INSTRUMENTE (APARATE) OPTICE

Instrumentul sau aparatul optic este o combinație de oglinzi, lentile, prisme,

formând un ansamblu unitar, destinat observării și măsurării unor mărimi optice.
Instrumentele optice au ajutat la înțelegerea universului. Telescopul ne-a dezvăluit
detalii ale corpurilor îndepărtate din spatiu, iar microscopul a dezlegat multe din misterele
naturii, cum ar fi structura celulelor vii.
Ochii noștri sunt extrem de bine formați ca instrumente optice. Când ne uităm la un
obiect, un sistem de lentile din fața ochiului formează o imagine a obiectului pe retină, un țesut
din spatele ochiului care conține în jur de 125 de milioane de celule luminoase senzitive.
Lumina care cade pe retină impulsionează celulele pentru a trimite semnale electrice nervoase
spre creier, iar aceasta ne dă impresia vizualizării obiectului.
Aparatele optice se clasifică în:
 aparate cu obiective (reale): furnizează imagini reale și pot înregistra imaginea
obiectelor pe un receptor fizic (placă sau film fotografic), unde ca exemple se pot da: aparatul
fotografic, aparatul de proiecție, retroproiectorul, epidiascopul etc.;
 aparate cu imagini virtuale (oculare): dau imagini virtuale, funcționează
odată cu ochiul și imaginea se formează în ochiul observatorului, pe retină, de
exemplu: lupa, luneta, microscopul, telescopul etc.
CARACTERISTICILE INSTRUMENTELOR OPTICE
Aparatele optice sunt caracterizate prin anumite mărimi care permit să se facă
comparația între două aparate de același tip și să se poată alege care dintre ele îndeplinește
anumite cerințe, și anume: mărirea liniară, câmpul unui aparat optic, claritatea, puterea,
grosismentul, puterea separatoare.
Mărirea liniară se definește ca fiind raportul dintre o anumită dimensiune liniară a
imaginii (y2) și dimensiunea corespunzătoare a obiectului (y1). Deoarece numai imaginile reale
pot să aibă dimensiuni liniare măsurabile direct, rezultă că mărirea liniară se definește doar
pentru aparatele optice obiective:
Câmpul unui aparat optic este regiunea din spațiu pe care o poate explora
instrumentul. Se poate vorbi de:
 câmp de lărgime: cu dimensiunile perpendiculare pe axul optic al aparatului;
 câmp de adâncime: cu dimensiunile pe direcția axului optic.
 Claritatea unui instrument optic reprezintă raportul fluxurilor luminoase trimise
ochiului de suprafețe egale din obiect și din imagine. La aparatele cu putere mică pentru
îmbunătățirea clarității se caută să se mărească fluxul luminos care pătrunde în aparat.

APARATE CU OBIECTIVE (REALE)

APARATUL DE FOTOGRAFIAT

Este un aparat optic cu ajutorul căruia pot fi obținute imagini reale ale obiectelor.
La aparatele clasice, fixarea acestor imagini se făcea pe plăci sau filme acoperite cu un
strat de emulsie fotografică.
În urma revoluției digitale, majoritatea aparatelor de fotografiat transformă informația
vizuală în informație digitală, cu ajutorul unui senzor de imagine.
Părțile principale sunt:
 obiectivul fotografic (fix sau interschimbabil);
 obturatorul;
 camera obscură (rigidă sau pliabilă)
 caseta materialului fotosensibil (fixă sau interschimbabilă);
 vizorul (cu sistem optic independent sau prin obiectiv).

APARATE CU IMAGINI VIRTUALE (OCULARE)

LUPA
Relativ puternice, lentilele convexe sunt adesea folosite ca lupe. Prima intenție de
mărire a unui obiect a apărut acum aproape 2000 de ani în urma. Vechile documente grecești
și romane descriu cum un vas rotund de sticlă umplut cu apă poate fi folosit pentru a mări
obiecte. Lentilele de sticlă au aparut mult mai târziu și au fost folosite probabil prima dată în
anii 1000, de călugării care scriau manuscrise. După anii 1200, ochelarii cu lentile slabe au
început să fie folosiți pentru a corecta hipermetropia. Dar numai prin anii 1400 s-a descoperit
tehnica fabricării ochelarilor cu lentile concave pentru a corecta miopia.

Lupa este un sistem optic simplu, constând din una sau mai multe lentile cu distanța
focală relativ mică (între 10 si 100mm). Lupa se așează între obiect și ochi. Obiectul se află în
apropierea focarului F astfel încât imaginea virtuală să se afle la distanța vederii clare de 25
cm. Lupele folosite curent au grosismentul cuprins între 2,5 și 25.
Tipuri de lupe
A. Cea mai cunoscută și utilizată este lupa de mână
B. Lupa de buzunar este cunoscuta și sub denumirea de lupă filatelică
C. Lupa cu mărire (zoom)
D. Lupa cu tehnologie LED este foarte precisă și redă orice imagine în cel mai mic
detaliu.

TELESCOPUL
Nașterea telescopului refractor este de obicei atribuită lui Galileo Galilei, care a arătat
prima aplicație în Veneția în 1609. De fapt, primele lentile au fost construite în 1607 de către
artizanii olandezi care le-au aplicat instrumentelor rudimentare cu putere de rezoluție foarte
mică. Proprietățile lentilelor, oricum, erau cunoscute de ceva timp și trebuie să fie atribuit lui
Galileo meritul de îmbunatățire și prima utilizare astronomică. Deși se pare ca primul telescop
a fost construit în 1608 de către danezul Hans Lipperhey (circa 1570-1619): era unul reflector.
Când lupele au ajuns la îndemâna oricui s-a încercat să se folosească câte două lupe,
una peste alta, pentru a obține o mărire mai mare. În timp ce se experimenta acest lucru, cineva
a descoperit că o distanță corespunzătoare între lentile poate determina imagini mărite ale
obiectelor de la distanță. Un asemenea aranjament de lentile a pus baza primului telescop.

Invenția telescopului se datorează filozofului englez Roger Bacon, care a trăit în anii
1200, dar este posibil ca aceasta invenție să fi fost făcuta mai devreme de oamenii de stiință
arabi.
REFRACTORUL LUI GALILEO
Un telescop construit în 1608 de opticianul olandez Hans Lippershey a atras atenția
omului de stiință italian Galileo, care a realizat cât de util ar fi acesta în astronomie. Galileo a
îmbunătățit rapid modelul lui Lippershey și a început să construiască o serie din ce în ce mai
mai bună de telescoape. Cu ele, el a făcut o serie de descoperiri, incluzând munții și văile de
pe lună și patru din lunile lui Jupiter.
După ce descoperirea lui Galileo a arătat cât de important este telescopul, modelul
folosit de el a devenit cunoscut ca fiind telescopul lui Galileo. Lentilele lui convexe adunau
lumina de la obiecte, făcându-le astfel vizibile, iar lumina concavă a ocheanului înclina razele
de lumină încât forma o imagine mărită și verticală. Lentilele erau montate în tuburi, una
alunecând în cealaltă. Aceasta a permis ca separarea dintre lentile să poata fi ajustată pentru
focalizarea imaginii. Acest tip de telescop stă la baza binoclului modern.
REFLECTORUL LUI NEWTON
Una din problemele telescopului refractar era că, din cauza unui defect de lentilă numit
aberație cromatică, se producea o margine colorată nedorită în jurul imaginii. Ca să elimine
această problemă, omul de stiință englez Isaac Newton a proiectat un telescop reflectiv, în
1660. In locul lentilei obiective a folosit o lentilă concavă care colecta lumina și forma o
imagine care nu mai avea acea margine colorată nedorită. O oglindă plată reflecta lumina într-
o lentilă convexă aflată în ochean și montată pe latura tubului principal. Acest tip de telescop
este cunoscut ca telescopul lui Newton și este folosit de astronomii amatori.

LUNETA

Luneta este un instrument optic alcătuit din mai multe lentile și prisme dispuse într-un
tub; ea servește (în astronomie, în topografie, în tehnica militară) la observarea obiectelor foarte
îndepartate. Cel care a introdus folosirea lunetei în astronomie este Galileo Galilei, dar la
apariția și perfecționarea lunetei au contribuit mulți inventatațori ai epocii, mai ales că
instrumentul era deja cunoscut și utilizat, într-o formă primitivă, în Olanda și Franța.
In astronomie, măsurarea capacității de adunare a luminii se face atât prin comparație
cu capacitatea de adunare a ochiului uman, cât ți prin comparație cu magnitudinea maximă a
stelelor vizibile printr-un telescop. Cu cât diametrul obiectivului crește, cu atât capacitatea de
adunare a luminii crește și magnitudinea maximă a stelelor vizibile prin telescop crește.
Pupila ochiului uman se poate dilata până la un diametru maxim de 7mm la persoanele
tinere. Magnitudinea limită a ochiului uman este în jurul valorii de 6, în funcție de acuitatea
vizuală a observatorului și de condițiile atmosferice. Magnitudinea limită teoretică a unui
telescop este o valoare ce poate fi calculată, însă această valoare este diminuată de calitatea
opticii, condițiile atmosferice etc. Prin instrumentele accesibile amatorilor pot fi văzute stele
cu o magnitudine limită de maxim 16.
MICROSCOPUL
Lupa este adeseori numită microscop simplu, pentru că este utilă în observarea
obiectelor mici.
Pentru o mărire accentuată cu un minimum de deformare a imaginii este folosit un
sistem de două sau mai multe lentile. Un astfel de dispozitiv este numit microscop compus.
 Cel mai simplu microscop compus conține două lentile convexe. Imaginea mărita de
lentilele obiective este mărita mai departe de lentilele ocheanului. Ca și la telescopul
astronomic, imaginea este răsturnată.
In scopul obținerii unor măriri mai substanțiale se utilizează microscopul, care în
principiu reprezintă o combinație de două sisteme optice: obiectivul și ocularul, așezate la o
distanță apreciabilă unul față de celălalt.
Microscoapele măresc obiecte minuscule sau dezvăluie detalii ale unor obiecte mai
mari. Ele ne-au deschis o lume întreagă, invizibilă ochilor noștri.
Primul microscop a fost fabricat de opticianul olandez Zacharias Janssen, în 1609.
Primul om de stiință care a observat bacteriile a fost olandezul Anton van Leeuiwenhock, care
și-a fabricat propriile microscoape în anii 1670.
Primele microscoape au fost optice, ceea ce înseamnă că obiectul studiat a fost
vizualizat printr-un ocular.Pentru aceasta, specimenul trebuie să fie destul de subțire, pentru a
permite penetrarea luminii. Intr-un microscop optic, lumina reflectată de un obiect se refractă,
trecând prin niște lentile. Aceste fenomen face ca obiectul să pară mult mai mare. O a doua
lentilă mărește obiectul chiar mai mult. Microscoapele optice cu mai multe lentile sunt numite
microscoape compuse și pot mări obiectele de până la 2000 de ori.
BIBLIOGRAFIE
1.http://www.cursuri.flhttp://www.cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj-
Napoca/grupa10/Somogyi_Janos/site/telescopul.html
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Instrument_optic
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Aparat_fotografic
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lup%C4%83