COLEGIUL NA IONAL „DIACONOVICI - TIETZ” REŞI A

AUTOR
PROF. CRISTIAN B LEAN

ISTORIA ROMÂNILOR
AUXILIAR PENTRU CLASA A VIII-A

REŞI A
2018
COLEGIUL NA IONAL „DIACONOVICI - TIETZ” REŞI A

AUTOR
PROF. CRISTIAN B LEAN

REŞI A
2018
 Epoca str veche reprezint o perioad istoric îndelungat şi de progrese
constante.

EPOCA
STR VECHE

...................... ......................
...................... ......................
.... ........

........................ .................. ........................ ..................... .........................

........................
........................
........................
........................
........................
........................
........................
........................
........................
........................
........................
........................
.................. ........................ ..................... .........................
.................. ........................ ..................... .........................
.................. ........................ ..................... .........................
.................. ........................ ..................... .........................
.................. ........................ ..................... .........................
.................. ........................ ..................... .........................
.................. ........................ ..................... .........................
.................. ........................ ..................... .........................
.................. ........................ ..................... .........................
.................. ........................ ..................... .........................
.................. ........................ ..................... .........................
.................. ..................... .........................

a) b) c)
Ceramic apar inând culturii Cucuteni Obiecte apar inând culturii Dridu Vas – cultura Boian

DIC IONAR
Indo-europeni =.........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Revolu ie neolitic =..................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
 Situa i la confluen a multor neamuri şi popoare europene, geto-dacii au intrat în contact cu
acestea realizând importante schimburi de valori culturale.

1). GETO – DACII

- reprezint ramura nordic a tracilor (indo-europeni)
- denumiri:
* ge i - ...........................................................................................................................
............................................................................................................................
* daci - ............................................................................................................................
............................................................................................................................
- au fost creatorii unei înfloritoare civiliza ii a fierului;
- tr iau organiza i în triburi şi uniuni de triburi conduse de şefi militari :
Exemple:
.....................................................................................................................................................
- locuiau în aşez ri fortificate ce cuprindeau în denumire termina ia „dava”
Exemple:
.....................................................................................................................................................
- erau diferen ia i în func ie de avere:
* .................................................... - ......................................................................
* .................................................... - ......................................................................

2). GETO – DACII ŞI ALTE POPOARE

- contacte timpurii şi schimb de valori culturale:

Perşii şi Şci ii Cel ii Grecii Romanii

3). CONTACTE CU LUMEA MEDITERANEAN

- coloniile greceşti întemeiate în sec.VII-VI î.Hr.
...................................................................................
- raporturile cu geto-dacii:
* contacte economice, politice şi culturale
* conflicte cu regii macedoneni :
.................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
DIC IONAR

Colonie = ..........................................................................................................................................
Dava = ..................................................................................................................................

Citi i cu aten ie urm toarele surse:

A. „Înainte de a ajunge la Istru, Darius îi supune mai întâi pe ge i care se cred

nemuritori, c ci tracii care au în st pânirea lor Salmydessos [localitate în Tracia] i
s-au închinat lui Darius f r niciun fel de împotrivire. Ge ii îns , care luaser
hot rârea nes buit de a-l înfrunta, au fost robi i pe dat , m car c ei sunt cei mai
viteji şi mai drep i dintre traci.”
Herodot, Istorii

B. „Prin ara lor curge râul Marisos, care se vars în Danubius [...]. Ei numeau
Danubius partea superioar a fluviului şi cea dinspre izvoare pân la cataracte.
inuturile de aici se afl , în cea mai mare parte, în st pânirea dacilor. Partea
inferioar a fluviului, pân la Pontos, [Pontus Euxinus = Marea Neagr ] de-a
lungul c reia tr iesc ge ii, ei o numesc Istros. Dacii au aceeaşi limb ca ge ii”.
Strabon, Geografia

C. „Ajungând oştirea lui Lysimachos în puterea tracilor, aceştia s-au strâns la un loc,
şi au cerut s le fie dat pe mân regele prizonier ca s -l pedepseasc .[...]
Dromichaites a fost împotriva pedepsirii regelui şi-i l muri pe ostaşi c este bine
s -l cru e pe b rbatul acesta. Dac l-ar omorî pe Lysimachos, a spus el, al i regi au
s -i ia domnia şi se poate ca regii aceştia s fie mult mai de temut decât înaintaşul
lor. Dar cru ându-l, acesta are s le fie recunosc tor tracilor.”
Diodor din Sicilia, Biblioteca istoric

R spunde i urm toarelor cerin e:

1). Preciza i, pe baza sursei A, dou informa ii referitoare la ge i:

- ...............................................................................................................................................................
- ................................................................................................................................................................
2). Numi i, pe baza sursei B, cele dou denumiri ale Dun rii utilizate în antichitate
...................................................................................................................................................................
3). Selecta i din sursa C dou informa ii aflate în rela ie cauz -efect:
cauza - ...................................................................................................................................................
efect/urmare - ........................................................................................................................................
4). Scrie i litera corespunz toare sursei care nu se refer la o ac iune militar : ....................................
 Secolele I î.Hr. – I d.Hr. au reprezentat perioada de apogeu a culturii şi civiliza iei geto-
dacice, epoca apari iei şi afirm rii statului dac.

1). Statul geto-dac în timpul lui Burebista (82 – 44 î.Hr.)

……………………… ………………………………………
……………………… ……………………………………… N -…………………
……………………… ……………………………………… …………………….
……………………… ……………………………………… S - ………………...
……………………… ……………………………………… …………………….
……………………… ……………………………………… E - …………………
……………………… ……………… …………………….
……………………… V - ………………...
……………………… …………………….
………………………

FORMAREA
STATULUI

POLITICA LIMITELE
EXTERN STATUL GETO- STATULUI
DAC ÎN TIMPUL
LUI BUREBISTA

VIA A ORGANIZAREA
SPIRITUAL INTERN

…………………………………………… ……………………………………………
…………………………………………… ……………………………………………
…………………………………………… ……………………………………………
…………………………………………… ……………………………………………
……………………………….
2). De la Burebista la Decebal

 destr marea statului: - ...................................................................................................

- .....................................................................................................
 tradi ia politic moştenit de regatul din Mun ii Or ştiei – regi :
.......................................................................... .................... .................... ....................
...........................................................................................................................................

moned - coson Sarmizegetusa Cetatea Blidaru moned - coson

3). Statul dac în timpul lui Decebal (87-106)

 refacerea statului dac

- .....................................................................................
- .....................................................................................
 conflictele cu romanii
- 87 – campania lui Cornelius Fuscus
- 88 – campania lui Tettius Iulianus
- 89 – pacea dintre Decebal şi Domi ian
- R zboaiele daco-romane
* 101-102 – primul r zboi daco-roman
....................................................................
....................................................................
....................................................................
...................................................................
* 105-106 – al doilea r zboi daco-roman
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................

« Traian trecu Istrul pe acest pod, şi a purtat r zboi mai mult cu chibzuiala
decât cu înfocare, biruindu-i pe daci dup îndelungi şi grele str danii. El
însuşi d du multe dovezi de pricepere la comand şi de vitejie […]. Când a
v zut Decebal c scaunul lui de domnie şi toat ara sunt în mâinile
duşmanului, c el însuşi este în primejdie s fie luat prizonier, îsi curm zilele.
În felul acesta Dacia ajunse sub ascultarea romanilor şi Traian stabili în ea
oraşe de colonişti. »
Columna lui Traian (Dio Cassius despre conflictele dintre Decebal si Traian )
Mentiona i, pe baza textului, ac iunea lui Traian dup ce « Dacia ajunse sub
ascultarea romanilor »
................................................................................................................................
 ÎMPĂRATUL TRAIAN –
„CEL MAI BUN DINTRE ÎMPĂRAŢII ROMANI”

ORIZONTAL: 1) Comun în jude ul Constan a, 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

în apropierea c reia se afl ruinele monumentului triumfal
2
Tropaeum Traiani, ridicat în 109 de împ ratul Traian (98-117)
în amintirea luptelor purtate aici cu dacii conduşi de Decebal 3
în iarna 101-102. 2) Sul mic de carton pe care se înf şoar a a 4
de cusut. – Nes! 3) M sura lui Al. I. Cuza. – Trup. 4) Din plin!
– Fluviu peste care, între anii 103-105, din ordinul lui Traian, 5
s-a construit cel mai renumit pod din lumea antic . Podul a 6
fost proiectat de arhitectul Apollodor din Damasc. 5) Însuşirea 7
unui obiect de a fi lat. – Pseudonim al lui Ion Gorun, scriitor şi
ziarist român. 6) Învins de Traian în r zboiul din anii 105-106, 8
Decebal, pentru a nu c dea prizonier, a preferat s se sinucid . 9
Traian a trimis capul lui Decebal la Roma ca s dovedeasc 10
acestei institu ii şi poporului roman c cel mai puternic
duşman al Romei fusese ucis. – Ion Iliescu. 7) 2 - Care nu permite s p trund sau s ias un fluid
(fem.). 8) În roc ! – M sur de capacitate la egiptenii antici. 9) Imperiul condus de Traian între anii 98-
117. – A aerisi. 10) Regele dac (87-106) pe care împ ratul Traian l-a învins în r zboaiele din 101-102 şi
105-106.
VERTICAL: 1) „ ... din Damasc”, celebrul arhitect grec care a tr it la Roma şi a fost angajat
al împ ratului Traian, contribuind cu planurile sale la construirea Forului lui Traian. L-a înso it pe
Traian în expedi iile sale împotriva dacilor şi a construit podul peste Dun re, în dreptul cet ii Drobetei.
2) Statul condus de Decebal transformat de împ ratul
Traian în provincie roman în anul 106. – Perimetru. 3)
Bun de b ut. – Sacrificiu la vechii chinezi. 4) A treia
not muzical . – Or şel în Fran a. – Albie, matc . 5) „
... de la Roma”, monument triumfal ridicat de Traian
pentru a comemora r zboaiele purtate împotriva lui
Decebal. Este opera lui Apollodor din Damasc şi
con ine o band sculptat reproducând 124 de episoade
din r zboaiele dacice (pl.). Sunt redate p trunderea
romanilor în Dacia, trecerea peste Dun re, marile
b t lii, c derea ultimelor rezisten e şi reîntoarcerea
dacilor în casele lor. – Cap de netot! 6) Laura T utu. –
Bun diminea a! (fam.). 7) Interjec ie care exprim
mirare. – Localitate situat în Defileul Por ile de Fier
ale Transilvaniei, unde, în anul 101, împ ratul Traian l-
a învins pe Decebal. 8) Sau. – Localitate în Canada. 9)
A scrie într-un registru. 10) ara de unde provenea
Traian, el fiind primul împ rat care s-a n scut într-o
provincie a Imperiului Roman. – În cale!

DIC IONAR: OCA, IGN, APET, TSI, DIE, IACA,

NEEB
 DECEBAL – (87-106)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ORIZONTAL: 1) Adev ratul nume al lui Decebal. 2
Devenit rege în anul 87, în urma victoriilor ob inute împotriva
3
romanilor la sud de Dun re, Decebal va renun a la vechiul nume.
Decebal înseamn „cel puternic, cel viteaz.” 2) În ciur! – Vorba 4
broaştei. – Denarii sexcenti, adic 600 de dinari 5
(abreviere latin ). 3) Localitate în Etiopia. – Localitate situat în 6
Defileul Por ile de Fier ale Transilvaniei unde, în anul 88, 7
Decebal a fost învins de Tettius Iulianus, comandantul trimis de 8
împ ratul roman Domi ian împotriva Daciei. Tot aici, în anul 101,
Decebal a fost învins şi de împ ratul roman Traian. 4) Ucenic, 9
discipol (înv.). – Raluca Lupu. 5) Abreviere latin pentru „Anno 10
ante Christum”. - Pe malul stâncos al Dun rii, în apropiere de
acest oraş, se afl statuia regelui Decebal. Statuia este sculptat în stânc , are o în l ime de 55 m, fiind
cea mai înalt sculptur în piatr din Europa. A fost ridicat între anii 1994-2004 din ini iativa unui om
de afaceri şi istoric amator. 6) Sanda Nicola. – În anul 105, împ ratul Traian a plecat din nou împotriva
lui Decebal. O parte din armata roman a trecut Dun rea pe podul construit de Apollodor din Damasc.
O alt parte a armatei romane a trecut Dun rea pe la Oescus, în fa a v rs rii acestui râu, a urcat apoi pe
râu în sus şi a f cut jonc iunea cu celelalte trupe care traversaser Oltenia de la vest spre est. – A doua
not muzical . 7) Sub ire, zvelt. - Loc cu izvoare de ap şi cu vegeta ie bogat în mijlocul unui pustiu
nisipos. 8) Visat în centru! - Persoan care a avut de îndurat suferin e, chinuri îngrozitoare sau moartea
pentru ideile şi convingerile sale. 9) Teritoriu cedat romanilor de Decebal în urma p cii din 102, al turi
de Oltenia şi Muntenia. De asemenea, Decebal a mai fost obligat s predea armele, maşinile de lupt ,
meşterii primi i de la romani, s d râme cet ile. – Nadia Albu. 10) Parte mai înalt a unui scaun, fotoliu
etc., care serveşte pentru a sprijini spatele persoanei care st pe ele; rezem toare, speteaz . – În anul
106, Decebal a preferat s se sinucid decât s cad în mâinile romanilor. Împ ratul Traian a trimis la
Roma aceast parte a corpului lui Decebal pentru a dovedi Senatului şi poporului roman c Decebal
fusese ucis.
VERTICAL: 1) Om politic şi istoric grec (circa 155-236), autorul lucr rii „Istoria roman ”.
Prin informa iile referitoare la r zboaiele daco-roamne, lucrarea sa reprezint un izvor foarte important
pentru istoria Daciei în timpul lui Decebal. Autorul face cea mai frumoas caracterizare a lui Decebal
care „era foarte priceput la planuri de r zboi şi iscusit în înf ptuirea lor, ştiind s aleag prilejul de a-l
ataca pe duşman şi de a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun lupt tor şi se pricepea s
foloseasc izbânda.” (2 cuv.). 2) „Tettius ...”, generalul roman trimis de împ ratul Domi ian împotriva
Daciei în anul 88. Acesta l-a învins pe Decebal în lupta de la Tapae. 3) Arm cu s ge i. – Sinonim cu
„acidul para-aminobenzoic”. 4) La Muzeul Vaticanului din acest oraş italian se p streaz bustul lui
Decebal, descoperit în 1822, cu prilejul s p turilor f cute la Forul lui Traian. – Otilia Lupu. – Andreea
T n suc. 5) La revedere. – „... traian ”, monumentul triumfal ridicat la
Roma de împ ratul Traian pentru a comemora r zboaiele purtate
împotriva dacil or. Este opera lui Apollodor din Damasc şi con ine o
band sculptat care reproduce 124 de episoade din r zboaiele daco-
romane. 6) Columna lui Traian reprezint , în viziunea marelui istoric
Nicolae Iorga, „... de naştere a poporului român” (neart.). – Scoase din
sertar! – Râu în Elve ia. 7) Pr jit prea tare. - Moned m runt egal cu un
sfert de leu vechi cu circula ie şi în ara Moldovei (înv.). 8) Cercetat în
scopuri ştiin ifice. 9) Una care tocmai a ieşit din cad . – Marele preot al
lui Decebal care, în lupta cu romanii de la Tapae din anul 88, s-a pref cut
mort ca s scape, fugind apoi noaptea. 10) Sunt reprezentate pe Columna
lui Traian de la Roma; astfel, sunt redate p trunderea romanilor în Dacia,
trecerea peste Dun re, marile lupte, c derea ultimelor rezisten e,
întoarcerea dacilor la casele lor (sg.). – Negru, african.
DIC IONAR: XDC, OLAM, CIRAC, AAC, ISA, PABA, AAR, ORT, ARAP
Romanizarea spa iului daco-moesian a avut drept rezultat formarea unei popula ii daco-romane,
popula ie care reprezint fundamentul poporului român.

1). DACIA ROMAN

a). Constituire
- Dacia a devenit provincie roman în anul .................
- Cuprindea doar o parte a statului dac, restul teritoriilor fiind:
* ........................................................................................................................................
* .......................................................................................................................................
b). Organizare administrativ
- provincie de rang ............................
- administrat de un legatus augusti
(.............................................................................................)
- capitala a fost stabilit la ...........................................................................................................
- reorganiz ri succesive ale provinciei în anii: .............................., ...........................,
.................... .
c). Organizare militar
- armat numeroas : - legiuni ...................................................................................
.................................................................................
- trupe auxiliare
- fortifica ii: ...................................................................................................................

2). ROMANIZAREA
Defini ie:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

Romanizarea Daciei a fost puternic şi ireversibil , a cuprins şi Moesia şi zonele dacilor

liberi (cu intensitate mai mic ) şi a avut ca rezultat formarea daco-romanilor
 DACIA ÎN TIMPUL STĂPÂNIRII ROMANE

ORIZONTAL: 1) Procesul prin care au fost aduşi în 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Dacia roman oameni din întregul imperiu roman pentru a
ajuta la consolidarea st pânirii romane şi a valorifica bog iile 2
din zon , în special aurul din Mun ii Apuseni. Aceşti colonişti 3
au contribuit la integrarea provinciei Dacia în structurile
4
economice ale Imperiului Roman şi la r spândirea elementelor
de cultur şi civiliza ie roman . 2) Din când în când (fem.). – 5
R sunet. 3) La revedere. – Aşezare dacic , apoi municipiu şi 6
colonie în timpul st pânirii romane. A fost un important centru
administrativ, politic şi militar al Daciei romane. Aici se afla 7
sediul legiunii XIII Gemina. 4) Omul de pe list ! – Sunt în 8
cort! – Bun, avut (reg.). 5) Provincia roman p r sit în anul 9
271 de împ ratul Aurelian din cauza atacurilor popula iilor
migratoare. Aurelian a retras din aceast provincie roman 10

armata, administra ia, marii proprietari de p mânt, dar cea mai

mare parte a popula iei a r mas la nord de Dun re, unde a continuat procesul de romanizare. – Nicolae
Alexandru (1352-1364) – domnitor al rii Româneşti şi fiu al lui Basarab I. 6) Aron Tiranul (1591-
1595) – domnitor al Moldovei şi fiu nelegitim al lui Alexandru L puşneanu. – În oraş! – Vizit scurt .
7) Cump rat. – Movil Simion (1600-1601; 1601-1602) – domnitor al rii Româneşti. – Zer! 8)
Important factor al romaniz rii în provincia Dacia. Al turi de administra ie, a fost principalul factor prin
care romanii cuceritori şi-au impus legile, obiceiurile, limba în provincia Dacia. – P s ri r pitoare. 9)
Vorba ursului. – Limit de cunoştin e sau de preocup ri. 10) Limba impus de romani în Dacia. Etapa
oficial a romaniz rii geto-dacilor a început dup 106 când aceştia încep s înve e limba cuceritorilor. -
Pielea obrazului.
VERTICAL: 1) Rolul jucat de oraşul Ulpia Traiana Sarmizegetusa în cadrul provinciei romane
Dacia. 2) Coloniile şi municipiile organizate de romani în Dacia (Drobeta, Napoca, Apulum, Dierna).
Acestea erau centre de produc ie şi de schimb, reşedin e administrative şi militare, legate între ele printr-
o re ea de drumuri foarte eficient (sg.). – Grup mare de oi. 3) Spre. – Tudor D nil . – Localitate în
Norvegia. 4) Ceas. - Arbore cu lemnul alb şi tare, rezistent, cu frunze opuse şi fructe aripate, înrudit cu
paltinul (pl.). 5) Una dintre cele mai importante localit i din Dacia roman . A devenit aşezare urban
prin anul 124, în timpul împ ratului Hadrian, apoi a fost ridicat la rangul de colonie de c tre împ ratul
Marc Aureliu sau Commodus. 6) A duşm ni. – Mobil în buc t rie. 7) Sârguin , râvn . – Pr jit prea
tare. 8) În acest moment. – Supus cuceririi romane dup 106. 9) Procesul prin care geto-dacii au preluat
civiliza ia material şi spiritual a romanilor, în special limba latin . 10) Subsemnatul. – Împ rat roman,
urmaşul lui Traian, care a reorganizat Dacia în dou rânduri: mai întâi împ r ind-o în Dacia Superioar
şi Dacia Inferioar , apoi creând în nordul Daciei Superioare o nou provincie, Dacia Porolisensis.

DIC IONAR : MAH, AMOT

Podul lui Traian de la Dun re

 Etnogeneza = .........................................................................................................................
... ........................................................................................................................

......................................... ...................................
......................................... ...................................
......................................... ...................................
......................................... ...................................
......................................... ...................................
......................................... ...................................
........................................ ..................................

Prima sintez : ........................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
A doua sintez : ......................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................

“ Numele cel mai adev rat, autentic, de la primul desc lecat prin Traian este rumân sau romanus,
care nume acest popor l-a p strat întotdeauna între dânşii [...] pân ast zi, acelaşi nume este dat
îndeobşte şi muntenilor şi moldovenilor şi celor ce locuiesc în ara Transilvaniei. Rumân este un nume
schimbat în curgerea anilor din roman; şi ast zi când întreb pe cineva dac ştie moldoveneşte spun: ştii
rumâneşte? [...]. Un alt nume ei înşişi nu au primit între dânşii niciodat . Str inii îi numesc în chip
felurit.”
Miron Costin, De neamul moldovenilor
.......................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
  Procesul de formare a limbii române s-a desf şurat paralel cu etnogeneza româneasc .
 Limba român are un caracter fundamental romanic, demonstrat de fondul principal de
cuvinte precum şi de structura gramatical .
 Dialect = ...........................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

DIALECTELE LIMBII ROMÂNE

..................... ....................... ...................... .....................

“Cea mai str lucit dovad a acestui popor, de unde se trage, este limba lui, care este
adev rata latin , stricat , ca şi italiana [...]. Întreaga temelie a vorbirii şi pân ast zi se ine
de limba latin şi o parte din cuvinte stau neschimbate [...] o parte îns , mai mic , şi
substantive şi verbe, au în sine împrumuturi din toate limbile vecine, dar mai mult din cea
slav , iar mai pu in din limbile ungureasc şi turceasc ”.
Miron Costin, Cronica rilor Moldovei şi Munteniei

LIMBA SUBSTRAT STRAT ADSTRAT

ROMÂN ..................................... ................................ ................................

 Aritmogrif istoric: Etnogeneza românească
A
1

10

11

12

Verticala A – B = Important istoric român care a adus argumente pentru a

contracara teoria imigra ionist şi pentru a dovedi romanitatea românilor. ( 2 cuvinte )
Orizontal:
1 – Procesul prin care geto-dacii au preluat civiliza ia material şi spiritual a
romanilor.
2 - Termen utilizat pentru a desemna locuirea neîntrerupt a daco-romanilor dup anul
271 în spa iul carpato-danubiano-pontic.
3 – Ultimul rege al Daciei.
4 – Popularea Daciei cu cet eni romani.
5 – Împ ratul roman care a retras armata şi administra ia roman din Dacia.
6 – Unul dintre cei mai importan i factori ai romaniz rii.
7 – Solda i elibera i din cadrul armatei dup încheierea anilor de serviciu militar; au
constituit un important factor al romaniz rii.
8 – Important factor al romaniz rii constând în construc ia şi dezvoltarea oraşelor dup
model roman.
9 – Categoria popoarelor europene din care face parte poporul roman.
10 – Tab r militar roman fortificat ridicat şi în Dacia.
11 – Procesul de formare al unui popor.
12 – Migratori care au jucat un rol important în procesul de etnogenez româneasc .
 Factorul de continuitate a vie ii româneşti a fost obştea s teasc ( o comunitate cu organizare
social-economic proprie şi un teritoriu bine delimitat, îndeplinind func ii: social-economice, politice,
religioase şi culturale). Aceste obşti teritoriale se grupeaz în uniuni de obşti, numite de Nicolae Iorga
„romanii populare”, din care au luat naştere forma iunile politice prestatale men ionate în izvoarele
interne şi externe sub numele de: ri, codri, câmpuri, ocoale, cnezate, voievodate. Acestea sunt
dependente, direct sau indirect, de un centru de putere str in, prin intermediul unei c petenii militare.

Interiorul arcului carpatic - ..............................................................................

- izvoarele istorice men ioneaz existen a unor forma iuni politice prestatale.
 „Gesta Hungarorum” - scris probabil în secolul al XII-lea, dar face referire la
evenimentele de la sfârşitul secolului al IX-lea.
- scris de Anonymus – notarul regelui maghiar Bela al III-lea.
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
 „Via a Sf ntului Gerard” - izvor hagiografic care relateaz despre forma iunile politice din
Transilvania
şi Banat (secolul al XI-lea)
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
............................................................................................................
 „Cronica lui Nestor” - document din secolul al XII-lea care aminteşte c
la trecerea maghiarilor prin Carpa ii P duroşi, spre
Panonia, i-au g sit acolo pe români (termenul
utilizat este de „volohi”) şi pe slavi.
La sud de Carpa i - .......................................................................
- izvor istoric:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

- forma iuni politice prestatale atestate:

......................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
La est de Carpa i - ................................................................................
- izvoare istorice - „ Cronica lui Nestor” şi „Povestea vremurilor de demult” – men ioneaz
în acest spa iu urm toarele forma iuni politice prestatale:
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
 Între Dun re şi Marea Neagr - .......................................................................
- teritoriu aflat sub domina ie bizantin între anii 971 -1204 ( thema Paristrion)
- izvoare istorice:
 inscrip ii - .........................................................................................................
...............................................................................................................
 „Alexiada” - .......................................................................................................
.......................................................................................................
Citi i cu aten ie textele urm toare:

„ Când iscoada lui Tuhutum a v zut bun tatea şi rodnicia rii şi pe locuitorii ei, s-a întors
în cea mai mare grab la st pânul s u spunându-i despre bun tatea acelei ri, c p mântul
acela este udat de cele mai bune râuri şi din nisipurile lor se culege aur, c acolo se scoate
din p mânt sare iar locuitorii acelei ri sunt cei mai nevolnici oameni din toat lumea c ci
sunt români şi slavi, care nu au alte arme decât arcul şi s ge ile. Şi ducele lor Gelu sufer de
mari neajunsuri din partea cumanilor şi pecenegilor.”
Anonymus, Gesta Hungarorum
R spunde i urm toarelor cerin e:

1). Numi i conduc torul maghiar men ionat în text. - ...........................................................

2). Men iona i, pe baza textului, dou ocupa ii ale locuitorilor forma iunii politice prestatale
condus de Gelu.
.......................................................................................................................................................

„ [...] deoarece acel preceptor (conduc tor) pe nume Rembald, în numele casei
ospitalierilor (ioani ilor), s-a îndatorat de bun voie, pe sine şi casa ospitalierilor, s ia
arme pentru ajutorarea regatului nostru în vederea ap r rii credin ei creştine [...] şi s ne
dea sfat şi ajutor credincios, îi d m şi d ruim lui, şi prin dânsul numitei case, întreaga ar
a Severinului împreun cu mun ii ce in de ea şi cu toate celelalte ce atârn de ea, precum
şi cnezatele lui Ioan şi Farcaş, pân la râul Olt, afar de p mântul voievodului Litovoi, pe
care îl l s m românilor aşa cum l-au st pânit.”
Diploma cavalerilor ioani i, 2 iunie
1247

R spunde i urm toarelor cerin e:

1). Preciza i secolul la care face referire textul. - ....................................................................

2). Men iona i, pe baza textului, denumirile forma iunilor politice prestatale.
....................................... ...............................................
3). Numi i, pe baza textului, conduc torul ordinului ioani ilor. - .............................................
4). Preciza i, pe baza textului, dou obliga ii ale preceptorului ioani ilor fa de regele maghiar
Bela al IV-lea, în schimbul c rora primeşte ara Severinului.
.........................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
DIC IONAR

hagiografie =...............................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
cumani =.....................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
pecenegi =...................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
cavaleri ioani i = ..........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

Sarcin de lucru

Urm ri i pe hart şi localiza i principalele forma iuni politice din spa iul intracarpatic şi
extracarpatic.
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
 TRANSILVANIA DE LA
VOIEVODAT LA PRINCIPAT

Aflat sub st pânire maghiar pân în secolul al XVI-lea, Transilvania s-a

men inut ca voievodat, dar statutul politic al românilor s-a degradat continuu.

1). VOIEVODATUL TRANSILVANIEI

a). Formare
- s-a realizat în acelaşi timp cu expansiunea şi cucerirea maghiar ;
- a avut la baz forma iunile politice prestatale intracarpatice:
.......................................................................................................................................................
- în ciuda eforturilor regalit ii maghiare de a impune principatul (atestarea documentar în
1111 a unui princeps Mercurius la conducerea Transilvaniei), în cele din urm se va impune
voievodatul – primul voievod atestat fiind Leustachius în 1176.
b). Evolu ie
- Transilvania şi-a men inut autonomia iar la conducerea ei s-au creat adev rate dinastii: Lackfi
şi Csaki
- începând cu anul 1541 Transilvania trece sub suzeranitate otoman şi devine principat.

2). ORGANIZAREA TRANSILVANIEI

Din motive strategice, economice şi religioase maghiarii au colonizat Transilvania cu secui şi
saşi.
Structura social :
- st ri privilegiate - .............................................................................
................................................................................................................
- românii - ..............................................................................................
a). Organizarea politic
- Voievodul - .......................................................................................
- Adun rile nobiliare - prima atestat în 1288
b). Organizarea administrativ-teritorial
- maghiarii - ...........................................................................................
.................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
- saşii -..........................................................................................................................................
- secuii - .......................................................................................................................................
- românii - ...................................................................................................................................
c). Organizarea religioas
- religia oficial : .................................; religia românilor ( ....................) fiind religie tolerat .
d). Organizarea juridic
- a fost reglementat în secolul al XVI-lea, dup încheierea
r scoalei condus de Gheorghe Doja (1514), prin adoptarea
documentului intitulat Tripartitum-ul lui Werboczi - 1517
3). STATUTUL POLITIC AL ROMÂNILOR
- deşi românii reprezentau popula ia majoritar din Transilvania
ei au fost excluşi treptat din via a politic ;
- în 1366 diplomele emise de Ludovic de Anjou condi ionau calitatea de nobil de apartenen a la
religia catolic ;
- în plan local, românii şi-au men inut organizarea specific (adun ri locale conduse de cneji)
 FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI

Formarea statelor medievale româneşti extracarpatice s-a derulat într-un context extern
favorabil, a beneficiat de contribu ia românilor din Transilvania şi a adoptat voievodatul ca
form de organizare a statului.

ARA ROMÂNEASC
- s-a format ca stat medieval prin unirea cnezatelor şi voievodatelor de la sud de Carpa i,
atestate în documentul......................................................................................
...............................................................................................................................
- prima încercare de unificare a apar inut lui Litovoi în 1277, încercare
nereuşit deoarece în conflictul cu regalitatea maghiar Litovoi moare iar
fratele s u, B rbat, este luat prizonier.
- în jurul anului 1290, potrivit legendei, s-a desf şurat “desc lecatul” lui Negru-Vod din
F g raş.
- cel care a reuşit s unifice forma iunile politice prestatale de la sud de Carpa i a fost
Basarab I Întemeietorul (1310? -1352) – probabil un urmaş al voievodului Seneslau.
Statul creat de el s-a numit Valahia Nord-Dun rean iar capitala a fost stabilit la
Curtea de Argeş.
 ..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
........................................................................................................................................
 ..............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................

MOLDOVA
- s-a format ca stat medieval în secolul al XIV-lea, în urma unui dublu ...............………
 primul………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
 al doilea
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………

DOBROGEA
- s-a format ca stat medieval în secolul al XIV-lea, prin unificarea forma iunilor politice
prestatale ( .........................................................................…) în jurul rii Cavarnei.
- conduc tori: Balica (1346-1354), Dobrotici şi Ivanco.
- între anii 1388-1417 a fost integrat rii Rom neşti de c tre Mircea cel B trân.
 „ Mul imea nenum rat a vlahilor sus pe râpe a
aruncat s ge i asupra oastei regelui ,care se g sea
în fundul unei v i adânci,ce nici nu se putea numi
cale, ci mai curând un fel de corabie strâmb ,
unde din pricina înghesuielii cei mai sprinteni cai
şi ostaşi c deau din toate p r ile în lupt . C ci din
pricina urcuşului pr p stios din acea vale nu se
putea sui în contra vlahilor pe nici una din râpile
de pe amândou laturile drumului, nici nu puteau
merge înainte, nici nu aveau loc de fug , fiind
f cute acolo pris ci, ci erau cu totul prinşi ostaşii
regelui ca nişte peşti în vârşe ori mreje”
( Cronica pictat de la Viena)
Sarcini de lucru:

Studia i documentul de mai sus ( imagine şi text) şi r spunde i urm toarelor cerin e:
1. Ce moment important din istoria rii Româneşti este evocat de cronic ?
2. Ce tactic de lupt foloseşte domnul rii Româneşti?
3. Ce semnifica ie are biruin a domnului valah asupra regelui maghiar?
Titulatura lui Mircea cel B trân

„Eu, cel în Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos

iubitorul şi singur st pânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn, din mila lui
Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu st pânind şi domnind peste toat ara Ungro-
Vlahiei şi a p r ilor de peste mun i, înc şi c tre p r ile t t reşti şi Amlaşului şi
F g raşului, her eg şi domn al Banatului Severinului şi pe amândou p r ile pe
toat Podunavia, înc şi pân la Marea cea Mare şi st pânitor al cet ii
Dârstorului....”
Cronica veche a mân stirii Cozia - 1406

Sarcini de lucru:
 Comenta i textul de la doc.1, ar tând semnifica ia titulaturii;
 Pe baza documentului şi a h r ii, stabili i grani ele rii Româneşti în vremea lui Mircea
cel B trân.
Titulatura lui Roman I

„Marele singur st pânitor,din mila lui Dumnezeu domn,Io Roman Voievod, st pânind ara
Moldovei de la munte pân la mare[…]”
( Actul din 30 martie 1392)

Sarcini de lucru:
 Comenta i semnifica ia titulaturii avînd ca model comentariul lui Mircea;
 Cu precizarea c Roman I integreaz Moldovei sudul acesteia ( ara de Jos), ar ta i ce
în elege i prin partea subliniat a textului .

ORGANIZAREA ŞI CONSOLIDAREA POLITICO-INSTITU IONAL

 Dup constituirea statelor medievale se des vârşeşte organizarea intern prin consolidarea
institu iilor statului, în timpul domniilor lui Petru I Muşat, Roman I şi Alexandru cel Bun - în
Moldova, respectiv Nicolae Alexandru, Vladislav Vlaicu şi Mircea cel B trân în ara
Rom neasc .

Organizarea politic
a) Domnia :
......................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
............................................................................................................................................
b) Biserica :
......................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
c) Sfatul Domnesc :
......................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
d) Adunarea rii :
......................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
Organizarea administrativ-teritorial
.........................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
Organizarea militar
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Organizarea juridic
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
 FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI
ORIZONTAL: 1) Primul domn al rii Româneşti (1310?-1352), zis şi Întemeietorul. A pus
bazele statului medieval ara Româneasc . Numele s u este
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
legat şi de ob inerea independen ei rii Româneşti de sub
domina ia Ungariei în urma luptei de la Posada (1330). – 2
Cap de copil! 2) Imperiu care va îngloba Dobrogea în 3
grani ele sale dup anul 1417. Dobrogea a revenit în grani ele
statului român în anul 1878, în urma particip rii României la 4
R zboiul de Independen (1877-1878). – Biograf român 5
contemporan (Alexandru) 3) Gabriel Eduard. – Unele care se 6
îmboln vesc greu. 4) Termen folosit în vechile cronici
medievale pentru a desemna întemeierea rii Româneşti şi a 7
Moldovei. 5) Vergea de lemn, cu un vârf ascu it (de fier, os, 8
piatr ) la un cap t, iar la cel lalt cu dou aripioare înguste, 9
folosit în trecut ca proiectil de vân toare sau de lupt ,
aruncat dintr-un arc încordat (pl.). 6) A se isca. 7) Mioar . - 10
Tij de metal filetat şi prev zut cu floare la unul din capete,
care serveşte la asamblarea unor piese. 8) Nicolae Ionescu. – Sunetul tobei. – Perioad lung . 9) Stat
care şi-a impus domina ia asupra spa iului românesc în perioada de întemeiere a statelor medievale
româneşti. În ara Româneasc , domina ia acestui stat a fost eliminat de Basarab I în urma luptei de la
Posada (1330) iar în Moldova de c tre Bogdan. Independen a Moldovei a fost recunoscut de c tre acest
stat în anul 1365. Spre deosebire de Dragoş, Bogdan a eliminat domina ia acestui stat, motiv pentru care
el este considerat adev ratul întemeietor al Moldovei. – Dou be e. 10) Stat medieval românesc cuprins
între Dun re şi Marea Neagr , constituit la sfârşitul secolului al XIV-lea. Dup 1417, acest stat a intrat
sub st pânirea Imperiului Otoman.
VERTICAL: 1) Voievod din Maramureş care s-a r zvr tit împotriva regalit ii maghiare,
trecând la est de Carpa i în jurul anului 1359. Este considerat adev ratul întemeietor al statului medieval
Moldova deoarece, spre deosebire de Dragoş, nu a acceptat domina ia Ungariei. – Gol. 2)
Necredincioas . - Grupare func ional monovalent rezultat prin înlocuirea unui atom de hidrogen din
molecula amoniacului (chim.). 3) R sare soarele! – Popula ie de origine germanic , colonizat în
Transilvania de c tre regii Ungariei în scopul consolid rii st pânirii lor în aceast regiune. – Gabriel
Bethlen. 4) Prieten. – Grup de popula ii venite din Asia în secolul al XIII-lea. Au creat în estul rii
noastre statul Hanatul Hoardei de Aur. Dec derea puterii lor în secolul al XIV-lea a creat condi ii
favorabile pentru procesul de întemeiere a rii Româneşti şi Moldovei (sg.). 5) Unele care n-au mai
plecat. – Maşin de teren. 6) A declara nul. – Sat în Sibiu. 7) „ ... – Vod ”, voievod legendar din ara
F g raşului care, pe la 1290-1291, a coborât cu oamenii s i la sud de Carpa i. Cronicarii medievali îl
consider întemeietorul rii Româneşti. – Andreea Esca. 8) Nota maxim . – A doua not muzical . 9)
Cupru (simb.) – Avantaje. 10) Form de organizare str veche a popula iei autohtone daco-romane şi
apoi române. Prin unificarea acestor forma iuni, s-au format cnezatele şi voievodatele. Iar prin
unificarea acestora sub o autoritate central s-au constituit statele medievale româneşti extracarpatice
(sg.). - Centrul Moldovei Mici, marca de ap rare organizat la est de Carpa i de c tre regele maghiar
Ludovic I de Anjou în fruntea c reia l-a numit pe Dragoş. Aceast marc de ap rare a constiuit nucleul
statului medieval Moldova şi avea capitala la Baia.

DIC IONAR: ZUB, MIA, TAM, AMINO, SMIG

Bogdan I
 DRAGOŞ VODĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ORIZONTAL: 1) Statul medieval românesc la 2
întemeierea c ruia a contribuit şi Dragoş, voievod din
Maramureş. Legenda spune c Dragoş, aflat la vân toare, a 3
întâlnit un bour pe care l-a gonit cu câinii pân la est de 4
Carpa i, unde l-a ucis. Apoi Dragoş a f cut acolo un osp 5
împreun cu boierii s i şi, pl cându-i ara, a decis s se aşeze
aici. ara a fost numit dup Molda, c eaua care gonise 6
bourul şi murise apoi de oboseal iar locul unde a fost ucis 7
bourul a fost numit Boureni. – Sandu Marin. 2) Bucat 8
muzical . – A indica. 3) Moldova, statul medieval a c rui 9
întemiere este atribuit lui Dragoş de c tre cea mai veche
cronic moldoveneasc , „Letopise ul de când s-a întemeiat 10
ara Moldovei”, scris la curtea lui Ştefan cel Mare, se afl la
... de Mun ii Carpa i. – Steag (înv.). 4) Jum tate de nuc ! – Reşedin a voievodului Bogdan, centrul
unuia dintre cele şapte cnezate ale rii Maramureşului, pe care regele maghiar Ludovic I de Anjou o
doneaz urmaşilor lui Dragoş, în special lui Balc (nepotul lui Dragoş) pentru a-i r spl ti serviciile aduse
coroanei maghiare. Astfel, în anul 1365, regele Ungariei, prin dona ia pe care o face lui Balc, recunoaşte
insuccesul încerc rilor sale de a-l îndep rta pe Bogdan din Moldova. Acest document poate fi considerat
actul de naştere al statului medieval Moldova. 5) Mese de cult. – Sigl pentru „Societatea Financiar
Interna ional ”. 6) În 1359, la conducerea Moldovei a urmat fiul lui Sas şi nepotul lui Dragoş. Acesta a
fost înl turat de Bogdan, voievodul din Maramureş care se r zvr tise împotriva regalit ii maghiare şi a
trecut la est de Carpa i. Nepotul lui Dragoş a participat la expedi iile militare ale regelui maghiar
organizate împotriva lui Bogdan între anii 1359-1365 şi drept r splat pentru serviciile sale va primi
vechile moşii din Maramureş de inute de Bogdan. – Centrul Moldovei Mici, marca de ap rare
organizat în nordul Moldovei de c tre regele maghiar Ludovic I de Anjou în fruntea c reia l-a numit pe
Dragoş. 7) Întinse. – Cap de copil! – Num r prescurtat. 8) Bune de cusut. – P s ri r pitoare. 9)
Voievodat din nordul Transilvaniei de unde provin Dragoş şi Bogdan. Aceştia au trecut la est de Carpa i
dar statutul lor aici a fost diferit: Dragoş, spre deosebire de Bogdan, a acceptat domina ia maghiar . 10)
Scos din s rite. – Fiul lui Dragoş care a preluat conducerea Moldovei dup moartea tat lui (circa 1354);
potrivit cronicilor medievale, domnia lui a durat 4 ani.
VERTICAL: 1) Unitate teritorial politic şi militar , creat de Ungaria în nord-vestul Moldovei
pentru a st vili atacurile t tarilor. Aceast unitate teritorial s-a numit Moldova Mic şi în fruntea ei a
fost numit Dragoş care participase al turi de maghiari la luptele împotriva t tarilor. De aici a pornit
procesul de formare a Moldovei. – Universuri. 2) Aflate în cort! – Una care este de culoarea z pezii. –
Ars pe jum tate! 3) Ciocârlie (pop.). – Grup de popula ii venite din Asia la mijlocul secolului al XIII-
lea care a creat la est de spa iul românesc Hanatul Hoadei de Aur. Prezen a lor la est de Carpa i a
întârziat formarea statului medieval Moldova cu circa 100 de ani. Dragoş a participat la luptele pe care
maghiarii le-au organizat împotriva acestora între anii 1352-1353. 4) Termen
folosit în vechile cronici medievale pentru a desemna în temeierea rii
Româneşti de c tre Negru Vod din F g raş şi a Moldovei de c tre Dragoş şi
Bogdan, voievozi din Maramureş. Bogdan este considerat adev ratul
întemeietor al Moldovei deoarece el a ob inut independen a statului în timp
ce Dragoş a acceptat domina ia maghiar . 5) Otoman. – Emanuela alintat .
6) Începe vacan a! - Horia Erbaşu. – C utat la urm ! 7) Pr jite prea tare. –
Animalul urm rit de Dragoş pân la est de Carpa i. Dragoş Vod i-a pus pe
moldoveni s zugr veasc pe steagurile rii sale capul acestui animal. 8) A
al tura. – Cadavru. 9) A se odihni. – A da o form definitiv unui produs.
10) Deoarece Dragoş a acceptat domina ia acestora, istoricii îl consider
doar un desc lec tor, în timp ce Bogdan, care a eliminat suzeranitatea lor
este considerat adev ratul întemeietor al Moldovei.
DIC IONAR: STAG, SFI, LIE
 MIRCEA CEL B TRÂN (1386-1418)
ara Româneasc

BIOGRAFIE
......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

„Eu, cel în Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos

iubitorul şi singur st pânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn, din mila lui
Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu st pânind şi domnind peste toat ara Ungro-
Vlahiei şi a p r ilor de peste mun i, înc şi c tre p r ile t t reşti şi Amlaşului şi
F g raşului, her eg şi domn al Banatului Severinului şi pe amândou p r ile pe
toat Podunavia, înc şi pân la Marea cea Mare şi st pânitor al cet ii
Dârstorului....”
Cronica veche a mân stirii Cozia - 1406
Sarcini de lucru:
 Comenta i textul , ar tând semnifica ia titulaturii;
 Pe baza documentului şi a h r ii, stabili i grani ele rii Româneşti în vremea
lui Mircea cel B trân.
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………….
Politica intern Politica extern
- de inea în Transilvania Amlaşul, - 1389: particip la lupta antiotoman de la Kossovopolje
F g raşul şi Banatul de Severin (Câmpia Mierlei)
- se intitula „domn al rilor de peste - 10 oct. 1394/17 mai 1395: victoria de la Rovine
mun i” împotriva lui Baiazid
- a organizat Oastea cea Mare - 7 martie 1395 - tratatul încheiat cu Sigismund al
- bun administrator Ungariei împotriva otomanilor în vederea alung rii
- a înt rit sistemul de cet i de la acestora de la gurile Dun rii şi din Europa
Dun re - 1396: alia ii creştini sunt înfrân i la Nicopole de c tre
- a sporit bog iile rii otomani
- stabileşte dreg toriile - 1402: intervine în luptele pentru tron din Imperiul
Otoman, sus inând diferi i candida i, care îns nu au ajuns
la conducerea imperiului; acest fapt va duce la impunerea
în 1417 a unui tribut anual şi la pierderea Dobrogei
- 1418: moare/ înmormântat la Cozia
 ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432)
Moldova

BIOGRAFIE ...........................................................................................
...................................................................................................................
....................................................................................................................
...................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

“Acela care, cel dintâi a f cut s fie ştiut de str ini numele moldovenilor, pân
atunci pu in cunoscut”
Dimitrie Cantemir
Argumenta i opinia lui D. Cantemir, referitoare la domnitorul moldovean.
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................

Politica intern Politica extern

- prosperitate economic ; - 1402: încheie un tratat cu Vladislav Iagello (regele

- înt rirea statului; Poloniei), prin care accept suzeranitatea Poloniei,
-des vârşeşte organizarea tratat pe care îl reînnoieşte în 1404, 1407, 1411;
administrativ , financiar şi militar ; - 1410: sprijin Polonia în lupta împotriva
- consolidarea puterii şi a prestigiului cavalerilor teutoni şi a Ungariei de la Grunwald ;
s u; - 1412: Polonia şi Ungaria semneaz la Lublau un
- prima lege scris – „Zacon” – dup tratat antiotoman; la aceast ac iune era nevoit s
model bizantin; participe şi Moldova pentru c , în cazul unui refuz,
- bogat via cultural – activitatea lui ea avea s fie împ r it între cele dou mari puteri;
Grigore amblac (c lug r erudit trimis - în 1420 respinge, prin for e proprii, primul atac al
în Moldova, în 1401, de patriarhul din otomanilor asupra Moldovei, la Cetatea Alb ;
Constantinopol). - 1422: sprijin Polonia în lupta împotriva
cavalerilor teutoni la Marienburg (400 de c l re i,
conduşi de sp tarul Coman);
- 1432: moare/ înmormântat la Bistri a.
 IANCU DE HUNEDOARA (1441-1456)
Transilvania

BIOGRAFIE ...............................................................................................
........................................................................................................... ...........
........................................................................................................ ..............
.................................................................................................. ......... ..........
................................................................................................... ......... .........
.......................................................................................................................
....................................................................................................... ......... ......

„ Era pe-atunci un ostaş cu suflet mare, n scut în sânul unei nobile şi vestite familii de
peste mun i; se numea Iancu de Hunedoara şi era un om n scut pentru a purta armele
şi a sta în fruntea r zboaielor. Pe omul acesta ... dup cum stau m rturie faptele sale,
pronia cereasc l-a ales ca viitor ap r tor al regatului ...”
Ioan Thuroczi, Cronica
ungurilor

Men iona i ac iunile lui Iancu de Hunedoara, care eviden iaz partea subliniat a
textului.
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................

Politica intern Politica extern

- bun organizator, în domeniul
administra iei, al vie ii economice,
financiare, dar mai ales militare;
- acord un rol sporit cavaleriei ;
-a înzestrat infanteria cu arme de foc ;
- purta luptele pe terenul adversarului.
- în 1441 îi învinge pe otomani în Serbia;
- în 1442 este învins de otomani la Sântimbru (lâng
Alba-Iulia) dar îşi reface armata, şi cu sprijinul lui
Vlad Dracul, ob ine în septembrie 1442 victoria de
pe râul Ialomi a;
- 1443-1444: “campania cea lung ”, campanie
antiotoman sfârşit prin pacea încheiat cu sultanul
la Szeghed; pacea este favorabil creştinilor pentru
c turcii se oblig s înceteze orice confruntare timp
de 10 ani, sunt eliberate teritorii creştine. Pacea nu
este respectat datorit papei Felix V care trimite
flota vene ian spre Bosfor şi Dardanele;
- 10 noiembrie 1444: înfrângerea creştinilor la
Varna – regele Ungariei, Vladislav, moare în lupt ;
- 1448: lupta de la Kossovopolje este câştigat de
otomani în urma unei tr d ri;
- 1456: Victoria de la Belgrad contra lui Mahomed
al II-lea
- 1456: moare/ înmormântat la Alba Iulia
 VLAD EPEŞ (1448; 1456-1462;1476)
ara Româneasc

BIOGRAFIE................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

 „Art. I Sultanul consimte şi se îndatoreaz , pentru dânsul şi urmaşii s i, a proteja

Valahia şi a o ap ra în contra oric rui duşman, f r s cear altceva decât suprema ia
asupra suveranit ii stui principat, ai c rui voievozi vor pl ti Înaltei Por i un tribut de
zece mii bani roşii.
 Art. II Înalta Poart nu va avea nici un amestec în cârmuirea local a zisului principat
şi nu va fi iertat unui turc s mearg în Valahia f r o pricin binecuvântat .(…)
 Art. IV Voievozii vor fi aleşi de arhiepiscopi, de episcopi şi de boieri, şi alegerea va
fi recunoscut de Poart .
 Art. V Neamul român va avea slobod lucrare a legilor f cute de dânsul şi voievozii
vor avea dreptul de via şi de moarte asupra supuşilor lor (…)
 Art. X Niciunui otoman nu este iertat a lua cu dânsul unul sau mai multe slugi
n scute în Valahia ori de ce sex vor fi, şi nici o geamie musulman nu va fi niciodat
în nicio parte a p mântului român.
Capitula ia încheiat între Vlad epeş şi Mahomed II
Stabili i principalele prevederi ale documentului
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
....................

Politica intern Politica extern

- program antiboieresc - înt rirea - 1461-1462: elibereaz Giurgiul în timpul campaniei
institu iilor centrale; de la sud de Dun re;
- protejarea comer ului intern; - 16/17 iunie 1462: atacul de noapte de la
- reorganizarea armatei; instituie o Târgovişte întreprins împotriva otomanilor;
gard personal format din - boierii, fiind nemul umi i de politica domnului au
mercenari; trecut de partea lui Radu cel Frumos (pretendent la
- în timpul domniei sale este atestat tronul rii), iar în urma unei scrisori false adresate
oraşul Bucureşti; regelui Ungariei, Matei Corvin, domnul a fost
- renumit pentru pedepsele pe care le încarcerat la Buda pân în anul 1476
aplica duşmanilor; - eliberat la cererea lui Ştefan cel Mare, domnul
redobândeşte tronul, dar dup 2 luni este ucis de
c tre boieri
- 1476: moare/ este decapitat, iar capul dus la
Constantinopol
 ŞTEFAN CEL MARE (1457-1504)
Moldova

BIOGRAFIE .....................................................................................................
..........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
............................................................................................................................

„Fost-au acestu Ştefan-vod om nu mare de statu, mânios şi degrab v rs toriu

de sânge nevinovat; de multe ori la ospe e omoriea f r jude u. Amintrilea era
om întreg la fire, neleaneşu şi lucrul s u îl ştia a-l acoperi şi unde nu gândiai
acolo îl aflai. La lucruri de r zboaie meşter, unde era nevoie însuşi se v rea ca
v zându-l ai s i, s nu s înd r pteze şi pentru aceia raru r zboiu nu biruia, şi
unde biruia al ii nu perdea n dejdea, c ştiindu-s c zut jos, s r dica deasupra
biruitorilor.”
Grigore Ureche – Letopise ul rii
Moldovei
Stabili i, pe baza sursei, calit ile şi defectele domnitorului Moldovei
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................

Politica intern Politica extern

- înt reşte puterea central ;
- reconstituie domeniul domnesc şi
limiteaz acumularea p mânturilor de
c tre boieri;
- a înt rit Sfatul Domnesc;
- organizeaz oastea rii;
- stimuleaz comer ul prin acordarea de
privilegii comerciale negustorilor
braşoveni;
- renumit pentru actele sale ctitoriceşti,
fapt pentru care a fost numit „cel
Sfânt”.
- 1462: atac Chilia pe care o cucereşte abia în 1465;
- 1467 – victoria de la Baia împotriva Ungariei;
- 1469 – victoria de la Lipnic împotriva t tarilor;
- 1473: întreprinde o incursiune în ara Româneasc
împotriva lui Radu cel Frumos, pe care îl înfrânge;
- 10 ianuarie 1475: ob ine la Vaslui o victorie
important împotriva otomanilor conduşi de Soliman
paşa;
- 12 iulie 1475: încheie un tratat de alian antiotoman
cu Matei Corvin, regele Ungariei;
- iulie 1476: victoria otomanilor la R zboieni
- 1484: otomanii cuceresc Chilia şi Cetatea Alb
- 1485: domnul depune la Colomeea un omagiu de
vasalitate regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea
- 1487 încheie pace cu Imperiul Otoman; pl teşte din
nou tribut;
- 1489: înt reşte alian a cu Ungaria, ini iat în 1475;
- 1497: la Codrii Cozminului înfrânge oastea lui Ioan
Albert, regele Poloniei;
- 1499: este recunoscut independen a Moldovei de c tre
Polonia şi Ungaria prin tratatul de la Hârl u;
- 1504: moare/ înmormântat la Putna
 MIHAI VITEAZUL (1593-1601)
ara Româneasc

BIOGRAFIE ...................................................... ........... ........... ........

........................................................................................ ........... .........
.............................................................................................................
...................................................................... ........... ........... ..............
......................................................................................... ........... .......
............................................................................................ ................

“ Mihai e, înainte de toate, un ostaş, în cel mai deplin şi mai frumos în eles al cuvântului. Nu un
ostaş de prad , cum erau atâ ia pe vremea lui, cum era rivalul şi ucigaşul lui de mai târziu
Basta: mâinile lui s-au p tat de sânge numai în lupt cinstit .
De la 1600, niciun român n-a mai putut gândi unirea f r uriaşa lui personalitate, f r
paloşul sau securea lui ridicat spre cerul drept ii, f r chipul lui, de curat şi des vârşit
poezie tragic ”
Nicolae Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul
Argumenta i importan a ac iunilor desf şurate de Mihai, pentru realizarea statului
român modern.
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................

“Creştinii abia 16 000, departe de a se putea asem na cu numeroasa oştire a p gânilor se

v d constrânşi a se retrage(...) era momentul când se cerea neap rat o mişcare eroic , o
fapt m rea care s cutremure inimile p gânilor şi s înal e pe cele ale creştinilor.Atunci
m rinimosul Ion Mihai , invocând ajutorul mântuitorului, apuc în mân o secure militar ,
se arunc singur în şirul duşmanilor, loveşte în piept pe unul din c pitanii turci, taie în
buc i pe altul , şi dup o lupt de erou se întoarce la ai s i neatins(...). În aceast ame eal
a fugei turceşti, Sinan paşa în fruntea taberei cade de pe podul Neajlovului, îi sar doi din i,
şi se crede ferice putându-şi sc pa via a”
cronicarul Balthazar Walther din Silezia
Stabili i ac iunea desf şurat de Mihai, în urma c reia soarta b t liei a fost schimbat ,
selectând dou informa ii aflate în rela ie cauz -efect.
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
 Politica intern
- a fost numit ban al Craiovei;
- bun organizator al rii;
- înt reşte statul;
- prosperitate economic – a sprijinit
boierimea;
- „legarea de glie” a ranilor – 1595
– m sur prin care îşi atrage sprijinul
boierimii
Politica extern
- ader la Liga Sfânt (coali ie antiotoman ini iat de
Imperiul Habsburgic, din care mai f ceau parte Spania,
Statul papal, Vene ia şi ducatele italiene Mantua, Ferrara
şi Toscana)
- 20 mai 1595: semneaz la Alba Iulia un tratat cu
Sigismund Bathory, regele Ungariei, prin care puterea
domnului este limitat
- 23 august 1595: la C lug reni, Mihai ob ine o victorie
semnificativ împotriva lui Sinan paşa, fapt care asigur
independen a rii (aceasta va fi recunoscut în 1597 de
otomani, în urma unui tratat de pace);
- în 1598 încheie tratatul cu habsburgii;
- 28 oct. 1599: victoria de la Şelimb r îi ofer ocazia
domnului de a începe politica de întregire a teritoriilor
româneşti; la 1 nov. 1599, intr în Alba Iulia
- mai 1600: ocup Moldova (f r lupt ) realizând astfel
prima unire a rilor Române
- în urma nemul umirilor, Mihai va pierde teritoriile
cucerite Transilvania - înfrângerea de la Mir sl u: 18
sept. 1600;
- victoria de la Gur sl u - 3 august 1601- şansa
refacerii unirii;
- august 1601: moare/ este ucis la Câmpia Turzii

DIC IONAR
Autonomie = drept al unui stat (regiune) de a se administra dup legile proprii în
cadrul unui regim de domina ie instaurat de o alt putere;
Capitula ii = conven ii încheiate de rile Române cu Imperiul Otoman ce
cuprindeau privilegii recunoscute acestora în schimbul unor obliga ii diverse;
Cruciad = expedi ie militar ini iat de Biserica Catolic şi organizat cu ajutorul
unor state medievale creştine împotriva otomanilor (musulmanilor),
ereticilor etc.;
Liga Sfânt = coali ie antiotoman format din Imperiul Habsburgic, Statul Papal,
Spania, ducatele italiene Parma, Modena, Ferrara, Toscana, la care au
aderat Transilvania, Moldova şi ara Româneasc (sfârşitul secolului al
XVI-lea);
Regim tributar = sistem de raport al rilor Române cu Imperiul Otoman prin care îşi
r scump rau pacea prin tribut, men inându-şi structurile politice
independente în raport cu Poarta, dar obligându-se s nu întreprind
ac iuni ostile împotriva sa;
Regim vasalic = form de dependen politic specific dreptului feudal în care statul
dependent (vasal) se obliga s fie loial statului suzeran şi s -i dea
ajutor militar şi o contribu ie b neasc ;
Suzeranitate = control exercitat de un stat asupra altuia, lipsit de independen , dar
care-şi p streaz autonomia;
Tribut = dare, obliga ie (perceput de obicei în bani) pl tit de un stat vasal statului
suveran;
Vasalitate = situa ie de dependen politic a unui stat fa de altul mai puternic, cu
p strarea autonomiei
 MIRCEA CEL BĂTRÂN (1386-1418)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ORIZONTAL: 1) Oraş din Transilvania unde, la 7 2

martie 1395, Mircea a încheiat un tratat antiotoman cu regele 3
maghiar Sigismund de Luxemburg.– Aproximativ. 2) 4
M n stire ctitorit de Mircea cel B trân în anii 1387-1388.
Aici se afl portretul şi mormântul domnului muntean. – Golf 5
în Malaysia. 3) Fiul lui Vlad Dracul, fiul nelegitim al lui 6
Mircea cel B trân. Nepotul lui Mircea cel B trân a fost domn 7
al rii Româneşti în trei rânduri: 1448, 1456-1462, 1476 (2
cuv.). 4) Îmi apar ine. – Sal mare. 5) 1386, când Mircea cel 8
B trân preia tronul rii Româneşti. – Tact. 6) Mamifer 9
carnivor de talie mic , având corpul alungit şi sub ire, picioare 10
scurte şi blan brun vara şi alb iarna. – Asia! 7) Tat l lui
Mircea cel B trân, domn în ara Româneasc între anii 1377-1383. Mircea cel B trân a preluat tronul
dup domnia fratelui s u Dan (1383-1386). – În sârm ! 8) Cap mare! – În arin! – Localitate în
Etiopia. 9) Poetul nostru na ional care, în poezia „Scrisoarea III” descrie lupta de la Rovine dintre
Mircea cel B trân şi sultanul Baiazid I Fulgerul (Mihai). 10) Apoi. – Capitala rii Româneşti în timpul
lui Mircea cel B trân; a fost capitala rii Româneşti pân la începutul secolului al XV-lea. În 1359,
domnul Nicolae Alexandru a întemeiat aici Mitropolia rii Româneşti.
VERTICAL: 1) Bec! – Fiul lui Baiazid I care a urmat pe tronul Imperiului Otoman în anul 1413
dup luptele purtate între urmaşii sultanului luat prizonier (Musa şi Mustafa sunt al i doi fii pretenden i
la tron). Însc unarea acestuia (1413) şi detronarea lui Musa, pretendentul ajutat de Mircea, a însemnat o
grea lovitur pentru acesta din urm . Izolat şi p r sit de celelalte state creştine, Mircea cel B trân a fost
obligat s pl teasc tribut Imperiului Otoman, r scump rând astfel pacea rii Româneşti. 2)
Denumirea locului în care Mircea cel B trân a ob inut o str lucit victorie împotriva turcilor conduşi de
sultanul Baiazid I Fulgerul în anul 1395. – În acest moment (pop.). 3) Localitate în S.U.A. – Radu
Rosetti. – Primele ipoteze! 4) Localitate în India. – Celebru sit egiptean situat pe partea de est a Nilului.
5) Localitate japonez . – Gen de insecte. 6) Veche cetate a rii Româneşti, aflat la confluen a Oltului
cu Dun rea. A fost ref cut de Mircea cel B trân. Dup victoria turcilor de la Nicopole (1396), Baiazid
a ocupat-o, l sând aici un dreg tor turc. În 1397, Mircea o redobândeşte, pentru ca, în 1417, sultanul
Mahomed I s o recucereasc . A fost restituit rii Româneşti în 1829. – Sub c l re . 7) Prenume
feminin.- Abreviere pentru Automobil Club Român. 8) Partea extrem a unui lucru. – Poet şi cânt re la
popoarele din Caucaz. 9) Fire. – So ia lui Mircea cel B trân care era o var primar de-a sa, motiv
pentru care domnul a cerut acordul arhiepiscopului de Ohrida şi a Patriarhului din Constantinopol. 10)
Unul dintre fiii sultanului Baiazid I Fulgerul pe care Mircea cel B trân l-a sus inut pentru a ocupa tronul
Imperiului Otoman. – Vechi ducat românesc din Transilvania, situat la vest de Sibiu care, al turi de
ducatul F g raşului, a fost de inut de domnii rii Româneşti din secolele XIV – XV, inclusiv de c tre
Mircea cel B trân.

DIC IONAR: DATU, ASAL, AZLE, SIA, AMARNA, OADA, IDIE,

ACR, AŞUG

Mircea cel B trân şi fiul s u Mihail – pictur de la M n stirea Cozia

 SPAŢIUL ROMÂNESC ÎN EVUL MEDIU
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ORIZONTAL: 1) Imperiu care, la sfârşitul secolului al 2
XIV-lea a ajuns cu st pânirea la Dun re. În secolele XIV-XVI,
3
separat sau împreun cu alte state creştine, rile Române au
luptat împotriva acestui imperiu, ob inând victorii 4
str lucitoare. – Locuitori de origine german coloniza i de 5
Ungaria în Transilvania în scopul consolid rii st pânirii lor în 6
regiune (sg.). 2) Întemeietorul rii Româneşti. El a unificat
7
voievodatele din dreapta şi din stânga Oltului, punând bazele
statului medieval ara Româneasc . În noiembrie 1330 a 8
învins la Posada pe regele maghiar Carol Robert de Anjou, 9
ob inând astfel independen a rii Româneşti. – În ciur! 3) 10
Sete! – În arin! – Abreviere pentru „Anul interna ional al
Soarelui calm” (1964-1965). 4) Oraş atestat documentar din timpul domniei lui Mircea cel B trân. A
fost capitala rii Româneşti, cu întreruperi, pân la începutul secolului al XVIII-lea. 5) Personaje
principale din c r i. – A sta întins. 6) Localitate în Rusia. – Zoe Alecu. 7) Anotimpul în care s-a
desf şurat lupta de la Vaslui-Podul Înalt dintre Ştefan cel Mare şi turcii conduşi de Soliman Paşa (pl.). –
Ilie Armeanu. 8) În hain ! – es tur uniform colorat . 9) Dar de logodn . – Deschis la intrare. 10) Cel
mai bun. – Stat cu care Moldova lui Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare a între inut rela ii foarte bune.
Spre sfârşitul domniei lui Ştefan cel Mare, noul rege al acestui stat, Ioan Albert, dorind s pun pe
tronul Moldovei pe unul dintre
fra ii s i, organizeaz o expedi ie împotriva lui Ştefan cel Mare, dar a fost învins în lupta de la Codrii
Cosminului (1497).
VERTICAL: 1) Form de organizare social specific Evului Mediu românesc, caracterizat
prin împletirea propriet ii private asupra casei, gr dinii şi lotului aferent fiec rei familii cu proprietatea
comun asupra fâne elor, p durilor şi iazurilor. – Centrul Moldovei Mici, marc de ap rare creat de
Ungaria în nord-estul Moldovei pentru a st vili atacurile t tarilor. În fruntea acestei m rci de ap rare a
fost numit Dragoş, voievod din Maramureş, care participase al turi de maghiari la luptele împotriva
t tarilor. De aici a pornit procesul de constituire a statului medieval Moldova. 2) Grup de popula ii
venite din Asia în secolul al XIII-lea care au creat în r s ritul teritoriului românesc statul Hanatul
Hoardei de Aur. Şi-au exercitat domina ia şi asupra teritoriului românesc de la est şi de la sud de Mun ii
Carpa i. – Individ. 3) Ros de câine. - Denumirea locului în care Mircea cel B trân a ob inut o str lucit
victorie împotriva turcilor conduşi de sultanul Baiazid I Fulgerul în anul 1395. 4) Latur . – Laura Papu.
5) Munte în Italia. – Pr jit prea tare. 6) Nadia Arhire. – Vasile Zilieru. – Localitate în S.U.A. 7) Sultan
turc (1389-1402) înfrânt de domnul rii Româneşti Mircea cel B trân în lupta de la Rovine în anul
1395. A fost denumit Fulgerul. 8) A provoca. – Lac în Sco ia. 9) Acestea ( pop.). – Capitala statului
medieval Moldova începând din anul 1564. 10) Capitala statului medieval Moldova din 1380 timpul
domniei lui Petru Muşat şi pân la 1564, în timpul domniei lui Alexandru L puşneanu. – Adina
Andronic.
DIC IONAR: AISC, IVNA, AIN, ARIO, NAIL, EUN

Armata otoman izgonit de la C lug reni (Theodor Aman)

 BĂTĂLIILE ROMÂNILOR
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ORIZONTAL: 1) Locul unde Basarab I, domnul rii 2

Româneşti, a ob inut o splendid biruin asupra regelui 3
maghiar Carol Robert de Anjou (9-12 noiembrie 1330). 4
Victoria a afirmat independen a rii Româneşti de sub 5
suzeranitatea Ungariei. - Sigl pentru „Comenduirea
garnizoanei Bucureşti”. 2) Mul ime de oameni. – Cetate 6
turceasc . 3) Etcetera. – Locul ales de Ştefan cel Mare şi Sfânt, 7
pentru confruntarea cu turcii (10 ianuarie 1475), care prezenta 8
o serie de avantaje. Înspre sud, valea Bârladului este m rginit 9
de în l imi, acoperite în acea vreme cu p duri întinse, care
10
l sau între ele un culoar larg de circa 2-3 km, cu totul
insuficient pentru ca inamicul s -şi poat desf şura for ele. Drumul pe care urma s înainteze inamicul
trecea peste un pod de lemn ridicat peste un afluent al Bârladului. Mlaştina avea s stânjeneasc
înaintarea otomanilor. Aici s-a desf şurat una dintre cele mai mari b t lii din istoria medieval a
Moldovei, între oastea moldovenilor şi armata condus de Soliman-paşa, care a fost nimicit . 4)
Inventator român, pioner al avia iei (Traian). – A sc dea din greutate. 5) Nadia Zilieru. – În pocal! –
Gelu Gr mad . 6) Deal în apropiere de Vaslui. 7) Loc situat în defileul Por ile de Fier ale Transilvaniei
unde au avut loc trei b t lii între daci şi romani. De exemplu, în anul 87, Decebal ob ine o victorie
împotriva armatei romane, dar în anul urm tor este învins. În anul 101, Decebal va suferi aici o nou
înfrângere în fa a romanilor conduşi de împ ratul Traian. – B rbat din Moscova. 8) Locul confrunt rii
dintre crucia ii europeni şi Imperiul Otoman în anul 1396. Localitatea este situat la sud de Dun re, pe
teritoriul Bulgariei, în dreptul localit ii româneşti Turnu M gurele. La aceast lupt a participat şi
Mircea cel B trân, domnul rii Româneşti (1386-1418). 9) Localitate pe litoralul M rii Negre, ast zi în
Bulgaria, unde s-a desf şurat lupta dintre regele Ungariei, Vladislav, şi turci. Lupta a avut loc pe data
de 10 noiembrie 1444 şi s-a încheiat cu victoria turcilor. La aceast campanie a participat şi Iancu de
Hunedoara, voievodul Transilvaniei şi Vlad Dracul, domnul rii Româneşti. – Sport în ap . 10) P s ri
r pitoare. – Loc în care s-a desf şurat confruntarea dintre Mircea cel B trân şi sultanul Baiazid.
Denumirea înseamn „loc ml ştinos” şi este situat, probabil, între localit ile Turnu şi Argeş.
VERTICAL: 1) Localitate în Bulgaria, unde, în anul 1877, trupele ruso-române au ob inut o
mare victorie împotriva turcilor conduşi de Osman-paşa. – Oleaginoase din Etiopia. 2) Localitate în
Bac u unde, în vara anului 1917, românii au ob inut o str lucit victorie împotriva trupelor austro-
ungare. – Regin a Egiptului antic. 3) Locul b t liei dintre Ştefan cel Mare şi domnul rii Româneşti,
Radu cel Frumos, în anul 1471. Locul este situat la sud de hotarul Moldovei cu ara Româneasc , un
afluent al Siretului, între Focşani şi Râmnicu S rat. – Sfin i. 4) Andreea T nase. – În naos! – Cap de
ponei! 5) Davidson (abreviere în ştiin ele naturale).- Înc l minte pentru schi. 6) Strugure (reg.) – În
neon! 7) Sigl pentru „Rastriya Sambad Samiti”, agen ie de pres din Nepal. – Referitor la Livi, popor
fino-ugrian stabilit pe coasta Curlandei. 8) Locul de la confluen a Neajlovului cu Câlniştea, unde, la 23
august 1595, oastea condus de Mihai Viteazul a ob inut o r sun toare victorie împotriva turcilor
conduşi de Sinan-paşa. În amintirea b t liei au fost ridicate o cruce impun toare pe locul luptei şi un
monument pe dealul din apropiere. 9) Veche cetate româneasc pe malul stâng al Dun rii, aflat sub
st pânire otoman în secolul al XVI-lea. Aici, în anul 1595, oastea lui Mihai Viteazul a ob inut o alt
victorie împotriva turcilor conduşi de Sinan-paşa. – În cont! 10) Localitate unde, în 1467, Ştefan cel
Mare l-a învins pe regele maghiar Matei Corvin care organizase o expedi ie împotriva Moldovei cu
inten ia ocup rii rii şi schimb rii domnitorului. Matei Corvin a fost r nit şi cu mare greutate a reuşit s
revin în Transilvania. – Porti e.

DIC IONAR: CGB, RAIA, VUIA, OCA, PAIU, NUG, TIAA, PON, DAV, AUA, RSS, LIV
 VLAD ŢEPEŞ - (1448; 1456-1462; 1476)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ORIZONTAL: 1) „... al II-lea, sultanul care a condus
personal expedi ia din anul 1462 împotriva lui Vlad epeş, 2
care, având doar 20 000 de oşteni, dup lupte de h r uire, 3
întreprinde un atac de noapte asupra taberei otomane (16-17 4
iunie 1462), în apropiere de Târgovişte. Vlad epeş a p truns
în tab ra otoman , provocând mare panic . Sultanul nu a 5
putut angaja o lupt decisiv cu Vlad epeş. – Ciolan. 2) În 6
liman! – Interzis . 3) „ ... cel Frumos”, fratele lui Vlad epeş,
7
adus de sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul pentru a
ocupa tronul rii Româneşti. Dup atacul de noapte de la 8
Târgovişte (16-17 iunie 1462), o parte din boierii rii l-a 9
p r sit pe Vlad epeş, trecând de partea fratelui s u. –
Entuziasm înfl c rat. 4) Crina N stase. – În oraş! - 10
Aproximativ. 5) „ ... de Hunedoara”, voievod al Transilvaniei (1441-1456) care l-a impus pe Vlad epeş
pe tronul rii Româneşti în anul 1456. – Andrei Mureşanu. 6) Ascu it. – A doua so ie a lui Vlad epeş,
o verişoar de-a regelui maghiar Matei Corvin care i-a n scut un fiu, viitorul domn Mihnea I cel R u. 7)
Ieşit din baie. – Localitate în Fran a. 8) Specie de peşte. – Abreviere pentru Est-Sud-Est. 9) A se uni. –
S rb toarea când creştinii s rb toresc Învierea lui Iisus . 10) Oraş a c rui atestare documentar dateaz
din timpul domniei lui Vlad epeş care a construit aici o curte domneasc .
VERTICAL: 1) „ ... cel B trân”, domn al rii Româneşti (1386-1418), bunicul lui Vlad epeş.
Acesta din urm era fiul lui Vlad Dracul, fiu nelegitim al marelui domn, dar recunoscut de mic de c tre
acesta. – Numele indigen al vechilor boşimani. 2) Pictor român care a realizat un tablou dedicat atacului
de noapte de la Târgovişte (Theodor). - Pereche. 3) Urât. – Din Iudeea. 4) Opus frumosului. – „Mihnea
cel ...”, numele sub care este cunoscut unul dintre fiii lui Vlad epeş, ajuns domn al rii Româneşti
între anii 1508-1510. 5) Cap de mort! – 1476, când moare Vlad epeş. – În naos! 6) General german. –
Cincisprezece. 7) Porecla sub care este cunoscut Vlad epeş de c tre turiştii str ini, în special
americani. Aceast asociere se datoreaz interferen ei unor fapte istorice reale legate de domnia lui Vlad
epeş şi romanul de fic iune cu acest nume, publicat în 1897, avându-l ca autor pe scriitorul irlandez
Bram Stoker. – Campion. 8) Fir de urzeal . – Cinstit. 9) Principalul obiectiv al politicii externe
promovat de Vlad epeş a fost lupta împotriva acestor migratori veni i din Asia. – A cunoaşte. 10)
Locuitori germanici din Transilvania, coloniza i aici de Ungaria. Ei au pus în circula ie în Europa de
Vest „Povestirile germane” care au deformat
imaginea lui Vlad epeş care era caracterizat
ca un monstru ce bea sânge de om şi un mare
amator de cruzimi. Aceste povestiri aveau
rolul de a-l denigra pe domnitorul muntean
(sg.). – „ ... Corvin”, rege al Ungariei şi fiul lui
Iancu de Hunedoara care l-a arestat pe Vlad
epeş în anul 1462 şi l-a inut închis timp de
14 ani, fiind eliberat în 1476 la interven ia lui
Ştefan cel Mare. Pentru a justifica neangajarea
sa în lupta antiotoman , regele Ungariei l-a
acuzat pe Vlad epeş c trecuse de partea
turcilor.

DIC IONAR: IMA, ANAN, ESE, SAB, EPP

 IANCU DE HUNEDOARA (1441-1456)

ORIZONTAL: 1) Denumire dat familiei lui Iancu de Huneadoara,

pornind de la blazonul nobiliar care avea ca emblem un corb purtând în
cioc un inel. 2) Iancu de Hunedoara a murit de cium la 11 august 1456, în
tab ra de la Zemun, la câteva zile dup ob inerea victoriei de la Belgrad
împotriva turcilor conduşi de sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul. Iancu
de Hunedoara a fost înmormântat în Catedrala Catolic din acest oraş,
reşedin a principilor transilv neni. Pe epitaful de pe mormântul s u scrie:
„S-a stins lumina lumii” (2 cuv.) 3) Sub c l re . – Crustacee. – Traian
B sescu. 4) A domni. – Unitate divizionar monetar chinez . 5) Teodora
Albu. – „... de Severin”, demnitate încredin at lui Iancu de Hunedoara în
anul 1438 de c tre regele maghiar Albert de Habsburg, datorit calit ilor sale personale. 6) Comun în
Fran a. – Sclav. – Elena Dud u. 7) Are gustul pelinului. – Andreea de la PRO TV. 8) „ ... epeş”,
domnul pe care Iancu de Hunedoara l-a impus pe tronul rii Româneşti în anul 1456, înainte de
confruntarea de la Belgrad. – Nepieritor. 9) Castelul şi domeniul primit în anul 1409 de tat l lui Iancu
de Hunedoara, anume Voicu Românul, un cneaz din ara Româneasc , pentru meritele sale militare, de
la regele maghiar Sigismund de Luxemburg. Domeniul avea 32 de sate, mine de sare, argint etc. 10)
Bijuterie care se reg seşte pe blazonul familiei lui Iancu de Hunedoara. Potrivit legendei, aceast
bijuterie fusese primit de Voicu, tat l voievodului transilv nean, de la regele maghiar, ca o r splat
pentru serviciile sale militare. – Moşul care vine pe la gene.
VERTICAL: 1) „.... Huniazilor” sau „ .... Corvinilor”, 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ridicat de Iancu de Hunedoara. Edificiul este situat în 2
Hunedoara, pe Valea Cernei, la poalele Mun ilor Poaiana
3
Rusc i. A fost ridicat în secolul al XV-lea, pe locul unui vechi
castru roman. Turiştii pot admira aici Sala cavalerilor (sala 4
mare de recep ii), Turnul buzduganelor, Bastionul alb (depozit 5
de bucate), Sala Dietei (neart.). – Abreviere pentru „Very High
6
Frequency”. 2) Lucr tor în lut. – Munte în Argeş. 3) Radu
Buzescu. – Principalul obiectiv al politicii externe a lui Iancu 7
de Hunedoara a fost lupta împotriva acestor migratori veni i 8
din Asia în secolul al XIII-lea. Iancu de Hunedoara i-a învins
în luptele de la Sântimbru, lâng Alba Iulia (1442), Ialomi a 9
(1442), Belgrad (1456). 4) Localitate pe litoralul M rii Negre 10
(ast zi în Bulgaria), unde, la 10 noiembrie 1444, s-a desf şurat
lupta dintre crucia ii conduşi de Iancu de Hunedoara şi otomani. Crucia ii, inferiori otomanilor din punct
de vedere numeric, au fost învinşi. Însuşi, Vladislav, regele Ungariei, a c zut pe câmpul de lupt iar, în
anul 1446, Iancu de Hunedoara a fost ales guvernator al Ungariei (1446-1453). – Localitate în Canada.
5) Limb vorbit în ins. Malaita (arh. Solomon). – Radu Rosetti. – Cap de demon! 6) Pom fructifer. –
Boa f r coad ! – Zeul vântului la greci. 7) So ia lui Iancu de Hunedoara, o prin es din Ungaria, care i-
a d ruit 2 urmaşi: Ladislau (n scut în anul 1431) şi Matei (n scut în 1443). Cel de-al doilea fiu a ajuns
rege al Ungariei sub numele de Matei Corvin. 8) Not muzical . – În untru. – Gr dini acoperite. 9)
Voicu Românul pentru Iancu de Hunedoara. – Privit la televizor. 10) „ ... al II-lea”, tat l lui Ştefan cel
Mare, pe care Iancu l-a impus pe tronul Moldovei în anul 1449. Acest domn moldovean recunoştea cu
privire la Iancu de Hunedoara: „ ara domniei mele şi ara domniei tale s fie una singur .”

DIC IONAR: ŞIAO, LLO, ESCA, VHF, LALU, ADEN, IIAA, EOL
 ŞTEFAN CEL MARE (1457-1504)

ORIZONTAL: 1) Locul ales de Ştefan cel Mare pentru confruntarea cu turcii (10 ianuarie
1475), deoarece prezenta anumite avantaje. – În acest moment
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
(pop.). 2) Inim de baron! – „ ... al II-lea”, domn în Moldova
(1449-1551) şi tat l lui Ştefan cel Mare. A fost ucis din 2
ordinul lui Petru Aron, fratele s u vitreg. 3) Care este de 3
culoarea florii de liliac. – Merge în centru! 4) Anotimpul în 4
care s-a desf şurat lupta de la Vaslui-Podul Înalt, cea mai mare
biruin româneasc asupra otomanilor. – Scoase de ciur! 5) 5
Important institu ie medieval în cadrul c reia, Ştefan cel 6
Mare a pus pre mare pe for ele sociale largi, în special ranii 7
liberi (r zeşi), apoi pe boierimea mic , or şenii. – Scoase din
8
moare! 6) Insula celebrei magiciene Circe (mit.). – „ ....
epeş”, domn în ara Româneasc care l-a sprijinit pe Ştefan 9
cel Mare s ocupe tronul Moldovei în anul 1457. Ulterior, în 10
anul 1476, la interven ia lui Ştefan cel Mare pe lâng regele
maghiar Matei Corvin, fostul domn muntean a fost eliberat şi reînsc unat în ara Româneasc pentru o
scurt perioad de timp. 7) Pe corpul oilor. – Localitate unde, în 1467, Ştefan cel Mare l-a învins pe
regele maghiar Matei Corvin care organizase o expedi ie împotriva Moldovei cu inten ia ocup rii rii şi
schimb rii domnitorului. 8) Bianca Zugravu. – Dreseaz animale la circ (pl.). 9) Atmosfer . – Ştefan cel
Mare a continuat politica economic ini iat de Alexandru cel Bun, domn în Moldova între anii 1400-
1432, acordând privilegii comerciale negustorilor din Liov (oraş polonez) şi din acest oraş
transilv nean. 10) Dinastia din Moldova secolelor XIV-XVI, din care f cea parte şi Ştefan cel Mare. În
schimb, mama sa, Maria Oltea, era din neamul Basarabilor, dinastia rii Româneşti. – Individ.
VERTICAL: 1) Locul b t liei de la R zboieni (26 iulie 1476), nume dat dup oasele albe ale
celor r maşi pe câmpul de lupt . În ciuda acestei înfrângeri, cet ile Moldovei au rezistat iar turcii
conduşi de Mahomed al II-lea s-au retras f r s -şi ating scopurile (2 cuv.). 2) Centru marin! –
Balustrad . 3) Paşa pe care sultanul Mahomed al II-lea l-a trimis împotriva Moldovei în anul 1475 şi a
fost învins în lupta de la Podul Înalt-Vaslui. – În prun! 4) Tria! – În lad ! 5) În şub ! – Sigl pentru
„Radioteleviziune”. – Fort rea în Algeria. 6) Rege al Poloniei (1492-1501) care, în 1497, a invadat
Moldova, urm rind s -l înl ture pe Ştefan cel Mare şi s acorde conducerea rii unui membru al
familiei sale. Dar a fost învins de Ştefan cel Mare în lupta de la Codrii Cosminului din 1497 (2 cuv.) 7)
Localitate în Norvegia. 8) Localitate în Fran a. – Resping tori. 9) Numele celei de-a doua şi a treia so ii
a lui Ştefan cel Mare. Prima so ie era din Mangop, un stat greco-genovez din zona nordic a M rii
Negre, era o principes din neamul împ ra ilor bizantini. A doua so ie cu acest nume era fiica
duşmanului s u, Radu cel Frumos, domnul rii Româneşti. Dup
înfrângerea lui Radu cel Frumos din 1473, Ştefan cel Mare le-a luat
prizoniere pe so ia şi pe fiica acestuia, care atunci era doar o copil .
Ştefan cel Mare s-a îndr gostit de fiica lui Radu cel Frumos înainte de
moartea celei de-a doua so ii. Sub acest nume s-a c lug rit şi mama lui
Ştefan cel Mare, Doamna Oltea. – „ Petru ....”, fratele lui Bogdan al
II-lea, tat l lui Ştefan cel Mare; a fost domn în Moldova de 3 ori,
ultima dat între anii 1455-1457. L-a ucis pe fratele s u în 1451. Dup
uciderea tat lui, Ştefan cel Mare a pribegit prin Transilvania şi ara
Româneasc şi, cu ajutorul lui Vlad epeş şi a moldovenilor din sudul
Moldovei a ajuns domn, dup o confruntare militar cu fratele tat lui
s u. În cele din urm , Ştefan cel Mare l-a ucis pe ucigaşul tat lui s u.
10) Au fost învinşi de Ştefan în lupta de la Baia (1467). – Drept de
moştenire (reg.).

DIC IONAR: ERG, OAR, AEA, AAA, RTV, RBA, AASA, ADE, IUŞ
 MIHAI VITEAZUL (1593-1601)
ORIZONTAL: 1) Locul luptei de la confluen a Neajlovului cu Câlniştea, unde, la 23 august
1595, oastea condus de Mihai Viteazul a ob inut o mare victorie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
împotriva turcilor conduşi de Sinan Paşa. Oştile lui Mihai
2
Viteazul s-au retras spre munte, aşteptând ajutoare de la
principele Transilvaniei, în timp ce Sinan Paşa a ocupat oraşele 3
Târgovişte şi Bucureşti preg tind transformarea rii Româneşti 4
în paşalâc. 2) Oraş din Transilvania, reşedin a principilor, unde, 5
la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul şi-a f cut intrarea triumfal 6
dup ce l-a învins pe principele Transilvaniei, Andrei Bathory în
7
lupta de la Şelimb r din 28 octombrie 1599 (2 cuv.). 3) Paula
T nase. – Cast. – Unul din Rusia. 4) 1593, când Mihai Viteazul a 8
devenit domnul rii Româneşti. – „Alexandru cel ....”, domn al 9
rii Româneşti între anii 1592-1593, fiul lui Alexandru 10
L puşneanu. În timpul acestui domn, Mihai Viteazul a fost
condamnat la moarte şi era s fie executat, dar a sc pat printr-o minune deoarece c l ul a refuzat s -i
taie capul. – Teodora Enescu. 5) General cehoslovac revolu ionar. – Râu în Spania. 6) Popula ie de
origine controversat , venit în Transilvania o dat cu maghiarii. Mihai Viteazul a avut sprijinul
acestora în lupta de la Şelimb r (28 octombrie 1599) în care l-a învins pe Andrei Bathory. Aceştia l-au
ucis pe principele Transilvaniei pe când încerca s treac Mun ii Carpa i, în Moldova. – F r miez (pl.,
masc.). 7) În n mol! – P s ri r pitoare. 8) Refren din cântecele populare olteneşti. - Spirit r u despre
care se crede c chinuieşte oamenii (mai ales femeile) în timpul somnului. 9) „ Ban de .... ”, reprezentant
al domnului în administra ia Olteniei, primul demnitar în stat, dup domnitor. A fost cea mai înalt
dreg torie de inut de Mihai Viteazul înainte de a ocupa tronul rii Româneşti. - Cap de n luc ! 10)
Adunare politic ce reunea reprezentan ii st rilor privilegiate din Transilvania (maghiari, saşi, secui)
care l-a recunoscut pe Mihai Viteazul principe al Transilvaniei dup intrarea sa triumfal în Alba Iulia la
1 noiembrie 1599. – Nor poetic.
VERTICAL: 1) În august 1601, Mihai Viteazul a fost ucis mişeleşte pe Câmpia Turzii, în urma
complotului generalului austriac Basta. Aceast parte a corpului marelui domnitor a fost luat de
oamenii s i şi dus la M n stirea Dealu, unde se afl şi ast zi. – În acest mod. – Corina D nil . 2) Nu-i
aceasta. – Guvernatori musulmani. 3) Alb în centru! – Fiul lui Mihai Viteazul pe care, în anul 1599,
când a plecat s cucereasc Transilvania, l-a l sat domn în ara Româneasc . 4) Sigl pentru „Uniunea
artiştilor plastici”. – Nega ie. – Usturoiat (pop.). 5) Veche cetate româneasc pe malul stâng al Dun rii
unde Mihai Viteazul i-a învins pe turci în octombrie 1599. Turcii încercau s treac Dun rea dup ce
fuseser alunga i din ara Româneasc . Podul de vase pe care treceau turcii a fost distrus cu tunurile.
Cetatea a fost eliberat şi a reintrat în st pânirea românilor. – În
voal! 6) Bijutier. – Referitor la Livi, popor fino-ugrian. 7)
Ramona Lupu. – „... Paşa”, conduc torul otomanilor învinşi de
Mihai Viteazul la C lug reni şi Giurgiu. Cea mai îndârjit lupt
s-a dat pe podul aflat peste râul Neajlov. Sub loviturile artileriei
lui Mihai Viteazul, podul a fost distrus şi conduc torul turcilor a
c zut în mlaştin , fiind salvat de un soldat turc. 8) Irlanda, în
codifica ia automobilistic interna ional . – Conduc tor arab. 9)
Sport care se practic pe ap . – N-are pereche. 10) Localitate în
apropierea Sibiului, unde a avut loc, în 28 octombrie 1599, lupta
dintre Mihai Viteazul şi Andrei Bathory, principele
Transilvaniei. În urma victoriei, Mihai Viteazul a devenit
st pânul Transilvaniei şi a intrat în Alba Iulia, marcând astfel
prima etap din unirea celor trei ri româneşti.
DIC IONAR: INGR, SIL, AMO, ILA, INCUB, UAP, AIT, LIV,
EIR
 POLITIC ŞI DIPLOMA IE - sec. XVII - XVIII

Secolele XVII-XVIII s-au caracterizat printr-o intens activitate diplomatic de

schimbare a statutului politic al rilor Române. Domnitorii români au încercat s câ tige
independen a folosind conflictul de interese dintre marile puteri din zon .

Context:

 Începutul declinului Imperiului Otoman în Europa (1683 – ultimul asediu asupra

Vienei);
 Începutul expansiunii habsburgice;
 Afirmarea Poloniei i a Rusiei.

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU 1688-1714 – ara Româneasc

- Politica extern promovat de Constantin Brâncoveanu, a transformat ara Româneasc

într-un factor activ pe plan european, în contextul apari iei unor noi concuren i –
Imperiul Habsburgic şi Rusia arist , în cursa pentru controlul politic al sud-estului
Europei.
- A fost preocupat s men in raporturile bune cu Poarta în vederea p str rii statutului
politico-juridic deosebit al rii Româneşti, dar a desf şurat o intens activitate
diplomatic şi cu principalele capitale europene creştine: Viena, Paris, Moscova,
Vene ia, Roma şi Cracovia
- În anul 1689 a încheiat un tratat cu habsburgii prin care era recunoscut individualitatea
rii Româneşti, în schimbul închin rii formale a domnitorului muntean. Nerespectarea
acestui tratat a determinat p trunderea armatei habsburgice în ara Româneasc şi
ocuparea mai multor oraşe printre care: Bucureşti, Craiova, Piteşti şi Târgovişte. În
aceste condi ii C. Brâncoveanu a reuşit s alunge trupele imperiale - cu sprijinul
t tarilor – şi s ob in victoria de la Z rneşti din vara anului 1690.
- În r zboiul ruso-turc din 1710-1711 Brâncoveanu a adoptat o politic de expectativ ,
concentrându-şi for ele în tab ra de la Urla i – lâng Ploieşti. Un grup de boieri, în
frunte cu Toma Cantacuzino au trecut de partea ruşilor şi au participat la cucerirea
Br ilei, motiv pentru care, domnitorul muntean a fost mazilit în anul 1714.

DIMITRIE CANTEMIR 1710-1711 - Moldova

- Dup o scurt domnie în 1693, Dimitrie Cantemir a fost învestit în 1710 ca domn al
Moldovei. Era considerat de c tre otomani un om de încredere, în condi iile preg tirii
r zboiului cu Rusia şi a politicii active a lui Constantin Brâncoveanu.

AC IUNE DIPLOMATIC
Cauz /Context Loca ie Dat Tabere Prevederi Consecin e
Implicate
 AC IUNE MILITAR
Cauz /Context Loca ie Dat Tabere Rezultat Consecin e
Implicate

Analizați cu atenție textul urm tor, selectați informațiile

relevante și completați tabelele anterioare.

„Î o textul afir ării Rusiei şi a dori ei de a î lătura o trolul oto a , Ca te ir s-a

orie tat ătre o alia ă u Rusia. Astfel, la 1 aprilie 1 11 a î heiat u arul Rusiei -
Petru I, tratatul de la Lu k are prevedea: respe tarea auto o iei i ter e a Moldovei,
re u oaşterea do iei ereditară şi a solută î fa ilia Ca te ir şi gara tarea
i tegrită ii teritoriale a Moldovei. Î s hi , Moldova se o liga să sprijine militar Rusia
î a pa ia a tioto a ă. Ca ur are a se ării a estui tratat, trupele ariste pătru d
î Moldova şi se desfăşoară lupta a tioto a ă de la Stă ileşti 1 11 - pe râul Prut,
ătălie are se î heie u vi toria oto a ilor. Pri pa ea de la Vadul Huşilor ruşii
pri es dreptul de a se î toar e î ară, î s hi ul edării etă ii Azov iar Di itrie
Ca te ir a fost o ligat să se refugieze î Rusia, u de va trăi tot restul vie ii.”
Despre domnia lui Dimitrie Cantemir

Principala consecin a ac iunilor din aceast perioad este instaurarea domniilor

fanariote în Moldova i ara Româneasc , la începutul secolului al XVIII-lea.
 Fanariot =................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
1. Cauzele instaur rii regimului fanariot:
.......................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
2. Reformele fanariote
* Constantin Mavrocordat
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
* Alexandru Ipsilanti
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
3. Caracteristicile regimului fanariot:
a). Reducerea autonomiei -.....................................................................................................
.......................................................................................................................................................
b). Creşterea obliga iilor materiale - .......................................................................................
.......................................................................................................................................................
c). Pierderea puterii militare - .................................................................................................
.......................................................................................................................................................
d). Pierderi teritoriale - ...........................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
e). rile Române au devenit teatru de r zboi în conflictele dintre....................................... .
.......................................................................................................................................................,
...........................................................................
„ Spre sfârşitul secolului al XVIII –lea, impozitele , unui s tean de rând includeau: o tax pe cap de
locuitor perceput de patru ori pe an; o tax pe vatr. , strâns de dou ori pe an; o tax pe vite, oi, porci şi
..............................................................................
pe loturile cultivate cu vi de vie; o tax pe fum rit (în func ie de hornurile caselor) şi pe pivni e; o tax pe
vânzarea vitelor; o tax pe p şunat; o tax pe steag, la urcarea pe tron a unui nou domnitor şi înc una trei
ani mai târziu, în caz c pe tron era acelaşi domnitor; o tax pe s pun şi pe toate m rfurile vândute pe
pia ; o tax pe poduri; o tax pe sare şi o tax pe crâşm rit.
Multe alte taxe nici m car nu erau înregistrate, din cauz c acestea erau strânse de perceptori care
adunau ce puteau f r s in totdeauna o eviden strict .”
Daniel Chirot, Schimb ri sociale la periferia societ ii în Balcani - 1976

R spunde i urm toarelor cerin e:

- preciza i secolul la care face referire textul. - .........................................
- compara i impozitele pe care le aveau de pl tit locuitorii rilor Române
în perioada fanariot cu cele de ast zi.
- selecta i dou informa ii aflate în rela ie cauz -efect.
Chestiunea Oriental / Problema Oriental
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................

- Cauze:
.......................................................................................................................
............. .........................................................................................................
..........................................................................................................
- Desf şurare:
.......................................................................................................................
....... .........................................................................................................
....... ........................................................................................................
...... ..........................................................................................................
..........................................................................................................
- Urm ri:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................

„ C tr tot norodul omenesc din Bucureşti şi din celelalte oraşe şi sate ale rii Româneşti, mult
s n tate! Fra ilor l cuitori ai rii Româneşti, veri de ce neam ve i fi! Nicio pravil nu opreşte pre om
de a întâmpina r ul cu r u! Şarpele, când î i ias înainte, dai cu ciomagul de-l loveşti, ca s - i aperi
via a, care mai de multe ori nu se primejduieşte din muşcarea lui! Dar pe b laurii care ne înghit de vii,
c petenile noastre, zic, atât cele bisericeşti, cât şi cele politiceşti, pân când s -i suferim a ne suge
sângele din noi? Pân când s le fim robi? Veni i dar, fra ilor cu to ii, cu r u s pierdem pe cei r i, ca
s ne fie nou bine! Şi s se aleag din c peteniile noastre cei care pot s fie buni”
Tudor Vladimirescu, Proclama ia de la Padeş – 23 ianuarie 1821

Conven ia de la Akkerman - 1826 Pacea de la Adrianopol - 1829

 Trecerea Transilvaniei sub domina ia Imperiului habsburgic a avut drept consecin e negative
desfiin area autonomiei pe planul rela iilor externe şi limitarea autonomiei interne. Domina ia
habsburgic a avut şi consecin e pozitive prin prisma moderniz rii economice şi institu ionale.

1. UNIREA CU BISERICA ROMEI

Instaurarea domina iei habsburgice în Transilvania a fost înso it de m suri ce vizau

integrarea provinciei în Imperiu.
O astfel de m sur este – convertirea la catolicism (românii erau majoritari, iar trecerea lor
la catolicism ar fi permis Bisericii Romei s controleze din nou provincia). Printr-o patent
imperial din 1692 se promitea clerului ortodox scutiri şi privilegii cu condi ia unirii cu
Biserica Romei.
În 1697, mitropolitul Teofil în fruntea unei p r i a clerului ortodox, accept unirea
religioas , iar în 1698 mitropolitul Athanasie Anghel şi 38 de protopopi ader la noua
confesiune greco-catolic , în cadrul Sinodului de la Alba-Iulia.
Concesiile f cute de ortodocşi:
- acceptarea suprema iei Papei de la Roma;
- trei modific ri dogmatice:
* dogma filioque
* existen a purgatoriului al turi de rai şi iad
* împ rt şania cu azim (pâine nedospit )
Ritualul şi calendarul r mâneau cele ale Bisericii Ortodoxe.
Episcop numit între anii 1728-1711, Ioan Inochentie Micu (Klein în urma înnobil rii din
1732) a adresat numeroase memorii guvernatorului Transilvaniei, Dietei şi împ ratului. În ele
episcopul cerea: “s nu se hot rasc nimic despre noi, f r noi şi în absen a noastr ”
Ioan Inochentie Micu (Klein) şi-a bazat cererile pe argumentele romanit ii şi vechimii
românilor în acest teritoriu.
În 1744 înainteaz Cur ii de la Viena peti ia “Supplex Libellus” în care erau cuprinse
toate cererile românilor din Transilvania :
- recunoaşterea românilor ca na iune politic egal în drepturi cu celelalte na iuni din
Transilvania,
- reprezentarea românilor potrivit ponderii lor în organele administrative, legislative şi juridice
ale principatului.
La cererea Imperiului Ioan Inochentie Micu – (Klein) va fi chemat în capitala Imperiului şi
apoi exilat la Roma.

Dogma filioque = .................................................................

.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
Dieta Transilvaniei =
....................................................................................
Ioan Inochentie ....................................................................................
Micu ( Klein ) ....................................................................................
1692 - 1768 ....................................................................................
....................................................................................
....................................................................................
 2. R SCOALA LUI HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN

CAUZE EVENIMENT URM RI

...........................
...........................
...........................
...........................
...........................
...........................
...........................
...........................
...........................
...........................
......................................................... ..........................
......................................................... ..........................
......................................................... ..........................
......................................................... ..........................
......................................................... ..........................
......................................................... ..........................
......................................................... ..........................
......................................................... ..........................
......................................................... ..........................
......................................................... ..........................
.........................................................

„Pentru ranii iobagi din Ardeal se fixase la 1769 un

num r de minimum 104 zile pe an ca robot pe moşia
domnilor feudali [...] La robota aceasta se mai ad ugau
c r uşiile cele multe şi grele, diferitele d ri şi taxe c tre stat
precum şi dijmele din avutul lor, pân şi din oi...”
Ioan Lupaş, Revolu ia lui Horea
IDENTIFICA I CAUZELE R SCOALEI R NEŞTI DIN 1784-1785

- Dup respingerea revendic rilor formulate de românii transilv neni, prin intermediul
Supplex-ului, lupta pentru ob inerea drepturilor na ionale a fost mutat pe plan cultural
şi a fost purtat de Şcoala Ardelean .

„Cererile na iunii române sunt de ordin constitu ional. Na iunea

român cere recunoaşterea ei ca na iune politic , repunerea ei în
drepturi depline cet eneşti, egalitate de drepturi cu celelalte na iuni
politice ale rii şi reprezentarea propor ional în via a public [...].
Leitmotivele, repetate, accentuate insistent în cursul argumenta iei
sunt: na iunea român este cea mai veche, cea mai numeroas ,
poart sarcinile cele mai multe”
David Prodan, Supplex Libellus Valachorum
Care sunt revendic rile românilor şi pe ce se bazau ele ?
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
DIC IONAR ……………………………………………………………………
…………….……………
Şcoala Ardelean =.......................................................................................................................
......................................................................................................................................................
Patent =.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Biserica greco-catolic =................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
1).
- au fost introduse în ara Româneasc (1 iunie 1831) şi Moldova(1 ianuarie 1832) în urma
Tratatului de la Adrianopol (1829) dintre Rusia şi Imperiul Otoman.
- reprezentau legi fundamentale (aveau valoarea unor constitu ii ) pentru rile Române;
prevederi identice :
 .......................................................................................................................
 .......................................................................................................................
 .......................................................................................................................
 .......................................................................................................................
 .......................................................................................................................
 .......................................................................................................................
 .......................................................................................................................

2).
- au fost instaurate în anul 1834, atât în ara Româneasc cât şi în Moldova
- în cadrul regulamentelor este introdus articolul adi ional prin care era interzis adoptarea
unor reforme interne care puteau fi în defavoarea Rusiei şi a Imperiului Otoman - înc lcarea
autonomiei.

ARA ROMÂNEASC MOLDOVA

 Adev rata m sur a saltului realizat de România în secolul al XIX-lea o reprezint
înflorirea artei şi literaturii, care a putut face s se vorbeasc despre a doua jum tate a veacului
ca despre „perioada clasic a culturii româneşti”.

1. LITERATURA
- Un rol important în dezvoltarea gustului pentru lectur l-a avut apari ia presei
- Primele publica ii în limba român :
 „Curierul românesc” şi „Albina româneasc ” – în 1829
 „România” – primul cotidian, la Bucureşti – în 1837
 „Gazeta de Transilvania” – primul ziar românesc din Transilvania, la Braşov – în
1838
SCRIITORUL OPERA
Anton Pann Povestea vorbei
Grigore Alexandrescu Umbra lui Mircea la Cozia
Bogdan Petriceicu Haşdeu R zvan şi Vidra
Duiliu Zamfirescu T nase Scatiu
Mihai Eminescu
Ion Creang
Ioan Slavici
Barbu Ştef nescu Delavrancea
George Coşbuc

Completeaz rubricile r mase goale.

2. ARTA

DOMENIUL PREZENTARE / REPREZENTAN I

Arhitectura

Teatrul

Pictura

Sculptura

Muzica

Cinematografia
 Anul 1848 a fost un an revolu ionar pentru aproape întreaga Europ , revolu iile
declanşându-se în aproape toate statele europene.

CAUZE

ECONOMICE ŞI
NA IONALE POLITICE
SOCIALE

............................................. ............................................. .......................................

............................................. ............................................. .......................................
............................................. ............................................. .......................................
............................................. ............................................. .......................................
........................

REVOLU IA MOLDOVA ARA TRANSILVANIA

PAŞOPTIST
ROMÂNEASC
Program/   
Document
Revolu ionari  ______________  _____________  ______________
 ______________  _____________  ______________
 ______________  _____________  ______________

Desf şurare

Urm ri
 ANUL 1848 ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ORIZONTAL: 1) Om politic şi istoric (1819-1852) 2
care a jucat un rol important în organizarea şi conducerea
3
revolu iei de la 1848. Dup revolu ie, a fost silit s plece în
exil în str in tate. A murit în oraşul italian Palermo (Nicolae). 4
2) În Transilvania a existat un conflict etnic între maghiari şi 5
români. Pericolul comun a determinat încheierea unui acord 6
între români şi maghiari, dar a fost prea târziu, c ci în aceast
lun a anului 1849, maghiarii au fost învinşi. – Aspect 7
atr g tor al unei femei. 3) Nes! – Be e! – Participant, în martie 8
1848, la evenimentele revolu ionare din Moldova, este arestat 9
împreun cu al i 13 revolu ionari, dar reuşeşte s evadeze şi
pleac în Transilvania. În 1859, a fost ales domn atât în 10
Moldova, cât şi în ara Româneasc (Al. I.). 4) Limb din
familia sino-tibetan . – Cer! – Adrian T n suc. 5) Drapelul românesc, devenit un simbol na ional în
timpul revolu iei din ara Româneasc . Ast zi, ziua drapelului se s rb toreşte pe 26 iunie. Cele 3 culori
erau aşezate pe orizontal iar pe culoarea din mijloc era înscris deviza revolu iei „Dreptate-Fr ie”.
Dispunerea culorilor pe vertical cu albastrul lâng lance s-a decis abia în 1867 (neart.). 6) Isabela
S raru. – Tip de zah r. – Irinel Albu. 7) „Peti ia ...”, documentul programatic al revolu ionarilor
transilv neni, adoptat la Blaj (mai 1848), prin care se cerea legalitatea în drepturi a na iunii române cu
celelalte na iuni din Transilvania. 8) Rege al Etiopiei din secolul VIII. – Abreviere pentru „inamic”. 9)
În şur ! – S teanc . 10) „... revolu ionar ”, tablou realizat de Constantin Daniel Rosenthal, participat la
revolu ia de la 1848. Tabloul, realizat in 1849, este dedicat mişc rii revolu ionare şi se afl în prezent în
proprietatea Muzeului Na ional de Art . – Cui f r vârf!
VERTICAL: 1) Provincie româneasc aflat sub domina ia Austriei din 1775 unde revolu ia s-
a desf şurat cu mai pu in intensitate şi mai pu ine reuşite. – Nor poetic. 2) Stat care a colaborat cu
celelalte imperii ale Europei (rus şi otoman), în scopul înfrângerii revolu iei române de la 1848. –
Ramona Olaru. 3) Lege! – A opri. 4) De forma unui cub. – Priveşte! 5) R s rit. – La insisten ele Rusiei,
acest imperiu a trimis trupe pentru în buşirea revolu iei din ara Româneasc . La 13 septembrie 1848, a
avut loc confruntarea dintre turci şi pompierii români pe Dealul Spirii, urmat de ocuparea capitalei. În
cinstea acestei lupte, ziua pompierilor români se s rb toreşte pe 13 septembrie. 6) Stela Tudor. –
Ac iunea de clona (pl.). 7) Un fel de baston curbat la un cap t, cu care este condus pucul sau mingea la
jocul de hochei, polo şi golf. – Alexandru Aldea. 8) Primul num r. – Domoale. 9) A folosi. –
Revolu ionar transilv nean (1824-1872), devenit şeful rezisten ei româneşti antimaghiare în Mun ii
Apuseni (Avram). 10) Societate secret organizat în 1843 de Nicolae B lcescu, C. Tell, Ion Ghica şi
C.A. Rosetti. Deviza societ ii era « Dreptate, Fr ie » iar
membri s i au jucat un rol important în declanşarea şi
organizarea revolu iei în ara Româneasc . – În zilele de 3-
5 ale acestei luni a anului 1848, a avut loc Marea Adunare
Na ional de la Blaj, unde românii din Transilvania au
adoptat docu- mentul programatic « Peti ia Na ional ».

DIC IONAR: ATSI, AAMA, INM

„ România Revolu ionar ” – tablou de Constantin Daniel Rosenthal

 AVRAM IANCU – „CRAIUL MUNŢILOR”
ORIZONTAL: 1) Lan muntos din Transilvania, parte 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
din Carpa ii Occidentali. La Vidra de Sus, sat din aceşti mun i, 2
s-a n scut Avram Iancu în anul 1824. În aceşti mun i, Avram 3
Iancu a stabilit centrul armatei sale de rani, în timpul
4
revolu iei de la 1848-1849, reuşind s resping numeroase
atacuri ale trupelor revolu ionare maghiare, câştigându-şi 5
numele de „Craiul mun ilor”. – Viorel Barbu. 2) Anotimpul 6
c lduros. – Armata acestei ri a fost chemat în ajutor de c tre 7
împ ratul Austriei, Franz Iosif, pentru a în buşi revolu ia din 8
Transilvania. Astfel, revolu ionari maghiari au fost învinşi în
august 1849. 3) Imn. – Fricoşi. 4) Claudia Udrea. – Dup 9

terminarea Facult ii de Drept de la Cluj, Avram Iancu a lucrat 10

un scurt timp în acest oraş transilv nean, la Tezauriaratul rii.
5) Br zdate. – Rege legendar al Suediei. 6) Categorie social din care a f cut parte şi Avram Iancu.
Aceast categorie social a reprezentat baza armatei pe care a organizat-o în Mun ii Apuseni, în timpul
revolu iei de la 1848-1849. – În paner! 7) Raluca Mois . – În pant ! – George Coşbuc. 8) În şur ! –
Cert. 9) „... lui Horea” din satul ebea, jude ul Hunedoara; este un stejar vechi de circa 400 de ani. Sub
acest copac, Horea i-a chemat la lupt pe mo ii iobagi. Lâng acest copac (aflat în cimitirul satului
ebea), este înmormântat Avram Iancu (neart.). – Pomi fructiferi. 10) Oraş din jude ul Alba unde, în
timpul revolu iei de la 1848-1849, au fost organizate trei adun ri de c tre fruntaşii intelectualit ii
româneşti din Transilvania. Avram Iancu a fost unul dintre ini iatorii şi organizatorii acestor adun ri. –
Capitala Fran ei.
VERTICAL: 1) Profesia pe care o va îmbr işa Avram Iancu dup ce a urmat Facultatea de
Drept din Cluj şi a luat examenul din anul 1848. – Sigl pentru „Comenduirea Garnizoanei Bucureşti.”
2) Una dintre meseriile îmbr işate de c tre Alexandru Iancu, tat l lui Avram Iancu. – În col ! 3)
Duşm nie. - Echipament metalic pentru protec ia individual a unui r zboinic din antichitate şi din evul
mediu. 4) Sanda Arhire. – A sta iona. – Roşu pe buze. 5) Capitala Austriei, unde Avram Iancu va sta o
perioad în 1849, p strând leg tura cu autorit ile austriece. 6) Num r redus. – Individ. 7) Prenume
feminin. – A urla. 8) Baie de aer fierbinte alternat cu abur şi apoi cu stropi de ap rece. – Frig mare. 9)
Reverie. – Ca şi al i revolu ionari români transilv neni, Avram Iancu considera necesar ca românii s -şi
uneasc for ele împotriva austriecilor cu aceşti locuitori din Transilvania. Îns , el condi iona aceast
unire a eforturilor de satisfacerea revendic rilor
sociale şi na ionale a românilor din Transilvania.
Compromisul dintre români şi aceşti locuitori a venit
prea târziu. Armata ruseasc , chemat în ajutor de
c tre împ ratul Austriei, Franz Iosif, a înfrânt armata
revolu ionarilor. 10) Localitate din jude ul
Hunedoara unde, la 10 septembrie 1872, s-a stins din
via Avram Iancu. Acesta a murit pe prispa casei lui
Ion Stupin . Pe frontispiciul casei în fa a c reia a
fost descoperit cadavrul lui Avram Iancu, a fost
aşezat o piatr memorial (3 cuv.).

DIC IONAR: ANUD, ANE, ANT, CGB

 1. Unirea Principatelor
- S-a realizat într-un context extern favorabil
EVENIMENTE
R zboiul Crimeei (1853 -1856)
Congresul de la Paris – 1856
Adun rile ad-hoc -1857
Conven ia de la Paris – 1858
- Dubla alegere:
* la 5 ianuarie 1859 - A.I. Cuza este ales domn în Moldova, de c tre adunarea electiv .
* la 24 ianuarie 1859 – A.I. Cuza este ales domn în ara Româneasc , de c tre adunarea
electiv
DESF ŞURARE / CON INUT / PREVEDERI
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
Revendic rile adun rii ad-hoc a Moldovei din 7 octombrie 1857
1. Respectarea drepturilor Principatelor şi îndeosebi a autonomiei lor
în cuprinderea vechilor capitula ii încheiate cu Poarta.
2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România.
3. Prin str in cu moştenirea tronului ales dintr-o dinastie domnitoare
a Europei şi ai c rei moştenitori s fie crescu i în religia rii.
4. Neutralitatea p mântului Principatelor.
5. Puterea legiuitoare încredin at unei Adun ri, în care s fie
reprezentate toate interesele na iei.
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
 2. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)

- Poate fi împ r it în trei etape distincte:

 1859 – 1862 - des vârşirea unirii........................................................................
...................................................................................................................................
 1862 – 1864 - domnia constitu ional .............................................................
....................................................................................................................................
 1864 – 1866 - domnia autoritar ...............................................................
...................................................................................................................................

REFORMELE LUI CUZA

LEGEA ANUL CON INUT

ADOPT RII

Legea seculariz rii

averilor mân stireşti

Statutul Dezvolt tor

al Conven iei de la
Paris
Legea electoral

Legea rural
sau
Legea agrar
Legea instruc iunii
publice
Legea organiz rii
armatei
Codul Civil

“Cel pu in am avut mul umirea de a realiza Unirea Principatelor, a face din trei milioane
de cl caşi trei milioane de proprietari, a înapoia rii a cincea parte din p mântul uzurpat
de clerul grec locurilor sfinte, a da tuturor românilor, f r excep ie, drepturile electorale
de care era lipsit pe nedrept marea majoritate a na iunii, a constitui puternic egalitatea
civil şi politic şi în fine a traduce în fapte mai toate dorin ele divanurilor ad-hoc din
1857”
Scrisoarea lui A.I.Cuza trimis principelui Carol I, 20 aprilie 1867
La ce reforme face referire Alexandru Ioan Cuza?
 ALEXANDRU IOAN CUZA ( 1859-1866 )
ORIZONTAL: 1) Cea mai important lege adoptat de Al.
I. Cuza în 1864 care prevedea desfiin area cl cii şi împropriet rirea
ranilor cu lotul avut în folosin în func ie de num rul de vite
de inut. – Voce de b rbat cu registru grav. 2) Realizat în anul 1859
prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei şi al rii
Româneşti. – Personaj din „Eneida”. 3) Oraş care ocup un loc
important în biografia lui Al. I. Cuza, având în vedere faptul c aici
a studiat pân în anul 1831, iar în patrimoniul cultural al oraşului se
afl cl direa în care acesta a locuit între anii 1844-1859. – Jucat de
actor pe scen . 4) Iancu Sasul, domn al Moldovei (1579-1582). –
Alb ca colilia. 5) Elena Rosetti (so ia lui Al. I. Cuza) pentru
Sultana, mama lui Al. I. Cuza. 6) Conferin a desf şurat la
Constantinopol, capitala acestui imperiu, a recunoscut, la sfârşitul
anului 1861, unirea deplin a Moldovei cu ara Româneasc doar
pe timpul vie ii lui Cuza. – Pseudonim al scriitorului român
Dimitrie Constantinescu-Teleor. 7) Localitate în Brazilia. – În
naos! – Dou linii. 8) A doua camer a Parlamentului, introdus de Al. I. Cuza în anul 1864 cu
denumirea de Corpul Ponderator. – Care nu are nimic în interior. 9) 1859, cand are loc dubla alegere a
lui Al. I. Cuza. – ara noastr a c rei denumire se va impune în mod oficial în 1862, dup ce marile
puteri au recunoscut dubla alegere a lui Al. I. Cuza (1859), precum şi realizarea unirii depline (1861).
10) Fiica cea mare a postelnicului Iordache Rosetti şi a Catinc i cu care Al. I. Cuza s-a c s torit în 1844.
Nu a fost o c s torie reuşit . Mul i ani, Cuza a iubit o alt femeie, Maria Obrenovici, care i-a d ruit 2
b ie i (Alexandru şi Dumitru), care vor fi crescu i chiar de so ia sa. – Omul din palat!
VERTICAL: 1) Localitate în jude ul Iaşi unde se g seşte Palatul Domnesc al lui Al. I. Cuza,
cump rat în anul 1862. În anul 1978, aici s-a deschis Muzeul Memorial „Al. I. Cuza”. Ini ial, Cuza a
fost înmormântat aici, conform dorin ei sale, dar în timpul celui de-al doilea r zboi mondial, osemintele
sale au fost duse la Curtea de Argeş apoi au fost depuse la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde se afl şi
ast zi. 2) Localitate în Cuba. – Coada lung de la o rochie
(pl.). 3) Şan pe un disc. – Prenumele tat lui lui Al. I. Cuza, 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ispravnic de Tutova. 4) Par în vie. – Mii (fam.). 5) Femeie din 2
Letonia. – Tonalitate. 6) Prenume feminin. – Mihai Apafy, 3
principe al Transilvaniei (1661-1690). 7) Ilie Radu, supranumit 4
„Haid ul”, domn al rii Româneşti (1552-1553). - „...
5
lui Cuza”, povestire de Dumitru Almaş. Aceasta este o veche
unitate de m sur pentru capacit i şi greut i, egal cu circa 6
un litru (sau un kilogram) şi un sfert (neart.). 8) Oraşul 7
vasluian unde s-a n scut Al. I. Cuza la data de 20 martie 1820. 8
– Inim de canar! 9) Dup . – „Codul ...”, act normativ care 9
cuprinde cele mai importante reglement ri referitoare la
raporturile dintre persoanele fizice şi juridice private, adoptat 10
de Al. I. Cuza în anul 1865. 10) Comun în jude ul Vaslui
unde, la data de 30 aprilie 1844, a avut loc c s toria dintre Al. I. Cuza şi Elena Rosetti. Ast zi, în
aceast comun se g seşte conacul familiei Rosetti, precum şi mormântul so iei lui Cuza.– Alexandru
Aldea, domn al rii Româneşti (1431-1436), fiu al lui Mircea cel B trân.

DIC IONAR: RAPO, DCT, ARAI, CAV, UNAS, RIL

 UNIRE DIN 1859

ORIZONTAL: 1) Actuala denumire a statului sub suzeranitatea c reia se aflau ara

Româneasc şi Moldova înc din perioada medieval . Acest
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
stat era împotriva unirii rii Româneşti cu Moldova,
deoarece considera acest lucru un pas c tre ob inerea 2
independen ei. – Palid la fa . 2) 24 luni. – Insecte care produc 3
miere şi cear . 3) În arin! – Scriitor român, autorul povestirilor 4
„Moş Ion Roat şi Unirea” şi „Moş Ion Roat şi Cuza Vod ” 5
(Ion). 4) Luat la lupt . – Csaki Ladislau (1426-1437) –
voievod al Transilvaniei. – Lele! 5) Neculai Enescu. – Stare de 6
bun dispozi ie. 6) Numele rii noastre care se va impune 7
oficial din 1862 în urma unirii Moldovei cu ara Româneasc 8
prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza. 7) Cornea Alexandru 9
(1540-1541) – domnitor al Moldovei. – Fluviu în Sicilia
10
antic . 8) „Prin ul Unirii”, ales în anul 1859, domn atât în
Moldova, cât şi în ara Româneasc . În timpul domniei sale (1859-1866), a adoptat o serie de reforme
care au contribuit la modernizarea societ ii româneşti. Dup abdicarea sa, a plecat în exil şi a murit în
1873, în Germania (Al. I.). – Refren popular. 9) Fire de urzeal . – Aspectuos, frumos. 10) Una dintre
cele şapte mari puteri europene ale timpului; f cea partea din tab ra antiunionist , adic se împotrivea
unirii Moldovei cu ara Româneasc deoarece considera c noul stat ar fi reprezentat un magnet pentru
românii din Transilvania, provincie româneasc care se afla sub domina ia sa. – Ciprian Ignat.
VERTICAL: 1) Categoria social din care f cea parte Moş Ion Roat , care a reprezentat jude ul
Putna în calitate de deputat în Adunarea Ad-hoc din Moldova. În 1859, casa sa din satul Gura V ii, com.
Câmpuri, jud. Vrancea, a fost transformat în Cas Memorial . – Sigl pentru „Agen ia Central de
Investiga ii”.2) Realizat în anul 1859 prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domn în Moldova şi ara
Româneasc . – Cheam câinele. 3) În arin! – ran liber în Moldova medieval . 4) Localitate în insula
Elba. 5) Din nou. – Emanuela alintat . – În mare! 6) Poet şi revolu ionar moldovean de la 1848 şi
participant la lupta pentru unirea Moldovei cu ara Româneasc . A servit apoi în diploma ia
româneasc dup 1859, fiind martorul principalelor momente ale realiz rii României moderne. Este
autorul poeziei „Hora Unirii” (Vasile). 7) Mamifer acvatic, de talie mare, cu corpul lung de pân la 30
m, care tr ieşte în oceane. – Alexandru Aldea (1431-1436) – domnitor al rii Româneşti şi fiu al lui
Mircea cel B trân. 8) Arbore conifer. – Unit, împreunat. 9) Una dintre cele şapte mari puteri europene
ale momentului; ini ial, acest stat a sprijinit unirea Moldovei cu ara Româneasc , apoi a trecut în
tab ra antiunionist deoarece considera c aceast unire avantaja mai mult Fran a. – Punct în spa iu. 10)
Credincioase. – Capitala Moldovei unde Al. I. Cuza a fost ales domn pe data de 5 ianuarie 1859. În
Pia a Unirii din acest oraş a fost dezvelit în anul 1912 un grup statuar pe locul unde s-a jucat pentru
prima dat « Hora Unirii ». Grupul statuar îi reprezint pe Al. I. Cuza şi pe cei patru colaboratori ai s i
care au contribuit la unirea Moldovei cu ara Româneasc : Mihail
Kog lniceanu, Ioan Em. Florescu, Costache Negri şi Nicolae
Cre ulescu.

DIC IONAR: ANAP, ILA, CIA, CAVO, EMA

Moş Ion Roat

 La 10 mai 1866 parlamentul român l-a proclamat principe pe Carol de Hohenzollern-
Sigmaringen, un tân r de 27 de ani, înrudit cu suveranii Prusiei şi Fran ei.

1. VIA A POLITIC ÎNTRE 1866-1871

- prima m sur important luat de Carol I a fost adoptarea unei Constitu ii – Constitu ia din
1866
- primii cinci ani ai domniei lui Carol I au reprezentat o perioad de instabilitate politic = 10
guverne şi 30 de remanieri guvernamentale.
- reforme realizate:
....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
- 1870 – „Republica de la Ploieşti” -............................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

2. STABILIZAREA VIE II POLITICE

- dup agita ia primilor ani ai domniei lui Carol I, via a politic româneasc s-a liniştit treptat.

DIC IONAR

Camaril = .................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Remaniere guvernamental = ....................................................................................................
................................................................................................................................. ........ ............
................................................................................................................................. ........ ............
 CAROL I – 1866-1914
ORIZONTAL: 1) Tat l lui Carol I. Pe numele s u, 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Carol Eitel Tephirin de Hohenzollern-Sigmaringen, prin ul era 2
al doilea fiu al acestui principe german şi al so iei sale
3
Josepina (2 cuv.). 2) Fel de a merge (pl.). – A alege. 3) Diana
T nase. – „Prin ul Unirii” care a condus România înaintea 4
domniei lui Carol I (Alexandru Ioan). – Otilia P duraru. 4) 5
Titlu pe care Carol I l-a purtat din anul 1881. - Element prim 6
de compunere savant care semnific „în leg tur cu vântul”,
7
„de vânt”, „vânt”. 5) Inim de sitar! – Cristina R dulescu. –
Liman. 6) Spre. – C t lina Andone. – A aşeza. 7) Precum 8
Peleşul şi Pelişorul, construc ii ridicate din dorin a lui Carol I 9
la Sinaia (sg.). 8) Osp tarii de odinioar . – Ulpiu Lapa. – 10
Maria N stase. 9) So ia lui Carol I care provenea tot dintr-o
familie german . Cei doi s-au c s torit în anul 1869. Carol I nu i-a permis s se amestece în treburile
politice ale României, astfel c so ia sa s-a refugiat în literatur , muzic , arte plastice şi opere de
filantropie. Sub imboldul lui Vasile Alecsandri, ea a publicat în Germania, Fran a şi România, multe
crea ii literare, sub pseudonimul „Carmen Sylva”. 10) Poporul în fruntea c ruia s-a aflat Carol I timp de
48 de ani (1866-1914). Este cea mai lung domnie din istoria rii noastre, dup el urmând Ştefan cel
Mare şi Sfânt cu o domnie de 47 de ani. – Manier .
VERTICAL: 1) Partea de sud a Dobrogei câştigat de la Bulgaria în timpul domniei lui
Carol I, în urma r zboaielor balcanice (1912-1913). Regiunea a r mas în componen a României pân în
anul 1940 când a reintrat în grani ele Bulgariei. Numele acestei regiuni înseamn „patrulater” şi provine
de la cele patru cet i turceşti care alc tuiau un sistem defensiv în nord-estul Bulgariei. 2) „ ......
Regal ”, titlu primit de Carol I pe data de 9 septembrie 1878, în scopul consolid rii prestigiului personal
şi al rii. – Vorb la telefon. 3) În prun! – Vorb de gâsc . – Diminutiv de la Clement. 4) Orice (pop.). –
Fruct. 5) Fluviu în China. – Produs lactat. – 12 luni. 6) Aruncat la table. – eav . 7) Localitate în India.
– Castel din Sinaia, construit între anii 1873-1914, din dorin a lui Carol I. Acest castel a fost reşedin a
de var a familiei regale. Adesea, Carol I numea acest castel „copilul meu”. Era o oper de care se
îngrijise aproape întreaga domnie şi care avea s fie terminat tocmai în anul mor ii sale. Familia regal
petrecea aici destul de mult timp, de obicei din mai şi pân în noiembrie. 8) Tatiana Petrescu. – Rival. –
Traian T utu. 9) În cei 48 de ani de domnie, Carol I a participat la multe evenimente importante. Printre
altele, în timpul domniei sale, România şi-a ob inut
independen a de sub domina ia acestui imperiu în urma
r zboiului din anii 1877-1878. – Pe data de 10 a acestei
luni a anului 1866, Carol a fost uns domn al României,
iar în 1881, Carol şi Elisabeta au fost încorona i regi ai
României. 10) „ ... al III-lea”,
preşedinte al Republicii a II-a Franceze (1848-1952) şi
împ rat al Fran ei (1852-1970), rud cu familia
Hohenzollern. Participase la botezul prin ului Carol şi
era un bun prieten al familiei Hohenzollern. El a fost cel
care a recomandat românilor s -l aleag domn pe prin ul
Carol dup abdicarea lui Al. I. Cuza.

DIC IONAR: ANEMO, TALI, CLIM, ORCE,

LIU, NOAN, EMUL
 CASTELUL PELEŞ
ORIZONTAL: 1) „.... imperial”, înc pere din 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Castelul Peleş amenajat în anul 1906 cu ocazia vizitei 2
împ ratului Austro-Ungariei, Franz Iosif, invitat la jubileul
3
de 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Vizita nu a mai
avut loc (neart.). 2) „Biblioteca ...”, înc pere din Castelul 4
Peleş unde se g sesc c r i rare având coper i din piele şi 5
gravate cu litere din aur. Un alt punct de atrac ie este o uş 6
secret , o cale de acces în spatele unui raft cu c r i, prin care
7
regele se putea refugia în diverse înc peri ale castelului. –
Ori. 3) Omul din palat! – Denumirea polon a masivului 8
muntos Tatra din Carpa ii nord-vestici. 4) Bianca Ionescu. – 9
Doctor. 5) Oraş în jude ul Prahova, situat la poalele mun ilor 10
Bucegi; aici se afl Castelul Peleş, reşedin a de var a
familiei regale, Carol I şi Elisabeta. Lucr rile de construc ie au început în 1873 iar inaugurarea oficial a
avut loc în 1883. Dup Castelul Bran, Peleşul este considerat al doilea muzeu din ar c utat de turişti.
Datorit uzinei electrice proprii, Castelul Peleş a fost primul castel electrificat din Europa. – Primele
veşti! 6) „ Sala de ...”, înc pere de la etajul 1 din Castelul Peleş, amenajat în anul 1906; aici se g sesc
un clavecin executat la Anvers în 1621, un pian cu coad vertical Bluthner şi o org Rieger cu dou
claviaturi. 7) În gar ! - În ser ! – Sigl pentru „Real Time Computer Complex”. 8) Pentru (presc.). –
Num r gramatical care indic c este vorba de dou obiecte. 9) „Holul de ...”, înc pere de la parterul
Castelului Peleş finalizat complet abia în anul 1911. Plafonul mobil din sticl , ac ionat cu ajutorul unui
motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriz pentru vizitatorii regelui, care
puteau s admire seninul cerului în nop ile de var . – Nimic (pop.). 10) Vârf în Alpii elve ieni. – Castel
mai mic ridicat în apropierea Peleşului; aici au locuit principii moştenitori, Ferdinand şi Maria, pân la
terminarea Pelişorului.
VERTICAL: 1) B rbat din Arabia. – Domn, apoi rege al României (1866-1914), din dorin a
c ruia a fost construit Castelul Peleş. Acesta a fost reşedin a de var a familiei regale iar în anul 1953,
Castelul Peleş a devenit muzeu. 2) Castel de mici dimensiuni construit în parcul Castelului Peleş între
anii 1899-1902. Din 1903, acest castel a devenit reşedin a de var a principilor moştenitori, Ferdinand şi
Maria. Aici au crescut copiii principilor moştenitori: Carol, viitorul rege al României (1930-1940),
M rioara, regina Iugoslaviei, Elisabeta, regina Greciei şi Prin ul Nicolae. – Cap de nebun! 3) Dreg tor
turc. – Plant textil . – „... Neagului”, denumirea satului de munte pe care Carol I l-a vizitat în august
1866 şi, încântat de frumuse ea acestor locuri, a decis s ridice aici un castel. În 1872, Carol I a
cump rat terenul iar lucr rile la Castelul Peleş au început în 1873 (neart.). 4) În oraş! – A termina. 5)
Faraonul lui Eminescu. – Atmosfer . – Raluca Florea. 6) Asia! – Ulei sfânt. – Deodorant. 7) „Sala de
...”, înc pere din Castelul
Peleş; este decorat în
stilul Ludovic al XIV-lea,
are 60 de locuri şi o loj
regal . 8) Poet turc. –
Bine închis. 9) Înn scut.
– Muza istoriei la vechii
greci. 10) „Salonul ...”,
înc pere din Castelul
Peleş care ad posteşte o
colec ie de vase turceşti
şi persane în alam .

DIC IONAR: TATR,

RTCC, NIC, LED, AGA,
TLA, ESAD, CLIO
 La jum tatea secolului al XIX-lea dependen a românilor de otomani se manifesta prin plata
tributului şi imposibilitatea de a avea o politic extern proprie iar în a doua jum tate a secolului al
XIX-lea aceast dependen devenise mai mult nominal , România având numeroase atribute ale unui
stat suveran: armat , flot , drapel na ional, moned , constitu ie, agen ii diplomatice şi conven ii
comerciale cu diferite state.

1. CONTEXTUL INTERNA IONAL

a. Redeschiderea Chestiunii orientale

.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
b. Constitu ia otoman din 1876 proclama România ca parte
integrant a Imperiului Otoman, cu statut de provincie
privilegiat .
c. Apropierea României de Rusia
....................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................

„Suntem independen i,
suntem na iune de sine
st t toare!”

Bombardamentele de pe linia Dun rii

Mihail Kog lniceanu
....................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

2. R ZBOIUL PENTRU CUCERIREA INDEPENDEN EI

„Tur ii î gră ădi d ele ai ari trupe la Plev a e i i es . Rog să fa i fuziu e, de o stra iu e şi
da ă-i posi il să tre i Du ărea u ar ata, după u doreşti. Î tre Jiu şi Cora ia de o stra iu ea
aceasta este a solut e esară pe tru î les irea iş ărilor ele”
Telegra a Mareui Duce Nicolae, adresată pri cipelui Carol, 19
iulie 1877
- Armata român particip la luptele de la: Plevna, Rahova, Smârdan, Vidin, Belogradcik
- Cea mai important b t lie s-a desf şurat la Plevna, oraş care, la 28 noiembrie 1877, capituleaz
dup un lung asediu. În ianuarie 1878 se încheie armisti iu ruso-turc.

SAN STEFANO
PARTICIPAN I
....................................................
....................................................
....................................................
.................................................
....................................................
....................................................
....................................................
....................................................
....................................................
....................................................
....................................................
3. URM RILE OB INERII INDEPENDEN EI
TRATATELE DE PACE BERLIN
ASEM N RI
..................................................
..................................................
..................................................
..................................................
..................................................
..................................................
..................................................
..................................................
.................................................. PARTICIPAN I
..................................................
.....................................................
....................................................
....................................................
...................................................
..................................................
..................................................
DEOSEBIRI ..................................................
..................................................
..................................................
..................................................
..................................................
..................................................
..................................................
 CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT
A ROMÂNIEI (1877-1878)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ORIZONTAL: 1) Pictor român, autorul tabloului
2
„Atacul de la Smârdan”, inspirat din R zboiul de Independen
a României de sub domina ia otomanilor (Nicolae) . 2) 3
Neam. – Conduc torul turc de la Plevna, cheia victoriei în 4
Balcani. Primele atacuri ale ruşilor asupra Plevnei au eşuat, 5
motiv pentru care Marele Duce Nicolae, conduc torul trupelor 6
ruseşti, a solicitat sprijinul românilor. Carol I a acceptat cu 7
condi ia s fie numit comandantul trupelor româno-ruse. Dup
8
o încercare de str pungere a încercuirii, conduc torul turc,
r nit, s-a predat cu armata sa colonelului M. Cerchez. 3) Pisat 9
în centru! – Provoc ri. 4) Oraş în nord-vestul Bulgariei, aflat 10
sub st pânirea turcilor între anii 1396-1878. A fost eliberat în
timpul r zboiului din 1877-1878 de c tre trupele române. – Maşin de teren. 5) Începe iarna! – Pe data
de 9 a acestei luni a anului 1877, ministrul de externe a României, Mihail Kog lniceanu, a inut un
discurs în Camera Deputa ilor prin care a fost proclamat independen a României de sub suzeranitatea
otoman . – Pseudonim al scriitorului român Barbu Delavrancea. 6) Sanda Albu. – Perioad lung . 7) În
vagon! – În şur ! – Cafea solubil . 8) Una dintre cele mai nemul umite ri fa de încheierea p cii ruso-
otomane de la San Stefano (februarie 1878). Aceast ar era nemul umit în primul rând din cauza
avantajelor ob inute de Rusia prin tratatul de pace. Prin urmare, a fost convocat Congresul de pace de la
Berlin (iunie 1878) unde cele şapte mari puteri europene au recunoscut independen a României. – Paul
Lapa. 9) Un lucru personal. – Oraş chinez amintit de Marco Polo. 10) Aplecat, încovoiat. – Împotriva
lor au luptat românii în cadrul R zboiului de Independen .
VERTICA L: 1) Localitate în Bulgaria, unde în timpul R zboiului de Independen , la 30
august 1877, a avut loc un atac general asupra Plevnei. Dup patru asalturi sângeroase, în cursul c rora
au c zut maiorul George Şon u şi c pitanul Valter M r cineanu, solda ii români au reuşit s cucereasc
aceast redut (mic fort de ap rare în cadrul fortifica iilor exterioare ale unei cet i), luând un steag
turcesc şi trei tunuri, în timp ce, pe restul frontului, trupele ruseşti erau respinse. – Poftim! 2) ara
al turi de care a luptat România în cadrul R zboiului de Independen . Ini ial, aceast ar nu a fost de
acord cu o colaborare militar cu România, dar atacurile eşuate asupra Plevnei l-au determinat pe
Marele Duce Nicolae s cear sprijinul României. – Idee, p rere personal . 3) Deal în Egipt. – Maior
român, erou al r zboiului de independen . A c zut în fruntea batalionului I din Regimentul 10
doroban i pe care-l comanda, în timpul asaltului împotriva redutei Grivi a 2 (George). 4) Glas de gâsc .
– În liman! – Denumire în nota ia literal pentru „sol diez” (muz.) 5) Minat în centru! – Arbore folosit în
rot rie. 6) Uzat. – Ziua care a trecut. 7) Andreea de la PRO TV. – În acest moment (pop.). 8) Localitate
în Bulgaria care, în timpul R zboiului de Independen , a fost cel mai puternic punct fortificat din
sistemul de ap rare al cet ii Vidin. Aici s-au desf şurat lupte crâncene între armata român şi cea
otoman , încheiate cu victoria românilor, în ianuarie 1878. Pictorul Nicolae Grigorescu s-a inspirat din
eroismul solda ilor românilor într-un cunoscut tablou. – În mare! 9) Domnul României în timpul
R zboiului de Independen . A fost numit comandantul trupelor româno-ruse. – Gen literar. 10) A
împreuna, a lipi. – Oraşul de unde provenea Constantin urcanu, participant la R zboiul de
Independen , cunoscut şi sub numele de Peneş Curcanul. La 1
ianuarie 1878, Vasile Alecsandri publica în revista „Convorbiri
literare” cunoscutele sale poezii din ciclul intitulat „Ostaşii noştri”,
închinat eroilor din R zboiul de Independen . Printre aceste
poezii se num r şi „Peneş Curcanul” dedicat , dup p rerea
unora, lui Constantin urcanu, dup al ii doroban ilor
Regimentului 13 din care f cea parte şi Constantin urcanu.

DIC IONAR: ISA, DLV, AGO, CAIU, IDAD, IMA, GIS, INA, ESCA
Mihail Kog lniceanu
 În provinciile româneşti aflate sub ocupa ie str in (austro-ungar sau ruseasc )
obiectivele grup rilor na ionale româneşti sunt p strarea limbii şi a credin ei. Treptat,
activitatea lor devine tot mai bine organizat şi cap t aspect politic.
1. BUCOVINA
o Anexare
........................................................................................
........................................................................................
o Consecin e pozitive ale st pânirii
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
...................................................
o Consecin e negative ale st pânirii
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
2. BASARABIA
 Anexare
...............................................................................
...............................................................................
 Consecin ele anex rii
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
...........................................
3. TRANSILVANIA

• e tralis ad i istrativ şi ger a izare for ată

Perioada • ridi area Epis opiei de la Blaj la ra g de Mitropolie î 1
eoa solutistă

• ge erată de riza e o o i ă şi politi ă pri are tre ea Austria

Perioada • Dieta de la Sibiu - votează legi i porta te pe tru ro â i
li erală

• reat î 1
• protestul ro â ilor la for area dualis ului austro-ungar prin intermediul
documentelor * Pronunciamentul de la Blaj *
Dualismul
Memorandum-ul