Capitolul V

CAPITOLUL V
CERCETAREA PEDAGOGICĂ
5.1. Organizarea și metodologia cercetării;
Cercetarea pe care am întreprins-o a avut ca temă: „ Metodologia învățării conceptului

de număr și a operațiilor aritmetice la elevii cu CES” din școlile: Școala Gimnazială Viziru și
Școala Gimnazială„Vlaicu – Vodă” Brăila și s-a bazat pe ideea că, adaptarea curriculară ,
întocmirea planului de intervenție personalizat, cu stabilirea unor obiective clare și precise,
precum și folosirea unor metode active, conduce la ameliorarea deficiențelor pe care le au
elevii cu CES, la recuperarea elevilor cu dificultăți de învățare și la integrarea lor în școala de
masă, scăzând , astfel numărul elevilor segregați din Școala Specială.
OBIECTIVELE CERCETĂRII:
1. Obiective generale:
 Proiectarea și aplicarea Planului de intervenție personalizat pentru ameliorarea
rezultatelor școlare la matematică ale copiilor cu CES integrați in Școala
Gimnazială „Vlaicu –Vodă” Brăila;
 Proiectarea și aplicarea Planului de intervenție personalizat pentru ameliorarea
rezultatelor școlare la matematică ale copiilor cu CES integrați in Școala
Gimnazială Viziru, jud. Brăila;
 Implementarea Planului de intervenție personalizat cu scopul reducerii eșecului
școlar la aceste categorii de elevi.
2. Obiective intermediare:
 Stabilirea potențialului de învățare la elevii cu CES prin intermediul Planului de
intervenție personalizat;
 Conceperea unei strategii de intervenție în plan psihopedagogic în vederea
îmbunătățirii rezultatelor școlare ale elevilor cu CES integrați în școala de masă;
 Compararea performanțelor școlare înainte și după intervenție.
METODE FOLOSITE:
Cele mai importante metode folosite, pe lângă cele didactice, sunt Planul de
intervenție personalizat, Curriculum adaptat, studiul de caz, testele inițiale si finale prin care
am văzut care sunt deficiențele fiecărui elev, stadiul lui educativ și progresul realizat.
Prin planul de intervenție personalizat am realizat monitorizarea elevilor pe o
perioada de timp stabilită, am văzut ce obiective au fost atinse, ce mai trebuie atins sau ce nu
a fost realizat încă.
5.2.Ipoteze de lucru
Planul de intervenție personalizat este un instrument de lucru, preponderent în

învățământul special. Este folosit de psihopedagogi, psihologi, logopezi, cadre didactice de
sprijin. În elaborarea planului de intervenție personalizat ținem cont de particularitățile psihice
ale copilului. Formăm o echipă pluridisciplinară( cadrul didactic de la clasă și profesorul de
sprijin, logopedul și consilierul școlar - acolo unde este nevoie)
Am conceput cercetarea prin integrarea planurilor de intervenție personalizate în studii
de caz pe care le prezint mai jos. Am vrut să demonstrez că evoluția fiecărui copil este
influențată de gradul de deficiență pe care îl prezintă.
STUDIU DE CAZ I
Prezentarea cazului şi a problemei sale
Elevul T.A. s-a născut la data de 27 iunie 2008, în Brăila. Copilul provine dintr-o
familie biparentală: de 41 ani, mama, în vârstă de 40 ani. Este al doilea copil din familie, mai
are o soră,T.M. născută în iulie 2003.
Condițiile socio-economice și culturale în familie sunt medii. Părinții au studii
superioare, ambii lucrând în prezent. Mama este profesoară de limba și literatura română, iar
tatăl este inginer constructor. Locuiesc într-un apartament la bloc cu trei camere, proprietate
personală. Fiecare copil are camera proprie cu toate cele necesare creșterii și dezvoltării
armonioase.
Relația dintre copil și părinți este una bună. Nu au existat conflicte care să influențeze
starea psihică sau de sănătate a copilului. Are o relație bună și cu sora sa, se joacă împreună,
merg la cumpărături. A dezvoltat o relație armonioasă și cu bunicii din partea tatălui. Părinții
au o atitudine protectivă față de T.A. „mezinul familiei”. Se implică activ în demersul
educativ al copilului, T.A. beneficiind de toată dragostea și susținerea familiei.
Din spusele mamei , sarcina s-a desfășurat normal fără evenimente deosebite la
naștere. Naștere prematură, la 7 luni cauzată, probabil de incompatibilitatea Rh dintre făt și
mamă. Copilul a avut la naștere o greutate de 2900 grame și 49 cm. T.A. s-a născut cu o
formă accentuată de icter hemolitic, care a durat mai mult timp, ducând astfel la encefalopatie
infantilă. Acest fapt a dus la dominarea tabloului clinic de o simptomatologie neurologică și
tulburări de vorbire ce au determinat mai târziu tulburări ale limbajului( mutism electiv,
dislexie – disgrafie) și tulburarea proceselor psihice.
Tot din discuțiile cu mama, am aflat că primele cuvinte au apărut în jurul vârstei de 8
luni. A început sa meargă la vârsta de un an si 2 luni. S-a dezvoltat normal pana la vârsta de 2
ani. După aceasta vârsta familia a observat o stagnare de lunga durata. Noile cuvinte
achiziționate erau legate de necesitățile imediate. Vorbirea a început sa fie mai puțin
inteligibila.
Nici părinții, nici sora nu au probleme majore de sănătate.
Copilul prezintă o întârziere ușoara in dezvoltarea limbajului. Din cauza tulburărilor
de organizare temporală, copilul nu poate respecta succesiunea corecta a elementelor
cuvintelor. Caracteristic copilului este mutismul electiv si dislexia – disgrafia.
Istoria problemei
La vârsta de patru ani, T.A. a început să frecventeze cursurile unei grădinițe de stat cu
program prelungit la grupa mică în prezent fiind în clasa a III-a. Părinții au încercat astfel
socializarea si educarea comportamentelor patologice. Datorită faptului că T.A. prezenta
encefalopatie infantilă, existau anumite tulburări motorii si psihice, făcându-l mai puțin
adaptabil la condițiile de mediu.
Din punct de vedere psihologic, copilul prezintă o ușoară debilitate mintală (având
coeficient 56 la Testul Raven ) cu posibilități insuficient valorificate datorita deficitului de
limbaj.
In clasa a II-a , părinții s-au prezentat la școală pentru a cere ajutorul în sprijinirea
copilului în activitățile școlare i-am îndrumat către comisia de expertiza pentru obținerea
unui certificat de orientare școlară si profesionala. În semestrul al II-lea din clasa a II-a am
început sa lucrez cu copilul in cabinetul de sprijin psihopedagogic.
Copilul s-a prezentat cu tulburări de organizare spațială (nu respectă ordinea de
desfășurării elementelor, inversarea literelor și cifrelor).
La nivelul gândirii se constată o întârziere, față de vârsta cronologică: analiză, sinteză,
comparație, abstractizarea, generalizarea.
Atenția este foarte labilă ,cu o putere slabă de concentrare.
Prezintă tulburări de comportament. Refuzul total de a comunica cu persoane
necunoscute, uneori și cu familia.
Evaluarea capacităţilor, a resurselor, a caracteristicilor, a nevoilor şi a
slăbiciunilor
Informaţii despre întocmirea planului de intervenție personalizat le-am colectat pe
baza evaluărilor inițiale, a observaţiilor şi în urma studierii fişei psihopedagogice.
Starea copilului rezultată din evaluări este următoarea:
- Are posibilităţi relative bune de comunicare orală, gestuală şi expresivă.
- Are capacitate relativ bună de învăţare comportamentală.
- Predomină memoria de scurtă durată.
- Atenţia are un volum destul de redus şi puterea de concentrare este scăzută.
- Are probleme de comportament.
- Nu recunoaște numerele;
- Nu face corespondența între cantitate și număr;
- Prezintă dificultăți în copierea corectă a cifrelor;
- Reține greu expresii , simboluri matematice.
Definirea problemei centrale şi a liniilor generale de lucru

Pornind de la premisa că orice activitate de învăţare trebuie să fie plurimotivată,
trebuie să ţinem cont că eficienţa oricărei activităţi scade dacă nivelul de motivare este minim
şi creşte dacă acesta este un nivel optim.
Copilul are nevoie de atenţie specială din partea cadrelor didactice,( care au ore la
acesată clasă şi în mod evident a învăţătoarei sale) şi de preocuparea familiei de a –i asigura
necesităţi materiale dar şi afecţiune, respect, sprijin în educaţie şi în activitatea sa şcolară.
La clasă se impune implicarea activă a copilului în activităţi curriculare şi
extracurriculare. În acest sens trebuie susţinut emoţional pentru realizarea sarcinilor şcolare cu
responsabilitate maximă. Sarcinile vor fi concepute gradual din punct de vedere al
dificultăţilor pentru a-i oferi posibilitatea copilului să-şi demonstreze capacitatea de progres
cu fiecare pas rezolvat, cu scopul de a-l motiva în vederea rezolvării paşilor următori şi de a
câştiga mai multă încredere în sine. Cunoaşterea obiectivelor activităţilor la care participă şi
necesitatea îndeplinirii acestora va duce la trezirea interesului, a curiozităţii şi la mobilizarea
voinţei sale. Repartizarea sarcinilor se va face în mod atractiv, cât mai posibil captivant, dar şi
în concordanţă cu interesele şi aspiraţiile sale.
Prezentarea obiectivelor, a planului de intervenţie şi a procesului de

rezolvare a problemei.
În încercarea de a soluţiona acestă problemă vom urmări formarea unui stil de
muncă corect al elevului precum şi o mai intensă colaborare a şcolii cu familia copilului. În
acest sens formarea şi dezvoltarea motivaţiei pentru învăţătura va viza protejarea şi
dezvoltarea imaginii de sine prin următoarele strategii:
 Alocarea de sarcini personalizate, ce corespunde capacităţii sale.
 Atragerea atenţiei mai mult asupra succeselor decât a nereuşitelor.
 Sprijinirea sa în înţelegerea erorilor.
 Gestionarea unor situaţii de învăţare motivante cu scop de a ridica nivelul
general de activizare şi al stării de vigilenţă.
 Alternarea adecvată a activităţilor intelectuale cu cele fizice, a celor de
învăţare cu cele de exprimare a propriilor opinii.
 Aprecierea pozitivă a elevului în faţa clasei.
 Asigurarea unui climat al clasei de securitate afectivă pentru a-l motiva în
obţinerea de rezultate bune.
 Încurajarea permanentă a elevului că este capabil de succes.
PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT
1. INFORMAŢII GENERALE
Numele şi prenumele elevului: T.A.
Clasa: aIIIa
Școala Gimnazială „Vlaicu –Vodă” Brăila
Tipul de deficienţă/handicap – gradul/nivelul de deficienţă: deficiență mintală ușoară
Domeniul de interventie / Disciplina: Cognitiv/ Matematică și explorarea mediului
Specialişti implicaţi: - învățător itinerant: P.R
- Profesor învăţământ primar: P.I.
2. EVALUARE INIŢIALĂ
Instrumente folosite în evaluare:
fişa psihopedagogică, observaţia spontană şi dirijată, convorbirea individuală , fișe de
evaluare inițială.
Observatii:
- recunoaște părțile corpului propriu și al celuilalt;
- are noțiuni spațiale și temporale;
- nu poate număra crescător / descrescător până la 10;
- recunoaște culorile primare;
- nu face corespondența între cantitate și număr;
- nu face adunări și scăderi în concentrul 0- 100;
- nu face înmulțiri și împărțiri;
- nu recunoaște formele geometrice;
3. SCOPURILE PROGRAMULUI:
Prin acest program am urmărit:
 recuperarea laturilor disfuncţionale în ceea ce privește schema corporală, lateralitatea;
 recuperarea laturilor disfuncţionale în ceea ce privește noțiunile de număr, numerație;
 antrenarea elevului în activităţi matematice distractive pentru a o stimula;
 dezvoltarea abilităţilor de citire si scriere a numerelor;
 dezvoltarea autonomiei personale şi sociale;
 dezvoltarea capacităţii de orientare şi adaptare la mediu;
 antrenarea elevului în activităţi extracurriculare;
4. DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE
SEMESTRUL I / AN ȘCOLAR 2017- 2018

Metode și mijloace de realizare a PIP: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, exerciţii şi
jocuri didactice, lucrul individual şi în echipă, fişe de lucru
Metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică, aprecierea,fişe de lucru,
evaluare orală, evaluare scrisă, evaluare formativă, evaluare sumativă,portofoliu
Criterii minimale de apreciere a

Obiective progreselor
Să recunoască şi să scrie Recunoaște și scrie numerele în concentrul 0 -20 prin:

numerele în concentrul 0-20; - numărarea elementelor unei mulţimi,
- recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri
convenţionale ale numerelor mai mici decât 10;
- reprezentarea numerelor de la 1 la 20 cu ajutorul unor
obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau semne
(cerculeţe, linii etc.);
- citirea numerelor de la 0 la 20;
- scrierea numerelor de la 0 la 20;
- numărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la
un punct al seriei, din 1 în 1, din 2 în 2 cu/fără manipularea
obiectelor;
Efectuează adunări și scăderi , mental şi în scris, în
Să efectueze adunări şi concentrul 0-100, recurgând frecvent la :
scăderi, mental şi în scris, în - numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 10 în 10),
concentrul 0-100, recurgând folosind ca suport intuitiv obiecte sau desene;
frecvent la numărare - compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul
0 – 100, folosind obiecte, desene şi numere;
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime de
obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea
obiectelor;
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime
dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente”;
- efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu obiecte sau
prin operaţia inversă;
Să efectueze adunări şi scăderi, Efectuează adunări și scăderi , mental şi în scris, în
mental şi în scris, în concentrul concentrul 0-100, recurgând frecvent la :
0-100, recurgând frecvent la - numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 10 în 10),
numărare folosind ca suport intuitiv obiecte sau desene;
- compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul
0 – 100, folosind obiecte, desene şi numere;
obiectelor;
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime
dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente”;
- efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu
obiecte sau prin operaţia inversă;
Să utilizeze denumiri și Folosește denumiri și simboluri matematice: termen, sumă,

simboluri matematice: termen, total, diferență ( +,-, =) în rezolvarea de exerciții și probleme
sumă, total, diferență ( +,-, =) în prin:
rezolvarea de exerciții și - aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât
probleme 100;
- aflarea unui termen necunoscut;
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea
relaţiei;
Recunoaște și denumește unele figuri și corpuri
geometrice astfel:
- conturează pe foaie velină forme geometrice plane
(pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul unor
şabloanelor;
- desenează forme geometrice (pătrat, triunghi,
dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din caietul de
matematică;
- decorează obiecte cu motive geometrice prin desen sau
Să recunoască și să colaj
denumească unele figuri și - realizează colaje cu ajutorul formelor geometrice
corpuri geometrice învățate.
Evaluare sumativă - Îndeplineşte cerinţele minime din P.I.P.
În urma aplicării evaluării sumative, la sfârșitul perioadei de aplicare a planului de intervenție
personalizat am constatat următoarele:
- poate număra crescător / descrescător până la 20;
- face corespondența între cantitate și număr, cu numere mici;
- face adunări și scăderi în concentrul 0- 10, fără material ajutător;
- face adunări și scăderi în concentrul 0 -31, fără și cu trecere peste ordin doar cu
material ajutător;
- nu poate să recunoască simboluri matematice;
Întrucât elevul are o muțenie electivă multe din activități au fost fișe scrise.
Au fost atinse unele obiective propuse în programul de intervenție personalizat, altele
s-au atins doar parțial, altele nu au putut fi atinse. Astfel, îmi propun ca în semestrul al II lea
să reiau obiectivele atinse parțial și să simplific obiectivele pe care nu le-a putut efectua
elevul.
SEMESTRUL AL II LEA AN ȘCOLAR 2017/2018
Criterii minimale de apreciere a

Obiective progreselor
Să efectueze Efectuează adunări și scăderi , mental şi în scris, în

adunări şi scăderi, concentrul 0-100, recurgând frecvent la :
mental şi în scris, în - numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 10 în 10),
concentrul 0-100, folosind ca suport intuitiv obiecte sau desene;
recurgând frecvent - compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul
la numărare 0 – 100, folosind obiecte, desene şi numere;
obiectelor;
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată,
pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente”;
- efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu obiecte sau
prin operaţia inversă;
Să efectueze de Efectuează adunări repetate/ scăderi repetate prin
adunări repetate/ numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-100:
scăderi repetate prin - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi
numărare şi număr de elemente;
reprezentări - evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a
obiectuale în elementelor unei mulţimi pentru determinarea
concentrul 0-100 cardinalului acesteia;
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de
elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „De câte ori pot
extrage câte 3 bile dintr-un grup de 9 bile”; „Un băieţel
împarte în mod egal 10 bomboane celor 5 colegi ai săi.
Câte bomboane primeşte fiecare coleg?”);
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei
sume/diferenţe de termeni egali (ex.: „4 fraţi primesc câte
2 mere. Câte mere au primit fraţii?”);
Folosește denumiri și simboluri matematice: termen, sumă,
Să utilizeze denumiri total, diferență ( +,-, =) în rezolvarea de exerciții și probleme
și simboluri prin:
matematice: termen, - aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât
sumă, total, diferență ( 100;
+,-, =) în rezolvarea - aflarea unui termen necunoscut;
de exerciții și - identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
probleme
comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea
relaţiei;
Recunoaște și denumește unele figuri și corpuri

Să recunoască și să geometrice astfel:
denumească unele - conturează pe foaie velină forme geometrice plane
figuri și corpuri (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul unor
geometrice; şabloanelor;
- desenează forme geometrice (pătrat, triunghi,
dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din caietul de
matematică;
- decorează obiecte cu motive geometrice prin desen sau
colaj
- realizează colaje cu ajutorul formelor geometrice
învățate.
Evaluare sumativă - Îndeplineşte cerinţele minime din P.I.P.
În urma evalării sumative am constatat următoarele:

material ajutător;
- face adunări repetate de același număr; nu poate să facă scăderi repetate ;
- utilizează și denumește simboluri matematice;
- recunoaște figurile geometrice.
În anul școlar 2018/ 2019 voi continua să lucrez cu elevul în cadrul programului de
sprijin psihopedagogic.
Studiu de caz II
Elevul G.M. s-a născut la 24. 05. 2009 în localitatea Viziru, jud. Brăila. Este
domiciliat pe str. Castanului, nr 24, comuna Viziru, jud. Brăila.
Este fiul lui G.S. și a G. V. Subiectul provine dintr-o familie dezorganizată, mama
părăsind familia în urmă cu 7 ani, când G.M. avea aproximativ 2 ani. Mama a plecat în
străinătate în căutarea unui loc de muncă, însă nu îi sprijină deloc material pe cei doi copii
( G.M. are o soră mai mare de 12 ani). Minorii au rămas în grija tatălui care nu are un loc de
muncă stabil şi prezintă şi o uşoară întârziere mentală, şi a bunicii din partea tatălui, care are
probleme cu alcoolul.
Locuiesc la marginea satului într-o casă dărăpănată. Nu au curent electric. Dorm toți 4
în aceeași cameră în 2 paturi înguste, murdare. Iarna se încălzesc la o sobă mică cu lemne date
de primărie sau din mila vecinilor.
Istoria problemei
Din cauza faptului că a fost părăsit de mamă, copilul a dezvoltat tulburări de
afectivitate. De asemenea, faptul că G.M. era lipsit de afecţiunea maternă făcuse ca el să
devină un copil timid, emotiv, care nu avea încredere în forţele proprii care evita să participe
la jocurile colective ale copiilor, preferând să se joace singur.
Datorită dificultăţilor de comunicare şi a emotivităţii exagerate nu putea
răspunde la întrebări simple, atenţia îi era instabilă, nu putea efectua operaţii de analiză şi
sinteză, făcând cu greu faţă unor operaţiuni elementare de clasificare şi comparare. Afişa
permanent o mimică crispată, muşcându-şi buza de jos atunci când era solicitat să vorbească.
Manifesta însă mulţumire şi zâmbea atunci când era lăudat şi apreciat.
Elevul nu a frecventat grădinița. Acasă se juca doar cu sora lui, fără să ia contact cu
vecinii.
Copilul este bine dezvoltat din punct de vedere fizic. La intrarea în clasa pregătitoare,
la vârsta de 7 ani şi 6 luni, el avea însuşite deprinderile de autoservire, însă prezenta întârziere
în limbaj. Vocabularul său avea circa 7-8 cuvinte, şi acelea rostite cu deficienţe, şi de aceea
copilul se folosea foarte mult de gestică atunci când dorea să se facă înţeles.
Evaluarea capacităţilor, a resurselor, a caracteristicilor, a nevoilor şi

a slăbiciunilor
- Nu reușește să indice stânga și dreapta;
- Nu recunoaște culorile;
- Nu reușește să respecte spațiul când colorează;
- Nu recunoaște poziția spațială a obiectelor;
- Nu respectă spațiul caietului când scrie cifre;
- Are posibilităţi relative bune de comunicare orală, gestuală şi expresivă;
- Are capacitate relativ bună de învăţare comportamentală;
- Predomină memoria de scurtă durată;
- Are probleme de comportament;
- Stima de sine este scăzută.

acesată clasă şi în mod evident a învăţătoarei sale) şi de preocuparea tatălui de a –i asigura


 Încurajarea pentru a-şi exprima liber opiniile în mod civilizat.
Vom încerca să conştientizăm familia de importanţa pe care trebuie să o acorde
permanent evoluţiei copilului înaintea oricărei alte probleme.
Numele şi prenumele elevului: G.M.
Clasa: pregătitoare
Tipul de deficienţă/handicap – gradul/nivelul de deficienţă: Deficienţă mintală – Intelect de
limită
- Profesor învăţământ primar: B.N.
fişa psihopedagogică, observaţia spontană şi dirijată, convorbirea individuală şi de grup, fise
de evaluare initiala.
Observatii:
- recunoaște părțile corpului;

Data realizării PIP: 6 octombrie 2017
Data revizuirii PIP: 20 decembrie 2017
Metode şi Criterii minimale de Metode şi

OBIECTIVE mijloace de apreciere a instrumente
realizare progreselor de evaluare
- conversaţia  identifică și precizează observarea
- să identifice și să - explicaţia părțile corpului uman prin sistematică
precizeze părţile - exerciţiul asamblarea unor siluete, prin aprecierea
corpului uman - exerciţii şi localizarea părților fişe de lucru
propriu și al celuilalt; jocuri didactice componente ale schemei evaluare
corporale pe diferite fișe de
- lucrul orală
lucru
individual şi în evaluare
 recunoaște și denumește
echipă culorile primare prin scrisă
- să recunoască și -fişe de lucru evaluare
asocierea corectă cu jetoane
să denumească -caietul elevului colorate, prin colorare după formativă
culorile primare; cod de culori. evaluare
 identifică și numește sumativă
- să identifice și numerele , folosind material portofoliu
să numească concret;
numerele  numără din 2 în 2
- să numere cu  reprezintă numerele
pași dați punând în evidenţă sistemul
poziţional de scriere a
- să utilizeze cifrelor cu ajutor;
sistemul poziţional  numără cu start şi pași
de formare a daţi, crescător şi
numerelor descrescător, cu şi fără
naturale; sprijin în obiecte sau desene.
Evaluare - Îndeplineşte cerinţele fişe de
sumativă minime din P.I.P. evaluare
CONCLUZII:
În urma aplicării programului de intervenție personalizat am constatat următoarele:

 elevul recunoaște părțile corpului uman propriu și al celuilalt ;
 elevul denumește părțile corpului uman propriu și al celuilalt;
 elevul recunoaște culorile primare;
 elevul numără crescător și descrescător până la 10;
 elevul nu reușește să numere din 2 în 2
 am reușit să-l antrenez în activitățile de matematică desfășurate în clasă, unde a început să
fie mai activ;
 scrie, citește numere până la 10;
 nu reușește să ordoneze numerele fără ajutor;
 elevul poate compara numerele când se folosește de bețișoare sau de bile;
 efectuează operații de adunare și scădere până la 10 cu degetele , refuză să folosească alt
material intuitiv.
STUDIU DE CAZ III

Subiectul P.V. s-a născut la data de 06.05. 2005 în Galați. Mama sa are 48 ani iar la
momentul nașterii copilului avea 35 de ani. A divorțat de tatăl copilului la scurt timp după
nașterea copilului. În acel moment nu cunoștea diagnosticul copilului. Actualmente mama
este pensionată pe caz de boală, în urmă cu 5 ani aceasta fiind diagnosticată cu cancer mamar,
în momentul de față cu metastaze osoase. În trecut a lucrat la fabrica de confecții din oraș,
având studii superioare. Tatăl nu mai ține legătura cu copilul. Mama a fost ajutată în creșterea
copilului de bunica maternă până acum 3 ani când aceasta a decedat. În prezent mama este
ajutată de fratele ei mai mic, cel care de altfel are și procură pentru exercitarea tutelei asupra
copilului în cazul în care ei i se întâmplă ceva.
T.V. locuiește împreună cu mama în apartamentul unui unchi al mamei. În week-end
sau în vacanțe cei doi merg împreună la fratele mamei la țară. Mama menține relațiile de
prietenie cu foștii colegi, care o ajută financiar cu diferite donații, și a dezvoltat strânse
legături cu părinții copiilor diagnosticați cu aceeași afecțiune ca fiul său.
Mama a observat că ceva este în neregulă cu fiul ei la vârsta de 3 ani, acesta fiind însă
diagnosticat cu autism infantil și sindrom hiperkinetic abia la vârsta de 5 ani. După diagnostic,
mama a căutat informații la o organizație nonprofit din oraș și a înscris copilul la grădinița
specială. T.V. mergea în paralel și la grădinița specială și beneficia de servicii de recuperare
cunoscute la timpul respectiv, în cadrul organizației nonguvernamentale al cărui beneficiar
devenise după diagnosticare. Acomodarea la grădiniță a fost dificilă, mama a putut cu greu să
gestioneze situația, fiind nevoită de multe ori să îl bage în sala de clasă cu forța. V. a fost un
copil hiperkinetic, cu retard de limbaj și cognitiv.
Copilul a beneficiat de diferite servicii de recuperare în centrele organizațiilor
nonprofit la care mama aderase și în cadrul grădiniței speciale (kinetoterapie, logopedie,
terapii specifice), 4 ore la școală zilnic și 4 ore în centrul de zi al organizației.
Toate acestea s-au cunoscut în recuperarea și progresul copilului. Pentru că se
îmbolnăvise, mama nu-l mai putea duce la școală. A hotărât să – l înscrie pe V. la o școală de
masă. A obținut un certificat de orientare școlară și profesională și a înscris copilul în clasa
pregătitoare la vârsta de 8 ani.
Datorită învățătoarei și cadrelor didactice din școală, copilul a înregistrat progrese în
terapie și s-a obișnuit cu frecventarea cursurilor. T.V. a urmat cursurile ciclului primar, cu
curriculum adaptat, program de intervenție personalizat și servicii specifice oferite de centrul
de zi : logopedie, kinetoterapie.
Istoria problemei
În anul școlar 2017 – 2018 am început să lucrez cu copilul în cadrul programului de
sprijin psihopedagogic. Atunci am făcut cunoștință cu el. Era un băiat timid, nu vorbea și tot
timpul voia să plece în clasă.
Din declarațiile mamei, băiatul este bine integrat în colectivul de elevi, în sensul că
participă la toate orele de curs. Totuși, interacțiunea dintre băiat și ceilalți copii, și aceștia cu
probleme, este mai deficitară. Partea bună, integratoare, pe care mama băiatului o precizează
ține de plăcerea cu care băiatul vrea să meargă la școală.
T.V. continuă recuperarea, susținut de familie, beneficiind de terapie în cadrul asociației al
cărei beneficiar este. La momentul în care mama a solicitat să beneficieze de servicii în cadrul
asociației, T.V. era foarte retras, evita contactul vizual, nu cunoștea literele, nu recunoștea
cifrele, nu cunoștea culorile, formele geometrice, nu folosea propoziții simple pentru a descrie
acțiuni, imagini, nu făcea asocieri.
Intervenția terapeutică a urmărit dezvoltarea proceselor psihice prin stimulare
cognitivă, pe programe de secvențialitate (așezare în ordine logică a imaginilor cu acțiuni),
recunoaște și descrie imagini cu obiecte diverse, animale, fructe, legume, obiecte de uz curent.
De asemenea s-a lucrat pe dezvoltarea limbajului receptiv și expresiv-descriere/
numire acțiuni folosind propoziții și povestiri pe imagini. S-a urmărit creșterea capacității de
concentrare a atenției, scrierea pe semne grafice, pe puncte, pe liniatura tip I și liniatura tip
matematică.
Activitățile preferate sunt: jocurile pe tabletă, puzzle, jocuri p : urmărire contur/ litera
pe ecran.
Apreciez că băiatul este destul de cooperant în cabinetul de sprijin psihopedagogic,
mai puțin la intrarea în oră, atunci manifestând un comportament opozant. După, lucrează și
nu refuză programele propuse de mine.

slăbiciunilor
- Nu efectuează înmulțiri de numere naturale în concentrul 0 -10 000;
- Nu utilizează terminologia specifică și a unor simboluri matematice în rezolvarea
și/sau compunerea de probleme cu raționamente simple;
- Nu rezolvă probleme cu operațiile aritmetice studiate, în concentrul 0 -10000;

Copilul are nevoie de atenţie specială din partea cadrelor didactice şi de preocuparea
familiei de a –i asigura necesităţile de afecţiune, respect, sprijin în educaţie şi în activitatea sa
şcolară.


Numele şi prenumele elevului:T.V.
Clasa: aIVa
Tipul de deficienţă/handicap – gradul/nivelul de deficienţă: sindrom autist/ADHD
- Profesor învățământ primar: O.Ș.
2. EVALUARE INIŢIALĂ:
Observatii:
- numără crescător și descrescător până la 10;
- numără din 2 în 2, din 5 în 5, din 10 în 10;
- nu face operații de adunare și scădere;
- nu scrie în spațiul corespunzător cifrele;
- nu reconoaște figuri geometrice;

Obiective mijloace de apreciere a instrumente
- să indice - reprezintă numerele punând observarea
numerele sistematică
- conversaţia în evidenţă sistemul
utilizând aprecierea
sistemul - explicaţia poziţional de scriere a cifrelor fişe de lucru
poziţional de evaluare
- exerciţiul cu ajutor;
formare a orală
numerelor - exerciţii şi - participă la jocuri de evaluare
naturale; scrisă
jocuri didactice numărare cu obiecte în care
evaluare
- lucrul grupurile de câte 10 se formativă
evaluare
individual şi în înlocuiesc cu un alt obiect
sumativă
echipă - ordonează numerele utilizând portofoliu
modele semnificative (axa
-fişe de lucru
numerelor);
să scrie, să - face corespondența între

-conversaţia
citească, să număr și cantitate;
compare, să - explicaţia observarea
estimeze şi să - numără cu start şi pași daţi, sistematică
- exerciţiul
ordoneze crescător şi descrescător, cu şi aprecierea
numere - exerciţii şi fişe de lucru
naturale; fără sprijin în obiecte sau evaluare
jocuri didactice
desene; orală
- lucrul evaluare
- reprezintă prin desene scrisă
individual şi în
adecvate după model, numerele evaluare
echipă formativă
studiate; evaluare
-fişe de lucru sumativă
-- rezolvă exerciţii de adunare portofoliu
- să efectueze
operaţii de şi de scădere cu numere
adunare şi de
scădere în naturale în concentrul 0 -10;
concentrul 0 - - participă la jocuri de
10;
observare a legăturii dintre
adunare şi scădere.
să recunoască - decupează figuri desenate;
şi să descrie
- identifică formele plane şi
forme plane şi
spaţiale, să formele spaţiale pe modele
clasifice
fizice şi în mediul
obiecte şi
desene după înconjurător; desenează
criterii variate
forme plane cu şablon;
- descrie figuri plane şi
corpuri cu observarea
vârfurilor, laturilor, feţelor;
- sortează obiectele după
forma lor;
- identifica interiorul şi
exteriorul unei figuri;
sumativă evaluare
minime din P.I.P.

 elevul rezolvă operații de adunare și scădere în concentrul 0- 10;
 elevul recunoaște figurile geometrice plane, fără a putea să le indice pe cele în spațiu.

elevul.

Să compare - compară grupuri de observarea
numere în obiecte (bile, beţişoare,
- conversaţia sistematică
concentrul 0-31 . puncte etc.) prin figurarea
- explicaţia lor unele sub altele, aprecierea
încercuirea părţilor
- exerciţiul fişe de lucru
comune ale grupurilor,
- exerciţii şi punerea în corespondenţă evaluare
1 la 1 a elementelor
jocuri didactice orală
grupurilor;
- lucrul - colorează elementele evaluare
unei mulţimi după criterii
individual şi în scrisă
date (ex.: „Colorează
echipă mulţimea care are cele mai evaluare
multe/cele mai puţine ...”;
-fişe de lucru formativă
„Construieşte/ desenează o
mulţime cu tot atâtea/ cu evaluare
mai multe/ cu mai puţine
sumativă
...” etc.);
- identifică „vecinii” unui portofoliu
număr;
Să efectueze observarea
adunări şi - numără cu pas dat ( ex.
sistematică
scăderi, mental şi din 2 în 2, din 10 în
în scris, în -conversaţia 10),folosind ca suport aprecierea
concentrul 0-100, intuitiv obiecte sau desene;
- explicaţia - compune și descompune fişe de lucru
recurgând
frecvent la - exerciţiul numere în concentrul 0- evaluare
numărare . 100, folosind obiecte,
- exerciţii şi desene, numere; orală
jocuri didactice - adăugă/extrage elemente evaluare
dintr-o mulţime de obiecte,
- lucrul fiecare operaţie fiind scrisă
individual şi în însoţită de numărarea evaluare
obiectelor;
echipă - adăugă/extrage elemente formativă
-fişe de lucru dintr-o mulţime dată, evaluare
pentru a obţine mulţimi
„cu tot atâtea elemente”; sumativă
- efectuează de adunări şi portofoliu
scăderi ;
- folosește proprietăţile
adunării (comutativitate,
asociativitate, element
neutru), fără precizarea
terminologiei;
- rezolvă adunări şi
scăderi, mental şi în scris,
cu şi fără trecere peste
ordin, respectând
algoritmul şi aşezarea
corectă a unităţilor şi
zecilor.
Să recunoască - identifică şi denumește

caracteristici formele plane: pătrat,
simple specifice triunghi, dreptunghi, cerc
formelor - recunoaşte şi descrie
geometrice plane formele obiectelor/ feţelor
şi corpurilor unor corpuri din mediul
geometrice apropiat
identificate în - recunoaşte corpuri
diferite contexte geometrice în mediul
apropiat (cub, sferă,
cilindru, con);
- conturează forme
geometrice plane (pătrat,
triunghi, dreptunghi, cerc),
cu ajutorul instrumentelor
de geometrie/şabloanelor;
- identifică numărul de
forme geometrice plane
dintr-un desen dat;
- grupează forme/corpuri
geometrice după criterii
date;
- decupează pe contur a
desfăşurării unui corp
geometric dat: cub,
cuboid, cilindru, con;
- realizează desene/ colaje
cu ajutorul formelor
geometrice învățate .
Evaluare Îndeplineşte cerinţele fişe de
CONCLUZII:
În urma aplicării evaluării finale am constatat următoarele:
 elevul efectuează adunări și scăderi fără trecere peste ordin în concentrul 0 – 100 cu
materiale intuitiv;
 elevul compară numerele mai mari de 20;
 elevul folosește limbajul matematic;
 elevul recunoaște forme și corpuri geometrice.
Consider că mi-am atins obiectivele din programul de intervenție personalizat, împreună cu
părinții, învățătoarea, psihoterapeutul la care merge elevul. În anul școlar viitor voi continua
să lucrez cu elevul.
Studiu de caz IV

Copilul C. A. s-a născut la 28 04 2010 în localitatea Viziru, județul Brăila. Este
domiciliat pe Str. Bordei Verdei, Nr.10, în comuna Viziru, județul Brăila .
Este fiul lui C.S. şi al C.P. Părinţii sunt divorţaţi din 2012 şi fiecare a întemeiat o
altă familie. Copilul locuieşte împreună cu bunicii din partea tatălui: C.A(53 ani ) şi C.R(46
ani ), fiind crescut de aceştia de la vârsta de 2 ani.
Elevul C.A., deşi fără probleme fizice şi psihice întâmpină unele greutăţi în a face
faţă cerinţelor şcolare. Temele orale şi cele scrise sunt efectuate de cele mai multe ori cu
superficialitate. Are carenţe în deprinderile formate de muncă intelectuală.
Istoria problemei
Datorită faptului că părinţii l-au lăsat în grija bunicilor spre a-l creşte, acesta a
profitat de lipsa de interes a bunicilor pentru evoluţia sa şcolară şi ca urmare au început să se
manifeste tulburări de comportament şi de învăţătură. Nerealizările şcolare, insuccesele
înregistrate tot mai des, tendinţa de introvertire singurătatea, toleranţa, supraaprecierea
bunicilor şi lipsa părinţilor au făcut ca elevul să aibă o imagine de sine destul de scăzută şi o
motivaţie slabă la învăţătură. Toate acestea au dus la modificarea traiectoriei dezvoltării
afective şi în special a celei emoţionale a copilului.
Bunicii au recunoscut neputinţa lor de a-l mai ţine sub control şi s-au declarat
depăşiţi de situaţie. La sugestia învățătoarei au mers cu copilul la un consilier școlar, care i-a
îndrumat spre profesorul de sprijin, pentru a ameliora și a recupera, împreună cu echipa
pluridisciplinară, tulburările copilului la învățătură. Îşi doresc să colaborăm pentru ca lucrurile
să nu mai constituie o sursă de stres şi pentru ei. Părinţii îl vizitează o dată pe an, separat
fiecare, şi-şi exprimă părerea de rău că nu-l pot creşte şi educa pe copil.
În cadrul colectivului clasei iese mereu în evidenţă cu brutalitate (altercaţii, injurii,
neîndeplinirea unor sarcini, vorbeşte neîntrebat, distrage atenţia colegilor).
slăbiciunilor
- Se angajează în îndeplinirea sarcinilor primate, dacă este bine motivat, şi este receptiv
şi cooperant.
- Prezintă dislexie – disgrafie, implicit discalculie.

acesată clasă şi în mod evident a învăţătoarei sale) şi de preocuparea bunicilor de
a –i asigura necesităţi materiale dar şi afecţiune, respect, sprijin în educaţie şi în activitatea sa
şcolară.
Prezentarea obiectivelor, a planului de intervenţie şi a
procesului de rezolvare a problemei.

Numele şi prenumele elevului: C. A.
Clasa: I
Tipul de deficienţă/handicap – gradul/nivelul de deficienţă: Deficienţă mintală – Intelect de
limită
- Profesor învăţământ primar: R.G.
fişa psihopedagogică, observaţia spontană şi dirijată, convorbirea individuală şi de grup, fise
de evaluare initiala.
Observatii:
- scrie cu cifre numere scrise cu litere cu mici erori;
- numără din 2 în 2 cu ajutor;
- plasează acţiuni în timp cu ajutor;
- efectuează cu erori adunări şi scăderi;.
 recuperarea laturilor disfuncţionale în ceea ce priveste efectuarea calculelor
matematice;
 antrenarea elevei în activităţi matematice distractive pentru a o stimula;
 dezvoltarea abilităților de calcul prin joc;

OBIECTIVE mijloace de apreciere a instrumente
 reprezintă numerele
- să înţeleagă şi să
punând în evidenţă sistemul observarea
utilizeze sistemul
- conversaţia poziţional de scriere a sistematică
poziţional de
- explicaţia cifrelor cu ajutor; aprecierea
formare a
- exerciţiul  numără cu start şi pași
numerelor fişe de lucru
daţi, crescător şi
naturale; - exerciţii şi evaluare
descrescător, cu şi fără
sprijin în obiecte sau desene.
- lucrul evaluare
- să scrie, să - reprezintă prin desene
citească, să adecvate după model,
echipă numerele studiate; evaluare
compare, să
-fişe de lucru - ordonează numerele utilizând formativă
estimeze şi să
-caietul elevului modele semnificative (axa evaluare
ordoneze numere
numerelor); sumativă
naturale
portofoliu
- să efectueze - rezolvă exerciţii de adunare
operaţii de adunare şi de scădere cu numere
şi de scădere cu naturale de la 0 la 10
numere naturale de - participă la jocuri de
la 0 la observare a legăturii dintre
10 adunare şi scădere.
CONCLUZII:
elevul a învățat :
 să numere din 2 în 2 fără material intuitiv;
 am reușit să-l antrenez în activitățile de matematică desfășurate în clasă, unde a ănceput să
fie mai activ;
 scrie, citește numere până la 10;
 nu reușește să ordoneze numerele fără ajutor;
 elevul poate compara numerele când se folosește de bețișoare sau de bile;
 efectuează operații de adunare și scădere până la 10 cu degetele , refuză să folosească alt
material intuitiv.
Consider că am atins obiectivele propuse. Anul școlar viitor voi stabili activități și obiective
mai complexe.
Studiu de caz V
B.A.- copil de sex masculin, născut la data de 05.09.2008, în Brăila, domiciliat în str.
Praporgescu, nr 215. A primit Certificat de orientare școlară și profesională pe parcursul
semestrului I a anului școlar 2017 – 2018, adică în clasa a IIa. A intrat sub observația mea
începând cu semestrul al II lea.
Sarcina a decurs normal, naşterea făcându-se la termen. La naşterea copilului, mama
avea vârsta de 28 de ani, iar tatăl de 25 de ani. Pe timpul sarcinii mama a avut diferite
conflicte, trecând prin numeroase stări tensionante, consumând ocazional și băuturi
alcoolice. Până la vârsta de patru ani si jumătate, copilul s-a dezvoltat normal. Totuşi,
evoluţia limbajului a fost greoaie, la trei ani alterând încă pronunţia unor cuvinte uzuale,era
defectuoasă. Spre sfârșitul celui de-al treilea an de viață, vorbirea a devenit clară, cursivă. La
vârsta de patru ani și jumătate, în urma unei sperieturi, se declanșează bâlbâiala.
Este al doilea copil al familiei. Celălalt frate, mai mare cu doi ani decât B.A., nu are
dificultăți de învățare. Mama a absolvit liceul, în prezent lucrând ca secretară, iar tatăl
este şofer,angajat al unei cunoștințe, reuşind să termine opt clase. Condiţiile de locuit sunt
modeste, familia deținând două camere într-o casă în care mai locuiesc alte două familii
(spaţiul de locuit a fost moştenit de la părinții mamei, care au decedat, fiind împărțit
între fraţi).Condiţiile de igienă psihică sunt modeste. Regimul de viață este influențat de
activitățile părinților. Aceştia sunt plecaţi pe tot timpul zilei, venind abia seara acasă,de B.A.
având grija fratele mai mare. Copii sunt neglijaţi, utilizarea timpului fiind la latitudinea lor.
Este antrenat în treburi gospodărești, la care participă cu plăcere. Este activ și energic.
Din punct de vedere somatic B.A. este dezvoltat normal. Din punct de vedere psihic
dezvoltarea sa este normală, inteligența de limită. Prezintă o accentuată instabilitate
psihomotorie, având o atenţie labilă, cu o slabă putere de concentrare, irascibilitate. De la
vârsta de patru ani, acesta a fost dat la grădinița cu program normal. în prezent frecventează
cursurile Școlii Gimnaziale „Vlaicu-Vodă” Brăila. Înțelegerea este bine conservată. Se
observă faptul că acest copil conștientizează defectul ce îi îngreunează comunicarea cu cei din
jur și este frustrat de acest fapt, colegii amuzându-se pe seama vorbirii sale.
Istoria problemei
Din cauza faptului că are tulburări de limbaj, a dezvoltat și tulburări de comportament.
Este agresiv cu colegii. Refuză să execute sarcinile date de cadrele didactice de la clasă.
Atunci când nu reușește să îndeplinească sarcinile de lucru aruncă fișele, creioanele. Distrage
atenția colegilor în timpul orelor de curs și este deseori certat de învățătoare.
Învățătoarea nu este implicată în nici un fel în ameliorarea tulburărilor de
comportament sau a celor de învățare.
Din cauza faptului că are tulburări de vorbire, copilul nu se descurcă la matematică :
- Are dificultăți în a denumi cantităţile matematice, numerele, termenii, simbolurile
şi relaţiile matematice;
- Are dificultăţi în a enumera, compara, manipula cantităţile matematice simbolice;
- Are dificultăţi în citirea semnelor şi simbolurilor matematice ;
a slăbiciunilor
- Face corespondența între cantitate și număr;
- Numără din 2 în 2;
- Nu face operații de adunare și scădere în concentrul 0 – 10;
- Nu recunoaște poziția spațială a obiectelor;
- Are probleme de comportament;




Numele şi prenumele elevului: B.A
Clasa: aIIa
Tipul de deficienţă/handicap – gradul/nivelul de deficienţă: Intelect de limită
- Profesor învăţământ primar: V.D.
Observatii:
- numără crescător și descrescător până la 10;
- numără din 2 în 2, din 5 în 5, din 10 în 10;
- nu face operații de adunare și scădere;
- nu scrie în spațiul corespunzător cifrele;
- nu reconoaște figuri geometrice;

Data realizării PIP: 12 februarie 2018
Data revizuirii PIP: 15 iunie 2018

mijloace de apreciere a instrumente
Obiective realizare progreselor de evaluare
- să indice - conversaţia - reprezintă numerele observarea
numerele - explicaţia punând în evidenţă sistematică
utilizând sistemul - exerciţiul sistemul poziţional de aprecierea
poziţional de - exerciţii şi scriere a cifrelor cu ajutor; fişe de lucru
formare a jocuri didactice - participă la jocuri de evaluare
numerelor - lucrul numărare cu obiecte în orală
naturale; individual şi în care grupurile de câte 10 evaluare
echipă se înlocuiesc cu un alt scrisă
-fişe de lucru obiect evaluare
-caietul elevului - ordonează numerele formativă
utilizând modele evaluare
semnificative (axa sumativă
numerelor); portofoliu
- să scrie, să - face corespondența între
citească, să număr și cantitate;
compare, să - numără cu start şi pași
estimeze şi să daţi, crescător şi
ordoneze numere descrescător, cu şi fără
naturale; sprijin în obiecte sau
desene;
- reprezintă prin desene
adecvate după model,
numerele studiate;
- să efectueze -- rezolvă exerciţii de

operaţii de adunare şi de scădere cu
adunare şi de numere naturale în
scădere în concentrul 0 -10;
concentrul 0 - 10; - participă la jocuri de
adunare şi scădere.
- să recunoască - decupează figuri
desenate;
şi să descrie
- identifică formele plane
forme plane şi şi formele spaţiale pe
modele fizice şi în mediul
spaţiale, să
înconjurător; desenează
clasifice obiecte forme plane cu şablon;
- descrie figuri plane şi
şi desene după
corpuri cu observarea
criterii variate vârfurilor, laturilor,
feţelor;
- sortează obiectele după
forma lor;
- identifica interiorul şi
exteriorul unei figuri;

CONCLUZII:
 elevul rezolvă operații de adunare și scădere în concentrul 0- 10;
 elevul recunoaște figurile geometrice plane, fără a putea să le indice pe cele în spațiu.
Pot spune că mi-am atins parțial obiectivele din programul de intervenție personalizat.
În anul școlar viitor voi continua să lucrez cu elevul. Voi relua obiectivele pe care nu le-am
atins și îmi voi propune altele noi.
STUDIU DE CAZ VI

A.B. este în clasa a IV-a, înscris la o Școala Gimnazială „Vlaicu – Vodă” Brăila.
Ridică probleme părinţilor acasă şi profesorilor la şcoală.
Copilul locuieşte împreună cu mama şi bunicii din partea mamei şi este crescut de
aceştia de la cinci luni când a fost adus de mama lui din Italia. Tatăl nu lucrează şi îi place să
bea, din cauza aceasta sunt permanent certuri în familie.
Mama are la dispoziție foarte puţin timp pentru fiul ei. E plecată acum la muncă în
Italia fiindcă nu se descurcă cu banii. Aşa că bunicii sunt cei care îl îngrijesc şi se preocupă de
educația copilului în cea mai mare parte a timpului. Bunicul e cel care îi ia apărarea mereu,
nu-i refuză nimic niciodată copilului însă şi acesta a plecat la muncă în străinătate pentru
câteva luni .
La şcoală, băiatul are probleme cu învăţătura şi disciplina.
Nu respectă regulile clasei, vorbeşte urât cu colegii si profesorii, ba chiar s-a apucat și
de furat de la colegi . Intră în conflicte cu colegii, e agresiv cu cei din jur. Are prieteni cu mult
mai mari cu care se ocupa de furturi. Cu colegii din clasă nu se prea înţelege.
Elevul înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele
minimale de performanţă; riscă să rămână repetent.
Tata îl depreciază, îl critică, îl minimalizează constant pe copil şi refuză să îi ofere
ajutor la lecţii atunci când acesta are probleme respingând frecvent copilul.
Istoria problemei
Subiectul prezintă tulburări de comportament, perturbă permanent activităţile, încalcă
frecvent regulile clasei, are dificultăţi în menţinerea şi stabilirea relaţiilor interpersonale.
Lovește colegii, aduce injurii, ameninţări, refuză să realizeze o sarcină şi chiar să
vorbească. Se integrează greu în grup. Nu lucrează în echipă şi nu e acceptat de grup.
Nu se implică în activităţile şcolare,prezintă diminuarea activităţii intelectuale ca
urmare a unui consum nervos rapid.
Frecvenţa şcolară, de cele mai multe ori slabă, generează acumularea unor lacune în
învăţare. Sarcinile şcolare le consideră ca pe o pedeapsă, cadru didactic fiind pentru el un
adversar
Factorii psihosociali care au cauzat comportamentul deviant al copilului
- Lipsa de timp şi afecţiune a părinţilor
- Agresivitatea verbală a cuplului în prezenţa băiatului
- Agresivitatea verbală şi fizică a tatălui asupra fiului
- Anturajul băiatului cu modele negative de conduită
În anul școlar 2017- 2018, când era deja clasa a IV a, bunica a cerut ajutorul
profesorului de sprijin. Am început să lucrez cu elevul în semestrul al II lea al anului școlar.
Din discuțiile cu învățătoarea am aflat că A.B. nu citește corect, coerent un text de
mică întindere. Nu reușește să scrie corect după dictare. Nu efectuează operații de adunare și
scădere cu trecere peste ordin în concentrul 0 – 100. Nu rezolvă probleme. Nu recunoaște
corpuri geometrice.
slăbiciunilor
- Nu efectuează operații de adunare și scădere cu trecere peste ordin în concentrul 0 –
100.
- Nu efectuează înmulțiri de numere naturale în concentrul 0 -100;

şcolară.


Numele şi prenumele elevului: A.B.
Clasa: a IV a
Tipul de deficienţă/handicap – gradul/nivelul de deficienţă: dificultăți de învățare
- învățător: P.G.
Observatii:
- Recunoaște numerele naturale din concentrul 0-100;
- Compară numerele naturale în concentrul 0 –100;
- Ordonează numerele naturale în concentrul 0 –100;
- Precizarea succesorului și/sau a predecesorului unui număr natural-ordonarea
crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale mai mici sau egal cu 10;
- Efectuează adunări și scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 100;
- Nu efectuează înmulțiri de numere naturale în concentrul 0 -100;
SEMESTRUL al II lea / AN ȘCOLAR 2017- 2018

Să efectueze Efectuează adunări și observarea
adunări şi scăderi , mental şi în scris, sistematică
- conversaţia
scăderi, mental şi în concentrul 0-100, aprecierea
în scris, în - explicaţia recurgând frecvent la : fişe de lucru
concentrul 0-100, - numărare cu pas dat ( ex. evaluare
- exerciţiul
recurgând din 2 în 2, din 10 în 10), orală
frecvent la - exerciţii şi folosind ca suport intuitiv evaluare
numărare obiecte sau desene; scrisă
jocuri didactice
- compunerea şi evaluare
- lucrul descompunerea numerelor formativă
în concentrul 0 – 100, evaluare
individual şi în
folosind obiecte, desene şi sumativă
echipă numere; portofoliu
- adăugarea/extragerea de
-fişe de lucru
elemente dintr-o mulţime
de obiecte, fiecare operaţie
fiind însoţită de numărarea
obiectelor;
dată, pentru a obţine
mulţimi „cu tot atâtea
elemente”;
- efectuarea de adunări şi
scăderi şi verificarea cu
obiecte sau prin operaţia
inversă;
Să utilizeze Folosește denumiri și
denumiri și simboluri matematice:
simboluri termen, sumă, total, diferență
matematice: ( +,-, =) în rezolvarea de
termen, sumă, exerciții și probleme prin:
total, diferență ( - aflarea sumei/diferenţei a
+,-, =) în două numere mai mici observarea
rezolvarea de decât 100; sistematică
-conversaţia - aflarea unui termen
exerciții și aprecierea
probleme - explicaţia necunoscut; fişe de lucru
- identificarea numărului evaluare
- exerciţiul mai mic/mai mare pe baza orală
- exerciţii şi comparării a două numere evaluare
mai mici decât 100 şi scrisă
jocuri didactice scrierea relaţiei; evaluare
- lucrul - compararea a două sume, formativă
două diferenţe sau a unei evaluare
individual şi în sume cu o diferenţă sau cu sumativă
echipă un număr (de exemplu, portofoliu
„24 + 13 ꞊ 45 – 40 sau 99 ꞊
-fişe de lucru 34 - 30” etc.)
- transformarea unei
probleme rezolvate prin
schimbarea numerelor/
întrebării, prin înlocuirea
cuvintelor care sugerează
operaţia;
Să recunoască și Recunoaște și denumește
unele figuri și corpuri
să denumească
geometrice astfel:
unele figuri și - conturează pe foaie
velină forme geometrice
corpuri
plane (pătrat, triunghi,
geometrice dreptunghi, cerc), cu
ajutorul unor şabloanelor;
- desenează forme
geometrice (pătrat,
pe reţeaua de pătrate din
caietul de matematică;
- decorează obiecte cu
motive geometrice prin
desen sau colaj
- realizează colaje cu
ajutorul formelor
geometrice învățate.

CONCLUZII:
 elevul efectuează adunări și scăderi cu și fără trecere peste ordin în concentrul 0 – 100 cu
materiale intuitiv;
Consider că mi-am atins obiectivele din programul de intervenție personalizat,
împreună cu părinții, învățătoareala. În anul școlar viitor voi continua să lucrez cu elevul.
Studiu de caz VII
M.A. este un băiat de 8 ani. S-a născut la 10.12. 2009 în Valea Cânepii, într-o
familie compusă din 5 membri, el fiind al treilea copil al familiei. Odată cu plecarea
părinților în Spania copiii au rămas în grija bunicii ( in urma cu aproximativ doi ani).Aceasta
fiind o femeie în vârstă, de la țară, nu-l mai poate controla nici pe e,l nici pe ceilalți frați ai
lui, nu-i mai poate ajuta la lecții și comportamentul lui s-a schimbat total. Au o stare
materială normala, nu prea duc lipsă de cele necesare doar de afecțiune părintească, deși
bunica îi iubește și îi răsfață mereu. Părinții le trimit mereu bani și obiecte de îmbrăcăminte
iar bunica le pune la dispoziție poate prea mulți bani și foarte multă libertate. Legătura cu
părinții fiind doar prin telefon.
Istoria problemei
Copilul A. a fost adus la programul de sprijin psihopedagogic din cadrul Școlii
Gimnaziale Valea Cânepii la sfârșitul semestrului II al anului trecut școlar, pentru că
rămăsese repetent.
Din convorbirile cu învățătoarea am desprins câteva caracteristici ale acestui copil
care-l diferențiau de ceilalți din clasă, de aceeași vârstă cu el. Astfel, el era foarte impulsiv, cu
tulburări de atenție si cu deprinderi motorii mai puțin formate decât ceilalți copii. Se
manifestă ca fiind foarte nerăbdător, întâmpină dificultăți în a aștepta sau a-și amâna nevoile,
iar uneori avea acțiuni bruște și fără premeditare.
De cele mai multe ori răspunde înainte ca întrebarea să-i fie adresată, întrerupe și îi
deranjează pe alții provocând probleme în timpul activităților desfășurate. Din cauza
impulsivității produce mereu accidente de tipul: răstoarnă lucrurile celorlalți, se ciocnește cu
alții, etc.
În sala de clasă îi este dificil să stea liniștit. El alunecă de pe scaun, se joacă cu alte
obiecte, își mișcă picioarele aproape tot timpul cât stă pe scaun, se ridică deseori în timpul
activităților.
În ceea ce privește sarcinile de la activitățile desfășurate, acest copil nu reușește
niciodată să le ducă la bun sfârșit. Acest lucru se poate observa mai ales în activitățile care cer
un efort intelectual. Problemele apar în general în activitățile impuse de alții, comparativ cu
cele pe care le alege singur. El oscilează frecvent între activități, pierzându-și repede interesul
față de activitatea în desfășurare si dedicându-se alteia. Face deseori greșeli de neatenție chiar
și în realizarea celor mai ușoare teme de lucru. Munca lui este dezordonată și superficială. Din
punct de vedere al motricității putem spune ca este slab dezvoltată în raportat cu ceilalți copii
din grupa. Nu are formate deprinderile motorii (de exemplu: îmbrăcarea hainei, închiderea
fermoarului, ridicarea pantalonilor, așezarea ghiozdanului în spate, etc.).
Limbajul este mai sărac, se exprimă uneori greoi, nu are întotdeauna o coerență
verbală. Comunică destul de greu cu ceilalți copii, de multe ori ceilalți copii evitându-l.
Prezintă o ușoară întârziere în dezvoltarea limbajului.
slăbiciunilor
- Se angajează în îndeplinirea sarcinilor primate, dacă este bine motivat, şi este receptiv
şi cooperant.
- Nu recunoaște lateralitatea;
- Prezintă tulburări de psihomotricitate;



Numele şi prenumele elevului: M.A.
Clasa: a II a
Tipul de deficienţă/handicap – gradul/nivelul de deficienţă: deficiență mintală ușoară/
tulburări de comportament
- consilier școlar: M.V.
Observatii:
-nu are noțiuni spațiale și temporale;

Să recunoască și Recunoaște și numește observarea
să numească poziția a diferite obiecte în sistematică
- conversaţia
relațiile spațiale raport unele de altele sau aprecierea
- explicaţia
Să plaseze în raport cu el( aproape, fişe de lucru
- exerciţiul
obiecte într-un departe); evaluare
- exerciţii şi
spațiu dat sau să Recunoaște și numește orală
jocuri didactice
se plaseze el în unde se află el în raport cu evaluare
- lucrul
raport cu un anumite obiecte( în scrisă
individual şi în
spațiu dat cameră, afară, pe scaun, evaluare
echipă
sub masă, lângă); formativă
-fişe de lucru
Plasează obiecte pe, peste, evaluare
deasupra, dedesubt; sumativă
portofoliu
Să recunoască şi Recunoaște și scrie

să scrie numerele numerele în concentrul 0 -
în concentrul 0- 20 prin:
20 - numărarea elementelor
unei mulţimi,
- recunoaşterea cifrelor de
-conversaţia la 0 la 9, ca simboluri observarea
- explicaţia convenţionale ale sistematică
- exerciţiul numerelor mai mici decât aprecierea
- exerciţii şi 10; fişe de lucru
jocuri didactice - reprezentarea numerelor evaluare
- lucrul de la 1 la 20 cu ajutorul orală
individual şi în unor obiecte (jetoane, evaluare
echipă creioane, mărgele etc.) sau scrisă
-fişe de lucru semne (cerculeţe, linii evaluare
etc.); formativă
- citirea numerelor de la 0 evaluare
la 20; sumativă
- scrierea numerelor de la portofoliu
0 la 20;
- numărarea înainte şi
înapoi, în variante
complete sau de la un
punct al seriei, din 1 în 1,
din 2 în 2 cu/fără
manipularea obiectelor;
- să efectueze - rezolvă exerciţii de adunare
şi de scădere cu numere
operaţii de adunare naturale de la 0 la 10
şi de scădere cu - participă la jocuri de
numere naturale de adunare şi scădere.
la 0 la
10
CONCLUZII:
 elevul recunoaște anumite poziții spațiale;
 elevul face corespondența între cantitate și număr;
STUDIU DE CAZ VIII
Prezentarea cazului şi a problemei
D.E. este un băiețel înscris în clasa a II-a la o școală din Brăila. Face parte dintr-o
familie armonioasă și este singurul copil al familiei. Ambii părinți lucrează și se înțeleg foarte
bine; nu sunt probleme economice. Familia locuiește singură, fără părinți/socri/bunici.
Părinții au bănuit de la vârsta de 4-5 ani că băiatul are o problemă, fără să știe exact ce.
Părea diferit de copiii din jur, apropiați de vârsta fiului lor; au mers la medic și băiatul a primit
la acel moment diagnosticul de ADHD, tulburare hiperkinetică și deficit de atenție.
Principala problemă pe care au acuzat-o părinții a fost legată de dezvoltarea limbajului
și a limbajului coerent. O lungă perioadă de timp copilul a avut ecolalie (răspundea cu aceeași
întrebare care îi era adresată).
Părinții s-au informat foarte mult privind diagnosticul copilului și au realizat nevoia de
intervenție pentru recuperarea fiului lor. În viața socială și în familie nu au apărut modificări
majore ca urmare a existenței unei susțineri reciproce a membrilor familiei și a celor din jur.
Părinții povestesc că D.E. a beneficiat de la vârstă mică de terapie comportamentală,
meloterapie, hipoterapie și mai târziu de logopedie.
Istoria problemei
Băiatul a fost înscris la o grădiniță normală, de stat, cu program zilnic de 4 ore, în jurul
vârstei de 3 ani jumătate. Băiatul nu s-a acomodat la acea vârstă în colectivitate, plângea
foarte mult și familia a hotărât să-l retragă. Între 4 și 6 ani copilul a stat acasă, fiind
supravegheat de familie și de bone. De la vârsta de 6 ani copilul a frecventat , grădinița de
stat, iar la 8 ani a fost înscris la școală, în clasa pregătitoare.
Din declarațiile mamei, băiatul este bine integrat în colectivul de elevi, în sensul că
participă la toate orele de curs și la activitățile extrașcolare. Totuși, interacțiunea dintre băiat
și ceilalți copii, și aceștia cu probleme, este mai deficitară. Partea bună, integratoare, pe care
mama băiatului o precizează ține de plăcerea cu care băiatul vrea să meargă la școală și de
rezultatele satisfăcătoare la învățătură.
În clasa I părinții au cerut, la sugestia învățătoarei , ca elevul să fie spijinit în anumite
activități de către un specialist. Astfel, au obținut certificat de orientare școlară și
profesională. Lucrez cu elevul de 2 ori pe săptămână, uneori singuri, în cabinetul metodic,
uneori rămânem în clasă și lucrăm împreună cu colegii.
D.E. este foarte retras, evită contactul vizual, nu cunoștea literele, nu recunoștea
cifrele, nu cunoștea culorile, nu cunoaște formele geometrice, nu folosea propoziții simple
pentru a descrie acțiuni, imagini, nu făcea asocieri.

a slăbiciunilor
- Face corespondența între cantitate și număr;
- Numără din 2 în 2;
- Nu face operații de adunare și scădere în concentrul 0 – 10;
- Nu cunoaște formele geometrice;



muncă corect al elevului. În acest sens formarea şi dezvoltarea motivaţiei pentru învăţătura va
viza protejarea şi dezvoltarea imaginii de sine prin următoarele strategii:
Familia va continua să-l susțină pe D.E. în activitățile pe care le are la școală,
la cabinetul de sprijin psihopedagogic, la cabinetul terapeutic.
Numele şi prenumele elevului: M.A.
Clasa: aIIa
Tipul de deficienţă/handicap – gradul/nivelul de deficienţă: deficiență mintală ușoară/
tulburări de comportament
Observatii:
- nu are noțiuni spațiale și temporale;
- numără crescător / descrescător până la 10;
- nu are limbaj matematic;


Să efectueze Efectuează adunări și observarea
adunări şi scăderi , mental şi în scris, sistematică
- conversaţia
scăderi, mental şi în concentrul 0-100, aprecierea
în scris, în - explicaţia recurgând frecvent la : fişe de lucru
concentrul 0-100, - numărare cu pas dat ( ex. evaluare
- exerciţiul
recurgând din 2 în 2, din 10 în 10), orală
frecvent la - exerciţii şi folosind ca suport intuitiv evaluare
numărare obiecte sau desene; scrisă
jocuri didactice
- compunerea şi evaluare
- lucrul descompunerea numerelor formativă
individual şi în
folosind obiecte, desene şi sumativă
echipă numere; portofoliu
-fişe de lucru
de obiecte, fiecare operaţie
fiind însoţită de numărarea
obiectelor;
elemente”;
inversă;
simboluri termen, sumă, total, diferență
matematice: ( +,-, =) în rezolvarea de
termen, sumă, exerciții și probleme prin:
total, diferență ( - aflarea sumei/diferenţei a
+,-, =) în două numere mai mici observarea
rezolvarea de decât 100; sistematică
-conversaţia - aflarea unui termen
exerciții și aprecierea
probleme - explicaţia necunoscut; fişe de lucru
- identificarea numărului evaluare
- exerciţiul mai mic/mai mare pe baza orală
- exerciţii şi comparării a două numere evaluare
mai mici decât 100 şi scrisă
jocuri didactice scrierea relaţiei; evaluare
- lucrul - compararea a două sume, formativă
două diferenţe sau a unei evaluare
individual şi în sume cu o diferenţă sau cu sumativă
echipă un număr (de exemplu, portofoliu
„24 + 13 ꞊ 45 – 40 sau 99 ꞊
-fişe de lucru 34 - 30” etc.)
- transformarea unei
probleme rezolvate prin
schimbarea numerelor/
întrebării, prin înlocuirea
cuvintelor care sugerează
operaţia;
Să recunoască și Recunoaște și denumește
să denumească
geometrice astfel:
unele figuri și - conturează pe foaie
corpuri
geometrice dreptunghi, cerc), cu
- desenează forme
geometrice (pătrat,
caietul de matematică;
desen sau colaj
ajutorul formelor

CONCLUZII:
 elevul efectuează adunări și scăderi fără trecere peste ordin în concentrul 0 – 100 cu
materiale intuitiv;
Consider că mi-am atins obiectivele din programul de intervenție personalizat, împreună cu
părinții, învățătoarea, psihoterapeutul la care merge elevul. În anul școlar viitor voi continua
să lucrez cu elevul.
STUDIU DE CAZ IX

D.T. este băiat, născut în Brăila, în 2006. D.T. este primul copil al familiei. La naştere
sa mama avea 23 ani şi tatăl 28. S-a născut la termen, prin cezariană, cântărind 2,6 kg. Pe
parcursul primul an de viață a avut o dezvoltare în grafic.
Dezvoltarea somatică, erau în limitele normalului: corp proporţionat, bine dezvoltat,
expresie inteligentă. A existat însă o întârziere semnificativă în dezvoltarea limbajului și
primele cuvinte a început să le rostească abia la vârsta de 4 ani.
D.T. a fost diagnosticat cu sindrom autist prin discontact, agresivitate psihică asupra
propriei persoane, manifestări hiperkinetice și întârziere în dezvoltarea psihică şi de limbaj la
vârsta de 5 ani. Copilul primește tratament medicamentos ale căror efecte s-au făcut simţite
destul de repede: a dispărut instabilitatea psihomotorie și a crescut gradul de concentrare a
atenţiei în timpul activităţilor.
Mama și tatăl copilului sunt plecați în străinătate la lucru, copilul aflându-se în grija
bunicii de la vârsta de 6 ani. Regimul de viaţă este unul ordonat, echilibrat, bunica este
devotată, interesată de reuşita copilului. In relaţia cu ceilalţi membri ai familiei evoluţia este
bună. Această evoluție se evidențiază pornind de la tabloul inițial care consta într-o slabă
cooperare şi izolare într-o lume a lui cu dese crize, la tabloul actual cuprinzând relaţii bune cu
bunica şi dispus să coopereze cu toată lumea, cu unele episoade scurte de refuz și izolare.
Copilul a început terapia la vârsta de 5 ani, după ce familia l-a dus pe copil la un
control psihologic.
Din convorbirile cu bunica am aflat că la începutul programului de terapie, înainte de
acceptarea în unitatea de învățământ, prezenta puternice tulburări ale afectivităţii: nu era
ataşat de membrii familiei (făcea confuzii între mamă şi bunică); nu reacţiona când mama se
îndepărta, râsul, plânsul, zâmbetul erau neadecvate situaţiei în care era pus copilul; atenţie
labilă, slabă putere de concentrare. Se constata o mare dexteritate în mişcări, stereotipii (se
putea juca la infinit cu acelaşi tip de joc).
Vorbirea era aproape inexistentă, fără participarea emoţională. Nu era atent la ce i se
spunea; lăsa impresia că nu aude, nu-şi fixa privirea asupra persoanelor din jur, nu căuta
contactul vizual cu acestea. Evita contactul cu ceilalţi copii.
Istoria problemei
Pe parcursul clasei I părinții copiilor tipici au manifestat scepticism în ceea ce privește
prezența lui D.T la clasă, dar în decursul timpului au devenit mai toleranți. Treptat, evoluția
favorabilă în ceea ce privește comunicarea cu ceilalți colegi a atras după sine și acceptarea din
partea colegilor ca fiind din clasa lor, mai mult, au început să-i intereseze cum își pot ajuta
colegul și astfel a dispărut și opoziția părinților celorlalți copii. Astfel, copilul promovează
clasa I cu rezultate bune.
Similar clasei I a decurs si clasa a II a, urmând ca în clasa a III a, datorită evoluției
favorabile în ceea cel privește pe copil, s-a redus frecvența ședințelor de terapie și treptat
bunica nu a mai rămas ca însoțitor permanent în școală.
A continuat să frecventeze Cabinetul Psihologic unde a continuat terapia pentru
probleme de vocabular, expresivitatea citirii şi povestirii cât şi pentru dizortografie
manifestată în redarea formei grafice a literelor, greşeli în scrierea după dictare, aşezare în
pagină, etc. fiind supus unui program de terapie specifică continuat la şcoală de învăţătoare,
profesor de sprijin, logoped, mai puțin acasă de bunica.
În anul școlar 2017 – 2018 copilul a intrat în clasa a Va. Schimbările majore survenite
în viața copilului prin înlocuirea învățătoarei cu profesori la fiecare disciplină, fiecare cu
metodele lui și cu pretențiile lui, schimbarea cadrului didactic de sprijin, au dus la stagnarea și
regresul copilului. Refuza să intre în clasă, refuza orice activitate școlară. În cabinetul de
sprijin psihopedagogic singura activitate acceptată era copierea după suport scris.
În ceea ce privește activitățile matematice, elevul are cunoștințele minime
corespunzătoare unui elev de clasa a III a.
slăbiciunilor

şcolară.


Numele şi prenumele elevului: D.T.
Clasa: aVa
Tipul de deficienţă/handicap – gradul/nivelul de deficienţă: sindrom autist/ deficiență
mintală ușoară
- Profesor matematica: V.S.
Observatii:
- Recunoaște numerele naturale din concentrul 0-10 000 și a fracțiilor subunitare sau
echiunitare, cu numitori mai mici sau egali cu 10;
- Compară numerele naturale în concentrul 0 –10 000,respectiv a fracțiilor subunitare
sau echiunitare care au același numitor, mai mic sau egal cu 10;
- Ordonează numerele naturale în concentrul 0 –10 000 și respectiv a fracțiilor
subunitare sau echiunitare care au același numitor, mai mic sau egal cu 10-precizarea
succesorului și/sau a predecesorului unui număr natural-ordonarea crescătoare/descrescătoare
a unor numere naturale mai mici sau egal cu 10;
- Efectuează adunări și scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 10 000 sau cu
fracții cu același numitor;

Să efectueze Efectuează înmulțiri de observarea
înmulțiri de numere naturale în sistematică
- conversaţia
numere naturale concentrul 0 - aprecierea
în concentrul 0 - explicaţia 10 000 fişe de lucru
-10 000 și împărțiri la numere de o evaluare
- exerciţiul
și împărțiri la cifră sau două cifre: orală
numere de o cifră - exerciţii şi - efectuează înmulțiri evaluare
sau două cifre și împărțiri cu 10, 100, 1 scrisă
jocuri didactice
000 evaluare
- lucrul - efectuează înmulțiri a formativă
unui număr mai mic decât evaluare
individual şi în
10 000 cu un număr sumativă
echipă format cu o cifră; portofoliu
- utilizează în calcul
-fişe de lucru
proprietăți ale înmulțirii,
efectuează înmulțiri de
numere în concentrul
0 - 10 000, în scris;
- scrie un număr ca produs
de doi sau mai mulți
factori;
- efectuează împărțiri în
concentrul 0 -10 000 ;
Să rezolve Rezolvă probleme cu

probleme cu operațiile aritmetice
operațiile studiate, în concentrul
aritmetice 0-10 000 prin:
studiate, în -identificarea și analiza
concentrul datelor din ipoteza unei
0-10 000 probleme observarea
-identificarea sistematică
-conversaţia
cuvintelor/sintagmelor în aprecierea
- explicaţia enunțurile problemelor fişe de lucru
care sugerează opera evaluare
- exerciţiul
țiile aritmetice studiate (a orală
- exerciţii şi dat, a primit, a distribuit în evaluare
mod egal, de două ori scrisă
jocuri didactice
mai mult etc.) evaluare
- lucrul -rezolvarea și compunerea formativă
de probleme folosind evaluare
individual şi în
obiecte, simboluri, numere sumativă
echipă sau reprezentări grafice portofoliu
-asocierea rezolvării unei
-fişe de lucru
probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o
expresie numerică dată
-organizarea datelor unei
investigații în tabel sau
într-o reprezentare grafică
in scopul compunerii sau
rezolvării de probleme
-rezolvarea de probleme
prin mai multe metode
-identificarea unor situații
concrete care se pot
transpune în limbaj
matematic
Să utilizeze Utilizează operatori
operatori logici logici „și”, „sau”, „nu”
„și”, „sau”, „nu” și a implicației
și a implicației în diverse raționamente :
în diverse
raționamente -folosește implicația
„dacă...,atunci...” în
formulare de probleme, în
argumentări, în întrebări;
-identifică și analizează
informațiile din enunțul
unei probleme;
-formulează consecințe
posibile/previzibile ce
decurg dintr-un set de
ipoteze;
Să exploreze Explorează
caracteristicile, caracteristicile, relațiile și
relațiile și proprietățile figurilor și
proprietățile corpurilor geometrice
figurilor și identificate în diferite
corpurilor contexte :
geometrice
identificate în - identifică și denumește
diferite contexte formele plane;
- recunoaște în mediul
apropiat/în reprezentări
obiecte cu formă
geometrică (piramidă);
- identifică elemente
componente ale unei figuri
plane: unghi, latură, vârf;
dintr-un desen dat/ dintr-o
figură geometrică
„fragmentată”;
-identifică unor segmente
de dreaptă perpendiculare,
paralele ;
-stabilește axe de simetrie
ale unor figuri geometrice
prin diferite modalități
(pliere, desen);
-completează desenul unei
figuri geometrice după o
axă de simetrie;
sumativă evaluare
minime din P.I.P.
-
elevul.

Să efectueze Efectuează înmulțiri de observarea
înmulțiri de numere naturale în
- conversaţia sistematică
numere naturale concentrul 0 -
în concentrul 0 - explicaţia 10 000 aprecierea
-10 000 și împărțiri la numere de o
- exerciţiul fişe de lucru
și împărțiri la cifră sau două cifre:
numere de o cifră - exerciţii şi - efectuează înmulțiri evaluare
sau două cifre și împărțiri cu 10, 100, 1
000
- lucrul - efectuează înmulțiri a evaluare
unui număr mai mic decât
10 000 cu un număr
echipă format cu o cifră; evaluare
- utilizează în calcul
-fişe de lucru formativă
proprietăți ale înmulțirii,
efectuează înmulțiri de evaluare
numere în concentrul
sumativă
0 - 10 000, în scris;
- scrie un număr ca produs portofoliu
de doi sau mai mulți
factori;
- efectuează împărțiri în
concentrul 0 -10 000 ;
Să rezolve Rezolvă probleme cu observarea
probleme cu operațiile aritmetice
sistematică
operațiile studiate, în concentrul
aritmetice -conversaţia 0-1 000 prin: aprecierea
studiate, în -identificarea și analiza
- explicaţia fişe de lucru
concentrul datelor din ipoteza unei
0-1 000. - exerciţiul probleme evaluare
-identificarea
- exerciţii şi orală
cuvintelor/sintagmelor în
jocuri didactice enunțurile problemelor evaluare
care sugerează opera
- lucrul scrisă
țiile aritmetice studiate (a
individual şi în dat, a primit, a distribuit în evaluare
mod egal, de două ori
echipă formativă
mai mult etc.)
-fişe de lucru -rezolvarea și compunerea evaluare
de probleme folosind
sumativă
obiecte, simboluri, numere
sau reprezentări grafice portofoliu
Să exploreze Explorează caracteristicile,
caracteristicile, relațiile și proprietățile
relațiile și figurilor și
proprietățile corpurilor geometrice
figurilor și identificate în diferite
corpurilor contexte :
geometrice
identificate în - identifică și denumește
diferite contexte formele plane;
- recunoaște în mediul
apropiat/în reprezentări
obiecte cu formă
geometrică (piramidă);
dintr-un desen dat/ dintr-o
figură geometrică
„fragmentată”;
-stabilește axe de simetrie
ale unor figuri geometrice
prin diferite modalități
(pliere, desen);
-completează desenul unei
figuri geometrice după o
axă de simetrie;
Evaluare Îndeplineşte cerinţele fişe de
În urma evaluării sumative am constatat următoarele:

- Nu rezolvă probleme cu operațiile aritmetice studiate, în concentrul 0 -10000
În anul școlar 2018/ 2019 voi continua să lucrez cu elevul în cadrul programului de
sprijin psihopedagogic.
STUDIU DE CAZ X

Subiectul P.I. este născut la data de 23.07.2006 în localitatea Brăila. Este elev în
clasa a IV a la Școala Gimnazială „Vlaicu – Vodă” Brăila. Elevul provine dintr-o familie
organizată, de condiție socioprofesională medie. Familia deține condiții materiale medii, dar
satisfăcătoare creșterii și educării celor trei copii minori: P.M., P.C. și subiectul P.I. care este
cel mai mare dintre frați. atmosfera și climatul educativ in cadrul familiei este unul general
pozitiv. Totuși, datorită programului și condițiilor de lucru ale părințiilor, cât și propriei
pregătiri modeste, aceștia nu se implică activ în demersul educativ al copiilor, plasând școlii
această responsabilitate. Uneori, mama îi face temele, fiind surprinsă deseori de învățătoare
în acest sens.
Istoria problemei
Copilul a fost adus la programul de sprijin psihopedagogic din cadrul Școlii
Gimnaziale „Vlaicu - Vodă” la sfârșitul semestrului II al anului trecut școlar, pentru că
rămăsese repetent. Până în acel moment, părinții refuzau să meargă cu copilul la o evaluare
psihologică, în ciuda insistențele cadrelor didactice care lucrează cu copilul.
I. are o evoluție psihologică negativă, deși este încântat și participă cu plăcere la
activități, nu reușește să-și însușească toate cunoștințele necesare. Rămânerea în urmă în
însușirea cunoștințelor face ca, acesta, să aibă un scris neîngrijit, face dese greșeli de
ortografie, atât în dictare, cât și la copiere. Omite litere, grafica litrelor este incompletă,iar
legarea literelor este defectuoasă. Citește greu,nu înțelege cele citite, nu reușește să copieze de
pe tablă.
Fiind foarte lent la scris îl face să ignore ceea ce se întâmplă în clasă, în timpul
activităților didactice, oricât de interesante ar fi ele.
Din cauza faptului că elevul prezintă disgrafie, are și perturbări are procesului psihic
de achiziție a abilităților matematice. Elevul nu poate efectua adunări, scăderi, înmulțiri,
împărțiri. Nu numără corect, minim până la 20. Schimbă locul cifrelor în număr. Nu scrie
corect anumite cifre. Prezintă tulburări de schemă corporală și de lateralitate
Elevul este un băiat liniștit, nu creează probleme deosebite învățătorului sau celorlalte
cadre didactice cu care intră în contact. Totuși, nu dezvoltă relații de prietenie cu colegii de
clasă, se ceartă mereu, îi agresează fără un motiv întemeiat.
Prezintă o ușoară întârziere în dezvoltarea limbajului.
slăbiciunilor
- Prezintă dificultăți în copierea corectă a cifrelor;
- Reține greu expresii , simboluri matematice
acesată clasă şi în mod evident a învăţătoarei sale) şi de preocuparea familiei de a –i asigura
La clasă se impune implicarea activă a copilului în activităţi curriculare şi extracurriculare. În
acest sens trebuie susţinut emoţional pentru realizarea sarcinilor şcolare cu responsabilitate
maximă. Sarcinile vor fi concepute gradual din punct de vedere al dificultăţilor pentru a-i
oferi posibilitatea copilului să-şi demonstreze capacitatea de progres cu fiecare pas rezolvat,
cu scopul de a-l motiva în vederea rezolvării paşilor următori şi de a câştiga mai multă
încredere în sine. Cunoaşterea obiectivelor activităţilor la care participă şi necesitatea
îndeplinirii acestora va duce la trezirea interesului, a curiozităţii şi la mobilizarea voinţei sale.
Repartizarea sarcinilor se va face în mod atractiv, cât mai posibil captivant, dar şi în
concordanţă cu interesele şi aspiraţiile sale.


Numele şi prenumele elevului: P.I.
Clasa: aIIIa
Tipul de deficienţă/handicap – gradul/nivelul de deficienţă: dificultăți de învățare
- Profesor învăţământ primar: Ș.R.
Observatii:
- are noțiuni spațiale și temporale;

Să recunoască şi Recunoaște și scrie observarea
să scrie numerele sistematică
- conversaţia numerele în concentrul 0 -
în concentrul 0- aprecierea
20 - explicaţia 20 prin: fişe de lucru
evaluare
- exerciţiul - numărarea elementelor
orală
unei mulţimi,
- exerciţii şi evaluare
- recunoaşterea cifrelor de
scrisă
jocuri didactice la 0 la 9, ca simboluri
evaluare
convenţionale ale
- lucrul formativă
numerelor mai mici decât
evaluare
individual şi în 10;
sumativă
- reprezentarea numerelor
echipă portofoliu
de la 1 la 20 cu ajutorul
-fişe de lucru unor obiecte (jetoane,
creioane, mărgele etc.) sau
semne (cerculeţe, linii
etc.);
- citirea numerelor de la 0
la 20;
- scrierea numerelor de la
0 la 20;
- numărarea înainte şi înapoi,
în variante complete sau de
la un punct al seriei, din 1 în
1, din 2 în 2 cu/fără
manipularea obiectelor;
Să efectueze Efectuează adunări și
adunări şi scăderi, scăderi , mental şi în scris,
în concentrul 0-100,
mental şi în scris, recurgând frecvent la :
în concentrul 0- - numărare cu pas dat ( ex.
din 2 în 2, din 10 în 10),
100, recurgând
folosind ca suport intuitiv observarea
frecvent la obiecte sau desene; sistematică
-conversaţia
numărare - compunerea şi aprecierea
- explicaţia descompunerea numerelor fişe de lucru
- exerciţiul
folosind obiecte, desene şi orală
- exerciţii şi numere; evaluare
- adăugarea/extragerea de scrisă
jocuri didactice
elemente dintr-o mulţime evaluare
- lucrul de obiecte, fiecare operaţie formativă
fiind însoţită de numărarea evaluare
individual şi în
obiectelor; sumativă
echipă - adăugarea/extragerea de portofoliu
-fişe de lucru
elemente”;
inversă;
termen, sumă, total, diferență
simboluri ( +,-, =) în rezolvarea de
matematice: exerciții și probleme prin:
- aflarea sumei/diferenţeia
termen, sumă, două numere mai mici
total, diferență ( +,- decât 100;
- aflarea unui termen
, =) în rezolvarea
necunoscut;
de exerciții și - identificarea numărului
probleme mai mic/mai mare pe baza
comparării a două numere
mai mici decât 100 şi
scrierea relaţiei;
Recunoaște și denumește
geometrice astfel:
- conturează pe foaie
Să recunoască și dreptunghi, cerc), cu
să denumească
- desenează forme
unele figuri și geometrice (pătrat,
corpuri
geometrice caietul de matematică;
desen sau colaj
ajutorul formelor
CONCLUZII:
- poate număra crescător / descrescător până la 10;
material ajutător;
- nu poate să recunoască simboluri matematice;
- recunoaște următoarele forme geometrice: pătrat, cerc, triunghi, dar nu poate să le
deseneze,decât după șablon.
Din cauza absenteismului, a lipsei de interes a copilului și a familiei nu am reușit să
ating obiectivele propuse în programul de intervenție personalizat. Voi încerca să lucrez cu
elevul și în anul școlar următor. Voi încerca să mobilizez familia în colaborarea cu învățătorul
și cu mine.
5.3. Analiza și interpretarea datelor

Cercetarea efectuată m-a condus la concluzia că pentru a avea mici sau mari progrese
cu elevii cu CES în activitățile de sprijin, obiectivele din planul de intervenție personalizat
trebuie stabilite și formulate clar, cu măsurarea unor comportamente observabile și
măsurabile. În cazul elevilor cărora le-am analizat comportamentul în studiile de caz , am
constatat că aceleași obiective, propuse de mine, cu aceleași criterii minimale de evaluare a
progresului din planul de intervenție personalizat nu am putut atinge decât parțial unele
obiective.
În progresul copiilor cu CES, un factor important îl are deficiența pe care o prezintă
elevul. Un element perturbator ar mai fi și relația familiei cu elevul și cu școală.

Capitolul V

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul V

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL V

Cercetarea pe care am întreprins-o a avut ca temă: „ Metodologia învățării conceptului

Planul de intervenție personalizat este un instrument de lucru, preponderent în

Prezentarea cazului şi a problemei sale

Definirea problemei centrale şi a liniilor generale de lucru

Prezentarea obiectivelor, a planului de intervenţie şi a procesului de

PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

4. DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE

SEMESTRUL I / AN ȘCOLAR 2017- 2018

Criterii minimale de apreciere a

Să recunoască şi să scrie Recunoaște și scrie numerele în concentrul 0 -20 prin:

Să utilizeze denumiri și Folosește denumiri și simboluri matematice: termen, sumă,

Criterii minimale de apreciere a

Să efectueze Efectuează adunări și scăderi , mental şi în scris, în

Recunoaște și denumește unele figuri și corpuri

Evaluare sumativă - Îndeplineşte cerinţele minime din P.I.P.

În urma evalării sumative am constatat următoarele:

- face corespondența între cantitate și număr, cu numere mici;

Evaluarea capacităţilor, a resurselor, a caracteristicilor, a nevoilor şi

Definirea problemei centrale şi a liniilor generale de lucru

Pornind de la premisa că orice activitate de învăţare trebuie să fie plurimotivată,

Prezentarea obiectivelor, a planului de intervenţie şi a procesului de

În încercarea de a soluţiona acestă problemă vom urmări formarea unui stil de

PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

4. DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE

Metode şi Criterii minimale de Metode şi

În urma aplicării programului de intervenție personalizat am constatat următoarele:

STUDIU DE CAZ III

Prezentarea cazului şi a problemei sale

Evaluarea capacităţilor, a resurselor, a caracteristicilor, a nevoilor şi a

Definirea problemei centrale şi a liniilor generale de lucru

Prezentarea obiectivelor, a planului de intervenţie şi a procesului de

În încercarea de a soluţiona acestă problemă vom urmări formarea unui stil de

PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

4. DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE

SEMESTRUL I / AN ȘCOLAR 2017- 2018

Metode şi Criterii minimale de Metode şi

să scrie, să - face corespondența între

În urma aplicării evaluării sumative, la sfârșitul perioadei de aplicare a planului de intervenție

Au fost atinse unele obiective propuse în programul de intervenție personalizat, altele

SEMESTRUL AL II LEA AN ȘCOLAR 2017/2018

Să recunoască - identifică şi denumește

Prezentarea cazului şi a problemei sale

Definirea problemei centrale şi a liniilor generale de lucru

Vom încerca să conştientizăm familia de importanţa pe care trebuie să o acorde

PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

Metode şi Criterii minimale de Metode şi

Prezentarea cazului şi a problemei sale

Pornind de la premisa că orice activitate de învăţare trebuie să fie plurimotivată,

Prezentarea obiectivelor, a planului de intervenţie şi a procesului de

În încercarea de a soluţiona acestă problemă vom urmări formarea unui stil de

Vom încerca să conştientizăm familia de importanţa pe care trebuie să o acorde

4. DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE

Metode şi Criterii minimale de Metode şi

- să efectueze -- rezolvă exerciţii de

Evaluare - Îndeplineşte cerinţele fişe de

Prezentarea cazului şi a problemei sale

Definirea problemei centrale şi a liniilor generale de lucru

Prezentarea obiectivelor, a planului de intervenţie şi a procesului de

În încercarea de a soluţiona acestă problemă vom urmări formarea unui stil de

PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

4. DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE

SEMESTRUL al II lea / AN ȘCOLAR 2017- 2018

Metode şi Criterii minimale de Metode şi