Sunteți pe pagina 1din 95

DIRECȚIA PENTRU CULTURĂ, SPORT, TURISM ȘI TINERET – MEDIAȘ COLEGIUL TEHNIC „MEDIENSIS” MEDIAȘ

Prof. dr. IOAN MĂRCULEŢ

GEOGRAFIA ROMÂNIEI

Caiet pentru clasa a VIII-a

(auxiliar didactic)

Prefață: Prof. dr. CRISTINA GHIŢĂ

Editura Sfântul Ierarh Nicolae

Brăila

2016

1

Referenți: Prof. Corina TĂNASE Prof. dr. Vasile MĂRCULEȚ

Redactare și tehnoredactare: Ioan Mărculeţ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MĂRCULEȚ, IOAN Geografia României : caiet pentru clasa a VIII-a : (auxiliar didactic)/ prof. dr. Ioan Mărculeț ; pref: prof. dr. Cristina Ghiță. - Brăila : Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2016 ISBN 978-606-30-0469-8

I. Ghiță, Cristina (pref.)

371.671:913(498)

ISBN

Editori: Direcția pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret – Mediaș Colegiul Tehnic „Mediensis” Mediaș

Adrese de contact:

imarculet@gmail.com

2

C U P R I N S

Prefaţă (Prof. dr. Cristina Ghiță) ………………………………………………………………………………………….4

Nota autorului

5

România – poziţia geografică

6

Caracteristicile, formarea și evoluţia reliefului

8

Unităţile majore de relief ale României

10

Carpaţii Orientali

12

Carpaţii Meridionali

15

Carpaţii Occidentali

18

Depresiunea Colinară a Transilvaniei

20

Subcarpaţii

22

Podișul Getic

25

Podișul Mehedinţi

26

Podișul Moldovei

27

Podișul Dobrogei

29

Dealurile de Vest

31

Câmpia de Vest

33

Câmpia Română

35

Lunca și Delta Dunării

38

Platforma continentală a Mării Negre și litoralul românesc

40

Clima. Factorii genetici

42

Caracteristicile elementelor climatice

43

Nuanţele climatice

47

Factorii care determină și influenţează hidrografia. Dunărea

49

Râurile interne

51

Lacurile. Apele subterane și izvoarele

53

Marea Neagră

55

Vegetaţia, fauna și solurile

57

Numărul populaţiei și evoluţia numerică. Densitatea populaţiei și repartiţia ei geografică

61

Structura populaţiei României

64

Așezările rurale şi tipologia lor

67

Tipuri de orașe

69

Caracterizarea geografică a orașului București

71

Organizarea administrativ-teritorială

74

Agricultura. Premisele naturale, cultura plantelor și creșterea animalelor

76

Industria energetică și industria energiei electrice

79

Alte ramuri industriale ………………………………………………………………………………………………….81

Transporturile și telecomunicaţiile

83

Comerţul intern și turismul

85

România în Europa şi în lume. Locul României în economia europeană şi în lume ……………

87

Caracteristici ale mediului înconjurător ………………………………………………………………………

89

Regiunile geografice ale României …………………………………………………………………………………90

Elemente ale dezvoltării durabile …………………………………………………………………………………

92

Bibliografie

93

3

P R E F A Ţ Ă

Lucrarea „Geografia României. Caiet pentru clasa a VIII-a”, semnată de prof. dr. Ioan Mărculeț, reprezintă un suport modern de învățare și evaluare întocmit profesionist și

relevant pentru organizarea și evaluarea instruirii. În proiectarea acestui instrument, autorul

a avut în vedere curriculumul școlar de geografie pentru clasa a VIII-a, iar conținutul și modul

de structurare respectă sugestiile metodologice din programă. Prin varietatea conținuturilor abordate, de la „România – poziţie geografică” la „Sectorul terţiar”, modul de concepere a fișelor de lucru și a suporturilor ofertate (text, grafice, hărți, date, exerciții), lucrarea de față constituie un instrument veritabil de lucru oferind posibilitatea evaluării competențelor dobândite de elevi, modul lor de manifestare și felul cum

o competență specifică are o finalitate acțională. În componența fișelor de lucru remarcăm varietatea tipurilor de itemi, activități de notare, localizare, descriere, comparare, interpretare, probleme, cât și spații performante pentru alte activități (lectură, teme, știați că …, astăzi am învățat …, vreau să știu mai multe…) asigurând originalitatea și atractivitatea acestora pentru elevi. Mai mult decât atât, caietul oferă posibilitatea utilizării lui împreună cu manualul, textele și cerințele din conținuturi fiind realizate pe baza mai multor manuale în vigoare (ex: Corint, All). În acest sens, scopul caietului este acela de a învăța mai bine, mai ușor și mai eficient. Utilizarea caietului va permite o învățare activă, elevul fiind permanent antrenat la lecție, asigurându-se astfel realizarea instruirii la clasă. În funcție de nivelul de pregătire și de interesul pentru cunoaștere geografică elevii se vor apropia mai mult de exigențele evaluării curente și de obținere a performanței. În concluzie, putem afirma faptul că prezenta lucrare va contribui în mod cert la sporirea calității procesului educațional, în general, la învățarea Geografiei României, în special. Dorim să aducem felicitări domnului prof. dr. Ioan Mărculeț care ne-a surprins plăcut și de această dată prin implicarea activă în actul educațional și realizarea acestui auxiliar didactic.

Prof. dr. Cristina GHIŢĂ Inspectoratul Școlar Județean Ilfov

4

N O T A

A U T O R U L U I

Prezenta lucrare, compusă din 40 de fișe de lucru, este destinată activităţii elevilor la clasă, sub directa coordonare a profesorului. Fișele au fost elaborate în scopul lucrului individual cu manualul, textele și cerinţele din conţinuturi fiind realizate, în cea mai mare parte, pe baza manualelor de la editurile Corint (autor Octavian Mândruţ, ediţa 2008) și ALL (autor Grigore Posea, ediţia 2000). La decizia profesorului, conţinuturile unor fișe – „Carpaţii Orientali”, „Carpaţii Meridionali”, „Depresiunea Colinară a Transilvaniei”, „Caracteristicile elementelor climatice”, „Așezările urbane. Tipuri de orașe”, „Elemente ale dezvoltării durabile” ș.a. – pot fi lucrate în perechi de elevi (colegii de bancă) ori pe grupe, iar resursele de timp pot fi stabilite de către cadrul didactic în funcţie de potenţialul clasei. Unele casete cu rubrica „Exerciţiu” oferă posibilitatea unor activităţi practice, iar cele cu rubrica „Verificaţi-vă cunoștinţe acumulate” pot fi folosite în structura lecţiei ca teste destinate evaluării cunoștinţelor acumulate (evaluării performanţei). În unele fișe au fost introduse scurte lecturi menite diversificării, extinderii și aprofundării orizontului geografic al elevilor.

În încheiere, doresc să aduc mulțumiri conducerii Direcției pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret – Mediaș și Colegiul Tehnic „Mediensis” din Mediaș pentru sprijinul oferit în vederea publicării aceastui auxiliar didactic.

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

5

România – poziţia geografică

Geografic, România are o poziţie aproape centrală în cadrul Europei și ocupă o suprafaţă de 238.391 km 2 .

Analizaţi harta Poziţia fizico-geografică a spaţiului carpatodanubiano–pontic în Europa”, din manual [Edit. Corint, Fig. 1, pag. 4], și completaţi, în fișă, distanţele (în km) României faţă de punctele extreme ale continentului:

a.

Munţii Ural =

b.

Insula Creta =

c.

Capul Roca =

d.

Capul Nord =

Analizaţi harta României de mai jos și scrieţi în fișă:

ţi harta României de mai jos și scrieţ i în fișă: a. punctele extreme ale României

a. punctele extreme ale României în funcţie de poziţia geografică (punctele cardinale);

est =

sud =

vest =

nord =

b.

principalele coordonate geografice care se intersectează pe teritoriul ţării;

R

c.

ţările vecine României, în funcţie de punctele cardinale;

R

d.

localităţile ori elementele naturale între care se desfășoară graniţele României cu ţările vecine. *

R

* Granița cu Ucraina se întinde pe 639,4 km, cu Republiva Moldova, pe 681,3 km, cu Bulgaria, pe 631,3 km, cu Serbia, pe 544,3 km și cu Ungaria, 444,8 km [S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 5].

6

Arătaţi, pe harta murală, punctele extreme și statele vecine României.

România

este

o

ţară

carpatodanubianopontică.

Citiţi textul alăturat și aduceţi câte două argumente

în sprijinul fiecărei afirmaţii:

a. România este ţară carpatică;

b. România este ţară danubiană (dunăreană);

c.

România este ţară pontică.

R

Pe teritoriul României se desfășoară cea mai mare parte (2/3) din întinderea Munţilor Carpaţi. Ei sunt acoperiţi cu păduri și pășuni și au subsolul bogat în minereuri neferoase, feroase, cărbuni, roci pentru construcţii etc. Fluviul Dunărea parcurge 1.075 km pe teritoriul României și formează cea mai mare parte a graniţei de sud. Pe lângă bogăţiile lui (pește, stuf, energie etc.), fluviul face parte din axa navigabilă Marea Neagră–Dunăre–MainRinMarea Nordului. Ţărmul românesc la Marea Neagră se întinde pe cca. 244 km și se desfășoară între gura braţului Chilia și Vama Veche. Această situaţie oferă ţării noastre posibilitatea de a întreţine legături lesnicioase, pe calea apei, cu numeroase ţări de pe Glob și de a

exploata unele resurse naturale (hidrocarburi, piscicole etc.).

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corecte (R.c.).

1. Spre sud, litoralul românesc se întinde până la Beba Veche

R.c.:

2. La nord, România se învecinează cu Republica Moldova

3. Dunărea parcurge 1.875 km pe teritoriul României

R.c.:

R.c.:

4. Zimnicea se găseşte în extremitatea sudică a României

R.c.: ………

.

5. 1/3 din Munţii Carpaţi se găsesc pe teritoriul ţării noastre

R.c.: ………

.

Temă pentru acasă: Realizaţi un scurt eseu geografic, referitor la poziţia geografică a României, utilizând termenii şi denumirile: 45 o latitudine nordică, Pristol, confluenţă, 244 km, Ungaria, Europa, Păltiniş, 25 o longitudine estică, Marea Neagră şi Republica Moldova.

R………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………….

 

7

 

Caracteristicile, formarea și evoluţia reliefului

Relieful României formează un sistem teritorial complex, de formă rotundă, structurat în etaje concentrice și proporţionale, având ca element de bază Munţii Carpaţi și ca loc central Depresiunea Colinară a Transilvaniei [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 6].

A. Armonia și proporţionalitatea reliefului

Caracteristicile reliefului României sunt:

proporţionalitatea, dispunerea concentrică, varietatea mare a formelor și complementaritatea unităţilor de relief.

Citiţi textul alăturat () și scrieţi în fișă:

a.

formele majore de relief întâlnite în România;

R

b.

ponderile formelor majore de relief;

R

c.

altitudinea medie și altitudinea maximă a reliefului;

R

d.

importanţa depresiunilor și văilor transversale.

R

Relieful României cuprinde toate formele majore (munţi, podișuri, dealuri și câmpii), precum și majoritatea celor medii și minore. Dispunerea spaţială a reliefului major se face în trepte și cercuri concentrice, proporţionale ca suprafaţă (28% munţi, 44% dealuri și podișuri și 28% câmpii). Altitudinea medie este de 420 m, iar altitudinea absolută este cuprinsă între 0 și 2.544 m (excepţie, Platforma continentală care coboară până la -180 m). Munţii Carpaţi și dealurile au o mulţime de depresiuni, văi transversale și înșeuări, care au făcut din acești munţi locuri bune de locuit încă din cele mai vechi timpuri [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 6].

Pentru înţelegerea dispunerii în trepte și cercuri concentrice a reliefului major, analizaţi și explicaţi figurile 1 („Împărţirea proporţională a treptelor de relief pe teritoriul României”; pag. 9) și 2 („Profilul vest-est prin relieful României”; pag. 9) din manual [O. Mândruţ, Edit. Corint].

B. Formarea și evoluţia reliefului

Relieful României, în strânsă legătură cu cel al Europei, este rezultatul modificărilor scoarţei terestre de-a lungul erelor geologice, sub acţiunea factorilor interni și externi.

alăturat (), completaţi

afirmaţiile de mai jos:

1. Orogenezele care au acţionat pe teritoriul României

sunt

Pe

baza

textului

2. Podișul Casimcei a fost înălţat în orogeneza

, iar Munţii Măcin, în

orogeneza

3. Munţii Carpaţi au fost înălţaţi în orogeneza

și închid în interior

4. În exteriorul lanţului carpatic se găsesc

Orogeneza caledoniană, cea mai veche bine evidenţiată pe teritoriul României, apare la suprafaţă în Podișul Dobrogei Centrale (în Podișul Casimcei), iar orogeneza hercinică, a doua ca vechime, în Masivul Dobrogei de Nord (în Munţii Măcin). Formarea și forma Carpaţilor, în orogeneza alpină, sunt consecinţa tectonicii plăcilor locale: Est-Europeană (în est), Mării Negre (în sud-est), Moesică (în sud), Panonică

(în vest) și Transilvană (în centru).

Înălţarea treptată a lanţului Munţilor Carpaţi s-a răsfrânt și asupra teritoriilor interne și vecine. În interior s-a produs o scufundare umplută cu sedimente (Depresiunea Colinară a Transilvaniei), iar în exterior s-au acumulat sedimente și au fost înălţate cercuri de dealuri, podișuri și câmpii. În ultima perioadă geologică, din cauza climatului foarte rece, în regiunile înalte ale

8

5. Relief glaciar se găsește numai în regiunile

ale Munţilor Carpaţi.

Munţilor Carpaţi s-au dezvoltat gheţari, care au generat actualul relief glaciar.

Citiţi documentul 1 din manual [DOC 1, pag. 9, Edit. Corint] și precizaţi câte două caracteristici pentru fiecare orogeneză care a contribuit la geneza reliefului României.

Orogeneza caledoniană:

R

Orogeneza hercinică:

R

Orogeneza alpină:

R

SCHIŢA GEOLOGICĂ GENERALIZATĂ A ROMÂNIEI Legenda I. Formaţiuni metamorfice: a. șisturi cristaline; b.
SCHIŢA GEOLOGICĂ GENERALIZATĂ A ROMÂNIEI
Legenda
I. Formaţiuni
metamorfice:
a.
șisturi cristaline;
b.
șisturi verzi.
II. Roci eruptive:
c.
granit;
d.
riolit și dacit;
e.
bazalt;
f.
andezite,
piroclastite
ș.a.
III.
Formaţiuni
sedimentare.

Analizaţi „Schiţa geologică generalizată a României” de mai sus () și încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:

1. Formaţiunile geologice cu cea mai mare răspândire sunt cele:

b. metamorfice

2. În alcătuirea petrografică a Munţilor Carpaţi predomină:

b. șisturile cristaline

3. Prin marea suprafaţă pe care o ocupă, între rocile eruptive se evidenţiază:

b. bazaltul

4. În vecinătatea Mării Negre, pondere mai mare au:

b. șisturile cristaline

a. eruptive

a. bazaltul

a. andezitul

a. granitele

c. sedimentare

c. șisturile verzi

c. riolitul

c. șisturile verzi

Temă pentru acasă: Realizaţi un profil transversal, de la nord la sud, prin relieful României, urmărind meridianul de 24 o de pe harta „Poziţia geografică a României”, din manual [Fig. 2, pag. 5, Edit. Corint].

Comparaţi și precizaţi asemănările între profilul realizat de voi și profilul din manual [Fig. 2, pag. 9, Edit. Corint].

 

9

 

Unităţile majore de relief ale României

Unităţile de relief sunt ansambluri de forme de relief asociate spaţial și bine delimitate de regiunile înconjurătoare. Între unităţile de relief există asemănări determinate de unele caracteristici. Citiţi primul paragraf din lecţia din manual [pag. 10, Edit. Corint] și scrieţi, în fișă, principalele caracteristici care delimitează și definesc unităţile de relief.

R

Analizaţi harta „Unităţile majore de relief” din manual [Fig. 2, pag. 10, Edit. Corint] și scrieţi, în fișă, numele unităţilor de relief de pe teritoriul României.

R

Cu ajutorul hărţii „Unităţi și subunităţi principale de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 și 11, Edit. Corint], scrieţi, în fișă, numele subunităţilor * de relief marcate, pe harta de mai jos („Relieful României”), cu litere de la A la G.

pe harta de mai jos ( „Relieful României” ), cu litere de la A la G.

* Subdiviziune a unei unități de relief.

10

A.

B.

C.

D.

E.

F.

G.

Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief de pe teritoriul României.

Temă pentru acasă: Completaţi în ordinatorul grafic de mai jos unităţile de relief de pe teritoriul României.

MUNŢI ……………………………………… ………………………………………
MUNŢI
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
ROMÂNIA
UNITĂŢILE
DE RELIEF
DEALURI
ŞI PODIŞURI
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
CÂMPII ŞI DELTĂ
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
…………………………………….

11

Carpaţii Orientali

A. Limite şi caracteristici generale

Carpaţii Orientali sunt situaţi în partea de est a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între graniţa cu Ucraina (la nord) şi Valea Prahovei (la sud), şi ocupă circa jumătate din suprafaţa Carpaţilor Româneşti.

Analizaţi hărţile „Unităţi şi subunităţi principale de relief” şi „Carpaţii Orientali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 şi 11, şi Fig. 2, pag. 13, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine ale Carpaţilor Orientali.

• în est: ………………………………

; …………………… ….;

• în sud: …………………………………………………………………………………………

• în vest: ……………………………………………………………………………………………………….…………

…………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

.

Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaţilor Orientali.

Pe baza textului alăturat (), completaţi propoziţiile de mai jos:

a. Carpaţii Orientali s-au format prin

și

Carpaţii Orientali au altitudini mijlocii (rar depăşind 1.700 m), numai în Munţii Rodnei şi în Munţii Călimani trecând de 2.000 m * . S-au format prin încreţirea scoarţei terestre (cutare) şi prin erupţii vulcanice ** , iar culmile lor sunt dispuse paralel şi orientate nord- vestsud-est (în nord şi centru) sau „curbate” *** (în sud).

b. Prin altitudini, Carpaţii Orientali fac parte din categoria

munţilor cu înălţimi

c. Culmile montane sunt dispuse

orientate

Analizaţi harta „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de relief” din manual [Fig. 1, pag. 13, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, tipurile de roci dominante în:

sau

• est şi sud: ………………………

;

• centru (până la Valea Trotuşului): ……………………

;

• în vest: ………………………

.

Pe lângă rocile identificate mai sus, local sunt prezente calcare şi conglomerate, iar în regiunile foarte înalte s-a dezvoltat relief glaciar (circuri, văi glaciare, creste).

Cu ajutorul figurilor 1 şi 2 din manual [pag. 13, Edit. Corint], scrieţi, în fişă, numele munţilor alcătuiţi din conglomerate (a) şi numele munţilor în care este mai bine evidenţiat relieful glaciar (b).

(a) ………………………………………………………………………………………………………………………… (b)……………………………………………………………………………………………………………………………

;

.

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corecte (R.c.).

1. Carpaţii Orientali sunt situaţi între graniţa cu Ucraina (la N) şi Valea Prahovei (la S)

R.c.:

2. În partea centrală a Carpaţilor Orientali predomină rocile vulcanice

R.c.:

3. Circurile sunt forme de relief specifice reliefului glaciar

R.c.:

4. Munţii Rodnei au înălţimi mai mici de 2.000 m

R.c.: …………………

 

.

5. Flişul este dominant în nord şi est

R.c.: ……………………………………

 

.

* Altitudinea maximă este de 2.303 m, în Munții Rodnei. ** Relief vulcanic (conuri, cratere şi platouri). *** Nordsud, nord-estsud-vest şi est–vest.

12

B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Orientali

Carpaţii Orientali au fost împărţiţi în trei grupe transversale.

Utilizând figura 2 din manual [pag. 13, Edit. Corint], completaţi textul de mai jos:

În nord, între graniţa cu Ucraina şi aliniamentul depresiunilor Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc se întind

Carpaţii În partea centrală, între depresiunile Dornelor şi ……… Valea Oituzului (la sud), se găsesc Carpaţii

În sud, între Valea …………………………. și Valea Prahovei, se desfăşoară Carpaţii …………………………… sau Grupa

(la nord) şi sau Grupa Centrală.

sau Grupa Nordică.

Utilizând hărţile „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de relief” şi „Carpaţii Orientali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief”din manual [pag. 13, Edit. Corint], caracterizaţi cele trei grupe montane completând în cele trei chenare de mai jos.

A. Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei:

numele rocilor dominante în vest, centru şi est;

vest: ………………

,

centru: ……

……………

,

est: …

câte trei munţi alcătuiţi din roci vulcanice, şisturi cristaline şi fliş;

…………

.

din roci vulcanice: ……………………………………………

…… ;

din şisturi cristaline: ……………………………………………………

;

din fliş: ……………………………………………………

.

numele a două depresiuni;

Depr. ………………………….………

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;
……………………………………………………………………………………………

. Pasul Prislop, cel mai înalt din Carpaţii Orientali (1.416 m), leagă Depresiunea Maramureşului de Depresiunea Dornelor.

Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Maramureșului și ai Bucovinei, a Depresiunii Maramureșului și a Pasului Prislop.

şi Depr. …

……………………….………

.

B. Carpaţii Moldo-Transilvani:

numele rocilor dominante în est și sud, centru şi vest;

est şi sud: ………………

numele a trei munţi alcătuiţi din roci vulcanice, a doi munţi alcătuiţi din şisturi cristaline şi patru munţi alcătuiţi din roci sedimentare cutate;

din roci vulcanice: …………………

din şisturi cristaline: ………………………

,

centru: ………………

,

vest: ………………

.

………………………………

;

………………………………………………….;

din fliş: ……………………………………………………

 

.

numele a trei depresiuni;

 

Depr. ………………

…………

……

,

Depr. ….……

………………….

şi Depr. ………

……………

.

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • .……………………………………………………………………………… Depresiunile Giurgeului şi Ciucului sunt depresiuni de baraj vulcanic. Defileul Topliţa–Deda, străbătut de râul Mureş, separă Munţii Călimani de Munţii Gurghiu.

 

.

Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Moldo- Transilvani, a depresiunilor Giurgeului și Ciucului și a Defileului TopliţaDeda.

13

C. Carpaţii Curburii:

numele rocilor din care sunt alcătuiţi munţii; .

……………………………

………………

numele a opt munţi care intră în componenţa grupei; ……………………………………….……………………………

……………………………………………………

 

.

numele a două depresiuni;

Depr. ……………………………………….…… şi Depr. …………………………………….……… .

 

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • ……………………………………………………………………………… Depresiunea Braşovului este cea mai mare depresiune montană din România.

.

Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Curburii, a Munţilor Ciucaș și a depresiunilor Brașovului și Întorsurii Buzăului.

Exerciţiu:

Se dau munţii şi depresiunile: M-ţii Bârgăului, Bodoc, M-ţii Ciucaş, M-ţii Giurgeu, M-ţii Hăşmaşu Mare, M-ţii Întorsurii, M-ţii Tarcăului, M-ţii Ţibleş, Obcina Feredeului, Depr. Braşovului, Depr. Comăneşti, Depr. Ciucului, Depr. Întorsura Buzăului, Depr. Maramureşului şi Depr. Oaş. Extrageţi munţii şi depresiunile care aparţin:

1. Carpaţilor Maramureşului şi ai Bucovinei:

………………………………………………………………………………………………………………………………

.

2.

Carpaţilor Moldo-Transilvani:

………………………………………………………………………………………………………………………………

.

3.

Carpaţilor Curburii:

………………………………………………………………………………………………………………………………

.

 Temă pentru acasă: Precizaţi numele CARPAŢII ORIENTALI munţilor marcaţi, pe harta alaturată
Temă
pentru
acasă:
Precizaţi
numele
CARPAŢII ORIENTALI
munţilor marcaţi, pe harta alaturată („Carpaţii
Orientali”), cu numere de la 1 la 20.
1.
……………………………………………….
2.
……………………………………………….
3.
……………………………………………….
4.
……………………………………………….
5.
……………………………………………….
6.
……………………………………………….
7.
……………………………………………….
8.
……………………………………………….
9.
……………………………………………….
10. ……………………………………………
11. ……………………………………………
12. ……………………………………………
13. ……………………………………………
14. ……………………………………………
15. ……………………………………………
16. ……………………………………………
17. ……………………………………………
A. Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei
18. ……………………………………………
B. Carpaţii Moldo-Transilvani
19. ……………………………………………
C. Carpaţii Curburii
20. ……………………………………………

14

Carpaţii Meridionali

A. Limite şi caracteristici generale

Carpaţii Meridionali sunt situaţi în partea de sud a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în centrul ţării, între Valea Prahovei (la est) și Culoarul Timiș-Cerna (la vest). Datorită asemănării lor cu Munţii Alpi, au mai fost numiţi și Alpii Transilvaniei.

subdiviziuni

Analizaţi hărţile „Unităţi şi subunităţi principale de relief” şi „Carpaţii Meridionali

transversale şi principalele unităţi de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 şi 11, şi Fig. 2, pag. 15, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Carpaţilor Meridionali:

• în est:

;

• în sud: …………………………………………………………………………………………

………………………….;

• în nord:

• în vest: …………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………….………………………………………………

…………………………;

.

…………………………………………………………………………………………

Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaţilor Meridionali.

Pe baza textului alăturat, completaţi propoziţiile de mai jos:

a. Carpaţii Meridionali sunt compuşi din trei masive

, delimitate de

transversale, la care se adaugă Grupa

b. Prin caracteristicile lor, Carpaţii Meridionali

reprezintă ramura cea mai

și

din Carpaţii Românești.

c. Peste

la altitudinile mai mari de 1.800 m s-a păstrat relief

de vârfuri depășesc

,

iar

rămas de la ultima glaciaţiune

Carpaţii Meridionali „formează un aliniament orientat estvest, compus din trei mari masive cristaline, plus grupul Bucegi, mai deosebit, căci este dominat de calcare și conglomerate și plasat puţin mai la sud, pe aliniamentul curburii. Meridionalii reprezintă ramura cea mai înaltă și masivă din Carpaţii Românești. Peste 20 de vârfuri depășesc 2.500 m, inclusiv Moldoveanu 2.544 m și Negoiu 2.535 m, care sunt cele mai înalte din

ţară.” Au „relief glaciar rămas de la ultima

glaciaţiune cuaternară. Grupele cristaline sunt delimitate de falii transversale pe care s-au axat defilee adânci, cu trecători: Turnu Roșu- Cozia pe Olt și Lainici pe Jiu.” [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 12 și 13].

Analizaţi harta „Carpaţii Meridionali – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 15, Edit. Corint] şi scrieţi în

fişă:

• tipul de rocă dominantă: ………………………

;

• două tipuri de relief: …

…………………

.

Exerciţiu:

Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corecte (R.c.).

1. În Carpaţii Meridionali se găsesc peste 30 de vârfuri cu înălţimi mai mari de 2.500 m

R.c.:

2. Cel mai înalt vârf din Carpaţii Meridionali este Moldoveanu

3. Depresiunea Colinară a Transilvaniei este situată în sudul Carpaţilor Meridionali

R.c.:

R.c.:

4. Rocile dominante din Carpaţii Meridionali sunt calcarele

5. Relieful glaciar este situat la altitudini mai mici de 1.800 m

R.c.: ………………… R.c.: …….…………………………

 

.

.

6. Vârful Negoiu are altitudinea de 2.544 m

R.c.:

7. Grupele cristaline ale Carpaţilor Meridionali sunt delimitate de falii transversale

 

R.c.:

8. Carpaţii Meridionali sunt situaţi între Valea Prahovei şi Culoarul Oltului

R.c.:

9. Trecătoarea (Pasul) Lainici este pe râul Jiu

R.c.: ……………………

.

10. Carpaţii Meridionali reprezintă ramura cea mai înaltă și masivă a Carpaţilor Românești

R.c.:

15

B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Meridionali

Carpaţii Meridionali au fost împărţiţi în patru grupe transversale.

Utilizând figura 2 din manual [pag. 15, Edit. Corint], completaţi textul de mai jos:

În est, între Valea Prahovei şi Valea

se desfășoară Grupa

La vest de această grupă, până la Defileul Oltului se întinde Grupa

Spaţiul

dintre Defileul Oltului (la est), care străbate Depresiunea

,

și văile Jiului și

Streiului (la vest) este ocupat de Grupa Jiului și Streiului și Culoarul Timiș-Cerna, se află Grupa

În vestul Carpaţilor Meridionali, între văile Între această

grupă și Grupa Parâng se află Depresiunea

,

străbătută de râul Jiu.

 

Arătaţi, pe harta murală a României, grupele Carpaţilor Meridionali și depresiunile Loviștei și Petroșani.

Utilizând harta „Carpaţii Meridionali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief”din manual [pag. 15, Edit. Corint], caracterizaţi cele patru grupe montane completând în cele patru chenare de mai jos.

A. Grupa Bucegi:

numele subunităţilor montane:

,

,

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;

. Munţii Bucegi sunt alcătuiţi din calcare şi conglomerate (cu relief specific – cum ar fi Babele şi Sfinxul), Munţii Leaota, din şisturi cristaline, şi Munţii Piatra Craiului, din calcare. În cadrul grupei se află un culoar transversal, Culoarul Bran-Rucăr. Indicaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a acestui culoar.

……………………………………………………………………

……….………………………

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Bucegi şi Culoarul Rucăr–Bran.

B. Grupa Făgăraş:

 

grupa este constituită din două aliniamente muntoase:

 

în nord:

;

în sud: ……………………….………… ………

 

………………

,

…………………………………… separaţi de afluenţii Argeşului şi Oltului.

 

 

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; ………………………………………………………………………………

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Făgăraş.

.

C.

Grupa Parâng:

 

culmile muntoase pornesc din Munţii Parâng (nord orografic) spre:

 

nord:

 

;

 

est:

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • ………………………………

………………………………………………………………….

.

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Parâng şi Depresiunea Loviştei.

16

D. Grupa Retezat-Godeanu:

culmile muntoase pornesc radiar din Munţii Godeanu (nord orografic) spre:

nord-est:

;

sud-est:

;

sud-vest:

;

nord-vest:

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • …………………………………………………………… În nord-estul grupei se află Depresiunea ………… şi

Culoarul Bistrei prin Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei * , iar în Culoarul Timiş-Cerna se află Pasul Poarta Orientală sau Domaşnea.

străbătută de râurile

comunică cu

………………………………………….

.

,

Depresiunea

.

…………

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Retezat- Godeanu, Depresiunea Haţeg și pasurile Poarta de Fier a Transilvaniei şi Poarta Orientală.

 

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

În coloana A sunt numele grupelor care alcătuiesc Carpaţii Meridionali, iar în coloana B, numele unor munţi. Stabiliţi corespondenţa dintre grupe şi munţii care intră în compunerea lor.

 

A

B 1. Munţii Bodoc

 

a.

Grupa Bucegi

 

b.

Grupa Făgăraş

2. Munţii Ghiţu

c.

Grupa Parâng

3. Munţii Lotrului

d.

Grupa Retezat-Godeanu

4. Munţii Mehedinţi

 

5. Munţii Piatra Craiului

 

Temă

pentru

acasă:

Precizaţi

numele

munţilor

   

marcaţi, pe harta alaturată („Carpaţii Meridionali”), cu numere de la 1 la 16.

CARPAŢII MERIDIONALI

1.

……………………………,

 

….……………………

,

1. …………………………… ,   ….…………………… … ,

3.

……………………………, 4. ……………………………

,

5.

……………………………,

6.

.

…….…………………

,

7.

……………………………, 8. …………………………… ,

 

9.

……………………………, 10.

……….……………….,

11.

…………………………

,

12. ……………………………,

13.

…………………………

,

14. ……………………………,

 

15.

…………………………

,

16.

……………

……….

.

Știaţi că

Munţii Bucegi sunt cei mai înalţi munţi (2.505 m) alcătuiţi din roci sedimentare din România? Au

în compunere stive mari de conglomerate (cu intercalaţii de gresii şi roci cristaline) şi calcare.

în Carpaţii Meridionali se găseşte cel mai extins şi complex relief glaciar din România? Este compus

din văi glaciare cu lungimi de 7-8 km, circuri complexe, cu diametre de 2-3 km, circuri suspendate la 2.200- 2.300 m, creste/custuri (a Munţilor Făgăraş este de circa 70 km ) etc.

în Munţii Retezat se află cel mai vechi parc naţional din ţara noastră? A fost înfiinţat în anul 1935 şi

a avut iniţial o suprafaţă de 13.000 ha. În 1980 parcul a fost înscris în lista rezervaţiilor naturale ale biosferei, iar din 1999 dispune de administraţie proprie. În prezent se întinde pe 38.117 ha, pe teritoriile

judeţelor Caraș-Severin, Gorj și Hunedoara.

* În Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, la Tapae, au avut loc două confruntări sângeroase între daci şi romani (în anii 88 şi 101).

17

Carpaţii Occidentali

A. Limite şi caracteristici generale

Carpaţii Occidentali sunt situaţi în vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între Defileul Dunării, la sud, și văile Someșului și Barcăului, la nord.

Cu ajutorul hărţii Carpaţii Occidentali – subdiviziuni transversale și principalele unităţi de reliefdin manual [Fig. 2, pag. 17, Edit. Corint], scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Carpaţilor Occidentali.

• în est:

• în vest: …………………………………………………………………………………………

• în nord:

……………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………

;

………………………….;

.

Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și unităţile vecine Carpaţilor Occidentali.

Pe baza textului alăturat (), completaţi propoziţiile de mai jos:

a. Carpaţii Occidentali s-au format prin

b. Prin înălţimile mai mici de

Occidentali au cele mai scăzute

Carpaţii Românești.

c. Unitatea este

etc.) și depresiuni.

, Carpaţii

din

de văi (Timișului,

Carpaţii Occidentali s-au format prin încreţirea scoarţei terestre și prin procese vulcanice. Aceștia constituie unitatea montană din România cu cele mai

scăzute altitudini, vârfurile cele mai înalte nedepășind 1.850 m (1.849 m, în Vârful Bihor). Unitatea este fragmentată, cu aspect discontinuu, din cauza văilor transversale ale Timișului și Mureșului.

Analizaţi harta „Carpaţii Occidentali – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 17, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, tipurile de roci prezente în Carpaţii Occidentali.

R

B. Subunităţile transversale

Carpaţii Occidentali au fost împărţiţi în două grupe transversale. Utilizând figura 2 din manual [pag. 17, Edit. Corint] și atlasul geografic, completaţi textul de mai jos:

În sud, între Defileul Dunării şi Culoarul Mureşului se află Munţii …… Culoarul Mureşului şi văile Someșului şi Barcăului, se găsesc Munţii …

…………………

……………………… .

,

iar în nord, între

Utilizând hărţile „Carpaţii Occidentali – tipuri de relief” şi „Carpaţii Occidentali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief”din manual [Fig. 1 şi Fig. 2, pag. 17, Edit. Corint], caracterizaţi cele două grupe montane completând în cele două chenare de mai jos.

A. Munţii Banatului:

tipurile de roci din alcătuire; ……………………………………………

……………………………………

…………………………………….

.

numele munţilor situaţi între Defileul Dunării și Valea Timișului;

………………………………………………………………………

numele depresiunilor situate între Defileul Dunării și Valea Timișului;

……………………………………………

……………………………………………

……

…………………………………

……………………………….

…………………………….

…………………………………………… ……………………………………………………………………

………………

………………………………………… numele munţilor situaţi între Culoarul Bistrei și Culoarul Mureșului; • ……………………………………………

.

.

.

18

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; ……………………………………………

Subdiviziunea situată între Defileul Dunării și Valea Timișului este fragmentată de văi și depresiuni, în timp ce Munţii Poiana Ruscă sunt masivi.

.

………………………………………………

………………………….

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii și depresiunile din componenţa grupei.

B. Munţii Apuseni:

numele rocilor dominante; *

numele munţilor din alcătuirea subunităţii; …………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………. ……………… ……………………………………………………………………………………………………………. ……………… ……

.

……………… ……………… …………………………………

………

…………………………………………………………………………………………………………….

.

numele depresiunilor din alcătuirea subunităţii;

 

………………………………………….

……………………………………………… …………………………………

**

………………………………………………………………………………………………

…………………………….

.

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;

…………………………………………………………………………………

.

Datorită prezenţei calcarului, în Munţii Apuseni sunt prezente văi de tip chei (Cheile Râmeţului) și peșteri (Peștera Scărișoara – în care se găseşte cel mai mare gheţar fosil din ţară –, Peștera Urșilor etc.).

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii și depresiunile din componenţa grupei.

 

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

 

Analizaţi

schiţa

alăturată

(„Munţii

 

Apuseni”) și scrieţi, în fișă, numele munţilor

 

MUNŢII APUSENI

 
 

marcaţi cu litere de la A la H.

 
  marca ţ i cu litere de la A la H.  

A

;

B

;

C

;

D

;

E

;

F

;

G

;

H

 

Temă.

Precizaţi

două

deosebiri

între

caracteristicile

reliefului

din

Munţii

Banatului

și

 

caracteristicile reliefului din Munţii Apuseni.

 

R

Știaţi că în Munţii Apuseni se găseşte cel mai întins parc natural din România (76.022 ha)? Cuprinde porţiuni din munţii Bihor, Gilău-Muntele Mare, Vlădeasa și Depresiunea Arieșului (teritorii ale judeţelor Alba, Bihor și Cluj).

* foarte diversificate, care formează un adevărat „mozaic petrografic”. ** Depresiunile Zarand, Beiuş şi Vad-Borod sunt de tip „golf” (depresiuni-golf).

19

Depresiunea Colinară a Transilvaniei

A. Limite şi caracteristici generale

Depresiunea Colinară a Transilvaniei ocupă o poziţie centrală în cadrul României, fiind situată în interiorul Carpaţilor Românești.

Analizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” din manual [Fig. 2, pag. 19, Edit. Corint] și scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în funcţie de punctele cardinale.

în est =

în sud =

în vest =

în nord-vest =

Arătaţi, pe harta murală a României, unităţile vecine Depresiunii Colinare a Transilvaniei.

Pe baza textului alăturat (), precizaţi pentru Depresiunea Colinară a Transilvaniei:

 

a.

formele de relief care intră în alcătuire;

R

b.

rocile sedimentare din alcătuirea petrografică;

R

c.

poziţia geografică a cutelor diapire;

R

d.

sensul de scădere a altitudinilor;

R

.

e.

dealul în care se înregistrează altitudinea maximă;

R

.

e.

resursele naturale aflate în subsolul depresiunii;

R

.

B. Subdiviziuni

În cuprinsul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se deosebesc:

A. Zona marginală (sau Zona submontană) este alcătuită dintr-un ansamblu de depresiuni și dealuri.

Utilizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” [Fig. 2, pag. 19, Edit. Corint] și scrieţi în fişa de lucru, pe direcţia acelor de ceasornic, începând cu Depresiunea Lăpuș, subunităţile de relief care intră în componenţa Zonei marginale.

R

* Cu gaz metan. ** Altitudinea maximă este de 1.080 m, în Dealul Becheci.

20

B. Podișul Transilvaniei este situat în interiorul unităţii și este compus din:

Podișul Someșan, în nord-vest, cu înălţimi de circa 600 m;

Câmpia Transilvaniei, în centru, cu înălţimi de 500-600 m;

Podișul Târnavelor, în sud, cu altitudini de circa 600-700 m, în est, și 400-500 m, în vest.

Analizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” [Fig. 2, pag. 19, Edit. Corint] și completaţi, în fişa de lucru, numele văilor între care se înscriu subunităţile podișului.

Podișul Someșan, la nord-vest de văile

și

;

Câmpia Transilvaniei, între văile nord-vest și nord) și valea

(la sud);

și

(la

Podișul Târnavelor, între valea

(la nord) și valea

(la sud). La rândul său, acest podiș este compus din Dealurile Târnavei Mici, în nord, Podișul

,

în sud-est, și Podișul

,

în sud-vest.

Analizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 19, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele subdiviziunilor de relief ale Podișului Transilvaniei în care se găsesc domuri cu gaz metan. R

.

 

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

 
 

I. Pe baza cunoștinţelor acumulate, completaţi propoziţiile de mai jos.

1.

În Câmpia Transilvaniei înălţimile sunt cuprinse între

 

2. Partea de sud-vest a Podișului Târnavelor se numește

3. Între Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor curge râul

4. Altitudinea în Dealul Becheci este de

 

5. În sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se găsesc depresiunile

 

II. Analizaţi schiţa alăturată („Depresiunea Colinară a Transilvaniei”) și scrieţi, în fișă, numele subunităţilor de relief marcate cu litere de la A la G.

DEPR. COL. A TRANSILVANIEI

DEPR. COL. A TRANSILVANIEI
 

A

;

B

;

C

;

D

;

E

;

F

;

G

 

Temă

pentru

acasă:

Precizaţi

trei

caracteristici

generale

ale

Depresiunii

Colinare

a

Transilvaniei.

 

R………………………………………………………………………………………………………………………………

 

…………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………

21

Subcarpaţii

A. Limite şi caracteristici generale

Subcarpaţii sunt o unitate deluroasă situată la marginea Carpaţilor Orientali și Carpaţilor Meridionali, între Valea Moldovei (la nord) și Valea Motrului (la vest).

Cu ajutorul hărţii „Subcarpaţii localizare și subdiviziuni” din manual [Fig. 1, pag. 21, Edit. Corint], scrieţi, în fişa de lucru, unităţile de relief vecine Subcarpaţilor.

• în nord: ……………………………………………………………………………………………

;

• în est: ……………………………………………………………………………………………

;

• în sud-est: …………………………………………………………………………………………

;

• în sud: .…………………………………………………………………………………………

…………………………;

• în vest:

…………………………………………………………………………………………

.

Arătaţi, pe harta murală a României, Subcarpaţii, limitele și unităţile de relief vecine acestora.

 

Pe baza textului alăturat (), precizaţi:

 

Subcarpaţii s-au format prin cutarea și înălţarea stratelor sedimentare (gresii, conglomerate, tufuri, pietrișuri, nisipuri etc.) depuse de râurile carpatice într-o mare mărginașă Carpaţilor Orientali și Meridionali. Unitatea este compusă dintr-o succesiune de depresiuni și dealuri, dispuse în șiruri paralele cu marginea muntelui, cu altitudini care oscilează între circa 300 și 1.218 m. În subsolul Subcarpaţilor se găsesc:

a.

modul de formare a Subcarpaţilor;

 

R

b.

rocile

care

intră

în

alcătuirea

petrografică

a

Subcarpaţilor;

 

R

c. formele de relief care intră în compunerea Subcarpaţilor;

sare (în cute diapire), petrol și cărbuni.

R

.

d. modul de dispunere a depresiunilor și dealurilor din compunere;

R

.

e.

altitudinile Subcarpaţilor;

R

.

f.

bogăţiile naturale din subsolul Subcarpaţilor

R

.

SUBCARPAŢII – MODEL GENERAL Analizaţi schiţa alăturată („Subcarpaţii – model general”) și scrieţi, în
SUBCARPAŢII – MODEL GENERAL
Analizaţi schiţa alăturată
(„Subcarpaţii – model general”) și
scrieţi, în fișă, tipurile de depresiuni
și dealuri aflate în compunerea
subcarpaţilor.
• depresiuni:
;
• dealuri:

22

B. Subdiviziuni

Subcarpaţii se împart în trei subdiviziuni transversale: Subcarpaţii Moldovei (în nord), Subcarpaţii Curburii (în partea centrală) și Subcarpaţii Getici (în vest).

Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și completaţi, în fişa de lucru, numele văilor între care se înscriu cele trei subdiviziuni subcarpatice.

Subcarpaţii

Moldovei,

între

Valea

, la

nord,

și

Valea

 

,

la sud;

Subcarpaţii

Curburii,

între

Valea

, la

nord,

și

Valea

 

,

la vest;

Subcarpaţii

Getici,

între

Valea

, la

est,

și

Valea

, la vest.

Arătaţi, pe harta murală a României, subdiviziunile Subcarpaţilor, limitele și unităţile de relief vecine ale acestora.

A. Subcarpaţii Moldovei sunt constituiţi dintr-un șir de depresiuni submontane închise de dealuri: Culmea Pleșului

(911 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Corni, Dealul Runcu și Culmea Pietricica.

Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele depresiunilor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2 și 3.

1.

2.

3.

Arătaţi, pe harta murală a României, Culmea Pleșului, Culmea Pietricica, Depresiunea Neamţ, Depresiunea Cracău-Bistriţa și Depresiunea Tazlău-Cașin.

B. Subcarpaţii Curburii (de Curbură) situaţi între Carpaţii Curburii, Grupa Bucegi și Câmpia Română –

reprezintă sectorul cel mai complex, cuprinzând două șiruri de depresiuni (submontane și intracolinare) și două șiruri de dealuri (interne unele pe structuri de cute diapire – și externe): Măgura Odobești (996 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Deleanu, Dealul Blăjeni, Dealul Istriţa etc. Între văile Buzăului și Teleajenului sunt pătrunderi ale unor pinteni montani, alcătuiţi din fliș (Pintenul Ivăneţu).

Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele depresiunilor marcate, pe hartă, cu numerele 4, 5 și 6.

4.

5.

6.

Arătaţi, pe harta murală a României, Măgura Odobești, Dealul Istriţa, Depresiunea Vrancei, Depresiunea Vălenii de Munte și Depresiunea Pucioasa.

În Subcarpaţii Curburii se găsesc: Vulcanii Noroioși de la Berca-Arbănași, „Focul Viu“ de la Andreiașu de Jos și Peștera în Sare din Platoul Meledic (cea mai lungă peșteră în sare din lume: de 3.190 m).

Identificaţi și scrieţi, în fișă, o metodă prin care Vulcanii Noroioși, „Focul Viu“ și Peștera în Sare pot contribui la dezvoltarea economiei în regiune.

R

.

C. Subcarpaţii Getici, deși mai puţin complecși, în comparaţie cu Subcarpaţii Curburii, sunt alcătuiţi în mare parte tot din două șiruri de depresiuni (submontane și intracolinare: Câmpulung, Arefu, Jiblea, Tismana, Târgu Jiu- Câmpu Mare etc.) închise de dealuri (interne și externe): Măgura Măţău (1.018 m), Măgura Chiciora (1.218 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Negru, Dealul Bran ș.a. Local, sunt cute diapire cu sare (la Ocnele Mari).

Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele depresiunilor marcate, pe hartă, cu numerele 7 și 8.

7.

7.

23

Arătaţi, pe harta murală a României, Depresiunea Câmpulung, Depresiunea Arefu, Depresiunea Târgu Jiu-Câmpu Mare, Măgura Măţău și Măgura Chiciora.

Exerciţiu:

Se dau dealurile şi depresiunile: Culmea Pietricica, Dealul Istriţa, Depr. Câmpulung, Depr. Cracău- Bistriţa, Depr. Neamţului, Depr. Pucioasa, Depr. Tazlău-Caşin, Depr. Târgu Jiu, Depr. Vălenii de Munte, Depr. Vrancei, Măgura Măţău şi Măgura Odobeşti. Extrageţi dealurile şi depresiunile care aparţin:

1. Subcarpaţilor Moldovei:

………………………………………………………………………………………………………………………………

.

2.

Subcarpaţilor Curburii:

………………………………………………………………………………………………………………………………

.

3.

Subcarpaţilor Getici:

………………………………………………………………………………………………………………………………

.

Exerciţiu:

Pe baza cunoştinţelor acumulate, completaţi, în reprezentarea grafică de mai jos, deosebirile şi asemănarile dintre relieful Subcarpaţilor Curburii şi relieful Subcarpaţilor Getici.

SUBCARPAŢII CURBURII

SUBCARPAŢII GETICI

dintre relieful Subcarpaţilor Curburii şi relieful Subcarpaţilor Getici. SUBCARPAŢII CURBURII SUBCARPAŢII GETICI

Temă. Precizaţi două deosebiri între caracteristicile reliefului din Subcarpaţi Moldovei și caracteristicile reliefului din Subcarpaţii Getici.

R

Lectură „Peştera în Sare (S6), unică în Europa prin modul de formare şi cea mai lungă peşteră în sare din lume, are 3.190 m lungime, săli cu o bogată paletă de culori de la alb sau galben, la roz, roşu, maro sau gri stalactite cu dimensiuni de până la 1,5 m lungime şi 30 cm grosime şi stalagmite înalte de doar câţiva cm şi 5-8 cm grosime. Deşi explorările cartările şi fotografierile, desfăşurate în faze diferite (1980, 1985 şi 1986), au indicat o lungime totală de 3 190 m (record mondial pentru peşterile în sare), cu posibilităţi de extindere în urma continuării cercetărilor, din cauza scurgerilor de noroi şi prăbuşirilor intrarea a fost blocată şi recordul neomologat” [I. Mărculeţ (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 155].

24

Podișul Getic

A. Limite şi caracteristici generale

Podișul Getic (Piemontul Getic) este situat între Valea Dâmboviţei, la est, și Valea Dunării, la vest. Cu ajutorul figurii 3 din manual [pag. 21, Edit. Corint], scrieţi, în fişa de lucru, unităţile de relief vecine Podișului Getic.

• în sud-est, sud și sud-vest: ………………………………………………………………………………………………………….;

• în nord-vest: ………………………………………………………………………………………

;

• în nord: ……………………………………………………………………………………………

;

• în est-nord-est: ……………………………………………………………………………………

.

Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Getic, limitele și unităţile de relief vecine acestuia.

 

Pe baza textului alăturat (), precizaţi:

 

Unitatea, cea mai uniformă ca relief și mai simplă ca structură, are în partea superioară un strat gros de pietrișuri piemontane („pietrișuri de Cândești”), cu numeroase intercalaţii de argilă (cu cărbuni) și nisipuri. Podișul este de tip piemontan, provenit dintr-o veche câmpie piemontană formată la începutul ridicării Munţilor Carpaţi. Ca urmare, suprafaţa sa înclină lin de

a.

tipul genetic de relief al Podișului Getic;

R

.

b.

rocile care intră în alcătuirea petrografică a podișului;

R

c.

direcţia de înclinare a straturilor de roci;

 

R

.

d.

altitudinile în nordul și în sudul unităţii de relief;

R. în nord

;

în sud

.

la nord (500-600 m) spre sud (200- 300 m), iar altitudinea maximă este de 745 m, în nordul Platformei (Podișului) Cândești [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 28-29].

e.

altitudinea maximă și locul în care este situată.

R

B. Subdiviziuni

În ansamblu, Podișul Getic se prezintă sub forma unor interfluvii (platforme) * relativ netede și întinse, separate de văi largi cu terase și lunci (Valea Argeșului, Valea Oltului, Valea Jiului, Valea Motrului etc.).

Analizaţi figura 3 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele subdiviziunilor Podișului Getic, de la est la vest.

R

Arătaţi, pe harta murală a României, subdiviziunile Podișul Getic și văile Argeșului, Oltului și Jiului.

 Temă pentru acasă: Pe baza cunoștinţelor acumulate, precizaţi două deosebiri între caracteristicile
Temă
pentru
acasă:
Pe
baza
cunoștinţelor
acumulate,
precizaţi
două
deosebiri
între
caracteristicile reliefului din Podișul Getic și caracteristicile reliefului din Subcarpaţii Getici.

* În manualul de la Editura ALL [autor Gr. Posea, pag. 28 și 29], platformele sunt numite podișuri sau dealuri.

25

Podișul Mehedinţi

Podișul Mehedinţi este situat între văile Motrului (la nord-est) și Dunării (la sud-vest). Cu ajutorul figurii 3 din manual [pag. 21, Edit. Corint], scrieţi, în fişa de lucru, unităţile de relief vecine Podișului Mehedinţi.

• în nord-est: ………………………………………………………………

………………………………………….;

• în sud-est: ………………………………………………………………………………

………

;

• în nord-vest: ………………………………………………………………………………

……

.

Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Mehedinţi, limitele și unităţile de relief vecine acestuia.

 

Pe baza textului alăturat (), precizaţi:

 

„Podișul Mehedinţi este o unitate de tip

a.

tipul genetic de relief al Podișului Mehedinţi;

 

carpatic rămasă neînălţată printre podișuri.

[

]

Are o structură de munte – șisturi

R

.

cristaline și calcare vechi care au determinat un relief carstic diversificat * . Dar înălţ