Tema: Folosirea mijloacelor de cultură fizică în

scopul odihnei active, ridicării și menținerii

capacității de lucru
 Odihna activă, mijloacele, metodele, beneficiile
ei
 Odihna pasivă

Student: Alexandru Bucatari, gr.S1703

Profesor Svetlana Miron

Chișinău 2018
 Odihna activă
Odihna este cuvântul de ordine al acestei perioade. Psihologii acordă o
importanţă deosebită odihnei ca şi mecanism de refacere a organismului. Odihna
ca şi proces poate fi activă sau pasivă. Reguli simple, care ne ajută să dormim mai
bine 6 alimente care ajută la detoxifierea corpului Cât de mult trebuie să dormim
în fiecare noapte? Un studiu desfiinţeaz... Odihna este procesul obligatoriu care
alternează cu activitatea fizică sau intelectuală, prin repaus realizându-se
reducerea efortului şi concentrării; odihna activă – realizată prin alternarea unui
fel de activitate cu alta şi odihna pasivă – realizată prin somn. Cine ştie să se
odihnească raţional, împletind în mod inteligent odihna activă cu odihna pasivă,
cine îşi acordă timp suficient pentru odihnă, acela se dovedeşte capabil să
îndepărteze orice urmă de oboseală, să înceapă o nouă zi în deplinătatea
resurselor sale fizice şi intelectuale.

„Un corp bine odihnit este mult mai bine pregătit pentru a-şi pune în valoare
resursele naturale de apărare împotriva bolilor. De aceea, se şi spune că «de omul
bine odihnit, bolile se lipesc mai greu». Odihna activă are un efect deconectant
foarte puternic, care pregăteşte omul pentru somn şi pentru activitatea de a doua
zi”

Odihna activă nu trebuie să fie o continuare a activităţii profesionale. Ne odihnim

mai bine şi mai repede dacă, după ce părăsim munca, trecem la o altă ocupaţie,
decât atunci când stăm şi lâncezim într-un fotoliu. În orele de odihnă activă, omul
trebuie să caute o ocupaţie care să-l preocupe atât de mult, încât să uite complet
de munca lui obisnuită. Această ocupaţie, pe lângă faptul că trebuie să fie diferită
de munca zilnică, trebuie să fie placută, uşoară, şi să îi aducă destindere, bună
dispoziţie şi bucurii. Ocupaţiile din timpul liber pot fi variate, cu condiţia să
rămână suficient timp pentru somnul de noapte. Printre acestea amintim:
pescuitul, apicultura, creşterea animalelor mici şi a păsărilor de casă, grădinaritul,
lucrul manual, tâmplăria, sculptura în lemn, croşetatul, lectura, dezlegarea de
cuvinte încrucişate şi a jocurilor de perspicacitate, vizionarea de spectacole şi
atâtea altele pot fi surse de recreere placută, de satisfacţii, iar alegerea este o
chestiune strict personala. Ele trebuie, însă, să fie mai curand o activitate
odihnitoare, relaxantă, decât o adevărată muncă. În categoria odihnei active intră
în mod obligatoriu şi practicarea exerciţiilor fizice şi a sporturilor: mersul pe jos,

Chișinău 2018
mersul cu bicicleta, înotul, gimnastica, excursiile activităţi care pot fi practicate
oricând, de către oricine, fără o pregătire deosebită şi fără un echipament prea
complicat şi costisitor. Mersul pe jos prezinta urmatoarele avantaje: putem să
modificăm ritmul, efortul cerut şi durata în funcţie de timpul liber avut la
dispoziţie şi, de asemenea, punem în mişcare aproape toţi muşchii corpului şi are
o puternică acţiune stimulatoare asupra întregului organism.

Acesta precizează că trebuie combătute şi evitate, cu toata hotărârea, „recreerea”

şi „destinderea” făcute în localuri, cu cărţile de joc pe masă, unde „norii de fum”
de tutun sunt cauza unei atmosfere aproape irespirabile, iar consumul de alcool şi
cafea depăşeşte limitele rezonabile. Este evident că acest mod de petrecere a
timpului liber nu oferă posibilitatea unei recreări efective şi nu poate contribui la
menţinerea stării de sănătate ci, dimpotrivă, agravează starea de oboseală şi
subminează sănătatea. Odihna activă trebuie să fie cât mai larg raspandită şi
practicată, mai ales că este ieftină şi eficientă.

Timpul de odihna activa este timpul alocat altui gen de odihna, care nu
presupune suspendarea starii de veghe si a activitatii, ci desfasurarea unor
activitati cu valente revitalizante; odihna activa este relativa, ea nu inlocuieste
somnul si nu are efecte asupra starii generale de oboseala, ci asupra unor tipuri
specifice de oboseala care se instaleaza in anumite momente ale programului
zilnic, saptamanal, anual.
Din acest punct de vedere, se considera ca odihna activa inseamna “a schimba
ocupatia obisnuita” sau “alternarea unui fel de activitate cu altul”; in mod
evident, maximizarea efectelor odihnei active ridica probleme de genul: cu ce fel
de activitati trebuie facuta alternanta? Cand si cat timp trebuie facuta schimbarea
pentru a fi eficienta si pentru a nu obosi ea insasi?
Odihna activa nu are sens decat daca exista rezerve energetice si functionale care
sa poata fi activate prin odihna activa; sa nu uitam ca activitatile prin care se
realizeaza odihna activa produc la randul lor oboseala, iar pe masura ce
potentialul global al organismului scade, se reduce si eficienta odihnei active.
Odihna activa este posibila si necesara datorita fenomenului de oboseala
selectiva: se datoreaza faptului ca activitatile umane sunt diferite sub raportul
structurii si naturii solicitarilor la care supun organismul si, in particular, sistemul
psihic.
DE EXEMPLU:
• activitatile manuale solicita preponderent efort fizic, deci genereaza oboseala
fizica, musculara;
• activitatile intelectuale presupun concentrare senzoriala si efort mental, deci
genereaza o oboseala intelectuala, senzoriala (a analizatorilor) sau / si mentala (a
functiilor corticale).

Chișinău 2018
De remarcat ca exista structuri specifice de solicitari in interiorul fiecarei categorii
de activitati, dupa cum urmeaza:
› activitati fizice:
– pot fi activitati care solicita efortul muscular;
– activitati care solicita precizia si viteza miscarii;
– se pot desfasura stand in picioare sau sezand;
– pot fi repetitive sau variate;
– in aer liber sau in incinte amenajate;
– exista o oboseala specifica fiecarui tip de activitate si care poate fi diminuata
prin intercalarea altor tipuri de activitati (odihna activa).
› exista structuri specifice de solicitari (mai putin evidente) si in cadrul activitatilor
cu dominanta intelectuala:
– angajeaza in proportii diferite procesele perceptiei, gandirii, memoriei,
imaginatiei, limbajului
– concentreaza atentia;
– mecanismele interne de autocontrol cognitiv – fiecare genereaza forme
specifice de oboseala intelectuala.
Desfasurarea timp indelungat a aceleiasi activitati sau a unor activitati (actiuni,
operatii, miscari) repetitive, monotone si omogene in continut amplifica si
grabeste instalarea oboselii – genereaza oboseala unilaterala, care se acumuleaza
mai repede decat oboselile specifice; asa apare nevoia de odihna activa si
trebuinta de alternare a activitatilor.

Chișinău 2018
 Odihna pasivă - somnul
Somnul constituie un proces natural de compensare, de importanţă vitală
pentru organism. Centrul nervos responsabil pentru somn este situat la baza
creierului, în trunchiul cerebral, a cărui atingere determină tulburări grave ale
somnului. În timpul somnului se petrec în organism o serie de schimbări.
Refacerea energiei cheltuite în timpul activităţii se realizează printr-o încetinie a
sistemului funcţionării organelor: respiraţia se răreşte, este mai superficială,
transpiraţia se reduce, tensiunea arterială scade, temperatura corpului coboară
cu o jumătate de grad, circulaţia sângelui spre unele organe importante - creier,
rinichi - se reduce.
După perioadele de activitate intensă urmează regulat şi necesar nevoia de
repaos pasiv, de somn. Somnul nu poate fi înlocuit cu nimic. Cine nu-l respectă
devine propriul său duşman, îşi periclitează cu bună ştiinţă sănătatea. Orice
încercare de a „păcali” organismul, de a-l înviora cu cafele sau diverse tonice sau
medicamente este sortită eşecului şi nu face altceva decât să agraveze situaţia.
Persoanele care nu dorm suficient pot să meargă, să audă şi să vadă ca toate
celelalte fiinţe, insă facultatea lor de a raţiona, capacitatea lor de a lua decizii şi de
a-şi păstra vigilenţa sunt reduse. Aceste consecinţe sunt deosebit de dăunătoare
pentru oamenii care au funcţii de conducere, pentru cei care desfăşoară o muncă
de răspundere (medici, piloti, soferi, mecanici de locomoti etc.), pentru elevi şi
studenţi. Somnul conservă şi potenţează mai bine memoria, şi asta graţie
procesului de filtrare a amintirilor, stergându-le sau chiar îndepărtându-le pe cele
inconsistente şi lipsite de importanţă şi, dimpotrivă, conservându-le pe cele care
pot fi de un real folos.
Legat de somn trebuie să considerăm şi importanţa viselor. Visele pot avea,
într-adevăr, o funcţie utilă şi anume de rezolvare a conflictelor şi frustrărilor din
timpul zilei. Visele, în marea lor majoritate, nu apar din nimic, aşa cum am fi
înclinaţi a crede, ci doar din impulsuri şi preocupări ţinând de activităţile noastre
obişnuite. Este cunoscut de multă vreme faptul că activităţile cerebrale şi implicit
raţiunea nu se sting complet în timpul somnului, procesele cunoscute ale
activităţii nervoase continuându-se fireşte într-o manieră mai redusă şi în acest
interval de timp. Astfel stând lucrurile, apare ca firesc să acceptăm că visele sunt o
continuare trunchiată, dezordonată şi aleatoare a funcţiilor cerebrale, care au
avut loc în starea de veghe. În condiţiile în care controlul activ al raţiunii este
diminuat, numeroşi factori ca amintiri, dorinţe, speranţe, temeri, gânduri ascunse
etc. intră în scenă provocând “dramaturgia” onirica (cea care ţine de vis), după

Chișinău 2018
cum diverşi excitanţi din afară sau dinăuntru se pot insera şi ei în această
“dramaturgie” a visului, imprimându-I noi nuanţe.
Dupa un efort fizic intens, se recomandă la fel metode de refacere, care sunt o
componentă foarte importantă în odihna pasivă

Clasificarea metodelor de refacere

1. Mijloace fizio-hidro-balneoterapeutice (antrenament, hidroterapie calda: dus,
cada, bazin 38 ~ 40° C, putandu-se adauga saruri de Bazna, iodura de potasiu;
plante: flori de tei, musetel, foi de nuc, dus subacval, sauna la 80° C, masajul
natural, instrumental: vibromasaj, electromasaj, masajul reflex, baropresura
locala, musculara, climatoterapia de crutare, refacere ia 600 — 800 m altitudine).

2. Mijloace psihoterapeutice (convorbiri, sugestie – autosugestie, tehnici de

relaxare, neuropsihica, neuromusculara, antrenament psihosomatic, etc.).

3. Mijloace dietetice (alimentaţia de refacere — normocalorica, normoproteica

sau usor hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica, bogata in radicali alcalini
vitamine si oligoelemente).

4. Mijloace farmacologice:
A.) medicatie energotropa – sustinatoare de efort:
a) complexe vitaminice: Vitamine de toate felurile, in complexe, niciodata
vitamine singulare, multivitamins People’s choice (Cosmo – vit2), polivitaminizant
S, viplex, cavit 9 Forte, 9 — vita, supradyn, multibionta,
codibek (1 tabletă la un pahar cu apă), cantamega (produs SUA foarte bun),
electovt, multirovital;
b) complexe minerale: polimineralizant S, ultramineralizant (produs SUA foarte
bun), mineral Plus – 6, izostar, Ca, Mg, P, Fe, şa., ferglurom, glubifer,
multiminerale;
c) compusi glucidici: mierea, glucoza, energizant, fructoza, etc;
d) aminoacizi şi concentrate proteice: lecitină, acid aspartic, algutol, plantofort,
efortex, osolecitina, glumati de sodiu si potasiu, aspartati de potasiu si magneziu,
arginina, lizina, L – carnitina [mobilizeaza arderea grasimilor);
e) produse diverse: neurotrope: piritnol, piracetam, piridin (produs mai nou,
contine piritinol (2 vitamine), lecitina; hepatotrope: silimarina, fortavit, LIF — 52,
polen + vitamine, fortavit, inosina, aslavital folcisteina, geriforte.
B.) medicatie trofotropa – produsi de refacere:
a), b) tot vitamine, tot minerale. Multe preparate din Fe + vit. C;
c) compusi glucidici: eleutal;

Chișinău 2018
d) aminoacizi: glicocol, arginina, acid aspartic, vitaspol, amino — mass,
superamino si concentrate proteice: energofort, biofort, powerlean, masiva –
mass, L – carnitina, cisteina, ATP, CP, creatina (pulbere – 120 gr., 20 gr. in primele
5 zile – 5 gr. pe zi in 3 sau 4 reprize);
e) produsi diversi: piracetam, piravitan, sargenor, glicocol – nevrosthenine,
aspartat de K şi Mg, folcisteina, aslavital, gerovital, ginseg, multivita — glucoza,
ginsavit, algutol, sargenor, actifos;
f) antioxidante: vitaminele C, A, E, Seleniu, Pumkin, Antioxidant, Glutaciste —
seleniu — E, redoxon, Cal — Cel – Vita;
g) pentru hidratare se folosesc: isostar, izodrinc, piroton (peerotonj — din 600 gr.
De piroton se fac 95 litri lichid, cu gust de zmeura, banane, etc..

Chișinău 2018
 Bibliografie
https://crinapopa.wordpress.com/2008/12/23/
odihna-activa-o-sursa-de-sanatate-si-echilibru-
sufletesc/
http://adevarul.ro/locale/brasov/cum-explica-
psihologii-conceptul-odihna-activa-are-efect-
deconectant-foarte-puternic-pregateste-omul-
somn-
1_56667cc77d919ed50e0049ba/index.html
https://valentinbosioc.com/odihna-activa/

Chișinău 2018