DESPRE DROGURI

1. MANIFESTÃRILE COPILULUI CARE SE DROGHEAZÃ

- schimbãri bruşte de la starea de fericire la tristeţe;
- irascibilitate sau agresiune;
- lipsa poftei de mâncare;
- pierderea interesului pentru hobby-uri, sport, învãţãturã, prieteni;
- accese de moleşealã şi insomnie;
- acte de furt, minciuni;
- lipsa inexplicabilã de bani sau de bunuri din casã;
- deţinerea de prafuri, tablete, capsule, fiole de aluminiu, seringi si ace.
2. PROBLEMA DROGURILOR : CE SÃ FACEŢI ŞI CE SÃ NU FACEŢI
Fãrã indoialã, prevenirea este mai bunã decât cura.
1.Amintiti-vã cã un copil poate considera drogurile la fel de nepericuloase ca şi ţigãrile şi bãutura pe care pãrinţii le
utilizeazã.
2.Amintiti-vã cã tranchilizantele prescrise legal sunt o tentaţie. Explicaţi copilului care este rostul lor şi de ce le
folosesc adulţii. Gãsiţi timpul necesar pentru a discuta cu copilul dumneavoastrã acest subiect.
3.Nu inventaţi poveşti de groazã despre droguri. Dacã a încercat deja i se vor pãrea de necrezut.
4.Nu fiţi suspicioşi, astfel îl puteţi îndruma spre droguri chiar dumneavoastrã.
3. PROBLEMA DROGURILOR : CE FACEŢI ÎN CAZ DE URGENŢÃ
Sã sperãm cã nu se va întâmpla, dar dacã copilul dumneavoastrã ia o supradozã si-l gãsiti inconstient, este important
sã stiti ce sã faceti. Trebuie sã-i salvaţi viaţa.
I. Asiguraţi-vã cã are aer proaspãt. Aşezati-l pe o parte şi supravegheaţi-l pentru a nu inhala vomã.
II.Chemati medicul de urgenţã sau o ambulanţã. Adunaţi orice praf, tabletã sau orice a putut fi folosit ca drog şi
duceţi-le la spital pentru analize.
III.Dupã o astfel de urgentã, gãsiti momentul potrivit pentru a discuta cu copilul.
4. CARE SUNT PERICOLELE GENERATE DE DROGURI
*Pot provoca stãri emotive necontrolate sau dereglãri mentale serioase.
*Cei care iau heroinã pentru prima oarã au stãri violente.
*Dacã un utilizator de droguri începe sã se injecteze, acest lucru poate genera infecţii locale ale sângelui sau chiar
infecţie de HIV - SIDA ori hepatităB, abcese la locul injectãrii, tromboze.
Pentru a vã face o imagine asupra drogurilor şi a modului de utilizare, iată cele mai cunoscute categorii de droguri:
L.S.D. - Imprimate asemãnãtor timbrelor sau abţibildurilor, colorate. Se sug. Ele produc împãienjenirea ochilor şi uneori
supraexcitare. Utilizarea masivã produce confuzie acutã şi mania persecuţiei.
TRANCHILIZANTE - Medicamente luate fãrã prescripţia medicului. Efectul pe care îl produc este similar cu cel dat de alcool.
AMFETAMINE - De obicei se prezintã sub formã de pudrã albã sau maro dar pot fi şi sub formã de pilule, capsule sau fiole. În
general se inhaleazã sau se injecteazã. Pot apãrea urmãri ca: depresii si insomnii. Utilizarea indelungatã poate produce mania
persecuţiei.
CANNABIS (Hasis, iarbã) - Se fumeazã în ţigãri sau pipã, uneori amestecat cu tutun. Utilizatorii devin vorbãreţi. Existã risc de
accidente in caz de intoxicatie.
COCAINÃ (COCA) - Pudrã albã, în general inhalatã nazal. Poate fi injectatã sau uneori fumatã. Are efecte similare cu
amfetaminele, dar duce mai repede la dependenţã.
HEROINA - Pudrã albã sau maronie. În general se topeşte pe o folie de aluminiu şi se inhaleazã fumul. Poate fi şi injectatã.
Produce o stare de detasare, de desprindere de realitate. Supradoza duce la inconstienţă. Utilizarea frecventã duce la dependenţã.
CIUPERCILE HALUCINOGENE (magice) - Ciuperci mâncate proaspete sau uscate. Cresc spontan în Marea Britanie. Au
efecte similare cu cannabis-ul. Pot fi confundate cu alte ciuperci, otrãvitoare.
5. PROBLEMA DROGURILOR: CE PUTETI FACE CA PÃRINTI
Faptul cã cineva consumã droguri, implicã aproape întotdeauna dependenţã.
Copii pot apela ca remediu la droguri din diferite motive, cum ar fi perioada dificilã a adolescenţei, o perioadã a
schimbãrilor, când trebuie fãcute multe alegeri, neînţelegerile cu pãrinţii si prietenii, presiunile din partea şcolii.
Apare ispita. Bunãoarã, un prieten, ii oferã copilului ceva care "îl distreazã" şi pe care "toatã lumea îl foloseste". În
multe cazuri presiunile şi curiozitatea sunt atât de mari încât copilul nostru încearcã şi el. Din fericire, majoritatea
copiilor spun NU. Existã totuşi un numãr alarmant de copiii care spun DA.
Noi trebuie sã tratãm cu mare grijã problema când vorbim cu un copil care credem cã se drogheazã. Un cuvânt gresit
într-un moment nepotrivit îl poate face pe copil sã devinã şi mai rebel. Cuvintele potrivite însã, de înţelegere, pot
reîmprospãta decizia lui de a nu se droga.