Sunteți pe pagina 1din 7

numărul 1/2013 Alarma Arta de a tr^i în siguran]^

INSTRUCŢIUNI
PRIVIND ELABORAREA ANALIZELOR DE RISC LA
SECURITATEA FIZICĂ A UNITĂŢILOR CE FAC OBIECTUL
LEGII NR. 333/2003, PRIVIND PAZA OBIECTIVELOR,
BUNURILOR, VALORILOR ŞI PROTECŢIA PERSOANELOR,
CU MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOARE

Conf. Dr. Ing. Gheorghe Ilie


Ing. Adrian Roşca

1.Limitele aplicabilităţii instrucţiunilor1 • limitarea aspectelor de securitate fizică doar la


existenţa mecanismelor şi măsurilor de securitate
Apariţia acestor INSTRUCŢIUNI, cu toate fizică, fără a avea în vedere şi operaţionalizarea
limitările sale de înţelegere în esenţă a riscului, acestora, politicile de securitate implementate,
ca parametru asumat raţional, cu conotaţii caractetristicile operatorilor şi educaţia pentru
pozitive şi negative şi instrument de guvernare, securitate a personalului protejat;
reprezintă un element apreciabil, în special, pentru • utilizarea unor valori de risc în afara regulilor
a asigura o legătură controlabilă, în parte, între stabilite prin standardele din domeniu
securitatea fizică a unui obiectiv şi structurarea şi (procentaj de 100%), în loc de scale cu trei sau
operaţionalizarea sistemelor de securitate (fie şi cinci niveluri;
fizică) ale acestuia. • limitarea criteriilor de risc la o singură valoare
În acest context al limitărilor, trebuie însă să (60%) şi deci la două niveluri în scala de evaluare:
menţionăm: acceptabil şi inacceptabil;
• extragerea securităţii fizice din conceptul • neincluderea în obligativitatea reluării
dimensional şi structural (pe componente) al analizei de risc şi a modificărilor tehnologice
securităţii (se cunoaşte, deja, că securitatea şi structurale ale mecanismelor de securitate
are două dimeniuni – siguranţa şi stabilitatea şi, mai ales, a rezultatelor verificărilor de
şi patru componente – procesuală, fizică, de securitate sau ale scenariile de antrenare şi de
personal şi informaţională); monitorizare a alarmelor;
• îngheţarea securităţii fizice la starea de fapt • absolutizarea evoluţiei necontrolate a
în care riscul este acceptabil; îngheţarea în incidentelor de securitate, excluzând în acest fel
securitate înseamnă insecuritate; dinamica chiar atributele fundamentale ale mecanismelor
securităţii şi operaţionalitatea managementului de securitate – detecţia preventivă, monitorizarea
acesteia sunt hotărâtoare; evoluţiei incidentelor de securitate şi tratarea
• confuzii în acoperirea sferelor de manifestare acestora pe timpul evoluţiei.
a noţiunilor şi sintagmelor utilizate; (analiza
de risc la securitatea fizică constituie 2.Aspectele pozitive ale INSTRUCŢIUNII
fundamentul adoptării măsurilor de securitate
a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute Am început cu analiza limitelor INSTRUCŢIUNII,
de lege, transpuse în planul de pază şi proiectul nu pentru a nega beneficiul real pe care aceasta
sistemului de alarmare); o aduce în domeniile riscului şi securităţii, ci
• excluderea transportului de bunuri şi/sau valori pentru a sublinia, încă de la început, că, în esenţă,
de la analiză de risc, precum şi a activităţilor INSTRUCŢIUNEA înseamnă doar un prim pas în
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor, impunerea analizei de risc, urmând ca întregul proces
şi persoanlelor, precum şi a transporturilor cu să se consolideze şi perfecţioneze pe parcurs. De
caracter special aparţinând structurilor din altfel, deschiderea spre perfecţionare a celor ce au
cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi contribuit decisiv la elaborarea acestei INSTRUCŢIUNI,
siguranţă naţională; dar şi modalitatea de consultare permanentă cu
cei direct implicaţi în procesul de analiză asigură
1 publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 164 din 27.03.2013. garanţia unei implementări viabile şi perfectibile.

38
Alarma Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 1/2013

În această idee, sunt de subliniat câteva 3.2. Domeniul de aplicare al INSTRUCŢIUNILOR îl


elemente forte ale acestor INSTRUCŢIUNI: reprezintă stabilirea metodologiei de efectuare
a analizelor de risc la securitatea fizică pentru
• obligativitatea introducerii analizei de risc în unităţile ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind
actul de realizare, implementare şi monitorizare paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia
a operaţionalităţii sistemelor de securitate persoanelor, cu modificările şi completările
fizică; ulterioare, denumite în continuare unităţi, precum
• recunoaşterea şi consacrarea analizei de risc şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească
ca o activitate profesională şi constituirea, în persoanele fizice şi persoanele juridice care execută
astfel de activităţi, stabilind că analiza de risc:
consecinţă, a grupului de experţi în analiza de
• constituie fundamentul adoptării măsurilor de
risc, fie şi numai la securitate fizică;
securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor
• implicarea IGPR în determinarea şi punerea la
prevăzute de lege;
dispoziţia celor interesaţi a coeficienţilor de
• sunt referite la standardele în materia
criminalitate zonală, ca element definitoriu managementului riscului;
al caracterizării mediului (contextului) de • nu vizează transporturile de bunuri şi valori
securitate extern al obiectivelor; şi nici activităţile privind paza obiectivelor,
• definirea în avangardă a unor termeni şi bunurilor, valorilor şiinstituţiilor dincadrul
sintagme din domeniul securităţii şi consacrarea, sistemului de apărare, ordine publică şi
pe această cale, a conceptului de variabilitate siguranţa naţională; acest lucru constituie o
a securităţii format din doi factori de risc – limitare nefirească şi neprofesională.
ameninţări şi vulnerabilităţi şi consecinţa
existenţei şi corelaţiilor acestora – riscul; 3.3. Obligativitatea aplicării INSTRUCŢIUNILOR
• orientarea precisă asupra mediului de securitate revine:
fizică (context) intern şi extern, cu accent pe • conducătorilor unităţilor ce constituie obiective;
acţiunea părţilor interesate şi percepţia acestora • specialiştilor şi experţilor în procedura de
asupra riscurilor; elaborare a analizelor de risc atât pentru
• etapizarea analizei de risc la securitate fizică unităţile funcţionale, (probabil mecanisme şi
şi definirea produsului (livrabilului) acesteia – sisteme), cât şi în faza de proiectare a acestora;
Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la o prevedere ambiguă, întâi ca ordine de
aplicare – de la proiectare la funcţionare şi apoi
securitate fizică;
ca domeniu - proiectare, construcţie/instalare,
• stabilirea documentaţiei care se întocmeşte
implementare şi operaţionalizare a sistemului
pentru desfăşurarea analizei de risc la securitate
de securitate; amendamentul repetării analizei
fizică;
de risc în diferite faze de realizare a sistemelor
• considerarea ocupaţiei de analist de risc (sau de de securitate este obligatoriu, constituind un
expert) şi legiferarea acţiunii de monitorizare element al controlului calităţii sistemului şi un
a activităţilor acestora prin Registrul Naţional parametru de corectare a erorilor, de aceea, îl
al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică considerăm fundamental;
(RNERSF), precum şi stabilirea cadrului de • implicarea Inspectoratelor de Poliţie Judeţene şi
formare profesională a analiştilor de risc la I.G.P.R., în calcularea şi furnizarea coeficienţilor
securitate fizică; de criminalitate specifică la nivel de zonă şi
• precizarea obligativităţilor de confidenţialitate judeţ, evaluarea specialiştilor în analiza de risc
şi veridicitate a datelor utilizate la analiza de şi ţinerea evidenţei şi activităţii lor în RNERSF.
risc, precum şi a responsabilităţilor în cazul în
care aceste obligaţii se încalcă; 3.4. Semnificaţia sintagmelor utilizate:
• sistema de grile de evaluare şi aplicaţiile informatice • securitate fizică – starea de fapt în care riscul
utilizate pentru completarea acestora; determinat de factorii de ameninţare şi
• stabilirea categoriilor de criterii de analiză şi a vulnerabilităţile, care pot pune în pericol viaţa,
regulilor de completare a grilelor de evaluare. integritatea corporală sau libertatea persoanei
ori pot aduce prejudicii valorilor deţinute de
unităţi, se situează la un nivel acceptabil;
3. Elementele prevăzute în INSTRUCŢIUNI2
• ameninţare – factor intern sau extern ce are
capacitatea de a exploata vulnerabilitatea unei
3.1. INSTRUCŢIUNILE sunt urmarea prevederilor Art.
unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre
8, alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012
ori instabilităţi şi generează stări de pericol
pentru aprobarea Normelor Metodologice de asupra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii
aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, persoanelor ori valorilor deţinute; în sistemica
bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. variabilităţilor de securitate, ameninţările
2 Conform prevederilor din INSTRUCŢIUNI
reprezintă numai mărimi de intrare, deci sunt

39
numărul 1/2013 Alarma Arta de a tr^i în siguran]^

exogene sistemului, dar pot însă avea origini parametrii interni sau externi nu generează sau
atât în exteriorul, cât şi în interiorul sistemului; modifică riscuri ci le caracterizează (defineşte,
limitarea explicaţiei – confuzia de apartenenţă determină); legătura contextuală sprijină de fapt
a factorilor de risc – nu este hotărâtoare; afirmaţiile noastre reprezentând reproducerea
• vulnerabilitate – caracteristică a arhitecturii, elementelor din standardul ISO 73/2010 în care
implementării sau operării activităţii unei noţiunea parametrul are aceeaşi semnificaţie ca
entităţi, prin care aceasta este expusă distrugerii, şi în INSTRUCŢIUNI.
agresiunii ori disfuncţionalităţii în faţa unei
ameninţări; vulnerabilitatea este un viciu 3.5. Analiza de risc la securitatea fizică
arhitectural sau o disfuncţionalitate sistemică Analiza de risc la securitatea fizică se materializează
şi se manifestă prin scăderea performanţelor prin documentaţia întocmită în cadrul procesului
acestuia; legătura dierctă dintre vulnerabilitate standardizat de management al riscului, prin care
şi ameninţare este însă benefică pentru a se determină, în mod dinamic, măsurile necesare
înţelege că riscul este rezultatul conjuncţiei şi aplicabile, pentru încadrarea riscurilor de
dintre ameninţări şi vulnerabilităţi (R = A ∩ B); securitate la niveluri acceptabile; este o formulare
• analiza de risc la securitatea fizică – tehnica corectă, dar neacoperită în întregime de substanţa
analitică folosită pentru a se identifica metodologiei: procesul de management al riscului
ameninţările şi vulnerabilităţile care pot în obiectivele supuse analizei de risc poate fi sau nu
pune în pericol viaţa, integritatea corporală poate fi standardizat, nu există nici o referire directă
sau libertatea persoanei ori care pot aduce la standardul care trebuie aplicat în analiza de risc,
prejudicii valorilor deţinute de unităţi, în scopul ci doar că se ţine seama de standardele naţionale
determinării impactului şi evaluării riscurilor de sau europene privind managementul riscului.
securitate şi în baza căreia se stabilesc măsurile
necesare pentru limitarea sau eliminarea 3.6. Analiza de risc la securitate fizică se elaborează
acestora; de către personal cu competenţe specific, iar
• incident de securitate – evenimentul produs,
documentaţia se înregistrează la unitatea
având o evoluţie necontrolată, care generează
beneficiară după asumarea de către conducătorul
efecte distructive asupra securităţii fizice a unei
acesteia şi poate începe numai după semnarea
unităţi şi care necesită o acţiune imediată pentru
contractului de prestări servicii între beneficiar
restabilirea situaţiei anterioare; am semnalat
şi evaluator, cu excepţia cazurilor de realizare în
deja inadecvata utilizare a sintagmei „evoluţie
sistem intern.
necontrolată”, dar reţinem atenţia că cei care
au elaborat INSTRUCŢIUNILE se referă strict la
3.7. Analiza de risc la securitate fizică se revizuieşte:
evoluţia evenimentului care produce pericolul,
• cel puţin odată la 3 ani pentru corelarea cu
deci la evoluţia intrinsecă a sursei de risc;
dinamica parametrilor interni şi externi care
• măsura de securitate – componenta de bază a
unei soluţii de securitate, corespunzătoare uneia generează şi/sau modifică riscurile la securitatea
sau mai multor ameninţări şi vulnerabilităţi fizică a unităţii;
identificate conform analizei de risc; măsurile • în cel mult 60 de zile de la producerea unui
de securitate nu sunt corespunzătoare incident de securitate; nu este suficient explicat
ameninţărilor ori vulnerabilităţilor, ele se ce este, cum se constată şi cum se evaluează un
contrapun acestora sau le tratează; incident de securitate;
• mecanisme de securitate – soluţii care • la modificarea caracteristicilor arhitecturale,
cuprind mai multe măsuri de securitate, care funcţionale sau a obiectului de activitate al
funcţionează conform unor scenarii predefinite, unităţii beneficiare.
pentru securizarea unuia sau mai multor
obiective, atunci când sunt amplasate în acelaşi Nu trebuia exclusă posibilitatea revizuirii
perimetru; în sensul agregării în ansambluri analizei de risc ori de câte ori conducerea unităţii
funcţionale a măsurilor de securitate, inclusiv şi beneficiare consideră că este necesar.
operaţionale;
• sistem de securitate – ansamblu integrat de 3.8. Analiza de risc la securitate fizică se desfăşoară
măsuri organizatorice, tehnice şi procedurale iteractiv şi cuprinde următoarele etape (Fig. 1):
care are ca scop obţinerea securităţii fizice • definirea parametrilor interni şi externi care
pentru o organizaţie sau un obiectiv; generează şi/sau modifică riscurile la securitatea
• parametri interni şi externi care generează şi/ fizică a unităţii;
sau modifică riscurile la securitatea fizică a • stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru;
unităţii; termenul de parametru este nefericit • identificarea tuturor riscurilor la securitatea
ales, trebuia folosit termenul de element sau fizică, a zonelor de impact, evenimentelor şi
de factor; parametru este de fapt mărimea cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor
unui element sau factor etc.; de asemenea, consecinţe;

40
Alarma Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 1/2013

• analizarea riscurilor la securitatea fizică; 3.9. Ameninţările la adresa securităţii fizice a


• estimarea riscurilor unităţii beneficiare la unităţilor, care pun în pericol viaţa, integritatea
securitatea fizică; corporală sau libertatea persoanelor sunt tratate
• întocmirea Raportului de evaluare şi tratare a cu prioritate, indiferent de importanţa bunurilor
riscurilor la securitatea fizică. sau valorilor ce pot fi afectate la producerea unui
incident de securitate.
Întregul proces de analiză de risc se desfăşoară
Este o prevedere neacoperită cu măsuri în
şi interactiv, prin consultări şi reveniri la fazele
analiza de risc, dar bine venită pentru a atrage
anterioare, ori de câte ori este nevoie. atenţia asupra unor priorităţi procedurale.

Fig. 1 – Iteraţia analizei de risc

3.10. Documentaţia analizei de risc cuprinde: • concluziile raportului, în care se propun una
– Raportul de evaluare şi propuneri de tratare a sau mai multe opţiuni de tratare a riscului în
riscurilor la securitatea fizică; vederea încadrării în domeniul acceptabil al
• nominalizarea unităţii, obiectul de activitate riscului de securitate fizică.
al acesteia şi scopul evaluării; •
• amplasarea geografică a unităţii, vecinătăţi, Raportul de evaluare şi propunerile de tratare
căi de acces, alţi factori externi cu impact a riscului, precum şi grila de evaluare se semnează
asupra activităţii unităţii; de către evaluator şi reprezentantul societăţii
• cadrul organizaţional intern, politici şi angajatoare a evaluatorului, cu excepţia celor
responsabilităţi privind securitatea fizică a
realizate în sistem intern.
unităţii beneficiare;
– grila de evaluare, specifică obiectului de
• sursele de risc la securitate fizică, zonele de impact,
activitate;
evenimentele şi cauzele riscului identificate
Grila de evaluare specifică obiectului de
pentru unitatea evaluată, precum şi potenţialele
consecinţe asupra persoanelor şi activităţii; activitate al unităţii beneficiare se completează
• analizarea riscurilor identificate; pentru situaţia în care riscul a fost tratat iar
• estimarea riscurilor la securitatea fizică; nivelul acestuia se încadrează în domeniul riscului
• stabilirea cerinţelor, măsurilor şi mecanismelor acceptabil.
de securitate pentru sistemul ce urmează a – documentele support:
fi implementat, de ordin structural, tehnic, • chestionare;
tehnologic şi operaţional; • declaraţii;
• estimarea costurilor de securitate, în funcţie de • alte documente specifice, date obţinute şi
măsurile de securitate propuse; folosite în procedura de evaluare.

41
numărul 1/2013 Alarma Arta de a tr^i în siguran]^

3.11. Analizele de risc la securitatea fizică se 3.17. Persoanele înscrise în RNERSF au obligaţia:
elaborează de către experţi înscrişi în RNERSF. • să ţină registrul de evidenţă a analizelor de risc
elaborate, care se păstrează minimum 2 ani;
3.12. Experţii în analiză de risc la securitatea fizică • să semneze un angajament de confidenţialitate
trebuie să: cu beneficiarul.
• fie cetăţeni români sau să deţină cetăţenia Atribuţiile de îndrumare şi control privind
unuia din statele membre ale Uniunii Europene respectarea prezentelor instrucţiuni revin ofiţerilor
ori ale Spaţiului Economic European; de poliţie din structurile de ordine publică ale
• deţină competenţe profesionale atestate pentru Poliţiei Române.
ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică; Utilizarea în procesul de efectuare a analizei
• nu aibă antecedente penale pentru infracţiuni de risc a unor date nereale sau incorecte, precum
săvârşite cu intenţie. şi omisiunea consemnării unor vulnerabilităţi ori
ameninţări atrag anularea analizei de risc.
3.13. Pentru înscrierea în RNERSF solicitantul trebuie Constatările efectuate privind nerespectarea
să depună la I.G.P.R. - Direcţia de ordine publică o prezentelor INSTRUCŢIUNI se înscriu într-un
cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac Raport motivat, care se transmite Direcţiei de
dovada îndeplinirii condiţiilor mai sus menţionate. Ordine Publică din I.G.P.R., pentru evidenţiere în
În urma analizei dosarului, solicitantul care RNERSF; evidenţierea în RNERFS se notifică atât
îndeplineşte condiţiile prevăzute mai sus este înscris beneficiarului, cât şi evaluatorului, precum şi altor
în RNERSF în calitate de expert în evaluarea riscului părţi interesate (la cerere).
la securitatea fizică. Radierea din RNERSF a celor înscrişi se face la cerere
ori când nu mai sunt îndeplinite condiţiile de înscriere.
3.14. Până la adoptarea standardului ocupaţional Prestatorii nu pot efectua analize de risc la
pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitate securitatea fizică pentru unităţile cu care ei sau
fizică, analizele de risc pot fi elaborate de către angajatorii lor au în derulare contracte pentru
asigurarea serviciilor de pază a obiectivelor, bunurilor
specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului
şi valorilor, serviciilor de proiectare, instalare,
la securitatea fizică mai mare de 5 ani înscrişi în
modificare sau întreţinere a componentelor ori
RNERSF, care să:
sistemelor de alarmare împotriva efracţiei.
• fie cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia
dintre statele membre ale Uniunii Europene ori
3.18. Pentru evaluarea riscului unei unităţi se
ale Spaţiului Economic European;
utilizează două tipuri de grilă:
• nu aibă antecedente penale pentru infracţiuni
• grilă pentru unităţile pentru care au fost definite
săvârşite cu intenţie;
cerinţe minimale specifice (anexele 1-11);
• facă dovada experienţei de minimum 5 ani
• grilă generală pentru unităţile pentru care nu au
în desfăşurarea activităţilor de organizare,
fost definite cerinţe minimale specifice (anexa 12);
planificare sau executare a măsurilor de
securitate, în formele prevăzute de lege; 3.19. Evaluarea pe grilă se realizează cu ajutorul
• fie absolvent de studii superioare cu diplomă de aplicaţiilor informatice aflate pe pagina web. a I.G.P.R.
licenţă sau echivalentă;
• fi fost declarat admis la interviul susţinut în faţa unei 3.20. Evaluarea nivelului de securitate fizică se
comisii de specialitate constituite prin dispoziţie a realizează în funcţie de nivelul de risc de securitate
inspectorului general al Poliţiei Române. fizică:
• riscul de securitate acceptabil situat sub pragul
3.15. Pentru înscrierea în RNERSF specialiştii trebuie critic de 60%;
să depună la IGPR - Direcţia de ordine public, cu • riscul inacceptabil cu valori estimate peste
30 zile înainte de susţinrea interviului, o cerere pragul critic.
însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada 3.21. Se consideră că o unitate îndeplineşte
îndeplinirii condiţiilor. În urma susţinerii interviului cerinţele legale de securitate fizică atunci când
specialiştii sunt declaraţi admişi sau respinşi. riscul evaluat este sub pragul critic de 60%. Riscul
inacceptabil este peste pragul de 60%. Nu se
3.16. Formarea profesională a evaluatorilor de risc, specifică dacă 60% aparţine domeniului acceptabil
precum şi evaluarea competenţelor de evaluator sau inacceptabil. De asemenea, valoarea de prag
de risc la securitatea fizică se realizează pe baza exclude orice posibilitate de adecvare a riscului la
standardului profesional corespunzător acesteia, limită; mai corect ar fi fost dacă s-ar fi stabilit un
de către furnizorii de formare profesională care domeniu critic, care ar fi trebuit să aparţină (şi cu
respectă programa cadru, elaborată pe baza limita superioară domeniului acceptabil). În această
standardului ocupaţional, avizată de I.G.P.R. şi situaţie, evaluatorul de risc ar fi trebuit să indice
aprobată de Autoritatea Naţională pentru Calificări. măsuri speciale de tratare a riscului.

42
Alarma Arta de a tr^i în siguran]^ numărul 1/2013

În ceea ce priveşte stabilirea limitei de 60% Pentru fiecare variabilă aleasă evaluatorul asociază o
pe scala cu trei niveluri, aceasta înseamnă 1,80, valoare care se afişează la rubrica punctaj ponderat.
iar pe scala cu cinci niveluri – 3 încadrându-se în Pe măsură ce se asociază valori, la rubrica punctaj
zonele de risc mediu (ori de vulnerabilitate medie, ponderat % se modifică valoarea de risc asociată
prin asociere), fapt ce trebuie consemnat şi tratat criteriului ca raport dintre punctajul ponderat şi
ca atare. Fixarea acestei limite, relativ ridicată punctajul asociat. Pentru fiecare criteriu (specific de
şi neadecvată pentru riscul de securitate, are securitate sau funcţional) valoarea de risc calculată
repercusiuni deosebite asupra calităţii şi eficacităţii (Rcj) este dată de raportul dintre suma valorilor
sistemelor de securitate, în general, şi a celor de de risc atribuite variabilelor (Rvi) şi suma valorilor
securitate fizică, în special. asociate (Rai); j este numărul criteriilor – 3; i este
numărul elementelor de evaluare – 5, de exemplu
3.22. Criteriile de analiză din grila de evaluare se pentru criteriile specifice:
impart pe patru categorii:
• criterii specifice (vizează amplasare zonală şi
i
locală) cu pondere de 25%;
• criterii de securitate (vizează măsurile de i
securitate implementate sau care urmează a fi
implementate) cu pondere de 65%;
• criterii funcţionale (vizează elementele privind Riscul de obiectiv (Ro) reprezintă suma
desfăşurarea activităţii unităţii) cu pondere de ponderată a riscurilor criteriale:
10%;
• alte criterii, nenominalizate în grilă, prin care
se asigură evaluarea altor elemente cu impact = ∑
=
asupra riscurilor de securitate, identificate sau
propuse de evaluator, grupate în categorii
cu impact de creştere, respectiv diminuare a Pentru a sublinia caracteristicile specifice
riscurilor. fiecărui obiectiv, riscul obiectivului (Ro) poate fi
Stabilirea celor trei ponderi fixe uşurează amendat cu maximum ± 10%, ca urmare a riscului
calculul riscului global dar nu corespunde diferenţierii determinat pentru alte criterii (Ra), stabilite de
funcţionale (structurale, organizatorice, de profil) evaluator, şi care pot creşte sau scădea valoarea
a unităţilor evaluate, fapt ce ar putea aduce o determinată a riscului obiectivului. Valoarea finală
diferenţă faţă de valoarea de risc reală de peste 5%. a riscului obiectivului va fi:
În ceea ce priveşte cea de a patra categorie de criterii,
acestea pot amenda cu ± 10% mărimile valorilor de = ±
risc calculate, apropiind, într-un fel, analiza de risc
de specificitatea obiectivelor. Valoarea finală a riscului obiectivului în
procente se găseşte pe linia punctaj total în coloana
3.23. Procesul de completare a grilei este complex punctaj ponderat %.
şi cuprinde mai multe etape (variante de grilă), Valoarea de risc finală Rof % se compară cu
ultima – cea care devine grila din documentaţie, pragul stabilit la 55% şi dacă:
se completează pentru situaţia în care riscul a fost • Rof % > 60% - valoarea de risc este inacceptabilă;
tratat, iar nivelul acestuia se încadrează în domeniul • Rof % < 60% - valoarea de risc este acceptabilă.
riscului acceptabil. Variantele intermediare ale
grilei de evaluare ar trebuie să fie încadrate în 3.25. Pentru stabilirea nivelului ameninţărilor se
documentele suport. Atenţie! Această manieră de asociază coeficienţii de criminalitate specifică, calculaţi
utilizare a grilelor intermediare nu este specificată la nivel de judeţ şi de zonă, pe baza datelor statistice
de INSTRUCŢIUNI, dar nu este interzisă expres. înregistrate de structurile de cazier şi evidenţă
Din expertiza unui număr apreciabil de analize operativă din I.G.P.R., Direcţia Generală de Poliţie
de risc, afirmăm că această manieră de lucru este a Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie
absolut firească, ba mai mult, analiza comparativă judeţene, privind infracţiunile sesizate de tâlhărie şi
a nivelurilor înregistrate demonstrează evoluţia şi furt din unitate, înregistrate în anul precedent.
eficacitatea măsurilor de securitate implementate. Valorile rezultate se publică anual, prin grija
Direcţiei de Ordine Publică, respectiv a unităţilor
3.24. Beneficiind de aplicaţiile informatice ce teritoriale de poliţie, până la finalul lunii ianuarie a
constituie instrumentul de determinare a riscului anului în curs, pe paginile web ale I.G.P.R., Direcţiei
la securitate fizică, evaluatorul de risc, pentru a Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi
completa grila adecvată obiectivului, trebuie să inspectoratelor de poliţie judeţene.
baleeze pe rând variabilele elementelor de evaluare Pentru determinarea gradului de risc se iau în
(câte trei variabile pentru fiecare element), alegând calcul doar coeficienţii de accesibilitate, vecinătate
variabila corespunzătoare situaţiei obiectivului. şi caracteristici locale exterioare, ca şi vulnerabilităţi.

43
numărul 1/2013 Alarma Arta de a tr^i în siguran]^

3.26. Rată de criminalitate este: 3.32. Elementele asociate criteriului privind


• ridicată cu valori peste media naţională/ specificul funcţional se evaluează prin interviuri,
judeţeană; completarea de chestionare de către conducătorul
• medie cu valori între 75% -100% din media unităţii evaluate şi, după caz, de către conducătorii/
naţională/judeţeană; personalul celor din vecinătate, iar prin interpretarea
• scăzută cu valori sub 75% din media naţională/ datelor se asociază opţiunile corespunzătoare
judeţeană. situaţiilor constatate.

3.27. Accesibilitatea se evaluează prin inspecţia 3.33. În cazul imposibilităţii culegerii de date prin
amplasamentului din imediata apropiere a completare de chestionare se asociază opţiunea
obiectivului,în scopul identificării tuturor căilor de corespunzătoare punctajului maxim pentru
acces care fac posibilă părăsirea zonei: elementele neevaluate.
• disimularea/fuga rapidă, dacă pe o rază de 10 m
faţă de intrare se află căi de acces care fac posibilă 3.34. În zona rezervată pentru “Detalii alte criterii”,
părăsirea zonei în cel puţin trei direcţii diferite de evaluatorul poate cuantifica elemente nedefinite în
deplasare (ganguri, pasaje, pasarele etc.); grilă, cu impact de creştere sau diminuare a riscurilor
• disimularea/fuga medie dacă pe o rază de 25 m de securitate fizică.
de la intrare se identifică căi de acces care fac Pentru fiecare categorie, evaluatorul înscrie
posibilă părăsirea zonei în cel puţin trei direcţii în zona de detaliere toate elementele identificate
diferite de deplasare; sau propuse, acordând de la 1 la 5 puncte/element.
• disimularea/fuga greoaie în celelalte cazuri. Pentru fiecare categorie se selectează
opţiunea corespunzătoare din coloana “Variabile”
3.28. Vecinătăţile reprezintă unităţile din apropierea în funcţie de suma punctajelor obţinute în zona de
obiectivului cu tipul şi programul de funcţionare a “Detalii alte criterii”.
dispozitivelor de pază ale acestora:
• unitate cu vecinătăţi dacă pe o rază de 25 m 3.35. În situaţia unităţilor în care se desfăşoară
există unităţi cu pază; activităţi diferite în acelaşi spaţiu, se completează
• unitate izolată dacă pe o rază de 50 m nu există grila de evaluare pentru fiecare obiect de activitate,
unităţi cu pază. fiind obligatorie încadrarea în gradul de risc
acceptabil pentru toate cazurile.
3.29. Măsurile de securitate cuprind atât elemente
de tip condiţie, cât şi elemente neimpuse prin
cerinţele minimale dar care trebuie în mod
obligatoriu analizate.
Elementele neimpuse vor fi evaluate conform
situaţiei reale pentru obiectivele în funcţiune
sau conform scenariului de funcţionare, pentru
încadrarea în zona nivelului de risc acceptat,
superior pragului critic.

3.30. Pentru obiectivele noi, elementele neimpuse


vor fi propuse de evaluator pentru acoperirea
necesităţilor de securitate fizică, conducătorul
unităţii având obligaţia de a le materializa prin
realizarea amenajărilor de protecţie mecano-fizică,
instalarea de sisteme de securitate, achiziţionarea
unor servicii de securitate sau alte măsuri stabilite BIBLIOGRAFIE:
pentru acoperirea necesităţilor de securitate.
1. INSTRUCTIUNEA nr. 9 din 01.02.2013-
3.31. Pentru obiectivele preexistente, evaluarea Instrucţiuni privind efectuarea analizelor de risc
şi cuantificarea factorilor din grilă se face prin la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul
aprecierea locală a stării de fapt şi prin consultarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
contractelor de servicii de pază, transport valori, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor:
monitorizare, instalare şi mentenanţă sisteme de Monitorul Oficial, Partea I nr. 164 din 27.03.2013.
alarmare, a documentelor de procurare, certificare, 2. ILIE, GH.: Managementul riscului , Alarma, mai, 2007.
punere în funcţie şi prin verificări funcţionale ale 3. ILIE, GH.: Riscul – măsura incertitudinii, Editura
echipamentelor electronice şi dotărilor mecano-fizice. UTI PRESS, Bucureşti 2011.

44