Sunteți pe pagina 1din 27

PROIECT DIDACTIC

DATA: 22.03.19
CLASA: a V-a
TEMA LECŢIEI: odihna activă și mediu înconjurător
TIPUL LECŢIEI : predare-învăţare
OBIECTIV FUNDAMENTAL :
-înţelegerea impactului activităţilor umane asupra mediului înconjurător
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
OB. COGNITIVE :
O1- să identifice componentele naturale şi pe cele create de om , care alcătuiesc mediul
înconjurător;
O2-să denumească acţiuni care conduc la poluare şi consecinţele acestora;
O3- să prezinte aspecte legate de poluarea mediului;
O4-să argumenteze necesitatea acţiunilor cu caracter ecologic;
O5-să structureze informaţiile în scheme logice;
O6-să folosească în exprimare un limbaj ştiinţific adecvat
OB. AFECTIVE :
O7-să relaţioneze pozitiv cu membrii echipei din care fac parte;
O8-să participle activ la lecţie, răspunzând tuturor solicitărilor ;
OB. PSIHOMOTORII :
O9-să efectueze corect sarcinile de lucru (lipire, grupare) în conformitate cu cerinţele
formulate
METODE ŞI PROCEDEE: expunerea, explicaţia, conversaţia, problematizarea, lucru în echipă,
ciorchinele, R.A.I., termeni cheie, învăţarea prin descoperire,
MATERIALE : -planşe, pentru fiecare echipă fişe cu informaţii, plan de prezentare, suport pentru
expunere, imagini decupate, lipici, elemente pentru decorare, ecusoane, carioci
FORME DE ORGANIZARE : frontală, în grup
BIBLIOGRAFIE :
 Curriculum naţional, Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 2005
 Marcela Peneş; Ştiinţe ale naturii – manual pentru clasa a IV-a, Editura ANA, 2006
 Metodica predării cunoştinţelor despre natură la clasele I-IV, Ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1988
 Predarea interactivă şi centrată pe elev, Modul de curs PIR
 Didactica Nova- Revistă de informare şi cultură didactică, Nr. 4-5/2006, Anul II, Craiova
EVENIMENTE OB. CONŢINUT INFORMAŢIONAL METODE ŞI RESURSE EVALUARE
DIDACTICE OP. EMITEREA SARCINILOR ŞI A INFORMAŢIILOR PROCEDEE MATERIALE
Moment Mobilierul va fi grupat în jurul suportului pentru
organizatoric afişare.
Elevii pregătesc cele necesare pentru lecţie: caiet,
manual, stilou.
Captarea şi Citesc legenda: expunerea Fişa cu legenda,
orientarea atenţiei Omul, stăpânul lumii pentru
“Cu mult timp în urmă, vieţuitoarele au portofoliu
hotărât să-şi aleagă un împărat. Adunate în apele
mării, au zis:
-Cine va ajunge primul în vârful cel înalt al
munţilor, acela va fi stăpânul nostru!
La răsăritul soarelui, vieţuitoarele au pornit
spre muntele din depărtare. Multe au rămas însă în
apele mării: scoici, meduze, căluţi de mare, peşti mai
mari sau mai mici.. Altele au reuşit să iasă pe uscat:
raci, crabi, broaşte, şerpi. Mai harnici, şoarecii şi
şopârlele au ajuns în câmpii. Căprioarele, lupii,
mistreţii şi vulpile au ajuns în zona dealurilor.
Puternicii urşi, râşii cei iuţi, au ajuns la poalele
munţilor şi acolo au rămas.
Numai OMUL a reuşit să ajungă în vârful
munţilor, devenind stăpânul lumii.”
De ce credeţi că omul a fost singura vieţuitoare care conversaţia
a reuşit sa fie deasupra celorlalte şi să le domine?

Anunţarea temei Ca stăpân al lumii, omul a încercat să o domine şi să conversaţia


şi a obiectivelor o modifice după propriile nevoi. În unitatea de
învăţare care urmează vom discuta despre mediile în
care trăiesc organismele vii şi despre importanţa
protejării acestor medii de viaţă. Astăzi vom
desfăşura activităţi în urma cărora veţi dobândi
cunoştinţe despre om şi mediul înconjurător.
Scriu titlul pe tablă, iar elevii pe caiete.
Omul şi mediul înconjurător
Dirijarea O1 Prezint cele două planşe. observaţia Planşe: Completarea
învăţării Elevii identifică pe planşe, apoi completează în -Omul face schemei de
schema de pe tablă componentele mediului natural şi parte din natură pe tablă
pe cele ale mediului creat de om, care împreună -Intervenţia
alcătuiesc mediul înconjurător. omului în
schimbarea
mediului
Omul foloseşte în interesul său, completează sau explicaţia
creează factorii de mediu care lipsesc.
Pentru a cuprinde cât mai multe aspecte referitoare la
acţiunile omului în mediul înconjurător veţi lucra pe
grupe. După ce fiecare grupă va rezolva sarcinile
primite, va prezenta clasei rezultatul activităţii, după
un plan primit.
Organizez echipele şi împart sarcinile de lucru:
O2 Grupa detectivilor: va urmări să afle ce se întâmplă lucru în echipă, ecusoane pentru
cu tot ce rămâne în mediul înconjurător după ce omul învăţarea prin fiecare grupă,
consumă sau foloseşte ceea ce are nevoie pentru a descoperire, fişe cu
putea trăi. problematizarea, informaţii,
Grupa cercetătorilor, după studierea materialelor va ciorchinele planul de
elabora concluzii referitoare la ce răspândeşte omul în prezentare,
mediul care îl înconjoară. imagini
O3 Grupa ecologiştilor va explica care sunt consecinţele decupate, lipici,
intervenţiei omului în mediul înconjurător. carioci
O4 Grupa micilor artişti ne va transmite mesaje prin anexe
intermediul cuvintelor şi al culorilor.
O5 Membrii ehipelor studiază materialele primite, îşi
O6 împart sarcinile, apoi pregătesc expunerea, după
planul primit.
O7 Verific modul în care lucrează elevii, ajut, corectez.
O8 După ce toate echipele au terminat, organizez elevii
O9 în semicerc pentru a urmări prezentarea. Fiecare
echipă va desemna un membru care va expune, după prezentarea
plan, informaţiile. Ceilalţi elevi din clasă, pot după planul
interveni cu completări, după ce va fi gata primit
prezentarea.
După ce fiecare echipă va încheia prezentarea, vom
stabili câte un termen cheie, pe care îl vom nota pe termeni cheie
tablă, alcătuind o listă:
deşeuri, sortare, reciclare, poluare, ecologie

Asigurarea O6 Urmărind materialele expuse, schema şi lista R.A.I. minge răspunsuri,


conexiunii inverse termenilor cheie de pe tablă, elevii vor răspune la formulare de
întrebări când vor primi mingea şi vor formula şi ei întrebări
întrebări, aruncând mai departe.
Încheierea Voi face aprecieri individuale şi asupra modului în conversaţia
activităţii care au lucrat echipele.
Materialele expuse vor fi folosite în lecţiile următoare
despre medii de viaţă.
Propun elevilor desfăşurarea unui proiect tematic în
cadrul căruia să desfăşoare acţiuni practice de curăţire
a mediului înconjurător.
Titlul proiectului este VIITORUL E ÎN
MÂINILE NOASTRE!!!
Anexe
GRUPA DETECTIVILOR
Ce sunt deşeurile ?

 Hârtii, cartoane, sticle, metale, plastic, jucării, îmbrăcăminte intactă, ustensile


gospodăreşti încă folosibile şi alimente.

(vor lipi imagini ce reprezintă tot felul de deşeuri)


Ce se întâmplă cu deşeurile produse?

 Deşeurile se strâng în depozite speciale, pentru a împiedica împrăştierea de către


vânt a hârtiilor, plasticelor şi a altor materiale, precum şi de a reduce mirosul produs
de deşeuri, în special vegetale.

 În mod normal, un depozit poate funcţiona timp de 20 de ani, dar dacă această
cantitate de deşeuri adusă creşte pe zi ce trece, el îşi scurtează viaţa, fiind necesară
construirea unui alt depozit;

 În prezent, construirea unui depozit ecologic costă un milion de euro pentru un


hectar.

 Reducerea cantităţii de deşeuri este foarte necesară!


Sortarea deşeurilor

O privire aruncată în recipientul de gunoi confirmă că mai mult din jumătate din
deşeuri sunt vegetale.

Este păcat ca toate resturile de fructe şi legume, cojile de ouă, zaţul de cafea, florile
multicolore, frunza şi iarba să fie aruncate în depozitul de deşeuri. Din toate aceste resturi
se poate obţine un îngrăşământ natural, numit compost.

Pot fi transformate în compost:

 Resturi alimentare, dulciuri

 Zarzavaturi: coji de cartofi, de morcovi, foi de ceapă, de varză, de roşii etc.

 Fructe: coji de banane, coji de nuci, cotoare de măr, coji de lămâie etc.

 Ambalaje din hârtie

Sortând deşeurile se reduce considerabil cantitatea care ar trebui depozitată.


Unele deşeuri se descompun relativ repede, altele se descompun mult mai greu:

 cojile de banană – 4 săptămâni; cârpa de bumbac – 5 luni; punga de hârtie – 1 lună; mucuri de ţigări – 2 ani;
batista de hârtie- 3 luni; guma de mestecat- 5 ani;
 bocanci piele –50 ani; cutii de aluminiu – 200 de ani; cutie de conservă –100 ani; talpa de cauciuc –80 ani;
punga de plastic – 450 ani; recipient de plastic – 1000 ani

Ordonează în tabel crescător deşeurile, după timpul necesar descompunerii:

Deşeul

Timpul
necesar
Reciclarea deşeurilor
Trebuie să învăţăm să folosim mereu lucrurile. Astfel nu va mai fi atât de mult
gunoi. O cale pentru a face aceasta este reciclarea. Prin reciclare se obţine un lucru nou,
ce este iar folosit.

CE SE POATE RECICLA?

Hârtia
-poate fi reciclată de maximum 4 ori; Reciclând hârtia şi cartonul putem salva de la tăiere
mulţi copaci.
Pentru a produce o tonă de hârtie sunt necesari 5 arbori cu vechime între 80 şi 100
de ani. Aceştia produc în fiecare oră oxigenul pentru 320 de oameni

Stiaţi că….?
Un singur hectar de conifere reţine anual 40 mii de kg de praf din natură!
Dintr-o tonă de hârtie se pot produce 2500 caiete şcolare sau 12500 de ziare.

Sticla/recipiente de sticlă (sticle, borcane)


-cele mai valoroase sunt cele transparente. În general, e bine să fie sortate după culoare.

Ambalaje de plastic - Pet-uri ("sticlele" din plastic), pungi de


plastic, recipienţi de detergenţi
-Aceste materiale trebuie triate, întrucât au metode diferite de reciclare.

Cutii de metal
- de la băuturile răcoritoare, bere, conserve. Metalul poate fi reciclat la nesfârşit.
Plan de prezentare:

 Ce sunt deşeurile? Exemple.


 Unde se depozitează ?
 Care deşeuri pot fi transformate în compost?
 De ce este importantă reciclarea ?
 Ce se poate recicla?
GRUPA CERCETĂTORILOR

PRODUSE DIN PLASTIC


Ce se întâmplă cu plasticul după ce este folosit?

Descompunerea plasticului poate dura sute , chiar mii de ani.

O sticlă de plastic aruncată la întâmplare, pe care nimeni n-o va


ridica, va fi găsită acolo de multe generații după noi.
Pungile din plastic sunt purtate….

Păsările rămân prinse în capcane


fără speranţă

Unele animale mor după ce înghit pungile de plastic pe care le confundă cu


mâncarea.
Reciclarea plasticului

 1 PET reciclat = energie suficientă pentru funcționarea unui


bec de 60W timp de 6 ore
 10 PET-uri reciclate = un tricou sau un metru pătrat de covor
 50 PET-uri reciclate = un pulover
 1 tonă plastic reciclat = economie de 1,8 tone de petrol

Cumpărați doar acele produse care au etichetele ”material reciclabil”!

Dacă utilizăm o sacoşă de pânză, putem economisi 6 pungi de plastic pe săptămâna.

Adică, ………. de pungi pe lună,

iar într-un an ............ pungi.

Ceea ce înseamnă peste 20 000 de pungi în timpul unei


vieţi medii.
Ceea ce înseamnă peste 20 000 de pungi în timpul unei vieţi m
Plan de prezentare :

 Pentru ce este folosit plasticul ?


 Ce se întâmplă cu deşeurile din plastic?
 De ce pot fi periculoase pungile din plastic ?
 Ce se poate obţine prin reciclarea deşeurilor din plastic?
GRUPA ECOLOGISTILOR

Planeta noastră este în pericol!

Din cauza creşterii numărului de locuitori, planeta riscă să fie distrusă de noi înşine.
Iată câteva din pericolele care ne ameninţă:

* Resursele subsolului sunt epuizabile. Asta înseamnă că zăcămintele de petrol,


gaze naturale, metale se vor termina.

* Arderea combustibililor duce la poluarea atmosferei. Aerul marilor oraşe


devine irespirabil. Oamenii se îmbolnăvesc de plămâni. Temperatura mediului înconjurător
creşte.

* Tăierea masivă a pădurilor echivalează cu distrugerea plămânilor unei fiinţe vii.


An de an tot mai multe zone împădurite dispar de pe harta globului. Rămâne un loc gol,
supus alunecărilor de teren şi degradării prin eroziune. Calitatea aerului scade.

* Apa este tot mai poluată. La robinete curge o apă din ce în ce mai murdară. Peştii
mor în lacuri, mări şi oceane. Oceanul este un coş de gunoi uriaş şi fără fund. Consumul
de apă este tot mai crescut.

* Munţii de gunoaie sunt surse de îmbolnăvire. Ei strică, de asemenea, frumuseţea


şi curăţenia peisajului.

* Dispariţia, în fiecare zi, a unui număr de specii de plante şi animale. Trebuie


să ştim că unele plante şi animale dispar înainte de a fi cunoscute şi studiate. Putem pierde
nenumărate surse de hrană şi medicamente. Fără organismele vii, planeta ar fi un deşert.

* Alimentele sunt contaminate. Din cauza folosirii intense a substanţelor chimice


în agricultură, multe din vegetalele pe care le consumăm aduc în corpul animalelor şi al
omului substanţe otrăvitoare.

De ce nu acţionăm ? Cine este vinovat pentru

POLUARE?
NIMENI ? CINEVA? ORICINE ? TOATA LUMEA ?

-poveste-

« Este ceva important de făcut si toata lumea crede că este treaba lui

CINEVA.

ORICINE ar fi putut să o facă, dar NIMENI n-a făcut-o.

CINEVA s-a supărat din cauza că TOATA LUMEA trebuia să o facă.

TOATA LUMEA credea că ORICINE putea să o facă şi că o va face

CINEVA.

Dar NIMENI nu şi-a dat seama că TOATA LUMEA credea că o va face

CINEVA.

În final, TOATĂ LUMEA a dat vina pe CINEVA atunci când NIMENI n-a

făcut ce ORICINE ar fi putut să o facă. »


HAIDEŢI SĂ ÎNCERCĂM SĂ DESCOPERIM CINE ESTE DE VINĂ !...

Consecinţele poluării
Poluarea este murdărirea, degradarea, infectarea mediului înconjurător.

SE POLUEAZĂ:
AERUL

APA

SOLUL
Plan de prezentare:

 Ce este poluarea?
 Ce se poluează?
 Care sunt consecinţele poluării?
Grupa micilor artişti
 Decorează coşul pentru hârtii şi pungile din hârtie, cu mesaje menite să atragă
atenţia asupra importanţei protejării mediului.

 În următoarele ore de educaţie tehnologică vom realiza coşuri de gunoi pentru


deşeuri din material plastic şi pentru cele care se pot transforma în compost.

 Realizează un afiş pentru expoziţia cu lucrări din materiale refolosite, pe care au


organizat-o ora trecută de educaţie tehnologică.