Sunteți pe pagina 1din 40

Igiena aerului

Farm. Ileana Popescu


Colegiul Universitar Spiru Haret
ATMOSFERA
• Învelișul gazos al pămantului-se divide în 3 zone distincte:
-homosfera-pană la 100 km
-heterosfera-100km-2000km(ionizare intensă,temperatură ridicată)
-exosfera-învelișul excentric,practic fără limite
Homosfera se divide și ea:
-toposferă-cu înălțime medie 10-12km; continuă mișcare și agitare a
aerului
-stratosferă-35-45km; reducerea turbulenței
-mezosferă-pană la 100km aproximativ
COMPOZIȚIA CHIMICĂ A AERULUI
• Amestec de gaze:
Azot 78-79%
Oxigen 20-21%
Bioxid de carbon 0,03-0,04%
Alte gaze:argon,xenon,neon,krypton,radon,toron și ozon
Vapori de apă , pulberi,polen,bacterii,fungi,etc. în cantități
variabile.
COMPOZIȚIA CHIMICĂ A AERULUI
• Prin actul respirator se modifică compoziția aerului și cantitatea de vapori
de apă,aerul expirat fiind practic saturat.
• Aer expirat:
Azot 78-79%
Oxigen 16-17%
Bioxid de carbon 3-4%
• În funcție de presiunea parțială a gazelor care formează aerul atmosferic se
realizează schimburile gazoase la nivelul alveolei pulmonare.
• Presiunea parțială se modifică cand:-variază concentrația
-variază presiunea atmosferică
Influența variației presiunii parțiale a azotului
Influența variației presiunii parțiale a azotului
• Influențează sănătatea urmare a creșterii presiunii atmosferice; la coborare sub
apă presiunea crește pentru fiecare 9m cu o atmosferă.
• Azotul inspirat la presiune ridicată depășește membrana alveolo-capilară,se
dizolvă în plasmă și apoi în țesuturile bogate în lipide(țesut adipos,sistem nervos)
• Sindromul de compresiune-Narcoza hiperbară (Beția adancurilor):
-faza de EXCITAȚIE:euforie,hiperreflectivitate,neliniște,agitație
-faza de INHIBIȚIE : adinamie,somnolență,
bradicardie,bradipnee,hiporeflectivitate,somn,moarte(la 70-100m se instalează în
cateva secunde).
• Sindromul de decompresiune-poate apărea la revenirea la suprafață.
În condițiile reducerii presiunii aerului azotul din stare lichidă trece în stare gazoasă
și se elimină prin plăman. Gazele care nu ajung să fie eliminate se acumulează în
sange și dau EMBOLII GAZOASE ce se localizează în organe vitale și țesuturi.
Influența variației presiunii parțiale a
oxigenului
Influența variației presiunei parțiale a
oxigenului
• Oxigenul influențează sănătatea urmare a scăderii presiunii sale
parțiale determinată de:
- Scădera concentrației
- Scăderea presiunii atmosferice
• Oxigenul se consumă prin respirația oamenilor și animalelor,prin
procesele naturale de fermentație,prin arderile de tot felul; el este
eliberat de plante prin procesul de fotosinteză.Scăderea este tolerată
de organism pană la 16-17% cand se apropie de concentrația din
aerul alveolar, după care:hipoxie,dezechilibru acido-bazic prin
hiperventilație,convulsii,moarte.
Influența variației presiunii parțiale a
oxigenului
• Presiunea atmosferică scade 1mm coloană de mercur pentru circa 10 m
altitudine. Scăderea presiunii atmosferice duce la scăderea presiunii
parțiale a oxigenului și la hipoxie.
• Nivelul hipoxiei depinde de altitudine:
-pană la 3000m mecanismele compensatorii(tahicardie,tahipnee și
poliglobulie) nu prezintă fenomene de suprasolicitare
-între 3000-6000m apar fenomene de suprasolicitare cardio-vasculară și
respiratorie
-între 6000-8000m apare hipoxia cerebrală,este necesar administrare oxigen
-peste 8000m viața nu este posibilă fără aport de oxigen
• În cazul creșterii presiunii parțiale a oxigenului bine suportată de
organism(administrare oxigen în scop terapeutic)
Influența variației presiunii parțiale a
bioxidului de carbon
• Bioxidul de carbon acționează asupra organismului prin creșterea
presiunii sale parțiale, creștere determinată de creșterea
concentrației.
• Echilibru în natură=concentrație CO2 constantă
• Concentrații crescute de bioxid de carbon pot să apară:
- în încăperi închise ermetic; în fabricile de bere sau alcool;în minele
adanci;în zonele vulcanice.
• Bioxidul de carbon este excitant al centrului respirator:
-la 3-4%(concentrația din aerul alveolar)=creșterea frecvenței și
amplitudinii respiratorii; -la 4-5%=dispnee,senzație de constricție
toracică; -la 6-8%=cefalee,vertij,greață și vomă,adinamie,somnolență
-la 9-10%=lipotimie;-peste 16%=paralizia centrilor respiratori,moarte
subită(stop respirator)
POLUAREA AERULUI
• Definiție: prezența în atmosferă a unor substanțe care, în funcție de
concentrație și/sau timp de acțiune, produc modificări ale sănătății,
generează disconfort sau alterează mediul.
• După STAREA DE AGREGARE sunt 2 categorii de poluanți:
-a). Suspensiile din aer sau aerosolii
-b). Gazele și vaporii poluanți
Aerosolii
• Definiție: reprezintă poluanți aflați dispersați în aer sub formă de particule
solide sau lichide.
• Agresivitatea aerosolilor depinde de:
-concentrația în atmosferă
-dimensiunea particulelor în suspensie –determină nivelul pană la care
pătrund în aparatul respirator și proporția în care se rețin în plăman (mai
mari de 10micrometrii sunt reținuți de căile respiratorii superioare, între 10-
0,1micrometrii pătrund pană în alveola pulmonară și sunt reținuți în mare
proporție, între 0,1-0,001micrometrii pătrund în alveole dar sunt eliminați cu
aerul expirat în mare parte)
-natura chimică a substanțelor din care sunt alcătuite suspensiile:acțiune
toxică,alergică,cancerigenă,iritantă,fibrozantă,etc.
Gazele și vaporii poluanți
• Pătrund în organism predominant pe cale respiratorie,cea cutanată și
digestivă fiind secundară.
• De la nivel alveolar(7milioane de alveole au o suprafață de 90 m pătrați)
prin membrana alveolară difuziunea în circulația generală se face extrem
de ușor,iar barierele opuse de organism sunt foarte puțin eficiente.
• Acțiune:
-asfixiantă
-narcotică
-sistemică, cu toxicitate selectivă asupra anumitor organe și sisteme
SURSE DE POLUARE A AERULUI
SURSE DE POLUARE A AERULUI
• SURSE NATURALE: erupții vulcanice,descompuneri naturale ale
materialului organic,erodarea solului,pulberile de meteoriți. Acestea
în mod excepțional reprezintă risc pentru sănătate.
• SURSE ARTIFICIALE (ANTROPOGENE):
-Procesele de combustie
-Transporturile
-Procesele industriale diverse
Procesele de combustie
• Au în vedere obținerea energiei electrice,termice și mecanice pentru
procese industriale sau încălzirea locuințelor.
• Sursele de energie sunt:cărbune,petrol și derivați,gaze naturale
• Teoretic la o ardere completă rezultă: CO2+H2Oși oxizii de azot. Practic
alături de cele 3 componente rezultă și amestec de suspensii și gaze care
intră în compoziția fumului(bioxid de sulf,oxid de
carbon,hidrocarburi,aldehide)+particule de cenușă și cărbune nears.
• Poluarea produsă de procesele de combustie în surse staționare prezintă:-
risc iritant(suspensii,SO2,NO2,aldehide) –risc cancerigen (hidrocarburi
policiclice aromate)-risc asfixiant redus(CO2,CO ), deoarece CO2 nu atinge
niciodată conc.toxică, iar CO,cu densitate mai mică decat a aerului,este
eliminat pe coș la anumită înălțime și nu ajunge să fie inhalat.
Transporturile
• Combustie în focare mobile
• Transporturi: - aeriene
-maritime
-feroviare
- autovehiculele
• Autovehiculele- principală sursă de poluare
• Risc:-iritant(NO2,aldehide,oxigenul atomic); -asfixiant(CO eliminat aproape
de sol);-toxic specific(halogenuri de plumb); cancerigen(hidrocarburi
policiclice aromatice)
Procese industriale diverse
• Industria siderurgică:elimină cantități mari de pulberi în atmosferă(oxizi de
fier,mangan,arsen,cărbune,funingine),gaze toxice(bioxid de sulf,oxizi de
azot,oxid de carbon,hidrogen sulfurat)
• Metalurgia neferoasă: elimină suspensii(oxizi de plumb,zinc,cadmiu),gaze
toxice(SO2)
• Industria de aluminiu:elimină fluor
• Industria materialelor de construcție: elimină pulberi(fabrici de
ciment),pulberile de azbest
• Industria chimică:elimină mai ales sub formă de gaz(fluor în ind.de
îngrășăminte,plumb în ind. de coloranți,detergenți,bioxid de sulf ,etc.
• Numărul de persoane afectate din populație este mai redus
• Agresivitate extrem de ridicată pentru unii poluanți
AUTOPURIFICAREA AERULUI
• Mecanisme de autopurificare:
1. Diluarea poluanților eliminați de sursă
2. Depunerea elementelor de poluare pe sol(sedimentare)
3. Fenomenele de interacțiune reciprocă între elementele de poluare ce au
loc în atmosferă(condensare , adsorbție,reacții chimice)
• Factorii care condiționează autopurificarea aerului:
-factori meteorologici
-factori topografici
-vegetația
-suprafețele de apă
-elementele urbanistice
AUTOPURIFICAREA AERULUI
• Factorii meteorologici reprezintă principalul element natural de
autopurificare, iar fenomenul atmosferic cel mai important este turbulența
atmosferică,turbulență condiționată de curenții de aer și de gradientul de
temperatură.
• Curenți de aer: orizontali-ei contribuie la purificare și verticali; curenții de
aer verticali rezultă din diferența de temperatură între straturile inferioare
și cele superioare ale atmosferei.(curenți verticali ascensionali)
• Inversie termică-cand la altitudine există un strat de aer mai cald(mai ales
toamna și la sfarșitul iernii) curenții verticali nu se mai produc.
• Ceața,calmul atmosferic și inversia atmosferică sunt condiții meteorologice
nefavorabile autopurificării aerului
ACȚIUNEA POLUĂRII AERULUI ASUPRA
SĂNĂTĂȚII
• A. Acțiunea directă – efect patogen funcție de
natură,concentrație,timp de acțiune.
• B. Acțiune indirectă – efectul dăunător asupra mediului:
-acțiunea asupra microclimatului
-acțiunea asupra radiațiilor luminoase
-acțiunea asupra radiațiilor ultraviolete
-acțiunea asupra plantelor
-acțiunea asupra animalelor
-acțiunea asupra condițiilor de viață
ACȚIUNEA POLUĂRII AERULUI ASUPRA
SĂNĂTĂȚII
• A.Poluanții cu acțiune directă:
• A1 Poluanți iritanți
• A2 Poluanți asfixianți
• A3 Poluanți sistemici(specifici)
• A4 Poluanți cancerigeni
• A5 Poluanți fibrozanți
• A6 Poluanți alergizanți
A1 Poluanți iritanți
• Sunt:
-gaze iritante-SO2,NO2,Cl2,NH3,substanțe oxidante
-suspensii
• Rezultă din: -procesele de combustie
-circulația autovehiculelor
-tehnologii industriale
• Efect:la nivelul aparatului respirator
A1 Poluanți iritanți
• Efecte acute-apar după expuneri de scurtă durată la concentrații
relativ ridicate de poluanți și pot provoca:
-intoxicații acute : accidental(avarii industriale)
-creștera semnificativă a mortalității și morbidității (1930-Valea Meusei)
-agravarea bronșitei cronice
• Efecte cronice-apar după expuneri de lungă durată la niveluri
moderate de poluare iritativă. Bolile în care poluarea iritantă a aerului
joacă un rol important:-bronșita cronică(frecvența și gravitatea
infecțiilor respiratorii la copii); -astmul bronșic( în lipsa alergenilor);-
emfizemul pulmonar.
A2 Poluanți asfixianți
• Sunt: CO,CO2,H2S,acidul cianhidric și cianuri
• Efect patogen: hipoxia sau anoxia prin blocarea aportului,transportului sau
utilizării OXIGENULUI în procesele metabolice.
• Hidrogenul sulfurat și cianurile sunt legate de procesele industriale, risc
numai în condiții accidentale.
• Bioxidul de carbon atinge doar excepțional concentrații toxice.
• Monoxidul de carbon rezultat din procesele de combustie incomplete; cea
mai mare parte de CO provine din activitatea oamenilor: fumul rezultat din
arderea cărbunelui,gazele de eșapament,funcționarea defectuoasă a
sistemelor de încălzit din încăperi,fumatul(4% CO),unele
industrii(fierului,oțelului,petrochimică,etc.)
A2 Poluanți asfixianți
• Efectele asfixiante ale monoxidului de carbon asupra organismului uman
sunt determinate de capacitatea acestuia de a forma cu hemoglobina un
complex-carboxihemoglobină COHb,realizand o blocare a capacității de
fixare a oxigenului de către sange.
Hb + O2 =HbO2
HbO2 + CO =HbCO + O2
• Carboxihemoglobina este un produs reversibil, scăderea concentrației de
CO din aer avand drept urmare transformarea acestuia din nou în
oxihemoglobină.
• Efecte acute-hipoxie
• Efecte cronice-sindrom asteno-vegetativ
A3 Poluanți toxici sistemici(specifici)
• Sunt agenți poluanți a căror acțiune se exercită asupra diferitelor
organe și sisteme ale organismului uman,efectul fiind specific
substanței în cauză.
• Provin din:procese industriale, mijloace de transport
• Sunt: Plumbul, Fluorul;Mercurul; Cadmiul.
• F,Hg și Cd produc intoxicație mai frecvent pe cale hidrică.
• Pb=poluant ubicuitar
A3 Poluanți toxici sistemici
• Plumbul în aer provine din :-industria de extragere și prelucrare a
plumbului și a compușilor de plumb; -gazele de eșapament ale
autovehiculelor ce folosesc benzină cu adaos de tetraetil sau tetrametil
plumb ca antidetonant.
• Se găsește sub formă de:vapori și suspensii.
• Expunerea la plumb este:-profesională(medicina muncii-saturnism)
-neprofesională
• Din 0,35mg Pb pătrunse zilnic în organism 0.31mg provin din
alimente,0,02mgprovin din apă și 0,02mg provin din aer. Dar plumbul
ingerat se absoarbe doar 5-10%, pe cand plumbul inhalat se absoarbe 30-
50%.
A3 Poluanți sistemici
• Cele mai mici creșteri ale nivelului de poluare a aerului cu plumb reprezintă
riscuri însemnate privind absorbția de Pb.
• Se depozitează în oase, mai ales în oasele lungi
• Expunerea neprofesională la Pb doar în situații excepționale duce la
intoxicație SATURNIANĂ(fenomenul PICA)
• Absorbția crescută de Pb determină:
-tulburări nervoase(iritabilitate,insomnie,cefalee)
-tulburări digestive(inapetență,grețuri,tulburări de tranzit
intestinal,dureriabdominale)
-tulburări articulare
-tulburări cardiovasculare
A4 Poluanți cancerigeni
• Poluanți cancerigeni organici:
-hidrocarburile policiclice aromatice(benzo a pirenul-cancer pulmonar)
-aminele aromatice(alfa naftilamina-cancer vazical)
-clorura de vinil( angiosarcom hepatic)
-acrilonitrilul
-benzenul
• Poluanți cancerigeni anorganici:
-arsen
-crom hexavalent
-nichel
-cadmiu
-azbest
A5 Poluanți fibrozanți
• Sunt suspensii care se depozitează în plăman,declanșand reacțiile
fibroase caracteristice.
• Bioxid de siliciu cristalizat,Oxizi de fier
• În patologia profesională determină PNEUMOCONIOZELE, din care
cea mai gravă și cea mai frecventă este SILICOZA, produsă de SiO2
cristalizat.
• Zone de deșert cu praf cu conținut ridicat de SiO2
A6.Poluanți alergizanți
• Factori alergizanți din atmosferă:
-produși naturali: polen, fungi, produși volatili din vegetale
-praful de casă:din rufe, covoare, mobilă, cadavre de
insecte(dermatophagoides), dejecte ale gandacilor de bucătărie
-poluări industriale:alergeni compleți(haptene), pot fi organici sau
anorganici.
PREVENIREA ȘI COMBATEREA POLUĂRII
AERULUI
• Măsurile de prevenire și combatere a poluării aerului constituie o
necesitate socială de mare importanță în epoca actuală.
• Distingem: 1.Masuri legislative : Legea nr.104 din 15 iunie 2011
privind calitatea aerului înconjurător.
2. Măsuri medicale: Au la bază stabilirea criteriilor privind
calitatea aerului și elaborarea normelor de calitate. În stabilirea
criteriilor se pleacă de la concepția că prezența în atmosferă a unor
substanțe străine este inevitabilă, cunoașterea cat mai exactă a
pragurilor de nocivitate reprezentand obiectul principal.
PREVENIREA ȘI COMBATEREA POLUĂRII
AERULUI
• Praguri:
-Pragul efectului nul
-Pragul de incomoditate(disconfort,modificări ale mediului)
-Pragul de toxicitate sau nocivitate(modificări fiziopatologice)
-Pragul de urgență (creșterea mortalității)
PREVENIREA ȘI COMBATEREA POLUĂRII
AERULUI
• ETAPE CE TREBUIE RESPECTATE ÎN CAZUL ÎMBOLNĂVIRILOR:
1) Izolarea persoanei bolnave
2) Depistarea purtătorilor sănătoși
3) Dezinfecția aerului
4) Educația sanitară
PREVENIREA ȘI COMBATEREA POLUĂRII
AERULUI
• Măsuri tehnico-administrative
1. Masuri privind sursele de poluare:
a). Încălzitul locuinței :folosirea unui combustibil corespunzător
procesul de ardere cat mai complet
b).Transporturile feroviare,maritime și auto:
-gările,depourile amplasate la distanță de cartierul de locuit
- întreținerea motoarelor
c).Sursele industriale de poluare:
-reducerea eliminărilor și amplasarea lor corectă
d). Gaze și vapori:
-procedee de captare și neutralizare
2. Măsuri privind teritoriul unde sunt amplasate industriile
-amplasarea acestora la distanță mare de zonele de locuit
ROLUL AERULUI ÎN RĂSPANDIREA BOLILOR
INFECȚIOASE
• AERUL joacă un rol epidemiologic important constituind calea de
transmisie pentru un număr mare de agenți patogeni.
• Boli infecțioase transmise pe calea aerului:
-Bolile copilăriei (rujeola,rubeola,scarlatina,varicela)
-Gripa și virozele respiratorii
Supraviețuirea în aer a germenilor patogeni depind de o serie de factori: -
temperatura aerului; -unicitatea aerului; -agenți cu acțiune bacterială; -
radiațiile UV.
Unii bacili au o rezistență relativ mare (bacilul COH și DIFTERIC),alții
scăzută(VIRUSUL RUJEOLEI)
Măsuri de decontaminare:- ventilația; -curățenia; -dezinfecția aerului
CLIMA ȘI RELAȚIA SA CU SĂNĂTATEA
• Clima-totalitatea factorilor fizici și biologici caracteristici pentru o anumită
regiune și care acționează asupra omului. Ceea ce caracterizează clima sunt
factorii meteorologici.
• Diferențieri între noțiunile de climă și vreme.
• Clima este reprezentată de suma factorilor care caracterizează din punct de
vedere meteoroclimatic un
teritoriu(temperatură,precipitații,însorire,nebulozitate,umiditate,vant
• Clima are stabilitate în timp și nu suferă modificări apreciabile decat la
intervale de secole sau milenii.
• Vremea-mare instabilitate,uneori se schimbă de mai multe ori pe zi. Este
determinată de deplasarea unor mase de aer cu caractere meteorologice
diferite(temperatură,presiune atmosferică,umiditate,nebulozitate)
CLIMA ȘI RELAȚIA CU SĂNĂTATEA
• Zonele climatice:2 zone polare, 2 zone temperate, zona tropicală
• Zona polară=nr. redus de boli infecțioase, boli contagioase forme
grave
• Zona temperată=frecvente boli microbiene și virotice,infecții
respiratorii,boli reumatismale inflamatorii și boli cronice și
degenerative.
• Zona tropicală=predomină boli parazitare și boli de subnutriție.
REFERATE
• 1. Tipuri de climă(climate) și influența asupra organismului.
• 2.Influența schimbărilor de vreme asupra organismului.
• 3. Aclimatizarea
Prezentare 10 minute max. ,notă pe referat. Discuții.
• 4.Legea nr.104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător.
Dezbatere- grup de lucru-