UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE BIOLOGIE ȘI PEDOLOGIE

DEPARTAMENTUL ECOLOGIE

AUTOR: Valeriu Arvat

TEMA: Aplicații de procesare grafică. Vizualizatoare și redactoare

grafice.

A efectuat: A controlat:
Valeriu Arvat, E-11 FR Victor CIOCÂRLAN, dr. în biologie,
conferențiar universitar
Cuprins

1.Introducere ..............................................................................................................2
1.1.Scurt istoric .......................................................................................................3
2.Sistematica.Domenii de aplicare. ............................................................................4
2.1.Definiții după tipuri ..........................................................................................6
2.2.Sisteme cromatice, modele și profiluri de culoare ...........................................7
3.Vizualizatoare și redactoare grafice. .......................................................................9
3.1. Inkscape .........................................................................................................10
3.2.Adobe Photoshop ............................................................................................17
3.3.CorelDRAW ...................................................................................................22
4.Concluzii. ..............................................................................................................24
Bibliografie ..............................................................................................................25

1
1.Introducere

La ziua de astăzi, aflându-ne în epoca dezvoltării ciberneticii, și mai ales a

dezvoltării industriei bazate pe tehnologii informaționale, ne întâlnim chiar zi la zi,
trăind în oraș, cu rezultatele unor procese sau lucrări grafice, în deosebi.

Acestea pot fi observate la fiecare pas, de la reclama pe billboardurile din oraș, la

logouri de branduri, sigle, ștampile, ș.a. Pe lângă asta, această industrie are o mare
răspândire pe internet, acolo la fel, putem observa o multitudine de produse ale
procesării grafice computerizate. Pentru a atinge astfel de rezultate, este nevoie de
anumite programe, sau software, care dețin funcțiile caracteristice și necesare
pentru scopul dat. Fotografiile se pot restabili, culoarea se poate de schimbat sau
adăugat, și, în mod general, limitele sunt practic în mare parte puse de imaginația și
abilitățile operatorului.

Să vedem deci care este originea acestei industrii, care sunt uneltele principale, și
cum ele lucrează.

Grafica digitală este un domeniu al informaticii care acoperă toate aspectele

legate de prelucrarea imaginilor utilizând un computer. Termenul englez
corespunzător este computer graphics. Grafica digitală mai este numită uneori
grafică de computer, grafică de calculator, grafică pe calculator sau grafică
computerizată (grafica generată în filme sau jocuri este numită CGI – computer
generated image). Grafica digitală este o activitate în care computerul este utilizat
pentru sintetizarea, modificarea, stocarea și managementul imaginilor, precum și
pentru prelucrarea informației vizuale obținute din realitatea înconjurătoare.

2
1.1.Scurt istoric

La începutul istoriei sale prin anii ´60 grafica digitală făcea primii pași de
progrese tehnice, grafica la calculator fiind destul de limitată în posibilități tehnice.
Inițial a dat posibilitatea de a afișa pe ecran doar câteva zeci de segmente și
elemente geometrice; se putea lucra doar cu elemente grafice relativ simple.
Evoluțiile, elaborările softului și posibilităților tehnice erau analizate în academii și
mediul științific. Treptat însă grafica de calculator s-a stabilit în viața cotidiană,
oferind posibilități de realizare a proiectelor comerciale de succes. Etape în
dezvoltarea graficii digitale:

 În anii 1960-1970 s-a format ca disciplină științifică. În această perioadă se

dezvoltă metode și algoritmi de bază: tăiere, scanarea rastru, primitive
(elemente) grafice, modelele de umbrire, imagini de scene spațiale, trasări
tridimensionale, lumini de modelare.
 În anii 1980 programele sunt în curs de dezvoltare mai mult ca o disciplină
aplicată. Metodele de aplicare a acesteia se dezvoltă în diverse domenii de
activitate umană.
 Metodele anilor 1990 de grafică pe calculator au devenit principalul mijloc
de dialog între om și calculator, și rămâne valabil până în prezent.

Grafica digitală contemporană este o disciplină tehnico-științifică destul de dificilă,

bine concepută și variată. Unele compartimente, cum ar fi transformările
geometrice, modalitățile de a descrie curbe și suprafețe, au fost studiate destul de
bine. Unele zone continuă să evolueze: metodele de scanare a rasterului, eliminarea
liniilor și suprafețelor ascunse, modelarea și utilizarea culorilor și iluminațiilor,
texturarea, crearea efectului de transparență și transluciditate, etc. Sunt create
suporturi tehnice și softuri (programe) pentru a produce imagini de diferite tipuri și
pentru diverse scopuri – de la simple desene la imagini realiste ale obiectelor
naturale.

3
2.Sistematica.Domenii de aplicare.

Aplicarea graficii pe calculator este formată din următoarele domenii principale:

 Vizualizarea informației
 Proiectare
 Modelare (simulare)
 Interfață grafică pentru utilizatori (GUI)

În prezent cunoașterea elementelor de bază ale graficii pe calculator este necesară

inginerilor, oamenilor de știință, artiștilor plastici, designerilor, fotografilor,
pictorilor de animație etc. Odată cu apariția unor noi cerințe s-au dezvoltat rapid
multiple aplicații software, devenind mai intuitive, mai structurate pentru utilizare.
Datorită calculatorului putem avea la dispoziție în câteva fracțiuni de secundă
variații multiple de culoare, forme, compoziții etc.

În baza tehnologiilor graficii computerizate s-au dezvoltat:

 Interfața de utilizator, GUI

 Proiectarea digitală în arhitectură și grafica industrială
 Efecte vizuale specializate, cinematografia digitală
 Grafica de computer pentru filme, animație, televiziune
 Rețeaua Internet
 Conferințele video
 Televiziunea digitală
 Proiecte multimedia, proiecte interactive
 Fotografia digitală și posibilitățile avansate de prelucrare a fotografiei

4
 Grafica și pictura digitală (cu 2 laturi esențiale – imitarea materialelor
tradiționale și noile instrumente de lucru digitale)
 Vizualizarea datelor științifice și de afaceri
 Jocuri la calculator, sisteme de realitate virtuală („VR”) (de ex. simulatoare
pentru aviație)
 Sisteme de proiectare automatizată
 Tomografie computerizată
 Poligrafia
 Grafica laser
 Realitatea augmentată

Grafica digitală se divizează în mai multe categorii:

 Grafica bidimensională (se constituie din 2 algoritm-uri de prezentare –

grafică raster și grafică vector)
 Grafica Fractal
 Grafica tridimensională (este des utilizată în animație, spoturi publicitare,
jocuri la computer etc.)
 CGI grafica (CGI – în engleză imagini, personaje generate de computer)
 Grafica animată
 Grafica video
 Grafica web
 Grafica Multimedia
 Grafica în designul poligrafic

5
2.1.Definiții după tipuri

În grafica digitală se operează cu diverse elemente grafice, pentru elaborarea și

controlul imaginilor; pixel, punct, linie, curbă, poligon, etc. La baza graficii
digitale (și în special grafica bidimensionala) stau doua tipuri de calculații, Raster
(sau rastru) și Vector (vectorială). Grafica rastru și vector stau la baza graficii
digitale, ele sunt utilizate de programele 3dimensionale, programe pentru montare
video, animație, etc.

Prezentarea la calculator a imaginii de tip Raster se face în baza segmentării unei

suprafețe cu ajutorul unor pătrățele mici care se numesc pixeli. O imagine rastru
este un tablou format din mai multi pixeli. Cu cât mai mulți pixeli avem în imagine
cu atât calitatea detaliilor e mai înaltă. Acest tip de grafică permite să cream și să
reproducem oricare imagine cu multitudinea de efecte și subtilități, indiferent de
complexitate. Imaginile procesate cu ajutorul scanerului sau aparatelor foto sunt
formulate ca raster.

Neajunsurile – e complicata redimensionarea graficii rastru, deoarece la

interpolare (adăugare de pixeli în raport de cei existenți în imagine) computerul
inventează calculând pixelii nu întotdeauna satisfăcător, cu toate că sunt diverse
metode de interpolare.

În grafica de calculator, Grafica vectorială este un procedeu prin care imaginile

sunt construite cu ajutorul descrierilor matematice prin care se determină poziția,
lungimea și direcția liniilor folosite în desen. Grafica vectoriala e bazată ca
principiu pe desen cu ajutorul liniilor calculate pe o suprafața. Liniile pot fi drepte
sau curbe. În cazul imaginilor vectoriale fișierul stochează liniile, formele și
culorile care alcătuiesc imaginea, ca formule matematice. Imaginile Vector pot fi
mărite și micșorate fără a pierde calitatea. O imagine poate fi modificată prin

6
manipularea obiectelor din care este alcătuită, acestea fiind salvate apoi ca variații
ale formulelor matematice specifice. Este des utilizata în imagini cu funcții
decorative, caractere-text, logotipuri, infograme, decor, cat și în proiecte sofisticate
3D, montare video, animație, etc.

2.2.Sisteme cromatice, modele și profiluri de culoare

Există sisteme sofisticate de control cromatic al imaginilor. Adaptarea valorilor

cromatice se aplică în funcție de necesitați și scopuri. Astfel, pentru controlul de
culoare la computere, există mai multe modele cromatice (sau modele de culoare),
care pot fi folosite pentru definirea cromatică a imaginii, pentru selectarea culorilor
în procesul desenării și creării imaginii, pentru arhivare, etc.

În general există două tipuri majore de modele cromatice:

amestecul aditiv RGB (din engleză de la Red-Green-Blue, roșu-verde-albastru) –

amestec de culori lumină – se utilizează pentru ecran, monitor, televiziune,
scanare, aparate foto, design web, animație și altele

amestec substractiv CMYK (de la Cyan-Magenta-Yellow-blacK) – amestec de

culori pigment – se utilizează pentru proiecte poligrafice destinate tiparului color.

Unele modele de culoare admit variații ale diapazonului cromatic, din acest motiv
sunt împărțite în diverse profiluri de culoare destinate diferitelor necesități. De
exemplu, pentru modelul RGB există mai multe profiluri. sRGB IEC61966-2.1 –

7
diapazon mediu utilizat mai des pentru pagini web, sau Adobe RGB (1998) –
diapazon mai mare utilizat pentru prelucrarea imaginilor destinate produselor
pentru tipar.

Pe lângă modelele cromatice RGB și CMYK mai există și altele precum: Lab,
HSB / HSL / HSI, Culori Indexate, Culori Pantone/PMS (Pantone Matching
System), Culori Spot.

8
3.Vizualizatoare și redactoare grafice.

La majoritatea sistemelor de operare, fie ele destinate pentru

calculatoare/laptopuri sau pentru telefoane mobile, găsim vizualizatoare integrate
gata. Practic ele toate au aceeași funcție – să vizualizeze fișierele grafice în imagini
la ecran. Funcții nu au multe, cele mai comune sunt de rotire a imaginii la 90 sau
180 grade, și de mărire sau micșorare (zoom). Practic toată lumea este cunoscută
cu ele, și nu prezintă astfel un mare interes.

Însă cu redactoarele grafice, lucrurile stau altfel. Ele la fel sunt numeroase, însă
printre cele mai des folosite, se poate de enumerat de la 5 la 10 aplicații software.

Să vedem care sunt ele, și de ce funcții generale dispun.

Toți sunt cunoscuți cu Paint, redactor grafic inclus în pachetul OS Windows. Să

analizăm un analog mai puțin cunoscut al său, care e distribuit cu multe platforme
UNIX, MAC, și în ultima vreme este și varianta sa pentru Windows.

9
3.1. Inkscape

Inkscape este o aplicație de editare grafică vectorială. Aceasta este dezvoltată în

regim open source și distribuită gratuit, sub licență GNU GPL. Scopul său declarat
este de a deveni un instrument puternic de grafică prin implementarea completă a
suportului pentru standardul Scalable Vector Graphics. Inkscape este o aplicație
cross-platform, din codul său sursă fiind compilate pachete de distribuție care au
fost testate și rulează pe Mac OS X (de obicei sub X11, dar și sub Quartz),
sistemele de operare din familia Unix și pe Microsoft Windows. Inkscape aplică
parțial standardele SVG și CSS. Încă nu are suport pentru animație, sau fonturi
SVG, deși a fost pusă în aplicare crearea de fonturi SVG începând cu versiunea
0.47. Inkscape are suport multi-lingvistic, în special pentru scripturi complexe,
ceea ce lipsește în prezent la mai multe aplicații comerciale specializate în grafică
vectorială.

10
Istoric

Inkscape a început în 2003 ca o parte de cod al proiectului Sodipodi. Apoi

Inkscape a fost schimbat, de la limbajul de programare C++, la setul de
instrumente GTK+ C++; a fost reproiectată interfața cu utilizatorul și au fost
adăugate un număr de caracteristici noi. Punerea sa în aplicare conform
standardului SVG a demonstrat îmbunătățirea treptată, care este încă incompletă.
Dezvoltatorii săi au depus eforturi pentru a încuraja o cultură egalitaristă și
dezvoltatori cu abilități individuale și implicare activă în proiect. Ca urmare,
proiectul permite accesul deplin la codul sursă a tuturor dezvoltatorilor activi și
participarea unei comunități open source mai mari (de multe ori sub formă de
inițiative inter-proiect). Deși ce fondatorii proiectului sunt încă bine reprezentați în
procesul de luare a deciziilor, mulți dintre nou-veniți joacă un rol important.
Printre aceștia este și "bulia byak", arhitect al schimbărilor radicale la interfața cu
utilizatorul, care a dat aspectul actual al aplicației Inkscape. Noua interfață este
modelată după interfața Xara Xtreme.

Caracteristici

Tipuri de bază pentru obiectele din Inkscape sunt:

 Trasee - sunt realizate cu instrumentul Pencil, care permite desenul liniilor

cu mâna liberă; instrumentul Pen permite utilizatorului să creeze curbe
spline Bezier nod cu nod și linii pe aceeași cale; instrumentul Caligraphy
poate fi folosit pentru a desena linii caligrafice de mână; instrumentul Paint
Bucket umple zonele delimitate ale selecției. Instrumentul Caligraphy poate
folosi presiunea și înclinarea la citirile de pe tabletele grafice. Instrumentul
Paint Bucket funcționează mai degrabă optic decât geometric și poate asista
la urmărirea conturului imaginii. Instrumentul Spray creează copii sau clone
ale unuia sau mai multor elemente astfel: selectați elementul(e), apoi click
pe pictograma Spray și pe suprafața de lucru se mută mouse-ul sau se
derulează roata mouse-ului.

11
 Dreptunghiuri - sunt create folosind instrumentul Dreptunghi. Colțurile
dreptunghiurilor pot fi rotunjite.
 Cutii 3D - create cu ajutorul instrumentului 3D Box. Cutiile au perspective
reglabile XYZ și valori configurabile pentru punctele de fugă. Cutiile 3D
sunt de fapt grupuri de căi și după degrupare pot fi modificate.
 Elipse - sunt create cu ajutorul instrumentului Ellipse. Elipsele și cercurile
pot fi transformate în arcuri de cerc (de exemplu, cercuri deschise pe
jumătate) și segmente de cerc (de exemplu, jumătăți de cerc închise).
 Stele / poligoane - sunt create cu ajutorul instrumenului Stars/Polygons.
Stelele sau poligoanele pot avea mai multe puncte (de la 3 la 1.024) cu două
puncte de control (baza și vârful) și mânere care pot fi folosite pentru a
emula spiralele. Poligoanele cu un mâner de control (baza) pot fi folosit
pentru a crea un element bazat pe numărul de laturi: hexagoane, pentagoane,
etc.
 Spirale - create utilizând instrumentul Spiral, cu un număr configurabil de
spire (revoluții), divergență (densitate), rază de interior (măsurată de la
centru).
 Clone - sunt obiecte copil ale unui obiect original (părinte) și pot fi ulterior
transformate diferit comparativ obiectul original. Clonele pot fi create prin
intermediul copierii, a instrumentului Spray sau a interfeței Meniu.
Transformările includ; mărime, poziție, rotație, ceață, opacitate, culoare și
simetrie. Clonele sunt actualizate direct ori de câte ori se schimbă obiectul
original.
 Text - este creat cu instrumentul Text. Textele pot utiliza oricare din
fonturile instalate în sistem și pot fi convertite la trasee; sunt acceptate și
caracterele din fonturi de tip Unicode. Textul poate fi îngroșat (bold),
înclinat (italic), aliniat (stânga, dreapta, centru, stânga-dreapta), exponent,
indice, vertical și orizontal. Toate obiectele de tip text pot fi transformate
prin intermediul instrumentelor de spațiere: Line Spacing, Letter Spacing,
Word Spacing, Horizontal Kerning, Vertical Shift și Character Rotation, fie
manual, fie prin setările de meniu. Textul poate fi pus de-a lungul unei linii-
traseu, turnat într-o formă sau verificat gramatical. Listele cu marcatori,
listele numerotate, indentările și textul subliniat text nu sunt disponibile
începând cu versiunea 0.48.

12
 Imaginile Raster / bitmap - Inkscape sprijină exportul de imagini bitmap (prin
formatare PNG) din desen: integral (toate obiectele), doar selecția curentă, obiecte
de pe conturul paginii și de pe coordonate personalizate. Se pot importa imagini
bitmap,> File> Import fie prin înglobarea imaginii - "embedd" sau prin legătură la
acea imagine - "link". Lipirea de imagini - paste (v0.48) în Inkscape va îngloba
automat imaginile în fișier. Inkscape suportă importul și lipirea de PNG, JPEG și
BMP. Contururile imaginilor pot fi urmărite (transformarea din imagine bitmap în
imagine vectorială), folosind caracteristica Potrace Path>> Trace Bitmap ....

În plus, există și instrumente specializate:

 Spiro Spline (Swirls) - acest tip de traseu creează curbe foarte frumoase,
similare cu ceea ce vedeți în modelele gotice, florale și la tatuaje.
 Conector de trasee, folosit adesea în diagrame sau scheme.

Există o extensie de randare, care realizează în fișier obiecte prin setările de meniu,
de exemplu coduri de bare, calendare, grile, unelte, spirographs, sfere și altele.

Manipularea obiectelor

Fiecare obiect din desen poate fi supus în mod arbitrar unor transformări: mișcare,
rotație, scalare, deformare și matrice configurabilă. Parametrii pentru Transformare
pot fi, de asemenea, specificați numeric prin fereastra de dialog Transformare.
Transformările se pot fixa la unghiuri, grile, linii directoare și noduri ale altor
obiecte. În fiecare fișier pot fi definite și grila, liniile de ghidare și alte proprietăți.
Ca o alternativă, este accesibil și un dialog de aliniere și distribuire, care poate
efectua activități obișnuite de aliniere ale obiectelor selectate, de exemplu, alinierea
lor după o specifică, spațierea în mod egal a acestora, împrăștierea la întâmplare și
13
eliminarea suprapunerilor dintre obiecte. Obiectele pot fi grupate împreună
arbitrar. Grupurile de obiecte se comportă în multe privințe, ca și obiectele "atomi"
- de exemplu, ele pot fi clonate sau li se poate atribui o anumită culoare. Obiecte
care alcătuiesc un grup pot fi editate fără a anula gruparea prin intermediul grup
Enter Command - grupul poate fi editat ca un strat temporar. Ordinea Z a
obiectelor pot fi administrată fie folosind straturi, sau prin mutarea manuală a câte
unui obiect în sus sau în jos în stiva Z. Straturile pot fi blocate sau ascunse pentru a
preveni selecția sau modificarea accidentală a obiectelor de pe aceste straturi. Un
instrument special, Create Tiled Clones, este realizat pentru a crea desene simetrice
sau desene de tip grilă folosind diferite simetrii în plan. Obiectele pot fi tăiate,
copiate și lipite cu ajutorul unui clipboard. Cu toate acestea, începând cu versiunea
0.46, Inkscape folosește o variabilă internă, diferită de memoria clipboard a
sistemului, care limitează operațiunile de copiere și lipire. Obiectele pot fi copiate
între documente, prin deschiderea lor din meniul File într-o fereastră deschisă deja,
în locul deschiderii unui al doilea fișier din sistemul de operare.

Stilizarea obiectelor

Fiecare obiect în Inkscape are mai multe atribute care determină stilul său. Toate
atributele pot fi, în general, stabilite pentru orice obiect:

 Fill - (umplerea cu culoare) poate fi o culoare solidă, un gradient linear sau

radial, un model, specimen personalizat, moștenite de la un obiect părinte.
Selectorul de culoare are opțiuni RGBA, HSL, Wheel și opțiunile de culoare
CMYK, dar toate culorile selectate sunt convertite în RGBA. Trecerile de
culoare (gradient) pot avea multiple treceri, suport radial opțional sau
reflecții. Pot fi construite modele din orice colecție de obiecte, sau un model
din mai multe modele furnizate. Culorile pot avea o valoare alfa specificată.
Modele pot fi construite din orice colecție de obiecte, sau pot fi folosite unul
dintre mai multe modele furnizate.

14
  Stroke fill - poate avea aceleași valori ca și la umplerea de culoare, dar se
aplică liniile de contur ale obiectului.
 Stroke style - diverse stiluri de contur variate ca lățime, stiluri (sunt
configurabile), rotunjire sau conicitate, distanță (offset), rotunde sau pline cu
culoare. Pot fi realizate din linii întrerupte configurabile. Markerii de Start,
mijloc și sfârșit pot fi de diferite tipuri (săgeți, puncte, diamante, etc ..).
 Opacitate - specifică valoarea alfa pentru toate umplerile de culoare. Fiecare
obiect are o valoare de opacitate distinctă, care, de exemplu poate fi folosită
pentru a face grupuri de transparență.
 Filtre - există un cursor ușor de utilizat pentru modificarea Gaussian Blur a
fiecărui obiect. Pot fi construite filtre pe categorii folosind filtrele SVG din
dialogul Filtre.

Aspectul obiectelor pot fi schimbat prin utilizarea măștilor și a căilor de tăiere, care
pot fi create de obiecte arbitrare, inclusiv de grupuri. Atributele stil sunt "atașate"
la obiectul sursă, astfel încât, după tăierea / copierea unui obiect în clipboard,
atributele de stil pot fi lipite la un alt obiect, ca > Paste > Style.

Operațiuni folosind căile/traseele (paths)

Inkscape are un set complet de instrumente pentru editarea căilor, acestea făcând
parte dintr-un fișier vector. Instrumentul Node permite editarea căilor unice sau
multiple (v 0.48) pe nivele de nod unice sau multiple, prin editarea poziției
nodurilor și a punctelor de control ale căilor Bezier sau curbelor Spiro. Segmentele
de cale pot fi ajustate prin glisarea lor. Când sunt selectate mai multe noduri,
acestea pot fi mutate, scalate și rotite folosind comenzi rapide, tastatura sau mouse-
ul. Pot fi inserate noduri suplimentare în căi la distanțe arbitrare sau la intervale
predefinite. Când nodurile sunt șterse, mânerele de pe nodurile rămase sunt ajustate
pentru a păstra forma originală cât mai exact posibil. Instrumentul Tweak este
folosit pentru editarea la nivel înalt, a întregului obiect sau a unei regiuni a
obiectului. Cu acest instrument se poate împinge, respinge / atrage, poziționa /

15
mări, roti, copia / șterge obiectul (obiectele) selectat(e). Cu părți ale unei căi se pot
împinge / mări, respinge / atrage, etc. ale unui obiect. Nodurile sunt create dinamic
și pot fi șterse atunci când este nevoie în timpul utilizării acestui instrument. Alte
posibile operațiuni la nivel înalt pe căi includ distanțarea sau apropierea unei căi cu
o valoare fixă. Crearea dinamică a distanțării unei căi poate fi reglată fin utilizând
instrumentul Node. Crearea unei legături a distanțării de o cale va actualiza
distanțarea ori de câte ori obiectul original este modificat. Se pot converti la căi și
obiectele de altă formă ca: spirale, text sau conturul unui obiect oarecare. Căile pot
fi simplificate pentru ca să conțină mai puține noduri, dar păstrând în același timp
forma inițială. Pe căi pot fi realizate și operațiuni Booleene ca: uniune, diferență,
intersecție sau extragere. Comunicate recente includ o facilitate numită Live Path
Effects, cu ajutorul căreia se care pot aplica modificatori diferiți la o cale.
Deformarea numită Envelope Deformation este disponibilă prin intermediul “Path
Effects“ și oferă un efect de perspectivă. Există mai mult de o duzină de efecte
diverse. LPE pot fi aranjate pe un singur obiect, obținând diferite efecte.

Inkscape acceptă editarea de text, atât pentru textul obișnuit pe mai multe linii
(element <text> SVG) și text curgător (elementul <flowRoot> non-standard,
anterior propus pentru SVG 1.2). Tot textul este direct editabil pe panza. Text
randat se bazează pe biblioteca Pango, care permite Inkscape să fie compatibil cu
mai multe script-uri complexe, inclusiv din ebraică, arabă, thailandeză, tibetană,
etc iar spațierea literelor poate fi reglată utilizând comenzi rapide de la tastatură. Se
poate realiza și alinierea textului la o cale; în acest caz, atât textul cât și calea
rămân editabile.

Randare

Spre deosebire de multe alte aplicații GTK +, Inkscape folosește biblioteca de

randare proprie pentru a crea grafice, numită libnr. libnr poate reda imagini mărite
până la 25,600% cu efect anti-alias și actualizarea grafică în timpul transformărilor.

16
3.2.Adobe Photoshop

Adobe Photoshop este un software folosit pentru editarea imaginilor digitale pe

calculator, program produs și distribuit de compania americană Adobe Systems și
care se se adresează în special profesioniștilor domeniului.

Date curente

Adobe Photoshop, așa cum este cunoscut astăzi, este vârful de lance al gamei de
produse software pentru editare de imagini digitale, fotografii, grafică pentru tipar,
video și Web de pe piață. Photoshop este un program cu o interfață intuitivă și care
permite o multitudine extraordinară de modificări necesare în mod curent
profesioniștilor și nu numai: editări de luminozitate și contrast, culoare, focalizare,
aplicare de efecte pe imagine sau pe zone (selecții), retușare de imagini degradate,
număr arbitrar de canale de culoare, suport de canale de culoare pe 8, 16 sau 32
biți, efecte third-party etc. Există situații specifice pentru un profesionist în
domeniu când alte pachete duc la rezultate mai rapide, însă pentru prelucrări

17
generale de imagine, întrucât furnizează instrumente solide, la standard industrial,
Photoshop este efectiv indispensabil.

Alături de aplicația Photoshop (ajuns la versiunea CC, succesorul versiunii

CS6[2]), este inclusă și aplicația ImageReady, cu un impresionant set de
instrumente Web pentru optimizarea și previzualizarea imaginilor (dinamice sau
statice), prelucrarea pachetelor de imagini cu ajutorul sistemului droplets-uri (mini-
programe de tip drag and drop) și realizarea imaginilor rollover (imagini ce își
schimbă aspectul la trecerea cu mouse-ul peste), precum și pentru realizarea de
GIF-uri animate.

Istorie

Prima versiune a programului a fost distribuită în februarie 1990 de către frații

Thomas și John Knoll.

Povestea începe cu tatăl lor, profesorul de liceu Glenn Knoll, pasionat de

fotografie. Cei doi băieți au ajuns cu timpul să aibă oarecare interese în domeniul
în plus, atât Glenn cât și cei doi copii au ajuns să fie pasionați de calculatoare încă
din 1978 când au cumpărat un calculator produs de Apple Computer. În 1987
Thomas a cumpărat unul dintre modelele noi de Apple, un Apple Macintosh Plus,
pentru a-l ajuta la scrierea lucrării de doctorat, "prelucrarea imaginilor digitale".
Dezamăgit de faptul că nu putea afișa tonurile de gri din imagini, Thomas a început
să scrie cod care să le simuleze pe afișaj. În vacanța pe care au petrecut-o
împreună, fratele său John a fost fascinat de rezultatele muncii lui Thomas în
această privință, mai ales că aceste rutine semănau în mod izbitor cu uneltele de
editare deja existente în programul Pixar - John lucra la Industrial Light and
Magic. Acest interes comun s-a concretizat în decizia celor doi de a încerca să
creeze un pachet grafic pentru calculatoare personale.

18
Prima versiune a rezultatului muncii celor doi frați se numea "Display"; încet-încet,
datorită necesităților apărute pe parcurs, chiar această primă versiune includea
import-export de diverse formate și chiar corecție gamma. În 1988 acest pachet a
ajuns să se numească "ImagePro", și cei doi au început să încerce să creeze o bază
comercială pentru crearea unei afaceri: soția lui Thomas deja aștepta un copil, iar el
încă lucra cu fratele său la dezvoltarea acestui program în continuare personal. La
începutul lui 1988, Thomas a decis să-și mai acorde șase luni pentru a finaliza o
versiune beta a acestui program înainte de a-și căuta o slujbă, urmând ca John să-și
încerce apoi norocul în Silicon Valley pentru a-l vinde unei firme suficient de mari
ca să asigure distribuția și dezvoltarea ulterioară. În general, companiile din Silicon
Valley nu au fost foarte interesate de acest pachet: o singură companie,
BarneyScan a arătat ceva interes și a distribuit programul, deja numit "Photoshop",
pe termen scurt, împreună cu scanerele lor, fără costuri suplimentare pentru clienți.
În total 200 de copii ale programului au fost distribuite în acest fel. Firma
SuperMac a refuzat colaborarea cu cei doi fiindcă nu li s-a părut că Photoshop ar
aduce ceva nou față de propriul lor program de editare, PixelPaint.

Abia în septembrie 1988 frații Knoll au reușit să-și atingă scopul: au trezit interesul
firmei Adobe după o prezentare a programului și acestora le-a plăcut. Au semnat
un contract de licențiere a Photoshop către Adobe, iar după încă zece luni de
dezvoltare au apărut, în februarie 1990 Photoshop 1.0.

Thomas încă este implicat în proiectul Photoshop - n-a reușit să-și termine
niciodată teza de doctorat. John și-a continuat cariera la ILM, participând printre
altele la proiecte mari ale acestora, incluzând părți din proiectele Mission
Impossible, Star Trek și Star Wars. Glenn continuă să fie profesor.

Avantaje

Principalele elemente prin care Photoshop se diferențiază de aplicațiile concurente

și prin care stabilește noi standarde în industria prelucrării de imagini digitale sunt:

19
  Selecțiile
 Straturile (Layers)
 Măștile (Masks)
 Canalele (Channels)
 Retușarea
 Optimizarea imaginilor pentru Web

Formate fișiere

Photoshop poate citi majoritatea fișierelor raster și vector. De asemenea, are o serie
de formate proprii:

 PSD (abreviere pentru Photoshop Document). Acest format conține o

imagine ca un set de straturi (Layers), incluzând text, măști (mask),
informații despre opacitate, moduri de combinare (blend mode), canale de
culoare, canale alfa (alpha), căi de tăiere (clipping path), setări duotone
precum și alte elemente specifice Photoshop. Acesta este un format popular
și des răspândit în rândul profesioniștilor, astfel că este compatibil și cu
unele aplicații concurente Photoshop.
 PSB (denumit Large Document Format) este o versiune mai nouă a
formatului PSD, conceput special pentru fișiere mai mari (2GB) sau cu o
informație prezentă pe o suprafață definită de laturi mai mari de 30.000 de
pixeli (suportă până la 300.000x300.000 pixeli).
 PDD este un format mai puțin întâlnit, fiind asociat inițial aplicației Adobe
PhotoDeluxe, astăzi (după 2002) compatibil doar cu aplicațiile Adobe
Photoshop sau Adobe Photoshop Elements.

20
Ultimele instrumente

Camera RAW: Instrumentul oferă acces rapid și facil la imaginile tip RAW
produse de majoritatea camerelor foto digitale profesionale și de mijloc. Camera
RAW se folosește de toate detaliile acestor fișiere pentru a obține un control total
asupra aspectului imaginii, fără a modifica fișierul în sine.

 Adobe Bridge: Un browser complex, de ultimă generație, ce simplifică

gestionarea fișierelor, poate procesa mai multe fișiere de tip RAW în același
timp și pune la dispoziția utilizatorului informația metadata de tip EXIF etc.
 Multitasking: Adobe introduce posibilitatea de a folosi toate aplicațiile sale
din suita "Creative suite 2" în sistem multitasking.
 Suport High Dynamic Range (HDR) pe 32 biți: Creează și editează imagini
pe 32 biți, sau combină cadre fotografice de expuneri diferite într-una ce
include valorile ideale de la cele mai intense umbre până la cele mai
puternice zone de lumină.
 Shadow/Highlight: Îmbunătățește contrastul fotografiilor subexpuse sau
supraexpuse, inclusiv imagini CMYK, păstrând în continuare echilibrul
vizual al imaginii.
 Vanishing Point: Oferă posibilitatea de a clona, picta sau lipi elemente ce
automat se transpun în perspectiva obiectelor din imagine.
 Image Warp: Capacitatea de a deforma imaginile plane după o matrice ușor
editabilă, folosind mouse-ul.
 Corectarea deformărilor cauzate de lentile: Lens Distort corectează cu
ușurință efectele obișnuite date de lentilele aparatelor foto precum cele
cilindrice, sferice, tip pâlnie, "efectul de vignetă" (funcție de poziționarea
față de lumină, colțurile fotografiilor sunt fie întunecate, fie luminate în
contrast cu restul fotografiei) sau aberațiile cromatice.
 Personalizarea aplicației:Posibilitatea de a personaliza orice scurtătură sau
chiar funcțiile din meniul aplicației și posibilitatea de a salva modificările
pentru fiecare mod de lucru în parte.
 Control îmbunătățit al straturilor (layers): capacitatea de a selecta mai multe
straturi în același timp.
 Smart objects: abilitatea de a deforma, redeforma și a reveni la starea inițială
a obiectelor fără a pierde din calitate.

21
3.3.CorelDRAW

CorelDRAW este o suită de programe folosită de grafic designeri, DTP-iști și este

formată din: CorelDraw X3, Corel Photo-Paint X3, Corel PowerTrace X3, Corel
Capture X3, BitStream Font Navigator, Pixmantec RawShooter essentials. Suita
X3 este disponibilă în următoarele limbi: engleză, franceză, germană, italiană,
spaniolă, portugheză.

CorelDRAW este un editor grafic vectorial precum Adobe Illustrator.

Terminologie și unelte

 obiect - orice element din spațiu de lucru, imagine, formă (en. shape), linie,
*text, curbă (en. curve), simbol
 strat (en. layer) - Plan transparent în care este poziționat un desen
 desen (en. drawing) - ceea ce creezi în CorelDRAW (machetă, imagine,
logo)
22
 desen vectorial (vector graphic ) - Un desen definit prin coordonate
matematice (poziție, lungime, direcție)
 bitmap (hartă de biți, imagine) - o imagine realizată dintr-o rețea de puncte
sau pixeli
 docker - o fereastră care conține setări sau comenzi disponibile.
 flyout - un buton care deschide meniuri sau unelte.
 text artistic - acest tip de text este folosit pentru a scrie linii scurte de text și
căruia i se poate aplica efecte.
 text paragraf - metodă de adăugare a unei cantități mare text care poate fi
ușor formatat.
 barcode - unealtă care permite integrarea codurilor de bară (mai multe
standarde)
 suport pentru Unicode

23
4.Concluzii.

Desigur, acestea sunt numai doua dintre cele mai cunoscute, această listă poate fi
completată cu multe altele, însă, chiar și acestea doua, cititorul își poate face o
părere despre ce prezintă aceste redactoare grafice în linii generale.

În mod cert, nu trebuie de subestimat unele lucrări care se pot face în aceste
programe de redactare. Rezultatele pot impresiona. În dependență de abilitățile
operatorului și imaginația sa. Din propria experiență, pentru lucrul pe un șir mare
de scopuri, se poate folosi Adobe Photoshop. Este foarte comod, și pe internet sunt
foarte multe lecții video pentru cei ce doresc să cunoască modurile de lucru și
posibilitățile acestui program de redactare. Pentru alte scopuri, precum anume
editarea și crearea siglelor și logourilor, este mai indicat de folosit însă ceva de
genul Inkscape, sau Adobe Illustrator. În general, distribuțiile Adobe sunt calitative
și optimizate. Se poate de folosit oarecare alte redactoare, însă acestea, din cauza
ca sunt printre cele mai populare, au cele mai multe elemente incluse, plug-inuri cu
abilități adiționale, ș.a.

24
Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Grafic%C4%83_digital%C4%83
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Inkscape
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Photoshop
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/CorelDRAW
5. David Dabner. DesignGrafic. Principiile și practica designului grafic
(Enciclopedia RAO. 2005)
6. В.И.Мураховский. Устроиство компьютера: популярная энциклопедия
(М.: АСТ-ПРЕСС КНИГА, 2004. -640с.)
7. Mark Giambruno. 3D Graphics & animation: second edition(New Riders
Publishing, 2002. 201 West 103rd street, Indianapolis, Indiana 46290)
8. Джеймс Феличи. (перевод С. И. Пономаренко)Типографика: шрифт
верстка дизайн (БХВ-Петербург. 2004)
9. Сибил Айриг, Эмиль Айриг. Подготовка цифровых изображений для
печати. (ООО Попурри. Mинск. 1997), (traducere din cartea PREPARING
DIGITAL IMAGES FOR PRINT by Sibil Ihrig, Emil Ihrig. – Osborne
McCraw-Hill. 1995)
10.Dan Margulis. Professional Photoshop®, The Classic Guide to Color
Correction, Fourth Edition / (New York: Wiley Publishing, Inc., 2002)
11.Donie O’Quinnn. Print publishing. A hayden shop manual
12.Ted Alspach. Kelly L. Murdock. Illustrator 10. Bible, (Editura „Dialectica”,
Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev. 2002)

25