Revista Renașterea

Anul 1927

Organul Oficial al Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului

Revista Renașterea a apărut la Cluj la 10 octombrie 1919, iar inițial se numea

,,Foaia bisericească”, apărea o dată pe lună. Redactorul șef de la acea vreme era Virgil
Nistor. Revista avea scopul de a ,,populariza acțiunile și intențiile Consistoriului”.

Iar consistoriul, trebuie înțeles ca un consiliu administrativ și disciplinar în

conducerea bisericii.

La realizarea acestei reviste au colaborat Sebastian Stanca, Nicolae Ivan, Ilarion

Pușcariu, persoane importante care au contribuit și la reîntemeierea Eparhiei în zona Clujului.

Pe lângă scopul de a face cunoscute intențiile conducerii bisericii, revista își mai
propunea și o revigorare a culturii, pentru că se considera că fără cultură: ,,omul nu este om”,
și era timpul să se șteargă rușinea numărului mare de analfabeți ,,să ștergem cea mai urâtă
pată de pe fața noastă”. Considerau că printr-o educație religioasă se pot creea caractere
morale, iar Biserica garanta astfel statului, educația morală a cetățenilor.

După șase numere și-a sistat publicarea. A reapărut, însă, la data de 1 septembrie
1923. Redacției și a administrației se afla în Cluj, pe strada Iuliu Maniu, nr.36.

Mai trebuie menționat faptul că revista de această dată apare o dată pe săptămână, iar
redactorul șef era Sebastian Stanca.

Sebastian Stanca, preot, istoric și scriitor

S-a născut la 17 octombrie 1878, în Petroșani, județul Hunedoara. A urmat școala

gimanzială luterană din Sebeș apoi a urmat cursurile liceului ortodox Andrei Șaguna din
Brașov, iar studiile superioare la Institutul teologic din Sibiu și ale Facultății de Litere a
facultății din Budapesta, devenind doctor în anul 1910. A fost președintele societății literare
,,Petru Maior” din Budapesta. Tot Sebastian Stanca a fost printre cei care au pus bazele
revistei ,,Luceafărul” din Budapesta. A lucrat în redacția ziarelor ,,Poporul Român”-
Budapesta, ,,Telegraful Român”-Sibiu, ,,Lupta”-Budapesta.

1
 Din 1922, a fost numit consilier la secția bisericească a eparhiei Vadului, Feleacului și
Clujului, în această calitate a redactat și revista Renașterea.

A mai publicat și o serie de lucrări de istorie bisericească locală, nuvele, schițe,

amintiri, traduceri, etc.

Din luna mai 1927, funcția de redactor șef al ziarului este ocupată de Orest Bucevschi,
născut la 14 iulie 1897 la Păltinoasa, jud. Suceava. A urmat cursurile Facultății de Teologie de
la Cernăuți, iar apoi Facultatea de Litere și Filosofie.

Din anul 1924 a ocupat funcția de profesor de sectologie la Academia teologică din
Cluj.

Despre revista Renașterea se poate spune că pe de-o parte a reapărut din necesitatea
de realiza comunicarea între Eparhie și preoți dar și cu credincioșii eparhiei, iar pe de altă
parte se dorea ca prin ,,reînvierea gazetei”1, se va putea aduce o contribuție la consolidarea
,,temeliilor statului român”.

Important de subliniat mai este faptul că această revista este publicația oficială a
Eparhiei Clujului. Apărea o dată pe săptămână, iar prețul abonamentului era de 300 de lei pe
an.

Revista Renașterea, 1927

Revista se prezintă ca având opt pagini, alb-negru.

După cum spuneam anterior, revista se dorea a fi o publicație care ajuta la ridicarea
nivelului cultural al credincioșilor. În acest sens, pe tot parcursul perioadei analizate întâlnim
articole referitoare la aspectul cultural, pentru că prin educație se pot creea ,,caractere
morale”, iar ,,problema morală nu este un lucru care s-ar putea rezolva printr-o definiție
simplă înșirând mijloacele mai mult sau mai puțin eficace, ea trebuie să fie o preocupare
permanentă a societății”.2 Găsim scris într-unul dintre articolele care se referă la această
temă.

Astfel s-au scris numeroase articole referitoare la: Literatura beletristică în educație,
Cultura ortodoxă – articol ce a apărut în primul număr de pe anul 1927 scris de Nichifor
Crainic, Morală și religie, unde se vorbește despre tendința de laicizare a moralei.
1
Renașterea, 23 septembrie 1923, p.1;
2
Renașterea, 2 ianuarie 1927, p.2;

2
 O altă situație prezentată este înființarea bibliotecilor sătești, considerată o frumoasă
inițiativă care s-a relizat, astfel Ministerul instrucțiunii a înființat acolo unde se simțea lipsa de
cultură3 câte o bibliotecă care era administrată de învățător sau de preotul comunei.

Tot printre articolele revistei referitoare la educație, mai întâlnim prezentate și

proiectele de reglementare sau de organizare a învățământului secundar și al celui teologic.
Dar pentru că se adresează tuturor categoriilor ce cititori, adică și credincioșilor obișnuiți,
întâlnim și articole care dezbat de exemplu originea cuvântul crăciun, sau ce înseamnă
brahmanismul și hinduismul, dar și diferite probleme legate de catehism, cum ar fi de
exemplu păcatul sinuciderii.

Mai întâlinim articole ca Arta și religia dar și informații legate de diferite conferințe
care au avut loc sau care vor urma.

Pe lângă informațiile culturale prezentate, revista mai conține și articole care sunt
adresate personalului eparhiei. Astfel găsim diferite circulare destinate preoților, de exemplu
revista numărul șase prezintă o directivă dată preoților nou hirotoniți, cu scopul de a
uniformiza serviciul liturgic.

În numărul din data de 30 ianuarie apare o știre care menționează despre construirea
Palatul Patriarhiei din București despre care se spunea că va fi o podoabă dintre cele mai
prețioase ale capitalei țării.

Între paginile revistei găsim și câteva reclame referitoare la realizarea și

comercializarea clopotelor de primă calitate de către Uzinele Metalurgice Timișoara, care se
traduc prin ,,armonie și acord perfect”. Dar găsim și anunțuri cum ar fi de exemplu vânzarea a
20 de iugăre de pămân bun, situate la 2 km. de Cluj, lângă drum (1 iugăr = aprox. 58m2). Tot
la această rubrică mai sunt prezentate informații despre Banca salariaților, destinată
salariaților și pensionarilor de stat.

Subiectele din viața politică a statului sunt și ele prezente în articolele revistei.

În revista numărul 30, din data 24 iulie 1927, într-un chenar negru, este menționată
moartea regelui Ferdinand I ,,Din seninul blând al cerului de Iulie s-a desprins un vitreg
fulger aruncând negrul durerii asupra întregului neam românesc. România a îmbrăcat haina
celui mai adânc doliu, sufletele noastre, ale tuturora s-au umplut de jalea cea mai mare, căci

3
Renașterea, 23 ianuarie 1927, p.4;

3
gloriosul nostru Suveran, înţeleptul şi viteazul Rege Ferdinand I., făuritor al României-Mari,
a închis ochii pentru vecie.”4, fiind astfel prezentă moartea regelui. Urmând apoi în rândurile
următoare elogierea personalității sale într-un necrolog care se întinde pe parcursul întregii
pagini.

Pagina 7 a revistei conține ordinul dat de Patriarhul Miron Cristea (nr. 5266/927), care
menționează: ,,Urcându-se pe tronul României M. S. Regele Mihai I., până la noui
dispoziţiuni formula de pomenire la Sfintele rugăciuni este: „Preaînălţatului şi
binecredinciosului nostru Rege Mihai I., cu toată augusta familie regală”.

În numărul următor, apărut la 31 iulie, prima pagină a revistei înfățișează Testamentul

regelui Ferdinand.

Tot în paginile aceleiași reviste, este prezent și articolul Clujul în Doliu, unde se spune
că ziua de 24 iulie, ziua în care regele Ferdinand a fost coborât în gropnița de la Curtea de
Argeș ,,a frânt de durere toate sufletele româneşti, aruncând asupra lor vălul des al celei mai
doborîtoare jale. N-a fost suflare românească care în acele momente să nu murmure cu
lacrimi fierbinţi o pioasă rugăciune pentru Marele Rege trecut în lumea drepţilor. În această
zi clopotele tuturor bisericilor au sunat lung şi sinistru, tunurile au zguduit văzduhul, o ţară şi
un neam întreg a vărsat lacrimi de durere căci pământul îşi ceruse înapoi împrumutul său
regesc.”5 Drapelul tricolor îndoliat era afișat pe fiecare clădire, orașul întreg era cufundat într-
o liniște solemnă, iar la ora 11 s-a oficiat la Biserica Ortodoxă Română slujba prohodului.

Numărul din data de 14 august, înfățișează Cuvântarea I.P.S. Mitropolitului Pimen al

Moldovei, rostită în senat pentru comemorarea Regelui Ferdinand I, apoi urmează un articol
care prezintă omagiul adus de Academie, ținut de președintele ei, Emil Racoviță.

Numărul 34 al revistei, îl prezintă pe ,,Regentul dr. Miron Cristea”, un fiu crescut

direct din ,,talpa țării”, din părinți țărani, ajuns Patriarh și Regent, fiind ca un simbol al
menirii poporului român.

Un alt subiect politic care mi-a atras atenția este un articol care prezintă atitudinea față
de comuniști: ,, Ţările Europei încep şă-şi piardă răbdarea faţă de comunişti şi propaganda
din Rusia. Polonia a cerut parlamentului o lege aspră contra bolşevicilor. Asemenea şi în

4
Renașterea, 24 iulie 1927, p.1;
5
Renașterea, 31 iulie 1927, p.4;

4
Anglia. Guvernul englez a trimis solie Ruşilor să se astâmpere, că de nu, vor porni toate
ţările Europei contra lor şi atunci va fi vai de pielea lor.”6

Revista mai cuprinde și o rubrică de anunțuri unde sunt menționate concursurile

pentru posturile vacante în cadrul Eparhiei, dar și o rubrică de Corespondență unde este
menționat faptul că scrierile anonime, nu se pot publica, pentru că redacția trebuie să
cunoască autorul informației.

BIBLIOGRAFIE

- Numerele revistei Renașterea, apărute pe parcursul anului 1927;

6
Renașterea, 20 februarie 1927, p.8;