MEDICINA ANUL V

SUBIECTE NEUROCHIRURGIE 2016

1. CLASIFICARE TCC

I . NATURA EFECTELOR TRAUMATICE INDUSE:

A. Imediate:
1. primare: comoția, contuzia, dilacerarea
2. secundare: hematom extradural, subdural, intraparenchimatos
3. subsecvente: edem cerebral, colaps cerebroventricular
B. Tardive:
1. evolutive: encefalopatia posttraumatică
2. sechelare: afazie, hemiplegie, epilepsie

II. EVOLUȚIA TCC:

1. acute < 3 zile
2. subacute < 3 săptămâni
3. cronice > 3 săptămâni

III. PREZENȚA SOLUȚIEI DE CONTINUITATE:

1. Închise;
2. Deschise: plăgi ale scalpului, plăgicranio-cerebrale, fi stule LCS.

IV. PATOGENIA TCC:

1. Leziuni primare
2. Leziuni secundare

2. ETIOPATOGENIA LEZIUNILOR TRAUMATICE

Patogenie
I.Leziunile primare:sunt direct legate de producerea traumatismului
Ele pot fi:
1.leziuni directe:in relatie directa cu impactul produs asupra craniului de catre agentul traumatic
2.leziuni indirecte:sunt produse prin deplasarea rapida a capuilui ,secundara unor procese de
acceleratie,deceleratie sau rotatie
Leziunile directe si indirecte se asociaza frecvent.TCC determina leziuni celulare(neuronale sau gliale) sau
vasculare.
Leziunile primare pot fi:
-focale:cand leziunile celulare se dezvolta in jurul unei zone de distructie tisulara cu aspect
ischemic,hemoragic sau edematos.
-difuze:cand leziunea initiala intereseaza membrana axonala ce determina ulterior o alterare a transmisiei
nervoase si o disfunctionalitate neurologica mergand pana la coma.Aceste leziuni ale membranei axonale
pot fi reversibile sau nu
 II.Leziuni secundare:pot aparea din primele minute postrtraumatic si vor agrava leziunile primare ale
tesutului cerebral si a ischemiei cerebrale.Evolutia leziunilor secundare determina instalarea edemului
cerebral si a ischemiei cerebrale
Edemul cerebral poate fi:
-vasogenic:prin ruptura barierei hemato-encefalice
-citotoxic:secundar lizarii celulelor nervoase.
Mecanismele de producere a leziunilor secundare sunt complexe:eliberarea de neurotransmitatori
excitatori;producerea de radicali liberi

Etiologia TCC:
1.accidente in circulatie
2.agresiune prin:forta fizica,arme albe,arme de foc ,obiecte contondente
3.caderi accidentale si/sau provocate
4.lovire de animal
5.accidente casnice
6.accidente sportive
7.accidente de joaca la copii

3. SCALA GLASGOW

1. Deschiderea ochilor
- Deschidere spontană 4
- Deschidere la comandă 3
- Deschidere la stimuli dureroși 2
- Absența deschiderii la stimuli 1
2. Activitate motorie la stimuli dureroși
- Activitate spontană normală 6
- Reacție motorie de apărare 5
- Retragerea membrului stimulat 4
- Răspuns motor în fl exie 3
- Răspuns motor în extensie 2
- Absența oricărui răspuns motor 1
3. Răspuns verbal
- Răspuns orientat temporo-spațial 5
- Răspuns confuz 4
- Răspuns inadecvat 3
- Sunete neinteligibile 2
- Lipsa răspunsului 1

4. EVALUARE TCC

A.EXAMENUL NEUROLOGIC evaluează: nivelul conștientei (scor GCS); semne de lateralitate (asimetrie
pupilară, defi cit senzitiv, deficit motor); semnele suferinței de trunchi cerebral;
b. Examenul clinic complet (evidențierea altor leziuni traumatice în cazul politraumatismului);
c. Examenul CT cerebral: permite realizarea unui diagnostic lezional și urmărirea evoluției leziunilor;
d. Măsurarea presiunii intracraniene.
B. MANAGEMENTUL PRIMAR AL TRAUMATIZATULUI CRANIO- CEREBRAL
a. Prespitalicesc:
- Bilanț clinic: evaluarea leziunilor externe, evaluarea1parametrilor vitali (frecvența respiratorie, frecvența
cardiacă, presiunea arterială), scorul GCS;
- intubație orotraheală + ventilație + sedare, dacă scorul GCS < 8;
- transport rapid;
b. La camera de gardă:
- Examen clinic repetat și complet
- Bilanț radiologic: radiografi e craniu, coloană cervicală, radiografi e pulmonară, examen CT cerebral,
ecografi e abdominală.
c. Evaluarea neurochirurgicală și eventual transferul în serviciul de neurochirurgie se decide: ȋn cazul
identifi cării unor leziuni craniocerebrale (hematoame intracraniene, dilacerări, contuzii cerebrale, fracturi
craniene, plagă cranio-cerebrală), ȋn politraumatisme, dacă examinarea CT indică semne
tomodensitometrice de hipertensiune intracraniană și în cazul deteriorării stării de conștientă ȋn lipsa
posibilității de examinare CT.

5. ETIOPATOGENIA HEMATOMULUI EXTRADURAL

Cauza hematomului extradural este cel mai frecvent o leziune arterială posttraumatică (85% din
cazuri), în mod particular a arterei meningee medii. Aceasta explică predilecția hematomului extradural
pentru fosa temporală, unde dura-mater are aderență minimă (zona Gerard-Marchand).
Mult mai rar, etiologia hematomului extradural este de origine venoasă (ruptura unui sinus venos)
sau osoasă (lacune venoase din diploe) cauzate de un focar de fractură. Marea majoritate a hematoamelor
extradurale se ȋnsoțesc de o fractură a craniului, ȋnsǎ în aproximativ 5 - 10% din cazuri, nu se evidențiază o
fractura a craniului.
Hematomul extradural afectează preponderent sexul masculin și tinerii. Dura mater fi ind mai greu
decolabilă la sugari și la persoanele în vârstă, hematomul extradural este rar întâlnit la aceste grupe de vȃrstǎ
(sub 2 ani sau după 65 de ani).

6. EXAMEN CT IN HEMATOMUL EXTRADURAL

7. ETIOPATOGENIA HEMATOMULUI SUBDURAL ACUT

8. EXAMEN CT IN HEMATOMUL SUBDURAL ACUT

9. ETIOPATOGENIA HEMATOMULUI SUBDURAL CRONIC

10. EXAMEN CT IN HEMATOMUL SUBDURAL CRONIC

11. ENUMERATI TIPURI DE FISTULE LCR

A. După locul de exteriorizare a LCR:

1. Rhinoliquoree
2. Otoliquoreeo
3. Plagă cranio-cerebrală(in contuzii cerebrale)
B. După timpul de apariție post-traumatism:
1. Precoce: apariție imediată sau la scurt interval(1-3 zile)
2. Tardive: apariție la câteva săptămâni sau luni
3.Recurentiale(in episoade repetate de meningo-encefalite)

12. PRINCIPII DE TRATAMENT IN FISTULE LCR

Imediat după traumatism, observarea este cea mai justificată, deoarece majoritatea fistulelor se închid
spontan.Antibioterapia profilactică este controversată, nu s-au demonstrat diferențe în morbiditatea datorată
meningitei între pacienții care au primit și cei care nu au primit antibiotice. Mai mult, tratamentul antibiotic
administrat de rutină duce la selectarea unei fl ore microbiene rezistente.
Tratamentul conservator
1. Profi laxia si tratamentul meningitei posttraumatice
-Agentul patogen cel mai frecvent întâlnit este pneumococul(83%), ceea ce impune vaccinarea
antipneumococică.
-Pacientul va fi monitorizat clinic și în cazul apariției semnelor de iritație meningeală puncția lombară și
examenul LCR vor alege antibioticul.
-Plăgile craniocerebrale și fracturile cu înfundare vor fi tratate cu antibiotice.
2. Monitorizarea pacientului cu fi stulă LCR
a. poziție în decubit cu capul ridicat la 30 – 45 grade;
b. supraveghere clinică, neurologică și radiologică pentru a depista: deteriorarea neurologică, apariția
semnelor de iritație
meningeală, pentru evidențierea aerului intracranian se efectuează radiografi e de craniu de profi l zilnic
c. puncții lombare zilnice sau montarea unui cateter lombar: 150-200 ml/zi
d. administrarea de inhibitori ai anhidrazei carbonice acetazolamida (Diamox), facilitează, după unii autori,
închiderea
fistulei.
Tratamentul chirurgical: dacă fi stula persistă mai mult de două săptămâni, în ciuda tratamentului
conservator sau dacă se complică

13. FACTORI DE GRAVITATE IN FISTULE LCR

Rinoreea cu LCR aproximativ 80% apare în urma accidentelor, deşi doar 3-4% din accidentele
extremităţii cefalice se complică cu rinoree cerebrospinală.
Fistulele etmoido-durale post-traumatice cu rinoree cerebro-spinală pot apărea ca urmare a unor
fracturi iradiate de la bolta craniană, ce interesează între altele lama ciuruită, la nivelul căreia duramater este
foarte aderentă de această lamă fragilă sau peretele posterior al sinusului frontal care este subţire, uneori cu
dehiscenţe ca şi lama ciuruită a etmoidului.
Fracturile faciale prin accidente de circulaţie pot duce la fracturile lamei ciuruite.
Putem întâlni şi fracturi izolate, cu
-fisuri etmoidale sau ale lamei ciuruite,
-ori fisuri ale peretelui posterior al sinusului frontal,
-fracturi labirintice cu timpanul închis şi scurgerea LCR prin trompa lui Eustachio.
Fracturile din rezecţia meningioamelor extinse în regiunea etmoido-frontală sau din chirurgia sfeno-
hipofi zară sunt şi ele frecvent la originea fi stulelor LCR.
Chirurgia iatrogenă reprezintă o altă cauză a fistulelor LCR:
- rezecţia prea înaltă a septului nazal;
- rezecţia prea înaltă a imperforaţiei choanale osoase;
- etmoidectomia pe cale transnazală sau pe cale nazală;
- sondajul canalului fronto-nazal;
- intervenţiile repetate pe sinusul frontal;
- chirurgia cancerului etmoidal;
- rezecţia osteoamelor etmoido-frontale;
- chi rurgia meningoencefalocelului intranazal sau chiar chirurgia conductului auditiv intern.
 Rinoreea cerebro-spinală spontană se datorează dehiscenţei congenitale a lamei ciuruite prin care
dura-mater se invaginează, dar şi ruperii spontane a meningoencefalocelului intranazal sau maladiei
Crouzon.
Cauzele principale ale fistulei LCR sunt, deci, reprezentate de traumatismele extremităţii cefalice
însoţite de fracturi ale bazei craniului şi de leziuni iatrogene în chirurgia sinusurilor paranazale.

14. FACTORI DE GRAVITATE IN HEMATOAME INTRACRANIENE POSTTRAUMATICE

-angajare cerebrala cu compresiunea trunchiului cerebral si deces
-deteriorarea starii de constienta pana la coma
-deficit motor de tip hemipareza progresiva
-afazie/disfazie in afectarea emisferului dominant
-midriaza unilaterala
-bradicardie, staza papilara la examenul FO

15. DEFINITI SDR HIC

Este un complex simptomatic care apare ca urmare a
-cresterii volumului continutului intracranian peste limitele de tolerant ale cutiei craniene.
-AVC, traumatisme, contuzii, hematom, tumori, abcese, chisturi.
-semne clinice specifice: cefalee,varsaturi, edem papilar,

16. EXPLORARI PARACLINICE HIC

-EEG, RX craniu simpla – nu au valoare diagnostica

-CT - > edem cerebral
-RMN
-FO -> staza papilara

17. ENUMERATI CONTRAINDICATIILE PUNCTIEI LOMBARE

Punctiile lombare nu pot fi efectuate in urmatoarele cazuri:

-presiune intracraniana crescuta idiopatica
-diateza sangeranda:coagulopatie, trombocite scazute
-infectii cutanate la locul punctiei
-respiratii anormale , abcces cerebral
-HTA CU BRADICARDIE SI STARE DE CONSTIENTA ALTERATA
-deformitati vertebrale in cazurl unui medic fara experienta

18. ENUMERATI TIPURI HISTOLOGICE DE TUMORI CEREBRALE

Tumorile cerebrale se împart în două mari grupe:
-tumori primitive
-tumori secundare sau metastaze.
Tumorile primitive pot fi clasifi cate în funcţie de tipul histologic si originea lor,in :
-neuroepiteliale (ex. Astrocitoame, oligodendroglioame, ependinoame)
-nervii cranieni (neurinoame)
-tumori ale meningelor(meningioame)
 -limfoame si tumori ale tesutului hematopoietic (hemangioblastoame)
-tumorile celulelor germinale
-tumori chistice
-tumori ale regiunii selare(adenoame hipofizare, craniofaringiomul)
-extensii locale ale unor tumori regionale
-tumori metastatice
-tumori neclasificate

19. ENUMERATI PRINCIPII DE TRATAMENT IN TUMORI CEREBRALE

Tratamentul tumorilor cerebrale primare este atât simptomatic cât şi radical.

Tratamentul loco-regional: -Chirurgia
- Radioterapia

Tratamentul sistemic: -Chimioterapia

Tratamentul combinat: -Chimio-radioterapia

Tratamentul simptomatic:-se focalizează asupra îmbunătăţirii funcţiei neurologice a pacientului.

- Principalii agenţi utilizaţi sunt anticonvulsivantele şi corticosteroizii

20. ENUMERATI PRINCIPII DE TRATAMENT MEDICAMENTOS IN HIC

1. Tratare edem cerebral
Se administreaza
- furosemid, manitol 20% , cortizon HHC, solutii hiperosmolare,dexametazona
- dexametazona;
- durerea se trateaza cu antialgice;
Se mai pot da anticonvulsivante.
Monitorizarea presiunii intracraniene, eventual drenaj ventricular extern
combaterea hipercapniei, tulburarilor metabolice, hidroelectrolitice, infectiilor etc
2.Tratament chirurgical:
Procedee de drenaj LCR (hidrocefalii obstructive)
Craniectomii (craniostenoze)

21. DEFINITI PLAGA CRANIO-CEREBRALA

Plaga cranio-cerebrala reprezinta o afectiune traumatica complexa, penetranta (,,deschisa”), rezultata

prin actiunea directa (cui, cutit)/ indirecta (eschile) care duce la aparitia unei solutii de continuitate dinspre
exterior inspre encefal/dura mater si va cuprinde urmatoarele leziuni:
-plaga scalpului,
-fractura craniana subiacenta plagii,
-lezarea meningeana,
- +/-dilacerare cerebrala subiacenta fracturii (+/-proces limitat la nivel dural) si care prezinta un potential
crescut de complicatii septice ulterioare.

22. DEFINITI HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA

Hemoragia subarahnoidiana reprezinta sangerarea difuza in spatiul subarahnoidian (spatiul dintre foitele
meningeale pia mater si arahnoida care invelesc SNC), responsabile de cca 10 % din accidentele vasculare
cerebrale, apare in special la tineri in ,,plina sanatate”, ca urmare a ruperii unui anevrism cerebral sau
malformatii arterio-venoase, tulburari de coagulare, tratament anticoagulant,HTA si care reprezinta o
urgenta medicala cu mortalitate ridicata (adesea supravietuitorii raman cu tulburari neurologice si
cognitive).

23. ENUMERATI TIPURI DE ANEVRISME CEREBRALE

Dupa marime: -anevrisme mici:cele mai frecvente 70%(15-20 mm),

-mari (20-30 mm),
-gigante (>30 mm)-5%
Dupa forma: saculare, fuziforme
Dupa frecventa si tipul histologic al leziunii peretelui arterial:
- anevrisme saculare de origine degenerativa sau malformativa -97%
-anevrisme rare (saculare/ fuziforme): - anevrisme insamantate infectios:
Dupa localizare: anevrisme in portiunea anterioara a poligonului Willis (92%), anevrismele sistemului
vertebro-bazilar (8%).

24. ENUMERATI MODALITATI TERAPEURICE IN ANEVRISME CEREBRALE

Tratament medical pre si postoperator cuprinde mijloace si masuri menite sa :
-sustina functiile vitale ale pacientului
-combata vasospasmul si a HTA severa
-corecteze tarele biologice preexistente
-previna complicatiile generale cauzate de suferinta cerebrala.
Tratament chirurgical:
-tehnici endovasculare paleative: ocluzia sacului anevrismal cu spire metalice, baloane detasabile
-curativ: cliparea transversala a coletului anevrismal si excluderea sa din circulatie precoce la 48-96
ore de la ruptura/14 zile de la ruptura, dupa depasirea per. clinice de vasospasm

25. ENUMERATI FACTORII DE GRAVITATE IN EVOLUTIA HEMORAGIEI CEREBRALE

Degradarea neurologica a pacientului dupa episodul acut de sangerare se datoreaza mai multor factori:
-resangerarea (precoce < 24 ore/tardiva)
-edemul cerebral si necroza ischemica in jurul focarului de hemoragie (prin efectul de masa)
-hidrocefalia secundara inundatiei ventriculare
-crizele epileptice
Alti factori: infectii (ITU, pneumonii, flebite), hipoxie (embolia pulmonara, insuficienta cardio-respiratorie),
tulburari metabolice (hiponatremia), HTA cu TAd> 90 mmHg, angiopatie amiloida, tulburari de coagulare,
hepatopatii severe,abuz de alcool.
26. ELEMENTE DE URMARIT LA EXAMEN CT LA UN BOLNAV CU HEMATOM
INTRACEREBRAL PRIMAR – HEMORAGIE CEREBRALA
Examenul CT este relevant pentru diagnostic si urmarirea evolutiei.Prezenta sangelui apare ca hiperdensa in
parenchimul cerebral,iar volumul hamatomului poate fi calculat matematic,prin aproximarea volulmului
unui elipsoid.
La examenul CT se apreciaza :
-efectul de masa,
-tendinta hemoragiei de a diseca parenchimul cerebral,
-prezenta inundatiei ventriculare.
In evolutie se apreciaza marimea edemului ca si rata de resorbtie a hematomului.

27. ATITUDINE TERAPEUTICA LA BOLNAV CU HEMORAGIE CEREBRALA

Criterii pentru tratamentul conservator:
-leziuni minime simptomatice la pacienti cu CGS≥13 pc.
-leziuni masive cu deteriorare neurologica semnificativa
-CGS < 5 pc.
-leziuni masive in emisferul dominant
-coagulopatie severa secundara unei afectiuni medicale
-leziuni situate in nucleii bazali si talamus
-varsta peste 75 de ani
Criterii pentru tratamentul chirurgical (cu scopul de a evacua chegurile si a face
hemostaza+decompresie)
-hematoame in emisfer nedominant,cu efect de masa si iminenta de angajare(simptomele cauzate de
distructia substantei cerebrale prin hemoragie sunt ireversibile)
-hematoamele cerebeloase cu diam. Peste 3 cm si CGS <13 pc
-pacienti cu varsta sub 50 de ani
Atitudine in urgenta:
La prezentare in camera de garda ,in functie de starea neurologica ,se apreciaza semnele vitale si se iau
masuri de echilibrare pentru continuarea investigatiilor
Pacientul comatos necesita intubatie si ventilatie mecanica si corectarea cat mai eficienta a TA cu cel
putin 20% mai mica fata de valoarea de la prezentare.
In cazul crizelor epileptice , se aplica tratament anticritic,apoi se face bilantul complet
respirator,cardiologic si biologic al pacientului.Dupa exeminarile preliminare se efectueaza ex CT si ulterior
pacientul critic este tratat in terapie intensiva.Se practica corectarea dezechilibrelor biologice,a tulburarilor
de coagulare,se scade presiunea intracraniana.

28. DEFINITI HIDROCEFALIA INTERNA, ENUMERATI PRINCIPII DE TRATAMENT

Definitie:hidrocefalia interna reprezinta cresterea cantitatii si a acumularii de LCR in cavitatile anatomice

intracraniene(ventriculi cerebrali,spatiul subarahnoidian),avand drept consecinta dilatarea acestor cavitati
lichidiene in detrimentul substantei cerebrale.
Tratament:
1.Tratement preventiv:vizeaza limitarea sangerarii intracraniene si consecintele ei prin drenaje
externe,punctii lombare,lavajul intraoperator al cisternelor
2.Tratamentul cauzei:indepartatrea obstacolului(excizia tumorilor responsabile)sau
repermeabilizarea unor structuri care in afara prezentei obstacolelor sunt permeabile(plafonul ventriculului
IV)
3.Derivatiile extratecale ale LCS:drenaj ventricular extern controlat,drenaj ventriculo –
peritoneal,drenaj ventriculo-atrial
4.Derivatiile intratecale ale LCS:ventriculostomie practicata endoscopic in planseul ventriculului
III,urmarindu-se restabilirea unei comunicatii intre sistemul lichidian intraventricular si cel subarahnoidian
5.Tratamentul medical:vizeaza stoparea evolutiei hidrocefaliei,reducand productia de LCS prin
administrarea inhibitorilor de anhidraza carbonica(acetazolamida) si a diureticelor; sau urmarind cresterea
resorbtiei prin administrarea de izosorbid-dinitrat.
Indicatiile tratamentului medical:
-infectiile shunturilor care impun indepartarea lor,urmarindu-se controlul hidrocefaliei pana la urmatoarea
interventie de derivatie
-tratamentul simptomatic al hidrocefaliei secundare hemoragiilor subarahnoidiene

29. DEFINITI CRANIOSTENOZE

Craniostenozele reprezinta deformări ale scheletului cranian datorate unor perturbări ale dezvoltării sale.
Implică într-o singură entitate două probleme: una morfologică iar cealaltă funcţională, datorita sudarii
premature a suturilor craniene la copil, impiedicand astfel dezvoltarea creierului.

30. DEFINITI MENINGOCELUL LOMBAR

Meningocelul lombar reprezinta hernierea meningelui la exterior cu:
-exteriorizarea directa a durei mater(aspect de punga cu LCR)
-uneori ulceratii cu fistula –LCR
-alteori cu un strat subtire de tegument

31. DEFINITI MENINGOENCEFALOCELUL

Hernierea continutului intracranian(meninge,tesut cerebral,ventriculul)printr un orificiu anormal congenital.

32. ENUMERATI SEMNE GENERALE IN HERNIA DE DISC

-durerea lombara cu debut brusc si iradiere specifica descendent pe traiectul radacinii nervoase afectate ,cu
limitare severa a miscarilor si afectarea sensibilitatii in dermatomul corespunzator.
Durerea este legata de efort fizic . agravata la miscare,tuse,stranut,defecatie si ameliorata la repaus
-Parestezii(amorteli,furnicaturi)

33. ENUMERATI SIMPTOMELE NEUROLOGICE IN HERNIA DE DISC L4

Hernia de disc L3-L4 comprima radacina nervoasa a lui L4.
Simptome:
-senzatie de picior rece
-parestezii haluce
-durere agravata de tuse, efort fizic, flexia capului; durerea scade in repaos
Durerea poate fi: pe fata anterioara a fesei, fata postero-laterala a coapsei, fata externa a gambei, fata dorsala
a piciorului.

Semne:
-mersul pe calcai face ca piciorul sa cada pe planta +/- amiotrofii, hipotonii
-semnul Lasseg pozitiv (pacient in decubit dorsal, cu picioarele intinse, la ridicare piciorului in extensie, va
aparea durerea lombara)
-semnul soneriei pozitiv (pacientul tresare la apasarea pe coloana, indreptul L4-L5)

34. ENUMERATI SEMNE NEUROLOGICE IN HERNIA DE DISC L5

Hernia de disc L4-L5, comprima radacina nervului L5.

Semne:
-semnul Lasseg pozitiv(pacient in decubit dorsal, cu picioarele intinse, la ridicare piciorului in extensie, va
aparea durerea lombara)
-semnul soneriei pozitiv (se ia ca reper crestele iliace ce corespund L4-L5, apoi se apasa cu policele pe
coloana lombara in dreptul lor; pacientul va tresari)
-mersul pe varf va face piciorul sa cada pe calcai
-reflex Achilian modificat
-pareza extensor al halucelui
-posibile amiotrofii, hipotonii musculare

Simptome:parestezii haluce, senzatie de picior rece, durere (pe fata posterioara a fesei, coapsa, calcai, fata
externa a plantei, ultimele degete)
Durerea este agravata de efort fizic, tuse, flexia capului, si scade in repaos.

35. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL IN HERNIA DE DISC

Diagnosticul diferential
- fracturi pelvine,
-sindromul cozii de cal,
-infectii ale maduvei, infectii epidurale si subdurale,
-stenoza spinala, spondilolistezis, afectiuni reumatismale

36. TRATAMENT MEDICAL – PRINCIPII IN HERNIA DE DISC LOMBARA

-se adresează discopatiei lombare la primul puseu dureros, în faza de lumbago, cu sciatică moderată,
ce conferă pacientului libertatea de mişcare limitată, dar însoţit de incapacitatea unei vieţi socio-profesionale
normale.
Tratamentul medical presupune repaus la pat, administrarea unei medicaţii antiinfl amatorii,
decontracturante musculare, antialgice, sedative, proceduri de fizioterapie.
În caz de ineficiență a tratamentului medical şi în cazul în care pacientul refuză indicaţia
chirurgicală, se poate practica peridurală continuă sau rahianestezia.
Tratamentul chirurgical :scoaterea discului herniat cu eliberarea radacinei nervoase.
37. DEFINITI SINDROMUL DE COADA DE CAL

Se datoreaza unei hernii de disc, cu compresia radacinilor nervilor sacrati.

Clinic :tulburări sfincteriene asociate cu tulburări senzitive ale perineului şi deficit motor, ce poate fi
uni sau bilateral.
-hipoestezie/anestezie in zona fesiera
-tulburari sfincteriene (retentie urinara, incontinenta urinara)
-deficit motor (monopareza,parapareza)
38. DEFINITI SPINA BIFIDA
Spina bifida = malformație congenitală a coloanei vertebrale caracterizată prin lipsa de sudură a
arcurilor vertebrale, situată de obicei în regiunea lombară și sacrală, cu dezvoltare incompleta a tubului
neural.

39. ENUMERATI TIPURI DE SUPURATII INTRACRANIENE

Supuratiile chirurgicale intracraniene se clasifica dupa sediul lor in trei grupe:
- abcesul cerebral - colectie purulenta localizata in parenchimul cerebral ( abcese metastatice ,
abcese adiacente , abcese produse prin mecanism direct).
- abcesul extradural - colectie localizata intre dura mater si os
- empiemul subdural - colectie purulenta localizata in spatiul subdural

40. ENUMERATI TIPURI TOPOGRAFICE DE ABCESE CEREBRALE

In functie de sursa de infectie si de propagare a focarului infectios:
* adiacente: - otogene;
- rinogene;
* metastatice, prin colonii de germeni sub forma de emboli, plecati din focare infectioase;
* posttraumatice (prin inoculare directa, prin plaga carcio-cerebrala);
* postoperatorie ( prin inoculare directa apar supuratii postoperatorii ce se pot solda cu abcese cerebrale);

41. ENUMEARTI TIPURI DE FRACTURI CRANIENE

- fracturi de bolta craniana: liniare, cominutive, deschise prin aschiere,dijunctie, explozii craniene
- fracturi de baza de craniu: etaj anterior, etaj mijlociu - fractura de aripa mare a sfenoidului, etaj posterior
- mixte: fracturi de bolta ce iradiaza spre baza craniului
- fracturi inchise/deschise

42. DEFINITI CEFALHEMATOMUL

Cefalhematomul este o hemoragie sub-periostală, limitată întotdeauna de aria unui os cranian,

nedepăşind niciodată linia suturilor. Nu există decolare la nivelul scalpului şi tumefierea nu este de obicei
vizibilă decît după cîteva oare de la naştere, deoarece sîngerarea subperiostală este un proces lent.
Se poate asocia cu fractura craniană liniară. Cefalhematomul se resoarbe în 2 săptămîni-3 luni în
funcţie de dimensiunile lui. Cefalhematomul nu necesită tratament.
CEFALHEMATOMUL = leziune prezenta la nou-nascuti, apare la nastere datorita travaliului dificil si
consta in aparitia de sange intre os si aponevroza epicraniana; evacuarea acestuia se face cu un ac prin
punctionare. Daca nu este evacuat se poate calcifica ducand in final la asimetria craniului;
43. PRINCIPII DE TRATAMENT IN HEMATOAME EPICRANIENE

Hematomul epicranian sau mici infiltratii sanguine situate intre aponevroza epicraniana, periost si scalp;
- infiltratele in cantitate mica necesita supraveghere deorece ele se resorb spontan;
- infiltratele in cantitate mare trebuiesc evacuate chirurgical (incizie, toaleta locala, sutura la cateva zile dupa
drenajul hematomului , risc crescut de suprainfectie);
44. ENUMERATI AVANTAJELE EXAMENULUI RMN IN DIAGNOSTICUL HERNIEI DE DISC
LOMBARE
Examinarea imagistică prin rezonanţă magnetică a devenit investigaţia de elecţie, ce permite identificarea
discului afectat, a fragmentului discal migrat și mai ales a conflictului disco-radicular.
Foarte important, IRM-ul vizualizeazǎ foarte bine fragmentele discale intraforaminale și mai ales cele
extraforaminale, care nu pot fi vizualizate prin investigația CT sau mielo-CT.

45. ENUMERATI AVANTAJELE EXAMENULUI CT IN TRAUMATOLOGIA CRANIO-CEREBRALA

- permite realizarea unui diagnostic lezional și urmărirea evoluției leziunilor

-este metoda de electie in traumatologia crnio-cerebrala, evidentiind:
- sânge - hemoragii sau hematoame: hematom epidural, hematom subdural, hemoragie
subarahnoidiană, hemoragie intracerebrală, contuzie hemoragică, hemoragie intraventriculară;
- hidrocefalie;
- edem cerebral
- semne de anoxie cerebrală: ștergerea interfaței substanță albă – substanță cenușie, edem;
- fracturi (examinare cu fereastră osoasă) ale bazei craniene, incluzând fractura osului temporal, ale
orbitei, ale calvariei;
- infarct ischemic - semnele sunt minime dacă examinarea este sub 24 de ore de la AVC;
- pneumocefalie: poate indica o fractură în bază sau de convexitate deschisă;
- deplasarea structurilor liniei mediane datorită unui hematom sau edemului cerebral asimetric;

46. DEFINITI EFECTUL DE MASA

Volumul PIC duce la compresia substantei cerebrale si a ventriculilor cerebrali, "umflarea" creierului cu
afectarea vascularizatiei, cu aparitia edemului cerebral, alterarea resorbtiei LCR. (creste fluxul sangvin
cerebral si scade reintoarcerea venoasa)

47. ENUMERATI MODIFICARILE FO IN HIC

Apare edemul papilar, caracterizat astfel:

- in faza de debut: papila optica isi pierde conturul, usor proeminenta, hiperemica,staza papilara
- in faza florida: papila hiperemica, foarte proeminenta, dispare excavatia fiziologica, apar hemoragii
si dilatatii venoase
- in faza tardiva, de atrofie optica secundara: edemul dispare, papila devine alb-cenusie, cu margini
sterse,hemoragii retiniene, exudat retinian
48. DEFINITI SDR CEREBRO-METASTATIC CEREBRAL
Reprezinta aparitia mestazelor cerebrale in urma unor neoplazii.
Cancerul bronho-pulmonar la barbat si cancerul mamar la femei sunt principalele neoplazii ce dau
metastaze cerebrale.
Începutul este în general brusc, iar la debut putem întâlni uneori numai semne neuropsihice sau la
acestea se adaugă simptome de suferinţă a organului care are tumora primitivă.
Sindromului cerebro-metastatic se caracterizează prin: sindrom meningian, sindromul neurologic
focal - predominant apare epilepsia, sindromul psihic.
49. ENUMRATI PRIMELE 2 ORGANE CARE POT GENERA METASTAZE CEREBRALE LA BARBAT

- bronhiile si plaman
- tegumentul

50. PRINCIPII DE TRATAMENT IN METASTAZELE CEREBRALE