, 9 ş i 16. Scorul total se obține prin însumarea ră spunsurilor subiecților la fiecare item. Scorul maxim la această dimensiune este 30; scoruri mari obțin indivizii care î şi ajută semenii în spa țiul public în diferite situa ții, oferă locul unei alte persoane în mijloacele de transport, îndrumă trecă torii atunci când sunt solicita ți, ar ajuta bă trânii dacă ar fi nevoie. Scorul minim la această dimensiune este 5; scoruri mici obțin indivizii care nu manifestă comportamente civice în câmpul social.

Procedura (desfăş urarea cercetă rii) Studiul sa desfăşurat în perioada mai iunie 2006. Unitățile ş colare în care s a realizat cercetarea au fost: Colegiul „Costache Negruzzi”, Colegiul Na țional

75

„Na țional”, Grupul Ş colar „Radu Cernă tescu”, Ş coala Ş tefan Bârs ă nescu”, Ş coala „Elena Cuza” ş i Universitatea „Al. I Cuza”. Am urmărit realizarea unor e şantioane reprezentative atât în cazul elevilor, cât ş i în cazul studenților după cum urmează . Eş antionul de elevi a fost stratificat după trei criterii: 1. cartier: (a) centru, (b) periferie; 2. unitate de înv ăță mânt: (a) ş coală generală ; (b) liceu; 3. clasă : clasele a V a, a VIa, a VIIa, a IXa, a Xa şi a XIa. Unitățile de învăță mânt au fost selectate aleator din totalul ş colilor ie ş ene, urmă rind s ă acopere primele două criterii specificate mai sus. Eşantionul de studenți a fost stratificat după dou ă criterii: 1. profil: (a) real, (b) uman şi 2. an de studiu : anii I, II şi III. Durata de completare a chestionarelor variază între 20 30 de minute. Subiecților li s a asigurat anonimatul.

Validitatea şi fidelitatea chestionarelor aplicate în cercetare

(1) Validitatea unui chestionar reprezintă gradul în care acest chestionar mă soară ceea ce ş ia propus să mă soare. În studiile din ş tiințele socioumane, atunci când se analizeaz ă validitatea de construct a unui chestionar prin metoda analizei factoriale, se consideră că un procent de minim 40 % din varianța itemilor explicată de că tre factorii extraş i indică o validitate de construct acceptabilă a respectivului chestionar. În cazul chestionarelor pe care le am aplicat, procentele de varianță explicată de factori depăş esc în toate cazurile 46 %, fiind chiar peste 70 % în cazul a dou ă chestionare, ceea ce arată că au o bună şi chiar foarte bună validitate de construct. (2) Fidelitatea unui chestionar reprezintă gradul de încredere şi stabilitate a acelui chestionar. Un coeficient de fidelitate variază între 0 ş i 1, 1 reprezentând fidelitatea maximă . Se consideră că un chestionar are o bună fidelitate dacă are un coeficient de fidelitate peste 0,70. În cazul tuturor chestionarelor aplicate, coeficienții de fidelitate sunt peste 0,74 fiind în general chiar peste 0,88, ceea ce arată că instrumentele aplicate au o bună şi chiar foarte bună fidelitate. (3) Fidelitatea ş i validitatea chestionarelor arată cât de bune sunt, câtă încredere putem avea în acestea ş i în rezultatele obținute în urma aplică rii acestora. Validitatea de construct (factorial ă) a chestionarelor verificată prin metoda analizei factoriale

Chestionarul Educaț ie religioasă – conține 9 itemi

Pentru a verifica validitatea factorial ă a chestionarului Educaț ie religioasă am aplicat metoda analizei factoriale prin metoda de rota ție Varimax. Factorul unic extras acoperă 71,52 % din varianța celor 9 itemi ai chestionarului. Cei 9 itemi au satura ții factoriale peste 0,70 (tabelul 1). Coeficientul de fidelitate alfa Cronbach este α = 0,95.

76

Tabelul 1. Itemii ş i saturaț iile factoriale în cazul chestionarului Educaț ie religioas ă

Itemi

Factorul

educa ție

religioasă

Am simț it c ă profesorul de Religie mă înț elege ş i este aproape de mine. Orele de Religie mau ajutat să mă comport corect în societate. Ceea ce am învăț at la orele de Religie mă va ajuta pe viitor în viață . Orele de Religie mau ajutat să fiu mai sensibil, atent în relaț iile cu ceilal ț i, cu colegii. Orele de Religie mau apropiat mai mult de Dumnezeu. Orele de Religie au fost pl ăcute, mi au stârnit interesul. Profesorul de Religie a avut suficient tact, a ş tiut s ă se apropie de mine la ore. Profesorul de Religie mi a dat sfaturi atunci când am avut nevoie. P ă rinț ii au observat o influență pozitiv ă a orelor de Religie asupra mea.

.877

.877

.876

.864

.850

.843

.828

.810

.780

Varianță explicat ă : 71.52 % Eigenvalue: 6.44

Factorul educaț ie religioas ă descrie impactul pozitiv al educa ției religioase realizată prin intermediul orelor de religie asupra elevilor în diverse planuri: al credinței, al laturii morale ş i al comportamentului. Educa ția religioasă îl ajută pe elev să se comporte corect în societate, s ă fie o persoan ă mai bună ş i mai corectă , s ă fie mai sensibil, atent în rela țiile cu ceilalți, cu colegii. Elevii înva ță prin intermediul orelor de religie reguli de bună purtare în raport cu ceilal ți, cu colegii. De asemenea, în planul credinței, orele de religie îl apropie mai mult pe elev de Dumnezeu. În plus, rela ția cu profesorul de religie este una plă cută , acesta având tactul şi sensibilitatea necesară pentru a se apropia de elev, pentru a l înțelege şi a

i oferi sfaturile necesare atunci când elevul are nevoie. Orele de religie sunt

percepute ca pl ă cute, stârnind interesul elevilor, acesta aducându ‐ş i aminte cu

pl ă cere de asemenea momente, iar informa țiile, valorile şi conduitele transmise

prin intermediul orelor de religie sunt înțelese ca fiind de un real ajutor pentru via ța elevului. Nu în ultimul rând, impactul pozitiv al educa ției religioase este resimțit ş i de că tre pă rinții, aceş tia observând o influență pozitivă a orelor de religie asupra elevilor (sau foş tilor elevi).

77

Chestionarul Comportament religios – conține 18 itemi Pentru a verifica validitatea factorială a chestionarului Comportament religios am aplicat metoda analizei factoriale prin metoda de rota ție Direct Oblimin, deoarece ne a ş teptă m ca cele trei dimensiuni pe baza că rora a fost construit chestionarul s ă fie corelate. Cei trei factori sunt: practici religioase cotidiene, poziț ionare activ ă şi practici religioase profunde. Aceş ti trei factori explică 65.99 % din varianța celor 18 itemi ai chestionarului (tabelul 2). Coeficienții de fidelitate alfa Cronbach pentru cele trei scale sunt după cum urmează : pentru scala practici religioase cotidiene, α = 0,88; pentru scala poziț ionare activ ă , α = 0,88; pentru scala practici religioase profunde , α = 0,90.

Tabelul 2. Itemii ş i saturaț iile factoriale în cazul chestionarului Comportament religios

Itemi

Factorul 1 Factorul 2 Factorul 3

Spun rugă ciuni. M ă rog acas ă lui Dumnezeu. Îmi fac cruce acas ă înainte de mas ă ş i/ sau de somn. Îmi fac cruce când trec prin faț a unei biserici. Am în spațiul intim obiecte de cult (c ă rț i teologice, icoană , cruce etc.). Vizitez mă nă stiri atunci când am ocazia. Merg la Biserică . În discuț iile cu prietenii, colegii sus ț in puncte de vedere religioase. Particip la întâlniri pe teme de religie (discuț ii, conferinț e etc.). Împă rt ăş esc celorlal ț i convingerile mele religioase. Pot s ă aduc argumente religioase întro discuț ie cu al ț ii. Citesc ş i c ă rț i teologice, religioase. Dau sfaturi religioase cuiva atunci când este cazul. M ă împă rt ăş esc. Îmi mă rturisesc pă catele unui preot. M ă spovedesc în marile posturi (Cră ciun, Pa ş te) sau chiar mai des. Ț in post. Am un duhovnic.

.883

.879

.784

.628