Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
reprezentarea pe care o persoană sau un grup de persoane şi-o formează despre un produs sau
un serviciu, o marcă, o firmă şi chiar o ţară. Prin imagine se înţelege reprezentarea formată ca
o sumă de credinţe, atitudini, opinii, prejudecăţi, experienţe şi aşteptări în cadrul opiniei
publice despre o persoană fizică sau juridică, despre instituţii sau organizaţii, despre
fenomene sau obiecte, inclusiv produse. Apare astfel termenul de imagine de marcă.
Imaginea de marcă a substituit treptat reputaţia unei instituţii, organizaţii, serviciu sau produs,
având un rol esenţial la nivel comercial. Imaginea de marcă permite o creştere a eficienţei
comerciale şi de afaceri, influenţând atât oferta cât şi cererea de bunuri şi servicii.
O imagine se formează progresiv, de-a lungul anilor, prin informaţiile obţinute din
presă, publicitate, comentariile personalului instituţiei, organizaţiei precum şi prin satisfacţia
obţinută în urma utilizării produselor sau serviciilor. Imaginea are practic un caracter
subiectiv şi psihologic. Studiile de piaţă arată că cei ce sunt fideli anumitor produse sau
servicii nu le pot deosebi de alte produse sau servicii similare, fiind de fapt consumatori ai
unei imagini pe care o au despre produsul respectiv. Deci imaginea poate fi esenţială în
determinarea cererii pentru produse/servicii. Acest lucru justifică acţiunile de marketing şi
relaţii publice pentru gestionarea imaginii de marcă a unei firme şi pentru imaginea
produselor şi serviciilor oferite. Lupta pentru imagine este deci la fel de importantă ca şi
calitatea serviciilor şi produselor oferite. Din acest punct de vedere putem vorbi despre
„puterea imaginii de marcă”.
Ţările au început să fie conştiente de puterea imaginii lor şi de nevoia unei gestionări
a acesteia pe termen lung. În aceste condiţii construirea unei bune imagini devine la fel de
importantă pentru o ţară, aşa cum este pentru orice firmă sau instituţie. Cum în prezent
controlul este din ce în ce mai mult în mâinile consumatorilor, prin puterea lor de a alege într-
o epocă informaţională avansată, exportul de bunuri şi servicii, de idei politice şi importul de
investiţii sunt facilitate de rezonanţa emoţională a imaginii ţării în străinătate. Pe piaţa
investiţiilor spre exemplu, unor ţări percepute ca având aceeaşi situaţie politico-economică li
s-a atribuit o imagine de marcă comună. Mărci precum „tigrii asiatici” conţin un element
emoţional intangibil care afectează deciziile de investiţii. În special deciziile pe termen scurt
tind să fie mai mult afectate de imaginea de marcă a ţărilor în loc de analize economice.
Ţările îşi accentuează din ce în ce mai mult naţionalitatea, în timp ce companiile
globale încearcă să o ignore, construinbd o imagine care se vinde la fel de bine peste tot.
Guvernele încep să se confrunte cu probleme legate de reputaţie, imagine şi idnetitate,
deoarece se luptă nu numai pentru putere şi influenţă, dar şi pentru investitori, angajaţi
2
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
vânzări, sub forma exporturilor, turismului, atragerii de investiţii străine. Ţările realizează
acum ceea ce companiile au făcut cu mult timp în urmă – marketingul mărcii este un element
central al competitivităţii lor.
Cercetarea în domeniul strict al imaginii de ţară s-a dezvoltat însă la nivelul anilor 1990 când
Philip Kotler şi colaboratorii săi au abordat tema marketingului de loc (de regiune, de ţară, de
oraş) în patru lucrări: The Marketing of Nations (1997) (ce tratează dezvoltarea economică şi
politica guvernamentală), Marketing Places in Europe (1999) (ce are în vedere modalitaţi de
a atrage investiţii străine, industrii, rezidenţi şi vizitatori în oraşele, comunităţile, regiunile şi
naţiunile Europei), Marketing Asian Places (2001) şi Marketing for Hospitality and Tourism
(2005).
3
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
fiind până în prezent cea mai completă şi cuprinzătoare colecţie de articole pe tema creării
imaginii de ţară.
Kyriacou şi Cromwell în lucrarea lor Nations: the Concepts and Benefits of Nation Branding
(2004) oferă exemple extreme, ilustrând acţiuni de creare de imagine de ţară pentru ţări cu
situaţii aflate la poli opuşi (Columbia şi Coasta de Fildes pentru industria cafelei), care
folosesc abordări diferite şi obţin rezultate complet diferite.
În lumea consultanţei două mari nume s-au remarcat la nivel internaţional prin
practica lor consultativă în domeniul creării imaginii de ţară şi prin activitatea lor publicistică
în domeniu: Simon Anholt şi Wally Olins.
Simon Anholt, consultant britanic, unul dintre gânditorii de seamă în domeniu, conduce în
prezent firma de consultanţă strategică Earthspeak, firmă ce ofera consultanţă guvernelor şi
corporaţiilor în probleme de imagine şi aspecte culturale şi etice. Acesta a contribuit la
lucrările colective Destination Branding (1999) şi Brands and Branding (2003), enunţând
principalele principii ale marketingului de loc şi creării unei imagini a locului. De asemenea a
scris lucrarea Brand New Justice: the Upside of Global Branding (2003) în care susţine cu
putere ideea că ţările în curs de dezvoltare îşi pot mări substanţial competitivitatea şi reduce
în acelaşi timp din disparităţile economice faţă de ţările dezvoltate, printr-o strategie efectivă
de creare de imagine de ţară. Anholt a participat la proiecte de creare de imagine de ţară în
Croaţia, Noua Zeelandă, Cehia, Slovenia.
La fel de importante sunt şi contribuţiile lui Wally Olins, un alt consultant britanic care a
oferit consultanţă în crearea imaginii de ţară unor ţări ca Portugalia, SUA, Germania şi Marea
Britanie. În lucrarea sa Trading Identities: Why Countries and Companies Are Taking on
Each Others Roles (1999) acesta stabileşte legătura dintre crearea imaginii de ţară şi
globalizarea companiilor.
Instituţiile internaţionale specializate sau din a căror activitate face parte de asemenea
marketingul de loc (de regiune, de ţară, de oraş) joacă de asemenea un rol important pentru
această activitate. Printre acestea se numară Placebrands1 şi Interbrands2.
1
www.placebrands.net
2
www.interbrand.com
4
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
2. Metodologie
5
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
De aceea prin prezenta lucrare s-a încercat identificarea imaginii României în exterior
prin ceea ce se reflectă în presa străină, respectiv cea europeană. S-a folosit o metodologie cu
două etape:
1) în primul rând s-a realizat o largă documentare prin analiza altor studii de
imagine de ţară a României efectuate în timp de diferite institute de
cercetare şi agneţii guvernamentale, urmărindu-se evoluţia în timp a
imaginii României. Astfel au fost analizate studii realizate de Institutul
pentru Studiul Comunicării (Come in), de Gallup şi de Agenţia pentru
Strategii Guvernamentale în anii 2003, 2004, 2005, 2006.
6
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
Imaginea României în exterior este rezultatul îmbinărilor unor elemente diferite, toate
la fel de importante, fiind cele ce creează imaginea pe baza căreia alţii iau decizii în privinţa
ţării noastre. Lipsa unor elemente duce la crearea unei imagini de multe ori negativă care ne
dezavantajează. Imaginea României în exterior este mai degrabă negativă decât pozitivă.
Acest lucru a fost reflectat în tipurile de informaţii apărute în presa străină despre România
de-a lungul timpului. În perioada 1990-2003 evenimentele relatate în mass media
internaţională despre România au vizat aspecte precum: avantajele democraţiei şi
dezavantajele tranziţiei, mineriadele (trei în 1990, una în 1999), privatizări şi inginerii
financiar bancare (Caritas, SAFI, falimentul băncilor precum Bankcoop), copii
instituţionalizaţi, corupţie.
Din anul 2001 Agenţia pentru Strategii Guvernamentale prin Direcţia de Imagine şi
Relaţii Externe realizează o analiză de mass media prin monitorizarea presei externe. Spre
exemplu, în anul 2003 au fost monitorizate 95 de surse dintre cele mai renumite (CNN,
Washington Post), constatându-se că relatările sunt diferite în funcţie de ţară şi problema de
interes. Spre exemplu, conform analizei realizate de Agenţia pentru Strategii
Guvernamentale, în anul 2003 vizibilitatea externă a României a fost definită printr-o
prezenţă consistentă în spaţiul mediatic internaţional, principalele tipuri de informaţii fiind
legate de aspecte cum ar fi: a) viaţa politică, liderii politici, cu accent pe activitatea
guvernului, a Preşedenţiei şi a partidelor politice, b) cazurile de corupţie în care au fost
implicate persoane la nivel înalt, factori de decizie majoră ce implică fraude deturni de
fonduri şi corupţie la nivel mai mic ce implică foem mai puţin grave de corupţie, c) aspecte
privind politica externă prin prisma relaţiilor bilaterale ale Românie, aderarea României la
UE, d) aspecte economico-financaire evidenţiate prin relaţiile cu instituţiile financaire
internaţionale (FMI, BERD, Banca Mondială). Principalele tipuri de aspecte menţionate au
fost reprezenatte de problemele interne ale României cu teme considerate negative de mass
media internaţională: traficanţi şi imigranţi, drepturile omului, corupţie, problema copiilor
instituţionalizaţi, justîţie, proprietăţi şi restituiri, SRI şi altele. Asfel negativitatea relatărilor a
fost legată de capacitatea redusă de implementare a legislaţiei adoptate conform
stabndardelor europene întârzierae capitolelor de negociere, insuficienţa capacităţii
7
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
3
www.cadranpolitic.ro
8
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
pozitiv la uşor negativ. Bulgaria are o imagine mai slabă în timp ce Ungaria are o iamgine
exclusiv pozitivă
În presa americană tema ce a deţinut cel mai mare procent de informaţie a fost cea
referitoare la NATO, urmată de cea privind politica externă şi de informaţii legate de sport:
fotbal, tenis şi alte sporturi în care sunt implicaţi jucători români. Profilul de imagine al
mâniei în presa britanică este construit în jurul sportului (meciuri de fotbal, participarea
tenismenilor români al diferite turnee internaţionale), iar cea de a adoua temă este legată de
migraţia românilor către Regatul Unit. Spre deosebire de prima temă, această temă deţine o
informaţie superiară şi consistentă, existând numeroase comentarii şi puncte de vedere cu
privire la modul în care cetăţenii români au „reuşit” să obţinâ dreptul la muncă în spaţiul
britanic.
Studiul realizat în aceeaşi perioadă în presa germană reflectă faptul că profilul
României în presa germană se construieşte pe două tipuri de capitla: a) un capital de imagine
pozitiv, generat de evenimentul sportiv în care echipa Românie a jucat cu echipa Germaniei
şi b) un capital negativ ce are la bază scandalul vizelor pentru Marea Britanie. În studiul
respectiv imaginea României se structurează pe coordonatele pozitiv/negativ/neutru astfel:
51.64% referinţe pozitive, 25.27% referinţe negative şi 23.07% referinţe neutre. În mesajul
presei germane poate fiidntificat un cadru general pozitiv. Nucleul capitalului pozitiv de
imagine a fost construit în mare masură pe partida de forbal amicală între echipele României
şi Germaniei. Eliminarea acestui eveniment contextual, s-au stabilit ca teme generatoare de
capital pozitiv pentru România în presa germană la nivelul anului 2004 următoarele:
- România -aduce un plus structurii NATO atât prin imagine cât şi prin
expertiza militară pe care o poate oferi cât şi prin trupele de vânători de
munte cunsocute pentru profesionalismul lor
- România - împreună cu celelalte state din Estul şi Centrul Europei au un ritm
de creştere economică ce se situează peste cel al mediei europene, fiind o
posibilă piaţă atractivă pentru Germania
- România -ţară cu şanse de a intra în UE în 2007.
În acest context în general pozitiv, nucleul de capital negativ s-a structurat pe concepte cheie
care au subminat elementele pozitive:
- România -spaţiu în care maie xistă discriminare religioasă
- România –parte dintr-un scandal privind eliberarea vizelor de intrare în
Marea Britanie pentru cetăţeni români
9
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
10
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
avut nici un astfel de contact media. Cetăţenii germani care au intrat în contact cu un român,
au cumpărat un produs fabricat în România sau au călători în România au o imagine mai bună
despre ţară noastră şi despre emigranţii români decât cei ce nu au avut un astfel de contact.
Principalele caracteristici ale României în opinia germnanilor sunt: ţară săracă, care a avut
mult de suferit, dar cu peisaje frumaose. Românii sunt percepuţi ca ospitalieri, modeşti dar şi
înapoiaţi.
Printre principalele puncte forte şi puncte slabe ale imaginii Românie în Germanis se numără
următoarele:
Puncte forte:
- România o ţară cu peisaje frumaose, păduri neatinse, natură şia nimale
sălbatice
- România o ţară care a păstrat vechile tradiţii şi obiceiuri
- Românii sunt ospitalieri şi harnici
- vinul românesc, produsele de artizanat şi produsele agricole sunt apreciate de
către germani
- există destinaţii turistice atractive precum Bucureşti, Delta Dunării, castelul
lui Dracula, oraşele medievale din Transilvania, mânăstirile din Moldova,
satele tradiţionale româneşti
Puncte slabe:
- România este percepută ca o ţară săracă, nedezvoltată cu o infrastructură
precară
- România din punct de vedere turistic nu are servicii de caliatte şi nu prezintă
siguranţă
- românii sunt percepuţic a înapoiaţi
- există puţină informaţie despre personalităţile româneşti
- majoritatea cetăţenilor germani nu cunosc produse sau mărci specifice
României
- produsele româneşti sunt în general considerate ieftine, de caliatte scăzută,
depăşite din punct de vedere tehnologic, fără un ambalaj atrăgător
- România este mai puţin atractivă ca destianţie turistică decât alte destinaţii în
Europa de Est (Grecia, Turcia, Ungaria, Croaţia, Cehia şi Bulgaria).
11
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
12
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
13
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
14
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
15
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
16
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
17
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
România (autoturismul Logan al SC Automobile Dacia, văzută ca o filială a lui Renault) sau
evenimente sportive (echipa Steaua).
Printre ideile principale pozitive regăsite în această publicaţie se numără:
- referi la maşina Logan a Daciei („marca foarte cunoscută”; „gama Logan a Daciei, al cărui
succes va fi decisiv pentru Renault”)
- subiecte care au legătură cu domeniul cultural (despre pictorul Nicolae Grigorescu - „cel
mai mare pictor impresionist român”; despre montarea piesei de teatru Burghezul gentilom la
Bucureşti pe scena Teatrului Naţional de un regizor foarte cunoscut şi cu o distribuţie de
excepţie – „melanj fericit”; „distribuţie princiară”; „adaptare colorată, barocă”; despre
realizarea unui film de către un regizor francez „îndrăgostit de România” şi care se inspiră
din peisajele si muzica regiunii Transilvania – „castele de legendă cocoţate pe coline bântuite
de fantoma contelui Dracula; regiune romanţioasă, fascinantă, care vrăjeşte; pământ al
superstiţiilor, al misterelor” ; despre faptul că România este considerată ultimul bastion al
francofoniei din estul Europei - „Francofonia o componentă a identităţii europene” a
României ).
- alte idei pozitive rezultă din zona politicului şi anume că DNA-ul a început o luptă
împotriva marii corupţiei (Direcţia Naţională Anticorupţie – DNA, a atacat „marii peşti” )
- despre începerea unui proces de recunoaştere a pogromului împotriva evreilor şi ţiganilor
din timpul colaborării autorităţilor române cu Germania nazistă sub regimul mareşalului Ion
Antonescu („Bucureştiul s-a decis în sfârşit să antameze un lucru cu memoria”; „examinarea
conştiinţei a prins mai multă substanţă de la venirea la putere a lui Traian Băsescu”).
Printre ideile principale negative:
- se detaşează ideile referitoare la corupţie, cuvânt care este menţionat de 4 ori în sens
negativ, o dată chiar în titlul unui articol dedicat integral României (de exemplu: „dificila
luptă împotriva corupţiei”; „reţele de tip mafiot care au confiscat puterea economică imediat
după Revoluţia din 1989 şi care întreţin o corupţie foarte soft”; „corupţie care face ravagii”).
- alte cuvinte-cheie sau idei cu o importantă conotaţie negativă şi cu un impact important
asupra imaginii de ţară sunt: „clandestini” (este vorba despre 79 de români care au fost
expulzaţi din Franţa şi trimişi cu avionul la Bucureşti);
- „jurnaliştii sunt manipulaţi” (aici ni se pare a fi o problemă deosebită, pentru că libertatea de
exprimare a presei este un element important al statului de drept şi al respectării drepturilor
omului şi, între acestea, în primul rând la o liberă exprimare); „spălarea banilor”;
18
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
19
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
20
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
Pe ansamblu, este greu de spus dacă predomină o imagine bună. Cantitativ, se poate
spune că aşa ar sta lucrurile, numai că descrierile nefavorabile sunt de obicei grave şi fac
conturul unei ţări incapabile încă să rezolve probleme elementare de viaţă economică şi
politică. Când un întreg comentariu este dedicat României cu obiectivul anunţat de a o
descrie ca o destinaţie turistică, autorul rezervă ca. 60% din articol pentru prezentări în
detaliu a Casei Poporului. Se mai adaugă şi relatări disparate (ex. exportul către România de
carne improprie, neglijenţă sportivă, acţiunea coercitivă a fostei Securităţi) care pun în umbră
cuvintele sau ideile frumoase care, din când în când, răzbat.
Tonul articolelor a fost preponderent neutru, imparţial, chiar în cazul articolelor care
prezentau aspecte negative (nepregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană,
infracţionalitate, munca la negru a românilor în Spania etc.) legate de ţara noastră.
21
Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de
derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.
Majoritatea articolelor din El Pais doar fac referire la România, într-o enumerare.
Singurele articole cu referire integrală sunt cele legate de aderarea României şi Bulgariei la
Uniunea Europeană.
5. Concluzii
Pe perioada (15 septembrie –15 octombrie 2006) de monitorizare selectivă a unor
publicaţii europene, profilul de imagine al României este instabil, apărând atât informaţii cu
caracter negativ, cât şi informaţii pozitive şi neutre. Factorii şi cauzele care determină aceste
modificări (prin prezentarea unor teme diverse când în mod pozitiv, când în mod negativ) la
nivelul calităţii reflectării imaginii României pot fi diverse şi multiple. Una dintre explicaţii
este aceea că reflectarea imaginii României este extrem de sensibilă şi elastică la tipul
subiectului abordat de fiecare ziar, calitatea reflectării şi a percepţiei modificându-se în
funcţie de eveniment.
Cu toate acestea sunt anumite teme care revin şi se regăsesc în majoritatea
publicaţiilor analizate în această perioadă apropiată de aderarea Românie la UE.
Dintre temele cu conotaţie pozitivă se regăseşte ideea extinderii UE prin integrarea României
şi Bulgariei, tema aderării României la UE fiind cuplată cu cea a Bulgariei.
Dintre temele cu conotaţie negativă se regăsesc cele legate de corupţie, potenţiala emigraţie a
românilor în Europa după aderare.
Astfel cuvintele cheie pozitive ce se regăsesc în articolele apărute în publicaţiile europene
analizate sunt pe parte pozitvă : transformare, educaţie, aderare iminentă, reformist, creşţere
şi pe parte negativă: restricţii, limitări, corupţie, copii care suferă în instituţii prost gestionate,
sărăcie.
În timp ce în presa britanică şi cea germană, imaginea României este reflectată mai mult
în mod negativ, în presa franceză şi cea spaniolă, imaginea României este reflectată în mod
neutru şi chiar pozitiv.
Analiza evoluţiei în timp a imaginii României în presa europeană arată că o anume
tematică se repetă şi revine în discuţie (aderarea la UE, corupţia, teama de emigrare a
românilor către UE) în timp ce majoritatea referirilor la România au origini contextuale
legate de evenimente conjuncturale, neasigurând o imagine consistentă în timp.
22