Limba Care Ne Uneste PDF

LECÞIA 1 EU SUNT DIN MOLDOVA 1
Departamentul Relaţii Interetnice Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
LIMBA CARE NE UNEȘTE

Manual
nivelul I
Ion Bărbuţă Tatiana Callo Ala Cojocaru-Zavadschi

Elena Constantinovici Lucia Cucu
Chișinău, 2003
Limba – mijloc de integrare socialã

2 EU SUNT DIN MOLDOVA LECÞIA 1
Coordonator: doctor habilitat în filologie Elena Constantinovici.
Consultant internaţional:dr. phil. Aija Priedite, Letonia.
Experţi naţionali: Stepanida Catănsus, directorul cursurilor pentru adulţi, Direcţia Educaţie, Știinţă, Tineret și
Sport Chișinău; doctor în filologie Felicia Cenușă,profesor de limbă șicultură română, Corpul Păcii din Moldova;
doctor în filologie, conferenţiar universitar Liuba Petrenco, șef de catedră “Limba Română pentru Alolingvi”
UPS “Ion Creangă”; doctor în filologie Ana Vulpe, cercetător știinţific coordonator la Institutul de Lingvistică al
A.Ș.M., conferenţiar universitar, ULIM.
Autori: Ion Bărbuţă, doctor în filologie; Tatiana Callo, doctor în pedagogie; Ala Cojocaru-Zavadschi, doctor în
filologie, Elena Constantinovici, doctor habilitat în filologie; Lucia Cucu, doctorandă.
Lucrarea a fost editată în cadrul proiectului „Limba – mijloc de integrare socială”, susţinut financiar de
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova implementat de Departamentul
Relaţiilor Interetnice al Republicii Moldova.
PNUD este reţeaua globală a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, care promovează schimbarea și conectarea
ţărilor la surse de cunoștinţe, experienţă și resurse pentru a ajuta oamenii să-și construiască o viaţă mai bună.
Prezent în 166 de ţări, PNUD conlucrează cu ele în identificarea soluţiilor proprii pentru realizarea sarcinilor de
dezvoltare la nivel global și naţional. În timp ce ţările își dezvoltă capacităţile locale, ele beneficiază de experienţa
experţilor PNUD și a partenerilor săi.
La editarea lucrării s-a ţinut cont de „identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”, stipulată în
Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova (nr. 3465-XI din 01.09.1989).
Echipa de elaborare a lucrării a valorificat majoritatea observaţiilor expuse în procesul expertizei. PNUD își
rezervă dreptul de autor și în cazul în care editarea manualului se va face în scopuri comerciale.
Într-o fază incipientă, manualul a fost implementat la cursurile organizate în cadrul proiectului „Limba – mijloc de
integrare socială” PNUD Moldova. Autorii exprimă sincere mulţumiri profesorilor din cadrul acestor cursuri,
care, prin sugestiile și observaţiile lor judicioase, au contribuit substanţial la îmbunătăţirea prezentului manual:
Alexei Acsan, Natalia Barladean, Ion Bejan, Viorica Cociorvă, Elizaveta Cojocaru, Constantin Cojocaru, Sabina
Corniciuc, Sofia Durguz, Elena Grabco, Aurelia Luţa,Lilia Manole, Violeta Panfil, Angela Savin, Gheorghe Stog,
Ana Tătaru, Lilia Trinca, Vera Ţurcan, Violeta Ungureanu, Tamara Untu, Valentina Uzun, Olga Zgardan.

Prefaţă
„Limba care ne unește” reprezintă un manual de bază pentru adulţi, manual care asigură studiul limbii de la
nivelul zero. El conţine 40 de lecţii și este prevăzut pentru 120 de ore: câte 3 ore academice pentru fiecare lecţie.
Prezentul manual poate fi utilizat doar în condiţiile învăţării limbii cu profesorul.
Specificul acestui manual constă în faptul că limba se predă și se învaţă prin comunicare, deci este un manual
de tip funcţional-comunicativ.
Scopul manualului este posedarea practică a limbii oficiale a statului ca a doua limbă în vederea realizării unor
necesităţi comunicative
Structura lucrării estegenerale.
determinată de intenţia autorilor de a prezenta materialul lexico-gramatical gradat din
punctul de vedere al dificultăţii de însușire, dar și în funcţie de modul firesc de expansiune a structurilor sintactice.
Principiile care au servit drept bază pentru stabilirea sarcinilor didactice sunt: caracterul progresiv al gradului
de dificultate a materiei de studiu, repetarea sistematică a cunoștinţelor acumulate anterior și luarea în considerare
a necesităţilor comunicative ale cursanţilor.
La selectarea și prezentarea fenomenelor de limbă s-a ţinut cont de valoarea practică a structurilor și a
temelor predate. Din acest punct de vedere, exemplele alese sunt cele utilizate frecvent în viaţa de zi cu zi, iar
tematica lecţiilor este corelată cu situaţiile comunicative tipice.
Așadar, cursanţilor li se oferă materialul necesar pentru obţinerea unor deprinderi de comunicare eficiente.
Fiecare lecţie din manual se împarte în 4 compartimente:I. Vocabular; II. Gramatică; III. Intenţii comunicative;
IV. Text-sinteză.
Materialul inclus în cele 40 de lecţii conţine:

• structurile gramaticale de bază, care ilustrează sistemul și modul de funcţionare a limbii;
• vocabularul minimal, care cuprinde 1325 de cuvinte uzuale;
• intenţiile comunicative (circa 60 la număr) și mijloacele de exprimare a acestora;
• numeroase exerciţii care constituie un mijloc eficient de însușire și de verificare a cunoștinţelor;
• un set de texte didactice care sintetizează materialul lexico-gramatical inclus în fiecare lecţie.
Acţiunile didactice prevăzute de manual sunt:

1. repetarea materialului precedent;
2. formularea sarcinii comunicative;
3. prezentarea materiei de studiu (semantizarea unităţilor de vocabular, explicarea temei gramaticale);
4. exersarea, antrenamentul precomunicativ (efectuarea exerciţiilor lexicale și gramaticale);
5. practica comunicativă (efectuarea exerciţiilor comunicative);
6. verificarea cunoștinţelor (efectuarea exerciţiilor de transfer, pentru realizarea noilor sarcini comunicative).
Astfel, prin realizarea acestor acţiuni didactice manualul asigură dezvoltarea a trei tipuri de abilităţi:
• lingvistice (însușirea cunoștinţelor despre sistemul limbii);
• verbale (cunoașterea mijloacelor de verbalizare a intenţiilor comunicative);
• comunicative (folosirea corectă a limbii în diverse situaţii de comunicare).

CUPRINS
Lecþia 1. Eu sunt din Moldova ...................................................................................................................... 8
Gramaticã: Pronumele personale. Prezentul verbului a fi forma afirmativã ºi forma negativã
Pronumele de politeþe
Intenþii comunicative: Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas bun. Cum spunem ce suntem de
naþionalitate
Lecþia 2. Eu sunt manager ..........................................................................................................................
..........................................................................................................................12
Gramaticã: Genul substantivelor. Numãrul singular. Articolul nehotãrât la singular
Intenþii comunicative: Cum spunem ce suntem de profesie
Lecþia 3. Noi suntem împreunã ..................................................................................................................
..................................................................................................................16
Gramaticã: Pronumele demonstrativ. Pronumele interogativ
Intenþii comunicative: Cum indicãm o persoanã sau un lucru. Cum identificãm o persoanã sau un lucru
Lecþia 4. Sunt acasã .....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................20
Gramaticã: Pluralul substantivelor. Articolul nehotãrât la plural. Pronumele de politeþe. Pronumele
demonstrative la plural
Intenþii comunicative: Cum ne adresãm respectuos unei persoane. Cum vorbim cu respect despre
o persoanã
Lecþia 5. Îmbrãcãmintea .............................................................................................................................. 26
Gramaticã: Articolul hotãrât. Adjectivele cu 4 forme
Intenþii comunicative: Cum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanã. Cum întrebãm unde
este un lucru sau o persoanã. Cum spunem unde este un lucru sau o persoanã
Recapitulare (lecþiile 1–5) .......................................................................................................................... 33
Lecþia 6. În familie .......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................35
Gramaticã: Prezentul verbului a avea. Adjectivul pronominal posesiv
Intenþii comunicative: Cum indicãm posesorul unui lucru
Lecþia 7. P ortrete ........................................................................................................................................... 42
Gramaticã: Genul ºi numãrul adjectivelor. Adjectivele cu 3 terminaþii. Adjectivele cu 2 terminaþii
Prezentul verbului a vrea. Numeralele cardinale (1–19)
Intenþii comunicative: Cum spunem cã avem nevoie de ceva
Lecþia 8. La studii ......................................................................................................................................... 49
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix
Intenþii comunicative: Cum precizãm timpul
Lecþia 9. O zi la serviciu ............................................................................................................................. 55
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufix
Intenþii comunicative: Cum spunem unde se desfãºoarã o acþiune. Cum precizãm profesia cuiva
Lecþia 10. Dupã cumpãrãturi .....................................................................................................................
.....................................................................................................................61
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor neregulate. Prezentul indicativ al verbelor de
conjugarea I cu unele forme specifice. Adjectivul tot
Intenþii comunicative: Cum precizãm preþul unei mãrfii
Recapitulare (lecþiile 6–10) ........................................................................................................................ 67
Lecþia 11. La munte ...................................................................................................................................... 69
Gramaticã: Prezentul
Construcþiile: a putea indicativ al;verbelor
+ infinitiv se poate de
+ conjugarea
infinitiv a II-a
Intenþii comunicative: Cum descriem o acþiune
Lecþia 12. La teatru ......................................................................................................................................
......................................................................................................................................77
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a
Intenþii comunicative: Cum indicãm timpul unei acþiuni
Lecþia 13. În vizitã la prieteni ...................................................................................................................
...................................................................................................................84
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix
Numeralele cardinale (20-90,100,1000)
Intenþii comunicative: Cum precizãm vârsta cuiva
Lecþia 14. Lecturi pentru suflet .................................................................................................................. 91
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufixe
Intenþii comunicative. Cum exprimãm durata unei acþiuni
Lecþia 15. O întâlnire de afaceri .............................................................................................................
.............................................................................................................10 8
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent
Intenþii comunicative: Cum spunem cã cineva are sau nu are dreptate
Recapitulare (lecþiile 11–15) ...................................................................................................................
...................................................................................................................10 5
Lecþia 16. Caut un prieten ........................................................................................................................
........................................................................................................................10 7
Gramaticã:
Intenþii Cazul acuzativ
comunicative: Cumalindicãm
substantivului. Prepoziþiile
cu cine realizãm care cerCum
o acþiune. cazul acuzativ periodicitatea unei acþiuni
exprimãm
Lecþia 17. O scrisoare de la pãrinþi ........................................................................................................
........................................................................................................11 4
Gramaticã: Pronumele personale la cazul dativ cu verbe la prezent indicativ
Intenþii comunicative: Cum confirmãm sau infirmãm ceva
Lecþia 18. Sunt cãlãuzã .............................................................................................................................
.............................................................................................................................12 2
.............................................................................................................................12
Gramaticã: Cazul dativ al substantivului
Intenþii comunicative: Cum identificãm destinatarul unei acþiuni
Lecþia 19. Ce-i al meu e al meu ............................................................................................................... 12 9
Gramaticã: Pronumele posesive. Gradele de comparaþie ale adjectivului
Intenþii comunicative: Cum spunem cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni
Lecþia 20. Prin oraº ....................................................................................................................................
....................................................................................................................................13 7
Gramaticã: Cazul genitiv al substantivelor. Prepoziþiile construite cu cazul genitiv
Intenþii comunicative: Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor. Cum precizãm dacã cineva vorbeºte
sau nu o limbã
Recapitulare (lecþiile 16 – 20) ................................................................................................................. 14 5
Lecþia 21. Regimul

Gramaticã: Prezentulzilei ............................................................................................................................
............................................................................................................................14
............................................................................................................................
indicativ al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ 14 7
Intenþii comunicative: Cum exprimãm cauza unei acþiuni
Lecþia 22. P oftã bunã .................................................................................................................................
.................................................................................................................................15 5
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronumele în dativ
Intenþii comunicative: Cum exprimãm stãrile psihice ºi fiziologice
Lecþia 23. Sportul în viaþa oamenilor ....................................................................................................
....................................................................................................16 3
....................................................................................................16
Gramaticã: Conjunctivul prezent
Intenþii comunicative: Cum exprimãm necesitatea, dorinþa ºi posibilitatea realizãrii unei acþiuni
Cum invitãm pe cineva undeva. Cum acceptãm, cum refuzãm o invitaþie
Lecþia 24. O zi de naºtere .........................................................................................................................
.........................................................................................................................17 2
Gramaticã: Conjunctivul prezent al verbelor pronominale
Intenþii comunicative: Cum contrazicem pe cineva. Cum ne exprimãm siguranþa sau nesiguranþa
Lecþia 25. Un ajutor la timp ..................................................................................................................... 18 0
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm mirarea. Cum ne cerem scuze

...................................................................................................................18 7
Lecþia 26. O rugãminte .............................................................................................................................. 19 0
..............................................................................................................................19
Gramaticã: Modul imperativ. Forma afirmativã ºi forma negativã
Intenþii comunicative: Cum cerem ceva. Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva.
Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie
Lecþia 27. Anotimpurile .............................................................................................................................
.............................................................................................................................19 8
.............................................................................................................................19
Gramaticã: Perfectul compus
Intenþii comunicative: Cum spunem care este obiectul unei discuþii
Lecþia 28. Regrete .......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................20 6
Gramaticã: Perfectul compus al verbelor pronominale
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm regretul. Cum ne exprimãm opinia
Lecþia 29. La ce putem renunþa ...............................................................................................................
...............................................................................................................21 3
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ folosite verbe
cu la perfectul compus
Intenþii comunicative: Cum negãm ceva
Lecþia 30. Viaþa la þarã .............................................................................................................................
.............................................................................................................................21 9
Gramaticã: Imperfectul. Pronumele nehotãrât. Pronumele negativ
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm acordul. Cum confirmãm ceva
Lecþia 31. Un sfat pentru afaceri ............................................................................................................. 23 0
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfect
Intenþii comunicative: Cum liniºtim pe cineva care are emoþii
Lecþia 32. Cum
Cum va
va fifi vremea
vremea ..................................................................................................................... 23 6
Gramaticã: Viitorul I
Intenþii comunicative: Cum spunem despre o acþiune care va avea loc în viitor
Cum spunem despre o acþiune probabilã
Lecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de azi .....................................................................................
..................................................................................... 24 2
.....................................................................................24
Gramaticã: Viitorul I al verbelor pronominale. Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm îndoiala
Lecþia 34. O discuþie serioasã .................................................................................................................. 24 9
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul I
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm satisfacþia
Lecþia 35. O invitaþie la prânz ................................................................................................................
................................................................................................................25 5
Gramaticã: Viitorul II
Intenþii comunicative: Cum spunem cã suntem sau nu suntem la curent cu o informaþie
...................................................................................................................26 3
Lecþia 36. Un caracter neobiºnuit ...........................................................................................................
...........................................................................................................26 5
Gramaticã: Viitorul II al verbelor pronominale. Pronumele personale în acuzativ ºi dativ
cu verbe la viitorul II
Intenþii comunicative: Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii
Lecþia 37. Cum învãþãm o limbã .............................................................................................................
.............................................................................................................27 2
Gramaticã: Condiþionalul prezent
Intenþii comunicative: Cum informãm pe cineva despre ceva
Lecþia 38. O veste bunã .............................................................................................................................
.............................................................................................................................27 9
Gramaticã: Condiþionalul prezent al verbelor pronominale
Intenþii comunicative: Cum amintim cuiva despre ceva. Cum comunicãm cu cineva la telefon
Lecþia 39. F elicitãri ....................................................................................................................................
....................................................................................................................................28 5
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la condiþional prezent
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm speranþa. Cum evidenþiem principalul
Lecþia
Gramaticã:
40. Biografia
Diateza pasivã.
mea Numeralele
...........................................................................................................................
ordinale 29 1
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm atitudinea faþã de cineva sau ceva. Cum ne cerem permisiune
Vocabular ...................................................................................................................................................... 30 2

ALFABETUL
A a (a) M m (me)
Ã ã (ã) N n (ne)
Â â (â) O o (o)
B b (be) P p (pe)
C c (ce) Q q (chiu)
D d (de) R r (re)
E e (e) S s (se)
F f (fe) ª º (ºe)
G g (ghe) T t (te)
H h (ha) Þ þ (þe)
I i (i) U u (u)
Î î (î) V v (ve)
J j (je) W w (dublu ve)
K k (ka) X x (ics)
L l (le) Y y (i grec)
Z z (ze)
NOTE
1. Literele c, g
c 1.[k] c+consoanã criteriu, creion
c + a, ã, î, o, u cameră, copil
la sfârºit de cuvânt copac, lac
2. [c]
ˇ c + e, i cere, cinema
3. [k’] c + h + e, i chemare, chin
g 1.[g] g+consoanã agronom
[g’] g + a, ã, î, o, u , gamă, gol
[g’] la sfârºit de cuvânt fulg, drag
2. [g]
ˇ g+ e, i geană, gintă
3. [g’] g+ h + e, i gheaţă, ghips
2. Litera x
x 1.
cs excelent, axã
2. gz examen, exerciþiu
3. Litere folosite în cuvinte strãine
k
1. [k] + consoanã, + a, o, u , la sfârºit de cuvânt kaliu
2. [k] + e, i kilometru
q [k] Qatar
w [v] watt
[u] week-end
y 1. [i] hobby, Yemen

EU SUNT DIN MOLDOVA
I. VOC ABULAR
b ãi a t fatã dumneata în a fi
b ã rb a t femeie dumneavoastrã din
dbuolmganr gfrãagnãcuezz iar

d oa mnã m o l d o ve a n dar
domniºoarã român
englez rus da
ucrainean nu
II. GR AMATICÃ
Pronumele personale
Prezentul verbului a fi, forma afirmativã ºi forma negativã
III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bun
Cum spunem ce suntem de naþionalitate
IV. TEX T-SIN TEZ Ã

I. VOC ABU LAR
Încercãm
1. Pronunþaþi corect cuvintele:moldovean, moldoveancã, ucrainean, ucraineancã; doamnã, domniºoarã.
2. Grupaþi cuvintele ce denumesc:

Naþionalitãþile Persoanele dupã sex
3. Numiþi persoanele din imagini.
II. GRAMATICÃ
Observãm
Eu sunt Ion Eu sunt din Moldova. Eu sunt moldovean. Tu eºti Ivan. Eºti din Rusia.
Tu eºti rus. El este Ivanco. Este din Ucraina. El este ucrainean. Ea este din
Moldova. Ea e moldoveancã. Noi suntem din Chiºinãu. Voi sunteþi din Moldova. Ei
sunt din Bulgaria. Ele sunt din America.
Pronumele personale. Prezentul verbului a fi, forma afirmativã
eu n oi Eu sunt (sînt) Noi s untem (sîntem)
tu v oi Tu eºti Voi s unteþi(sînteþi)
el, ea ei, ele El, ea este , e, -i Ei, ele sunt (sînt)
Prezentul verbului a fi, forma negativã
Eu nu sunt (sînt/ -s) Noi nu suntem (sîntem) nu-s
ETlu, neua enºutieste (e, -i) VEio, ienleunsu nsutenþti ((ssîînntte/þ-is)) nu e

nu-i
Pronumele de politeþe dumneata (d-ta) = tu dumneavoastrã (dvs.) = tu

= voi
Dumneata eºti Ion? Dumneavoastrã sunteþi rus?

Aplicãm
4. Alegeþi cuvântul care se potriveºte:
Eu sunt din Ucraina. Eu sunt __________ moldovean. ucrainean.
Tu eºti din America. Tu eºti ___________ american. englez.
El este din Bulgaria. El este ___________ francez. bulgar. din
5. Folosiþi prepoziþia în.
Eu
El sunt ___ Moldova.
este ___ Chiºinãu. Noi suntem
Ei sunt ___ Bulgaria.
___ Bãlþi.
6. Completaþi propoziþiile cu pronumele potrivite. în
___ eºti din Moldova? Da, ___ sunt din Moldova.
___ sunteþi din Bulgaria? Da, ___ suntem din Bulgaria.
___ este din America? Da, ___ este din America.
___ sunteþi din Ucraina? Da, ___ sunt din Ucraina.
___ sunt din Rusia? Da, ___ sunt din Rusia.
___ e din Anglia? Da, ___ e din Anglia.
7. Utilizaþi corect prezentul verbului a fi.
Eu _______________ moldovean. Ea _______________ moldoveancã.
Ei _______________în Bulgaria. Dumneata___________ din Italia.
Noi ______________ din Moldova. Voi ___________ din America.
Ele ______________ din Ucraina. El ___________ din Franþa.
8. Daþi rãspunsuri afirmative ºi negative la întrebãrile de mai jos.
Model: Tu eºti rus?

rus? Da, eu sunt
sunt rus. Nu, eu
eu nu sunt rus.
Tu eºti gãgãuz? ______________________________________.

El este ucrainean? ____________________________________.
Ea este Maria? ____________________________________.
Model: Tu eºti din Moldova? Da, eu sunt din

din Moldova.
Moldova.
Nu , eu nu su nt di n Mold
Mo ld ov a.
ova.
Ele sunt în America?__________________. Dumneata eºti din Ucraina?__________________.

Voi sunteþi din Bulgaria?__________________. Ei sunt din Rusia? __________________.
Dicþionar de contexte minime
Ion este moldovean. El este din Moldova.

Ivan este rus. El este din Rusia.
Ivanco este ucrainean. El este din Ucraina.
Jean este francez. El este din Franþa.

Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bun
Cum spunem ce suntem de naþionalitate

Structuri
Eu sunt moldovean.
Tu eºti rus.
El este ucrainean. Bunã ziua! Larevedere!
Dumneavoastrã sunteþi francez. Bunãseara! Pe curând!
Dumneata eºti american. Bunã dimineaþa! S a l u t!
Utilizãm
– TueºtidinMoldova? – ElestedinUcraina?
– Da, eu sunt din Moldova. Eu sunt moldovean. – Da, el este din Ucraina. Este ucrainean.
– Dumneata eºti din America?
– Nu, eu nu sunt din America. Eu sunt din Rusia. Sunt rus.
– Dumneavoastrã sunteþi din Rusia?
– Nu, eu nu sunt din Rusia. Sunt din Bulgaria. Sunt bulgar.
Alcãtuim
9. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi dialoguri similare.
IV. SINTEZÃ
Eu sunt din Moldova
Eu sunt Ion. Sunt din Moldova. ªi el este din Moldova, iar ea este din Ucraina. Tu eºti din
Chiºinãu. Noi suntem
Dumneavoastrã din Bulgaria.
sunteþi Voi eu
englez? Da, sunteþi
sunt din Rusia.
englez. DarDar
el?ei?
El Ei sunt
este din America.
bulgar. Dar tu? Eu sunt
ucrainean.
El este Radu, iar ea este Dana. El este bãrbat, ea este femeie. Noi suntem din Moldova.
10. Rãspundeþi la întrebãri.
T u eºti din Moldova? El este Dan?
E a este din Ucraina? Ea este Dana?
El este ucrainean?
11. Selectaþi din text denumirile de þãri ºi de naþionalitãþi.
Învãþãm expresia
A fi sau a nu fi ( Shakespeare).
Generalizãm
Modele comunicative Modele gramaticale

Bunã ziua! La revedere! Eu (nu) sunt rus.
Bunã seara! Pe curând! Tu (nu) eºti bãrbat.
Bunã dimineaþa! Salut! El, ea (nu) este din Moldova.
Eu sunt moldovean. Tu eºti englez. Noi (nu) suntem în Moldova.
El este gãgãuz. Voi (nu) sunteþi în Chiºinãu.
Dumneavoastrã sunteþi ucrainean. Ei, ele (nu) sunt din Chiºinãu.
Dumneata nu eºti rus. Dumneata eºti ucrainean.

12 EU SUNT MANAGER LECÞIA 2
EU SUNT MANAGER
I. VOC ABULAR
actor preºedinte la acolo

arhitect profesor aici
birou profesoarã ba da
ceoconntaobmilist ssaptortiv
educatoare ºcoalã
funcþionar ºofer
inginer t e a t ru
jurist þarã
magazin vân zãt o r
manager ziarist
medic
ministru
oraº
II. GRAMATI CÃ
Genul substantivelor . Numãrul singular . Articolul nehotãrât
la singular

Cum spunem ce suntem de profesie

LECÞIA 2 EU SUNT MANAGER 13
I. VOC ABU LAR
Încercãm
1. Pronunþaþi corect cuvintele: contabil, oraº, economist, ºofer, educatoare, profesoarã.
2. Selectaþi din vocabular cuvintele ce denumesc profesii.

3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 învãþate la lecþia de astãzi.
Verificaþi-vã reciproc.
El este la teatru.
Eu sunt la medic.
Noi suntem în birou.
Tu eºti în oraº?
Alcãtuim
4. Utilizaþi formele verbului a fi la prezent.

Tu ___________actor. Eu ___________ manager. El _________ arhitect. Noi __________ la
teatru. Ei ___________ în birou. Ea _____________ educatoare. Voi _________ în oraº. Ele
_________ acolo. Ei __________ la ºcoalã.
5. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a fi, utilizând cuvintele din vocabular:
Model: Eu su nt ai ci . Su nt mi ni st ru . Su nt în bi ro u.
II. GRAMATICÃ
Observãm
Aici este un profesor. Acolo este un ziarist.
Acolo este o profesoarã. Aici este o ziaristã.
Aici este un artist. Acolo este un contabil.
Acolo este o artistã. Aici este o contabilã.
Genul substantivelor. Articolul nehotãrât la singular
masculin n e u t ru feminin
un contabil un sat o þar ã
un preºedinte un birou o profesoarã
un ministru o educatoare

14 EU SUNT MANAGER LECÞIA 2
Aplicãm
6. Folosiþi formele articolului nehotãrât un sau o .

În birou este ____ domn ºi _____ doamnã. Acolo este _____ preºedinte. Aici este _____
domniºoarã. În magazin sunt____ englez ºi ___ francez. La
teatru este ____ ziarist.
7. Urmaþi modelul: Ea este arhitect. Dar tu? ªi eu sunt arhitect.
El este funcþionar. Dar tu? Eu sunt ºofer. Dar el? Noi
suntem în oraº. Dar voi?
Voi sunteþi în magazin. Dar ele? Ei sunt la medic. Dar voi?
Tu eºti în birou. Dar ea?
8. Folosiþi prepoziþiile în ºi la.
Model: El es
este
te în Fr an þa , la Pari
Pa ri s.
Noi suntem __ România, __ Bucureºti. în

Ei sunt ___ Germania, __ Berlin.
Tu eºti ___ Italia, ___ Roma. la
Model: Eu su nt în ex cu rs ie . Su nt la te at ru .
Tu eºti ___ oraº. Eºti ___ medic.

El este ____ sat. Este ___ magazin.
Noi suntem ___ birou. Suntem ____ jurist.
9. Utilizaþi substantivele feminine.
Model: Eu su nt en gl ez , ea es te en gl ez oa ic ã.
Eu sunt francez, ea este ________________. Tu eºti rus, ea este ____________________.

El este bulgar, ea este __________________. El este grec, ea este ___________________
Model: suntt moldovean, ea este moldoveancã .

Eu sun
Eu sunt român, ea este __________________. Tu eºti american, ea este _________________.

El este ucrainean, ea este _________________.
10. Respectaþi modelul: Aici este un sat. Acolo este un oraº.
Aici este un magazin, acolo este __________. Aici este un ziarist, acolo aici
este _______ _________. Aici este un profesor, acolo este________________. acolo
Aici este un medic, acolo este ___________________. Aici este un sportiv,
acolo
Aicieste ________________.
este o educatoare, acoloAici
esteeste o doamnã, acolo este _____________.
________________.

Cum spunem ce suntem de profesie
Structuri
Eu sunt inginer. Tu eºti profesor. El este medic. Dumneavoastrã sunteþi manager. Ea este arhitect.

LECÞIA 2 EU SUNT MANAGER 15
Utilizãm
– T u eºti sportiv? – E a nu este arhitect?

– Da, eu sunt sportiv. – Ba da, ea este arhitect.
– E l este ziarist? – D umneavoastrã nu sunteþi
– Da, el este ziarist. profesor?
– Ba da, eu sunt profesor.
Alcãtuim
11. Lucraþi în grup. Alcãtuiþi un dialog similar.
IV. SINTEZÃ
Eu sunt manager
Aici este un birou. În birou sunt: un inginer, un arhitect ºi un jurist. El este Dan. Dan este jurist.
Ea e Andreea. Andreea este arhitect, iar eu sunt manager. Noi suntem din oraº. Ei sunt Ion ºi
Mihai. Ei sunt din sat.
Aici este un teatru. Dumneavoastrã sunteþi actor. Noi suntem la teatru. Dumneata eºti vânzãtor,
iar el este medic. Ei sunt în magazin. Voi sunteþi la medic. Aici este un sportiv. Acolo este un
ziarist.
12. Gãsiþi în text formele pronumelui personal.
13. Citiþi textul. Rãspundeþi la întrebãri.
Dan este jurist?
Andreea este arhitect?
Suntem la teatru?
Dumneata nu eºti vânzãtor?
El este medic?
Voi sunteþi la medic?
14. Alcãtuiþi un text despre profesiile cunoscuþilor dvs.
Învãþãm un proverb
Me se ri a es te br ãþ ar ã de au rr..
Mese
Generalizãm
Eu sunt contabil. Aici este un sportiv.

Tu eºti funcþionar. Acolo este o profesoarã.
El este jurist. Ea este Maria.
Ea este inginer. El este Dan.

16 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ LECÞIA 3
NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ
I. VOC ABULAR
b an c ã l ecþ i e împreunã acesta

burete ma nua l de aceasta
caiet masã pe cine
lângã ce
claãrdteire piexrete
creion radierã
cretã salã
curs scaun
cursant stilou
dicþionar t ab l ã
fereastrã ta b l ou
floare uºã
II. GRAMATICÃ
Pronumele demonstrativ
Pronumele interogativ
III. INTEN ÞII COMUNICATIVE

Cum indicãm o persoanã sau un lucru
Cum identificãm o persoanã sau un lucru

LECÞIA 3 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ 17
I. VOC ABU LAR
Încercãm
1. Pronunþaþi corect cuvintele: carte, burete, floare, aceasta, fereastrã.

2. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare lucru.
3. Lucraþi în perech i. Scrieþi 5 cuvinte înv ãþate la lecþia prece dentã ºi 5 cuvinte învã þate la lecþ ia
de astãzi. Verificaþi-vã reciproc.
Alcãtuim
4. Alcãtuiþi enunþuri dupã modelul: Aici este un caiet, acolo este un dicþionar.
5. Daþi rãspunsuri afirmative ºi negative la întrebãri.
Aici este o carte? Acolo este un cursant? Aici este un manual? Acolo este o radierã?
Aici este un scaun? Acolo este un stilou? Aici este cretã?
Eu sunt cursant. Noi suntem împreunã. lângã

Eu sunt la lecþie. Voi sunteþi lângã profesor.
El este la tablã. Pe masã e o floare.
Tu eºti la uºã.
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Bunã dimineaþa, Milena. Cine este acesta
acesta?
– Bunã dimineaþa, George. Acesta este un domn. El este Armen.
–– Ce este este
Acesta acesta
acesta?
un perete.
– Dar aceasta
aceasta?
– Aceasta e o masã.
– Ce este pe masã?
– Pe masã sunt un creion ºi un pix.
– Dar ce este pe bancã?
– Pe bancã sunt o carte ºi o floare.
– Dar ce este pe perete?
– Pe perete este un tablou.

18 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ LECÞIA 3
Pronumele demonstrativ la singular

masculin/neutru feminin
cesta
a aceasta
Pronumele interogative cine? ce?
cine? ce?
Cine este acesta? Ce este acesta?
Aplicãm Cine este aceasta? Ce este aceasta?
Aplicãm
Acesta este un stilou
6. Folosiþi formele pronumelui demonstrativ.
Aceasta este o masã
Model: Ac
Aces
es ta es te un stil
st il ou . Ac ea st
Acea staa es te o ca rt e.
___________________un perete. ___________________o masã.

___________________o lecþie. ___________________un burete.
___________________un manual. _________________o salã de curs.
___________________o fereastrã.
7. Alegeþi cuvântul potrivit.
Acesta este __________ o masã. un creion. Aceasta este _________ o floare. un scaun.
Acesta e ______________ o radierã. un tablou. Aceasta e ___________ un pix. o tablã.
Acesta-i ___________ o fereastrã. un caiet. Aceasta-i ___________ un creion. o bancã.
8. Completaþi propoziþiile cu cuvântul potrivit.
Stilou temã text tablã radierã caiet
Acesta este un __________________. Aceasta este o _________________. Aici este un
___________________. Acolo este o ___________________. Pe bancã este o________________.
Pe masã este un ________________.
9. Urmaþi modelul: Acesta-i un stilou, iar aceasta e o floare.
Acesta-i un scaun, iar ___________________. Acesta-i un cursant, iar ___________________.
Acesta-i un domn, iar___________________. Acesta-i un creion, iar___________________.
Acesta-i un pix, iar___________________.

Cum identificãm o persoanã sau un lucru.
Structuri
Acesta este un student. Cine este acesta? Cine e aceasta?
Aceasta este o studentã. Acesta este un cursant. Aceasta e o cursantã.
Cum indicãm un lucru
Acesta este un creion. Ce-i acesta? Ce e aceasta?
Aceasta este o carte. Acesta-i un tablou. Aceasta e o cretã.

LECÞIA 3 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ 19
Utilizãm
– Cine este acesta? – Acesta este Ion?
– Acesta este Ion. – Da, acesta este Ion. E inginer.
– CeesteIon? – D araceasta?
– Ion e contabil. – Aceasta este Maria. Ea e juristã.
– Ce este acesta? – Dar aceasta?
– Acesta este un dicþionar. – Aceasta este o carte.
Alcãtuim
10. Lucraþi în grup. Prezentaþi colegul dvs.
IV. SINTEZÃ
Noi suntem împreunã
Suntem împreunã la lecþie. Aceasta este o salã de curs. Aici este un profesor ºi acolo este un cursant.
Acesta este un profesor, iar acesta-i un cursant. Cine este aceasta? Aceasta este Elena. Ea este la lecþie.
Ce este acesta? Acesta este un tablou. Acesta este un perete? Nu, acesta este un burete. Este
pe masã. Aceasta este o masã. Lângã masã este un scaun. Aceasta e o tablã. Iar aceasta-i o carte.
Ce este lângã fereastrã? O bancã. Ce este pe bancã? Pe bancã sunt: un caiet, un creion, un
dicþionar, un manual, un stilou.
Aceasta este o salã de curs? Aici este un profesor?
A colo este un cursant? Acesta este un perete?
C e este lângã masã? Ce este lângã fereastrã?
Ce este pe bancã?
12. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele rãspunsuri:
Aceasta este o salã de curs. Acesta este un dicþionar.
Aici este un profesor. Nu, aceasta este o masã.
Acolo este un cursant. Da, acesta este un manual.
Situaþii de comunicare
Sunteþi într-o salã de curs. Indicaþi persoanele ºi obiectele din salã.
Unde-s doi puterea creºte.
Generalizãm
Modele comunicative
comunicative Modele gramaticale
Acesta este un cursant. Cine este acesta?
Acesta e un student. Acesta este un student.
Acesta-i un inginer. Cine este aceasta?
Aceasta-i o floare. Aceasta este o cursantã.
Acesta este un dicþionar. Ce este acesta?
Aceasta este o carte. Ce este aceasta?
Aceasta e o bancã.

20 SUNT ACASÃ LECÞIA 4
SUNT ACASÃ
I. VO CAB U LAR
a n t re u dula p acasã dupã

a p ar t am e n t fotoliu acum sub
b ai e frigider aproape pentru
departe
buloccãtãrie nmoopbtileãrã
ca d ã oglindã
casã pode a
camerã raft dumneaei
can ap ea revistã dumnealor
chiuvetã robinet dumnealui
covor salon
cuier t av an
dormitor ziar
II. GRAMATICÃ
Pluralul substantivelor . Articolul nehotãrât la plural
Pronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la plural

Cum ne adresãm respectuos unei persoane
Cum vorbim cu
cu respect
respect despre
despre oopersoanã
persoanã

LECÞIA 4 SUNT ACASÃ 21
I. VOCABULAR
Încercãm
1. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare obiect în parte.
......................... ............................... ................. .................................

2. Grupaþi cuvintele ce denumesc obiectele din:
antreu camera de baie bucãtãrie dormitor
3. Restabiliþi propoziþiile.
a b
sunt în
acum este
acasã un fotoliu
eu camerã
a fi departe camerã de baie

a fi aproape mobilã de bucãtãrie
a fi acasã
Modificãm
4. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.

Ce e acesta?
Acesta e —————————————-
Ce e în salon?
În salon sunt ———————————————
Ce e acesta?
Acesta e ——————————————
Ce e în dormitor?
În dormitor sunt————————————————
5. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi.
Model: Eº ti lâ ng ã fe re as tr ã? Da , su nt lâ ng ã fe re as tr ã.
Tueºti în ...................? ..................................................

Voi sunteþi la ....................? ..................................................
Eleste lângã ...................? ..................................................

6. Completaþi.
Model: Aces ta este
Acesta es te un creion
crei on.. Aceasta
Acea sta este
es te o carte.
.........este un salon. .........este o oglindã. .........e un cuier. ..........e o noptierã.
Model: El es te ai ci ? Nu , el es
este
te ac ol o.
........... este aproape? Nu, ............. ............este departe? Nu, ............

........... este acasã? Nu, .................. ............este acolo? Nu, .................
Model: Aces
Ac es ta -i un cu ie r, ia r ac ea st a- i o og li nd
sta- ã.
ndã.
Acesta-i un dormitor, iar. ................ Acesta-i un fotoliu, iar ..........................

Acesta-i un birou, iar ................ Acesta-i un ziar, iar ..............................
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Este aici o salã de curs? – Ce este în salã ?

– Da, este o salã de curs. – Aici sunt o masã, un scaun, dar acolo sunt
– În salã
Da, suntsunt
în salã cursanþi
cursanþi?
niºte cursanþi
cursanþi – Ceniºte
estemese ºi niºte
pe masã niºte
? scaune
scaune
scaune.
– În salã este un cursant? – Pe m asã sunt dicþionare, manuale, pixuri, stilouri
stilouri.
– Nu, în salã sunt niºte cursanþi
cursanþi.
– În salãeste o grupã?
– Nu, în salã sunt niºte grupe de cursanþi
cursanþi.
Substantivul. Formarea pluralului
Singular Plural E xem p l e

– -i profesor – profesori
masculin u- i- ministru – miniºtri
e - i - pãrinte – pãrinþi
ã - e - casã – case
feminin ã- i- bancã – bãnci
e - i - clãdire – clãdiri
a- le- cafea – cafele
– - uri pix – pixuri
– -e oraº – oraºe
neutru u- u-ri tablou – tablouri
u - i - fotoliu – fotolii
u - e - teatru – teatre

Pluralul substantivelor. Terminaþiile de plural.

Notã:
m asculin feminin n e u t ru
i- e- ur-i
i - e-
le- i-
Alternanþe Exemple Alternanþe Exemple

vocalice consonantice
a–ã salã – sãli c + i =ci medic – medici
a–e masã – mese d + i = zi oglindã – oglinzi
ea – e fereastrã – ferestre t + i = þi cursant – cursanþi
oa – o ºcoalã – ºcoli st + i = ºti jurist – juriºti
Aplicãm
7. Formaþi pluralul.
În salã sunt ................................(român, rus, englez, ucrainean, gãgãuz).
Ei sunt .......................................(medic, ziarist, artist, jurist, contabil).
În apartament sunt ...........................(floare, tablou, dulap).
În camerã sunt .............................................(scaun, noptierã, oglindã).
Pe masã sunt ......................................(revistã, ziar, pix, creion, dicþionar).
Articolul nehotãrât Pronumele demonstrativ la plural
singular plural singular plural
masculin un niºte masculin acesta aceºtia
feminin o niºte feminin aceasta acestea
neutru un niºte neutru acesta acestea
8. Urmaþi modelul.
Model: Aces
Ac es ta es te un bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi.
Acesta este un domn. Aceºtia sunt ....................

Aceasta este o chiuvetã. Acestea sunt ....................
Aceasta este o fotografie. Acestea sunt ....................
Aceasta este o carte. Acestea sunt.....................
Acesta
Acesta este
este un
un frigider.
stilou. Acestea sunt......................
Acestea sunt.....................
9. Citiþi ºi selectaþi substantivele la plural.

– Aici este o clãdire? – În apartament este o camerã?
– Nu, aici sunt niºte clãdiri. – Nu, în apartament sunt douã
– În clãdire sunt apartamente? camere.
– Da, în clãdire sunt apartamente.

– Ce-i acesta?
– Acesta-i un dormitor.
– Ce este în dormitor?
– În dormitor sunt: douã canapele, un dulap ºi douã scaune.
– Ce este în salon?
– În salon sunt: douã fotolii ºi un birou.
– Ce sunt acestea?
– Acestea sunt rafturi de cãrþi.
– Ce este pe birou?
– Pe birou sunt niºte ziare ºi reviste.
– Acolo este un televizor , iar aici e un aparat de radio.
– Ce este în baie?
– În baie sunt o chiuvetã, o oglindã ºi o cadã.
dumneata tu dumnealui el
dumneavoastrã tu dumneaei ea
voi dumnealor ei, ele
10. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: Du mnea
mn ea ta eº ti in gi ne rr..
Dumneata sportiv,cursant, rus,gãgãuz

Dumnealui
Dumneaei afi ucrainean, gãgãuzã,
ucraineancã, rusoaicã, româncã
moldoveancã,
Dumnealor
Dumneavoastrã

Cum ne adresãm respectuos unei persoane
Structuri
Cine eºti dumneata
dumneata? Dumneavoastrã sunteþi funcþionar?
Dumneata
Dumneata eºti medic? Cine sunteþi dumneavoastrã
dumneavoastrã?
Utilizãm
–Tueºtiziarist? – Dar dumneata eºti economist?
– Da, eu sunt ziarist. – Da, eu sunt economist.
Alcãtuim
11. Alcãtuiþi un dialog similar.
Cum vorbim cu respect despre o persoanã
Structuri
Cine este dumnealui
dumnealui? Dumnealui este economist?
Cine este dumneaei
dumneaei? Dumnealor sunt medici?
Dumneaei
Dumneaei este educatoare? Cine sunt dumnealor
dumnealor?

Utilizãm
– Dumneavoastrã sunteþi profesori? – Dumnealor sunt arhitecþi?
– Da, noi suntem profesori. – Nu, dumnealor sunt juriºti.
– Dumneavoastrã sunteþi arhitect? – Dar dumnealui este jurist?
– Da, eu sunt arhitect. – Da, dumnealui este jurist.
12. Alcãtuiþi dialoguri similare.
IV. SINTEZÃ
Acasã
Sunt acasã. În apartament sunt: unantreu, o bucãtãrie, un dormitor ,
un salon ºi o baie. În antreu este nu cuier. Lângã cuier este o oglindã.
Pe noptierã este un telefon. În bucãtãrie sunt o masã, niºte scaune, un
frigider, o chiuvetã ºi mobilã de bucãtãrie. În dormitor sunt un dulap
ºi niºte noptiere. Pe noptiere sunt niºte reviste ºi niºte ziare. Pe perete
este un tablou. În salon sunt o canapea, niºte fotolii, o masã ºi niºte
scaune. În baie sunt o cadã, o chiuvetã, o oglindã.
13. Gãsiþi rãspunsurile în te xt.
Ce este în apartament? Ce este pe noptierã?
Ce este în antreu? Ce este pe perete?
Ce este lângã oglindã? Ce este în salon?
Ce este în bucãtãrie? Ce este în baie?
Ce este în dormitor?
14. Amplasaþi lucrurile în apartament: noptierã, canapea, chiuvetã, oglindã, dulap, cadã, fotoliu,
frigider.
antreu dormitor
salon
camerã
de baie În apartament sunt... bucãtãrie
Jo c de ro l
Dvs. sunteþi în vizitã. Sanda vã aratã apartamentul.
Acasã
Aca sã est
estee ca în rai.
Generalizãm
Modele comunicative
comunicative Modele gramaticale
Dumnealui este în apartament. Aceºtia sunt niºte profesori.
Dumneaei este manager. Acestea sunt niºte doamne.
Dumnealor sunt medici. Aici este un fotoliu.
Dumneavoastrã sunteþi funcþionar? Acolo sunt niºte fotolii.
Cine eºti dumneata? Acolo este o canapea.
Cine sunteþi Dumneavoastrã? Aici sunt niºte canapele.

26 ÎMBRÃCÃMINTEA LECÞIA 5
ÎMBRÃCÃMINTEA
I. VOC ABULAR
bluzã alb cum

cãmaºã albastru unde
cãciulã bun de asemenea
cravatã
fular comod
elegant iatã
fustã frumos
impermeabil galben
îmbrãcãminte modern
mãnuºã negru
palton rãu
pantaloni scurt
pulover
rochie
tricou
II. GRAMATI CÃ
Ar
Arttiico
iccoolluull ho
hottããrrââtt
Adjeje ct
Ad ject ctiv
iv el e cu 4 forme form e

Cum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanã
Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã
Cum spunem unde este un lucru sau o persoanã

LECÞIA 5 ÎMBRÃCÃMINTEA 27
I. VOCABULAR
Încercãm
1. Clasificaþi cuvintele din prima coloanã dupã terminaþie: în consoanã,

-u, -ã, -e.
2. Puneþi aceste cuvinte la plural. Model: un fular – douã fulare.
3. Grupaþi cuvintele ce denumesc îmbrãcãmintea pentru bãrbaþi, pentru femei, pentru bãrbaþi ºi pentru
femei.
4. Formaþi pluralul cuvintelor.

Model: Aici es
este
te un perete
pere te,, acol
ac ol o sunt
su nt do i pere
pereþi
pe þi..
reþi
m . un – doi
Preºedinte, inginer, medic, ministru; f. o – douã
Cãmaºã, cravatã, fustã, masã; n . un – douã
Fular, palton, pulover, dulap, salon.
5. Puneþi în locul punctelor articolul nehotãrât.
Pe perete este … tablou. Lângã fereastrã este … pat. În baie este … cadã. În bucãtãrie
este … frigider. Pe fotoliu este … bluzã. Pe scaun este … tricou. Pe birou sunt … cãrþi. În
dormitor este … dulap.
Alcãtuim
6. Completaþi propoziþiile.
Aceºtia sunt niºte… inginer, profesor, economist, cursant, medic, arhitect
Aceºtia sunt niºte… domn, pasager, român, rus, ucrainean, francez
Acestea sunt niºte… birou, dulap, curs, tricou
Acestea sunt niºte… oraº, magazin, creion, etaj, fular, impermeabil, palton
Acestea sunt niºte… doamnã, domniºoarã, româncã, rusoaicã, ucraineancã, franþuzoaicã
Acestea sunt niºte… casã, bluzã, cravatã, tablã,

Acestea sunt niºte… þarã, cãmaºã, cãciulã, mãnuºã

Acestea sunt niºte… femeie, bucãtãrie, rochie
7. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvinte din dreapta.
Cine este acesta? Victor Ce este acesta? palton
Cine este aceasta? Maria Ce este aceasta? rochie
Cine sunt aceºtia? Ion, Maria Ce sunt aceºtia? pantaloni
Cine sunt acestea? Elena, Ana Ce sunt acestea? mãnuºi
fularalb bãiatfrumos
tricou albastru cursant bun
impermeabil modern domn e legant
pulover negru oraº modern
palton scurt fotoliu comod
II. GRAMATICÃ
Observãm
–Ceesteacesta? –Cesuntaceºtia?
– Acesta este un costum. – Aceºtia sunt niºte pantaloni.
– Cum este costumul
costumul? –Cumsunt pantalonii
pantalonii?
– Costumul
Costumulestecomod. – Pantalonii nu sunt comozi.
–Ceesteaceasta? –Cesuntacestea?
– Aceasta este o cãmaºã. – Acestea sunt niºte bluze.
– Cum este cãmaºa
cãmaºa? –Cumsunt bluzele
bluzele?
– Cãmaºa de asemenea este comodã. – Bluzele sunt comode.
Formele articolului hotãrât
Singular Plural
masculin -l ( -l e ) -i
feminin -a -l e
Îmbinarea articolului cu substantivul

Singular Plural
masculin consoanã+u+ l bãiat-u- l -i+
i bãieþi- i
-u + l tigru- l tigri- i
-e + le fratele fraþi- i
neutru consoanã +u + l creion-u- l -e+le creioanele
-u + l teatru- l teatrele
birou- l -uri+le birouri- le
fotoliu- l -i+le fotoliile
feminin -ã a fatã fat-a -e+le fetele
-e + a floare- a -i+le florile
-a + u + a cafea u -a -le + le cafele - le
-e a lecþie lecþi-a -i + le lecþii - le

Aplicãm
8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos.

Model:
Bãiat Bãiatul acesta. Bãieþi Bãieþii aceºtia.
Scaun Scaunul acesta. Scaune Scaunele acestea.
Carte Cartea aceasta. Cãrþi Cãrþile acestea.
Bãrbat. Bãiat. Inginer. Englez. Domn. Contabil. American. Jurist.

Apartament. Dulap. Fular. Palton. Pulover. Caiet. Creion. Manual. Teatru. Frigider. Dicþionar.
Birou. Tricou.
Bancã. Casã. Revistã. Cãmaºã. Mãnuºã. Rochie. Cãciulã. Bucãtãrie. Bluzã. Camerã. Fereastrã.
Adjectivele cu 4 forme de tipul bun
Singular Plural
masculin – -i
feminin -ã -e
Acordul adjectivulu
adjectivuluii cu substantivul determina
determinatt
bu
bunn buni
Singular Plural bunã bune
masculin bãiatbun bãieþi bun i
neutru
feminin
scaun bun
ã
fatã bunã
scaune bunee
fetebun e
9. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.

Model: F rumos bãiat frumos – bãieþi frumoºi
casã frumoasã – case frumoase
Bun – contabil, jurist, profesor, dicþionar, manual, palton, clãdire, cãmaºã, îmbrãcãminte, rochie;
Alb – frigider, perete, ziar, cãmaºã, cretã, rochie, tavan;
Galben – creion, fular, uºã, masã, cãmaºã, rochie, canapea;
Modern – sat, teatru, palton, clãdire.
Adjectivele cu 4 forme de tipul negru
Singular Plural negru negri
masculin -u -i
neagr ã negre
feminin -ã -e
Acordul adjectivulu
adjectivuluii cu substantivul determina
determinatt
Singular Plural
masculin u
perete negru pereþinegr i
neutru u
creion negru creioane negr e
feminin mãnuºã neagrãã mãnuºe negr e


Model: Ne gr u pi
pixx ne gr u – pi xu ri ne gr e
pixu
Negru – palton, pulover, impermeabil, stilou, hainã, bluzã, tablã, uºã.

Model: Iat
Iatãã o cãm aºã.
aºã . … este
cãmaºã. est e alb ã.
albã. Iat
Iatãã o cãm aºã
aºã..
Cãmaºa este albã.
albã.
Iatã un palton. … este elegant. Iatã un salon. … este modern. Iatã o cravatã. … este
albastrã. Iatã o rochie. … este galbenã. Iatã niºte pantaloni. … sunt scurþi. Iatã niºte
reviste. … sunt frumoase. Aici este o tablã. … este neagrã. Pe masã este o carte. … este
albastrã.
12. Restabiliþi întrebãrile din dialogurile de mai jos.
__________________? __________________?
– Fusta este elegantã. – Haina este bunã.
__________________? __________________?
– Pantalonii sunt negri. – Rochia este frumoasã.
__________________?
– Costumul este albastru.
13. Alegeþi forma potrivitã.
Fusta este (galben, galbenã). Fustele sunt (galbeni, galbene).
Tricoul
Mãnuºaeste
este(albastru, albastrã).
(alb, albã). Tricourilesunt
Mãnuºile sunt(negri,
(albastre, albaºtri).
negre).
Bluza este (frumos, frumoasã). Bluzele sunt (frumoºi, frumoase).
14. Formulaþi întrebãri pentru rãspunsurile date:
Model: Cãmaºa este în baie. Unde este cãmaºa?
Paltonul este în cuier. ___________________________________________?

Impermeabilul este în dulap. ______________________________________?
Pantalonii sunt pe fotoliu. ________________________________________?
Hainele sunt elegante. ___________________________________________?
Îmbrãcãmintea este comodã. ______________________________________?
Model: Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.
Cravata este
elegantã. frumoasã.
Fetele sunt … TuCravatele sunt …Voi sunteþi
eºti modern. Haina este
… comodã.
PaltonulesteHainele
negru.sunt … Fata
Paltoanelesunteste
…
Fularuleste scurt. Fularelesunt …
Model: Cãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albã .
Bluzele sunt comode. Bluza este … Puloverele sunt albastre. Puloverul este …
Costumele sunt galbene. Costumul este … Rochiile sunt scurte. Rochia este … Ei sunt
buni. El este …

16. Urmaþi modelul:

Model: … este frumos. Fularul este frumos.
… estealbã. … estealb.
… suntnegre. … suntfrumoºi.
… estebunã. … estescurt.
… esteelegantã. … esterea.
… suntelegante. … suntrele.
17. Numiþi îmbrãcãmintea. Spuneþi cum este ea.
18. Citiþi dialogurile.

– Cine este acesta? – Unde este Mihai? – Ce este în dulap?
– Acesta este Mihai. – Mihai este în camerã. – În dulap sunt haine.
– Cine este aceasta? – Unde este Maria? – Cum este paltonul?
– Aceasta este Maria. – Maria este în stradã. – Paltonul este negru.
–– Mãnuºile
Cum suntde
mãnuºile?
asemenea sunt negre.
Cine este acesta? Unde este dulapul? Unde este Mihai? Mihai este în baie? Ce este
în dulap? Paltonul este alb? Cum este rochia? Cum sunt pantalonii?

Cum descriem un lucru
Cravata este albastrã. Pantalonii sunt scurþi.
Fularul este frumos. Creioanele sunt negre.
Cum caracterizãm o persoanã
Ionestebun. Mariaesteelegantã.
Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã
Unde este mama? Unde este dulapul?
Unde este Mihai? Unde sunt pantalonii?
Cum spunem unde este un lucru sau o persoanã
în baie în dulap în Chiºinãu
Ion este la bucãtãrie Impermeabilul este pe scaun Elena este aproape
la
jurist aici,
acolo departe

Utilizãm
Model: – Mi ha i es te ai ci ?
Miha
– Da, Mihai este aici.
– Nu , Miha
Mi ha i nu es te ai ci,
ci , este
es te ac ol o .
acol
–Mariaesteacolo? –Mihaiesteinginer?
– În camerã este un dulap? – Mãnuºile sunt negre?
– Cravata este albastrã? – Ion este aproape?
– Pantalonii sunt negri?
21. Rãspundeþi la întrebãrile de mai jos.
Unde este colegul? Cum este paltonul dvs.? Costumul este comod? Mãnuºile sunt albe?
Ce este în dulap? Cine este lângã dulap?
22. Descrieþi hainele dvs. ºi ale colegilor.
IV. SINTEZÃ
Îmbrãcãmintea
Iatã un dulap. Ce este în dulap? În dulap este îmbrãcãminte. Este îmbrãcãminte pentru
bãrbaþi ºi îmbrãcãminte pentru femei.
Cãmaºa, pantalonii, cravata sunt pentru bãrbaþi. Bluza, rochia, fusta sunt pentru femei.
Cãciula, paltonul, impermeabilul, puloverul ºi fularul sunt ºi pentru bãrbaþi ºi pentru femei.
Sunt pantaloni ºi pentru femei. Ei sunt negri, albi, albaºtri. Îmbrãcãmintea din dulap este
modernã. Ea e comodã.
În apartament este un dulap. Dulapul este lângã perete. În antreu este un cuier. În cuier
sunt un palton, un impermeabil ºi o cãciulã. În salon este o masã. Lângã masã sunt niºte
scaune. Pe un scaun este un pulover. Sub pulover este o cravatã.
Fr
Frum
um useþea
useþ ea va salv a lu mea.
sa lva me a.

Generalizãm Fularul este frumos.
Unde este Mihai?
Unde este dulapul? Ion este bun.
Unde sunt pantalonii? Maria este elegantã.
Bãiatul este aici. Cãmãºile sunt albe.
Fata este acolo. Stiloul este negru.
Cartea este pe masã. Cravata este neagrã.
Cum este îmbrãcãmintea?

RECAPITULARE 33
RECAPITULARE (lecþiile 1–5)

Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:
Substantivele în limba românã sunt de trei genuri:
Masculin (consoanã, -u, -e) Feminin (-ã, -e, - ea) Neutru (consoanã, -u)
bãiat fatã magazin
domn doamnã oraº
medic uºã teatru
ministru floare birou
preºedinte cafea
Substantivele au douã numere: singular ºi plural. Terminaþiile de plural ale substantivelor sunt:
Masculin (-i) Feminin (-e, -i, -le) Neutru (-e, -uri, -i)
bãieþi fete magazine
domni doamne oraºe
medici uºi teatre
preºedinþi flori birouri
cafele fotolii
Substantivele pot avea articol nehotãrât:
un bãiat niºte bãieþi

o fatã niºte fete
un tablou niºte tablouri
ªi articol hotãrât:
bãiatul, preºedintele bãieþi i
fata fetele
tablou l tablouri le
Pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele.
Pronumele demonstrativ de apropiere:

acesta aceºtia
aceasta acestea
Pronumele interogative: cine, ce.

Pronumele de politeþe: dumneavoastrã, dumneata, dumnealui, dumneaei, dumnealor.

34 RECAPITULARE
Adjectivele cu patru terminaþii: bun, buni; bunã, bune.
bãiat bun bãieþi buni

fatã bunã fete bune
Formele verbului a fi:
teuuesºutni t vnoisunteþmi
el,ea este, e, -i ei, ele sunt
Dumneavoastrã deja puteþi:

Sã salutaþi pe cineva:
Bu nã zi ua !
Salut!
Sã spuneþi ce sunteþi:
Sunt rus. Sunt arhitect.
Sã indicaþi o persoanã sau un lucru:
Ac es ta es te ..
....
Ac ea
Ac eº tistaa su
es nt
est ..
...
....
tee...
Ac es te a su nt ... .. .
Sã vã adresaþi respectuos unei persoane:
Du mn eav
ea vooaassttrrãã
Dum
Du mn
neeat
ataa
Sã vorbiþi cu respect despre o persoanã sau despre mai multe persoane:
Dum
Du mne
nealui
ne alui
Dum
Du mn
neeaei
ae
aeii
Dum
Du mn
neealor
alor
Sã întrebaþi ºi sã rãspundeþi unde este o persoanã sau un lucru:
Unde este Mihai? Mi ha i es te la te at ru .
Unde este cartea de fizicã? Cartea de fizicã este pe masã.
Dumneavoastrã deja ºtiþi 150 de cuvinte

LECÞIA 6 ÎN FAMILIE 35
ÎN FAMILIE
I. VOC ABULAR
b un ic ne po t bãtrân bine
bunicã noroc bogat
celoepvil pnãurminete bolnav
deºtept a avea
familie prenume harnic
fecior rudã sãnãtos
fiicã sorã sãrac
fiu so þ scund
frate soþie slab
m am ã ta n t i tânãr
m ã t u ºã t at ã
me mbr u unc hi
II. GRAMATI CÃ
Prezentul verbului a avea
Ad je ct iv
ivuull pr on
onoom
miina
nall po
posseesi
siv
si v

Cum indicãm posesorul unui lucru

36 ÎN FAMILIE LECÞIA 6
I. VOC ABU LAR
Încercãm
1. Puneþi substantivele la forma hotãrâtã ºi alcãtuiþi propoziþii.

Model: fr a- te /f ra -t e- le Fr at el e es te ec on om is t .
nume, pãrinte, prenume, burete, perete

2. Grupaþi cuvintele din vocabular.
Model: mamã/tatã……….
3. Alegeþi substantivele care se terminã în -ã. Alcãtuiþi propoziþii cu

forma lor de plural.
4. Adãugaþi articolul hotãrât. Formaþi pluralul.
sorã, mãtuºã, fiicã, bunicã
5. Terminaþi propoziþiile.
Model: Mama este scundã, dar
da r frumoa
frumoasã
frum sã..
oasã.
Tata este scund, dar…………. Fratele este tânãr, dar……….. Soþia este bunã, dar…………
6. Lucraþi în perechi. Unul scrie ºapte substantive, altul ºapte adjective. Faceþi schimb de fiºe ºi scrieþi
îmbinãri de cuvinte.Verificaþi-vã reciproc.
7. Examinaþi imaginea ºi spuneþi.
cine este redat în imagine;
care este prenumele persoanelor;
cum este fiecare.
copil deºtept a fi sãnãtos

pãrinte sãnãtos a fi tânãr
familie bogatã a avea fraþi (surori)
fiu harnic a avea familie
fiicã harnicã a avea un nume
a avea noroc
Modificãm
8. Alcãtuiþi îmbinãri.
Model: fiu deºte pt, fii cã deº teaaptã,
deºte apt
ptãã,, cop
copii
ii deº
deºte
tep
pþi
þi,, doamne
tepþi, doamn e deºte
deº teppte
te
tânãr, bãtrân, sãnãtos, harnic

9. Îmbinaþi cuvintele date cu douã adjective potrivite.

soþ … …........ inginer……
unchi……....... contabil… …
sorã…….... profesor……
10. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele sãrac / bogat.
11. Alcãtuiþi îmbinãri cu:
un cuvânt nou ºi unul cunoscut; cu douã cuvinte noi învãþate azi.
12. Includeþi îmbinãrile obþinute în propoziþii.
13. Alcãtuiþi un dialog în baza textului.
În familie
Eu sunt acasã. Pãrinþii sunt sãnãtoºi. Soþia este contabilã, fiul este elev. Fiica este o domniºoarã
modernã. Suntem împreunã ºi este bine.
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Elena, tu ai fraþi?
– Da, eu am un frate.
– Care este prenumele luilui?
– Prenumele lui este Cristea.
– Fratele tãu
tãu este inginer?
– Nu, fratele meu este economist.
– Pãrinþii voºtri sunt bãtrâni?
– Nu, pãrinþii noºtri nu sunt bãtrâni. Ei sunt tineri.
Prezentul verbului a avea. Forma afirmativã
euam noiavem Eu am o sorã. Noi avem rude.
tuai voiaveþi Tu ai un frate. Voi aveþi bunici.
el,eaare ei, eleau El, ea are un unchi. Ei, ele au nepoþi.
Prezentul verbului a avea. Forma negativã

eu n-am noi n-avem
Eu nu am familie. Noi nu avem pãrinþi. Eu n-am familie. Noi n-avem pãrinþi.
tu n-ai voi n-aveþi Tu nu ai feciori. Voi nu aveþi surori. Tu n-ai feciori. Voi n-aveþi surori.
el, ea n-are ei, ele n-au
El, ea nu are mãtuºã. Ei, ele nu au fraþi. El, ea n-are mãtuºã. Ei, ele n-au fraþi.
Aplicãm
Ce aveþi în dormitor? Ce au ei în antreu? Ce are ea în bucãtãrie? Ce ai tu în salon? Ce
avem noi în casã? Ce au ele pe masã?

15. Completaþi.
Model: Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.
Eu am un frate, iar el ........................................... Tu ai mamã, iar eu ............................

El are o sorã, iar noi .............................. Ea are bunicã, iar voi ............................ Voi aveþi
rude, iar noi ............................. Ei au un nepot, iar ele ......................................
Model: – Dumnea
mneavo
Du mnea voas
astrã
trã aveþ
av eþii fraþi?
fraþ i?
– Da, eu am un frate.
– Nu,
Nu, eu n-a
n-am
m fraþi.
fra þi.
tu surori
voi parinþi
dumneata aavea bunic
dumnealui bunicã
dumnealor rude
dumneavoastrã
17. Completaþi.
Eu am ……………… Fratele este………..El are ………….
18. Formulaþi întrebãri cu ajutorul urmãtoarelor cuvinte.
Model: Radu ar
aree pãrinþi?
pãri nþi?
mãtuºã, copil, fiicã, nepot, unchi, bunicã

Adjectivul pronominal
pronominal posesiv
(bãiatul) (bãieþii) (sora) (surorile)

meu mei mea mele
tãu tãi ta tale
sãu sãi sa sale
(lui,ei) (lui,ei) (lui,ei) (lui,ei)
nostru noºtri noastrã noastre
vostru voºtri voastrã voastre
lor lor lor lor
19. Completaþi.
Familia mea este……….. Familia noastrã este……... Fratele lui este…………. Fraþii tãi
sunt……………
este…… UnchiulSora ta este………………
vostru este……. Surorile noastre sunt……… Unchiul meu
20. Folosiþi forme potrivite de adjective pronominale.
Bunicul…….este deºtept. Bunica……. este bãtrânã. Fiica ……… este elevã. Feciorul
….. este ziarist. Profesia…….este bunã.
21. Scrieþi adjectivele pronominale posesive.
Eu am un frate. Fratele ...... este student. Tu ai o sorã. Sora........ este medic. El are bunici.
Bunicii ..... sunt pensionari. Ea are o prietenã. Prietena...... este frumoasã. Noi avem

televizor. Televizorul ........ este nou. Voi aveþi manuale. Manualele

........ sunt bune. Ei au fiice. Fiicele........ sunt domniºoare. Ele au
pãrinþi. Pãrinþii .......sunt bãtrâni.
22. Alcãtuiþi propoziþii cu urmãtoarele îmbinãri.
mãtuºa mea, fratele lui, pãrinþii noºtri, apartamentul vostru, dormitorul
ei, tatãl meu, bunica noastrã, unchiul tãu, bãiatul lor, profesorul ei,
manualul sãu, cartea sa, cartea voastrã, haina ta, blocul nostru
23. Alcãtuþi dialoguri similare.

– Ceestetatãltãu? frate
– T atãlmeuestemedic. sorã
– Darceestemamata? unchi
– Mama mea este profesoarã. matuºã

Cum indicãm posesorul unui lucru
Structuri
meu nostru caietul meu, caietul nostru
tãu vostru caietul tãu, caietul vostru
sãu (lui, ei) lor caietul sãu (lui, ei), caietul lor
mea
ta noastrã
voastrã carteata,
cartea mea, cartea
cartea noastrã
voastrã
sa (lui, ei) lor cartea sa (lui, ei), cartea lor
mei noºtri pantalonii mei, pantalonii noºtri
tãi voºtri pantalonii tãi, pantalonii voºtri
sãi (lui, ei) lor pantalonii sãi (lui, ei), pantalonii lor
mele noastre creioanele mele, creioanele noastre

tale voastre creioanele tale, creioanele voastre
sale (lui, ei) lor creioanele sale (lui, ei), creioanele lor
Utilizãm
24. Completaþi indicând posesorul.

Antreul ........................ este frumos. Casa ..................... este departe. Dulapul ...................
este bun.
........... Paltonul .......................
este albastrã. este negru.
Fotoliile .............. RochiaCanapelele
sunt comode. .......................................
este scurtã. sunt Cravata
albe.
25. Citiþi dialogul. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– El are familie?
– Da, el are familie.
– Fiul lui este jurist?
– Nu, fiul lui nu este jurist.
– Dar are o profesie bunã?
– Da, este bunã.

– Ce este el?
– El este medic.
– Are soþie?
– Da, soþia lui este jurist.
26. Alcãtuiþi un dialog utilizând cuvinte care exprimã posesia.
27. Citiþi textul ºi notaþi:
Ofamilie.Membriiei Rudele
................................ ................................
................................ ................................
................................ ................................
Sunt Victor. Am o familie mare. Pãrinþii mei nu sunt bãtrâni. Soþia mea este inginer. Fiul nostru
Dorin este student, fiica noastrã Aneta este economistã. Aneta are soþ. Ei au un bãiat. Bãiatul lor
este sãnãtos. Bunica lui este aici. Avem o familie bunã. Am ºi rude:
unchiul Andrei, mãtuºa Ecaterina.
28. Formulaþi (lucrând în grup) câteva întrebãri referitor la:
profesie, familie, apartament
IV. SINTEZÃ
Familia noastrã
Aceasta este familia noastrã. Eu am pãrinþi, un frate, surori ºi bunici. Pãrinþii mei sunt medici,
fratele meu este student. Surorile mele sunt la colegiu. Bunicii noºtri sunt bãtrâni, dar sãnãtoºi.
Bunicul este scund. Tatãl meu este tânãr.
Unchiul Dan are un nepot manager, un nepot jurist, iar doi sunt profesori.
Avem o familie mare ºi rude cu prenumele Dan, Daniela, Dorin, Dana, Dumitru.
Apartamentul nostru este bun. Avem trei camere ºi bucãtãrie. Blocul nostru este lângã circ.
29. Selectaþi din text cuvintele care aratã:
p ersoane acþiuni obiecte
30. Rãspundeþi la întrebãri:
Cum este familia dvs.? Cum sunt bunicii tãi?
Ce sunt pãrinþii tãi? Cum este tatãl tãu?
Dar fratele tãu ce este? Ce au rudele dvs.?
Unde sunt surorile tale? Cum este apartamentul tãu?
31. Povestiþi despre familia Dvs.

Vorbiþi despre fiecare persoanã din imagine.

32. Vorbiþi despre aceastã familie.

Bunicul Dan BunicaMaria
tata mama unchiul Sandu mãtuºa Diana
eu soraCristina
fratele Mihai soþia Olga
nepotul Nicu nepoata Mihaela

Joc de rol
“Formaþi” o familie: mama, tata, fiica, fiul, bunica. Discutaþi despre un nepot (nepoatã).
Ai casã,
cas ã, ai mas
masã.
ã.
Generalizãm
Apartamentul meu este bun. Eu am un frate economist.
Familia mea este sãnãtoasã. Tu ai o fiicã deºteaptã.
Fratele ei este economist. El, ea are pãrinþi sãnãtoºi.
Sora ta este jurist? Noi avem rude în Chiºinãu.
Cum este mãtuºa ta? Voi aveþi fraþi studenþi.
Unchiul tãu este bãtrân? Ei, ele au un unchi bãtrân.
Mobila ei este modernã. Ea nu are bunicã.
Apartamentul nostru este bun. Ele n-au dicþionarul acesta.
Fotoliile voastre sunt în antreu. Acum n-ai lecþii.

42 PORTRETE LECÞIA 7
PORTRETE
I. VO CAB U LAR
a vrea ajutor blond câþi, câte
a avea nevoie de... an brunet
atenþie cuminte
ban dulce
bere gras
ciocolatã înalt
faþã larg
îngheþatã lung
leu mare
ochi mic
pãr nou
pâine vechi
verde
II. GRAMATICÃ
Genul ºi numãrul adjectivelor
Ad je
jeccttiiv
ivele
el e cu 3 te rmina
vele rm in aþþiiii
Ad je
jeccttiiv
ivele
el e cu 2 te rmina
vele rm in aþþiiii
Prezentul verbului a vrea
Numeralele cardinale (1–19)

Cum spunem cã avem nevoie d e ceva

LECÞIA 7 PORTRETE 43
I. VOC ABU LAR
Încercãm
1. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc: produse alimentare, pãrþi ale corpului omenesc,
unitãþi monetare
2. Grupaþi cuvintele din vocabular în urmãtoarele clase:

cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor
cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor
3. Priviþi persoanele ºi lucrurile din imagini ºi spuneþi cum sunt ele.
Modificãm
4. Formaþi pluralul cuvintelor ce urmeazã folosind numeralele un – doi, o – douã:
an, ban, ochi, faþã, ciocolatã, îngheþatã, pâine, leu.
5. Treceþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos.
Model: Elevul este harnic. Elevii sunt harnici
Pâinea este bunã. Casa este modernã. Oraºul este frumos.

Copilul este deºtept. Bunicul este sãnãtos. Creionul este albastru.
ochialbaºtri ocãmaºã
pãrbogat ocartedeistorie
a avea o faþã frumoasã a v re a o revistã nouã
t a le nt unapartamentcumobilã
o profesie bunã
Alcãtuim
bãiat înclasã
costum îndulap
acum revistã afi submasã
elev latablã
sportivi pestadion

II. GRAMATICÃ
Observãm
– Iatã un apartament. – Ce este acolo?

– Apartamentul este mic
mic? – Acolo este o casã.
– Da, apartamentul este mic
mic. – Casa este micã
micã?
–– Da,
ªi camerele suntsunt
ºi camerele mici
mici?
mici
mici. – Da, casa este micã
micã.
Adjectivele cu 3 terminaþii
Singular Plural
masculin – -i mic m ic i
feminin -ã -i mic ã mic i
Acordul adjectivului cu substantivul determinat
Singular Plural
masculin copacmic copaci mic i
neutru creion mic creioane mic i
feminin fatã micãã fetemic i
7. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos.
Model: Magazin
Magazin magazin mic – magazine mici
Bucãtãrie bucãtãrie micã – bucãtãrii mici
Birou, casã, oglindã, fereastrã, bancã, cretã, apartament, baie, dulap

Model: Cursant cursant nou – cursanþi noi
Clãdire clãdire nouã – clãdiri noi
Carte, apartament, dicþionar, fotoliu, cãmaºã
Observãm
– Iatã un apartament. – Ce este acolo?
– Apartamentul este mare
mare? – Acolo este o casã.
– Da, apartamentul este mare
mare. – Casa este mare
mare?
– Da, casa este mare
Adjectivele cu 2 terminaþii
Singular Plural mare mari
masculin -e -e mare mari
feminin -i -i

Acordul adjectivului cu substantivul determinat.

Singular Plural
masculin bãiatmare bãieþimari
neutru oraºmare oraºemari
feminin casãmare casemari
8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos la singular ºi la plural.

Model: Actor actor mare – actori mari
Oglindã oglindã mare – oglinzi mari
Birou, dulap, bãiat, fatã, þarã, clãdire, camerã, salon, uºã, fiu, familie.
Model: PPerete
erete perete verde – pereþi verzi
Tablã tablã verde – table verzi
vechi vechi
Carte, oraº, cãmaºã, pulover, rochie, creion.
veche
vec he vechi
Model: Bloc bloc vechi –– blocuri
blocuri vechi
vechi
Canapea canapea veche – canapele vechi
Palton, masã, frigider, revistã, bloc, bluzã, pulover, carte
9. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare.

– Iatã un salon. – Acesta este bunicul tãu?
– Salonul este mare? – Da, acesta este bunicul meu.
– Da, salonul este mare. – El este bãtrân?
– Da, el este bãtrân.
– Ce este acesta? – Aici este casa ta?
– Acesta este un scaun. – Da, aici este casa mea.
– Scaunul este vechi? – Casa ta este înaltã?
– Nu, scaunul este nou. – Da, casa mea este înaltã.
10. Alcãtuiþi dialoguri.
Model: – Eu am un frate. Dar tu?
– ªi eu am frate.
Eu am o sorã. Dar tu? Eu am copii. Dar tu? Noi avem manual de istorie. Dar dvs.? Noi
avem un frigider nou. Dar el? Ei au astãzi examen. Dar dvs.? Ea are o oglindã frumoasã. Dar
tu? Ei au creioane. Dar ele?
Model: – Andrei, Radu are frate?

– Da, are.
– Dar Mihai?
– Mihai n-are frat e.
frate.
– Tu ai apartament? … – Dar ei? … – El are bunici? … – Dar ea? … – Tu ai adresa mea? …

– Dar numãrul meu de telefon? … – Fratele tãu are maºinã? … – Dar fratele lui? … – El are
familie? … – Dar ea? … – Dvs. aveþi bani? … – Dar ei? … – El are cãciulã? … – Dar tu? …

11. Citiþi dialogurile ºi reproduceþi-le .

–Tuaisorã? –Ceprofesieai?
–Da,euamosorã. –Suntmedic.
– Ea este micã? – Dar ce este soþia ta de profesie?
– Da, eaestemicã. – Ea este profesoarã.
– Ea are o rochie albastrã?
– Nu, ea are o rochie verde.
12. Rãspundeþi la întrebãri folosind antonimele.

Model: Victor
– Vict gras ?
or es te gras?
– Nu, Victor este
es te slab.
slab .
Revistele acestea sunt noi? Familia lor este mare? Prietenul tãu este înalt? Casa voastrã
este veche? Bunicul tãu este bolnav? Acesta este un apartament mic? Acestea sunt niºte
fete scunde? El are un coleg înalt? Ei au copii mari?
Observãm
– Cine vrea bere? – Ce vrea copilul? – Vreþi vin?
– Eu vreau bere. – Copilul vrea acasã. – Nu vrem vin, vrem suc.
– Ce vrea el? – Ce rochie vreþi
vreþi? – Dar voi ce vreþi
vreþi?
– El vrea o pâine. – Vreau o rochie verde
verde. – Noi vrem apã mineralã.
Prezentul verbului a vrea
eu vreau noi vrem eu vreau o carte noi vrem o bere
tu vrei voi vreþi tu vrei un caiet voi vreþi ciocolatã
el vrea ei vor el, ea vrea o îngheþatã ei, ele vor ceai

Eu vreau …, iar tu vrei … El vrea …, iar ea vrea …
Ei vor …, iar ele vor … Noi vrem …, iar ei vor …
Numeralele cardinale
a 1–10 b 11–19
1–unu,una 6–ºase 11–unsprezece 15–cincisprezece
2 – doi, douã 7 – ºapte 12 – doisprezece, 16 – ºaisprezece
3–trei 8–opt douãsprezece 17–ºaptesprezece
4–patru 9–nouã 13–treisprezece 18–optsprezece
5–cinci 10–zece 14–paisprezece 19–nouãsprezece
Pronumele câþi? câte?
masculin câþi
câþi Câþibãieþisuntaici?
feminin câte
câte Câtefetesuntacolo?

14. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.
Câþi pantofi sunt aici? Câte cãrþi sunt pe masã?

15. Rãspundeþi la întrebãri folosind numeralele de la 1 la 10 .
Model: – Câþi ziariºti
ziariº ti sunt în redacþie? (trei)
– În redacþie sunt trei ziariº ti.
ziariºti.
Câþi profesori sunt în clasã? (doi) Câte dicþionare sunt în dulap? (ºase) Câte fotolii sunt în
camerã? (trei) Câþi sportivi sunt pe stadion? (zece) Câte scaune sunt în bucãtãrie? (patru)
Câte mese sunt în salã? Câte reviste are Radu? (patru) Câþi ani are copilul lor? (ºapte)
Câþi ani are fratele lui? (nouã) Câte creioane are elevul? (opt) Câte pixuri vrei? (trei) Câþi
copii aveþi? (patru) Câte ciocolate vrea ea? (trei) Câte ziare vrei? (douã)

Cum spunem cã avem nevoie de ceva
Eu am nevoie de caiete. Noi avem nevoie de reviste.
Tu ai nevoie de cãrþi. Voi aveþi nevoie de gazete.
El, ea are nevoie de bani. Ei, ele au nevoie de mobilã.
16. Daþi rãspunsuri negative la întrebãrile de mai jos.
Model: – Ai nevoie de cãrþi?
– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.
Ai nevoie de frigider? Aveþi nevoie de tablouri? Au ei nevoie de ingineri? Au ele nevoie

de manuale? Au ele nevoie de jurist?
Model: – Cine are nevoie de ajutor?
– Noi avem nevoie de ajutor
ajutor..
Cine are nevoie de manuale? Cine are nevoie de cretã? Cine are nevoie de radierã? Cine
are nevoie de atenþie? Cine are nevoie de stilou? Cine are nevoie de medic?
Model: – De ce ai nevoie?
– Am nevoie de creioane.
De ce au ei nevoie? De ce aveþi nevoie? De ce are el nevoie? De ce are ea nevoie?
18. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.

–Deceareelnevoie? bani, ajutor
– Are nevoie de dicþionar. pâine, bere
– ªi tu ai nevoie de dicþionar? cãmaºã, pantaloni
– Nu, eu nu am nevoie de dicþionar. reviste, ziare
– Eu am nevoie de manual.

IV. SINTEZÃ
Portret de bãrbat, portret de femeie
Acesta este colegul meu. Numele lui este Victor Dumbravã. El este inginer. El este înalt ºi
slab. Are ochi negri ºi pãr blond. El are familie. Familia lui nu este mare.
Aici este casa lui. Este o casã mare ºi frumoasã. Lângã casã este un garaj. În garaj este o
maºinã nouã. Aceasta este maºina lui.
Acolo este firma lui. Este o firmã bogatã, cu un capital mare. Firma lui are mulþi clienþi.
Iatã ºi soþia lui. Ea este înaltã ºi frumoasã: are nas mic, ochi mari, pãrul negru ºi faþa albã. Ea
este o femeie harnicã. Ea este profesoarã.
Aceºtia sunt copiii lor: Radu ºi Mihaela. Radu are zece ani, iar Mihaela opt ani. Ei sunt elevi.
Ei sunt copii cuminþi. Lângã casã este ºcoala lor. Lângã ºcoalã este un stadion.
Acum pãrinþii sunt la serviciu, iar copiii lor la ºcoalã.
19. Daþi rãspunsuri scurte la întrebãrile de mai jos.
Model: – Victor este inginer? – Da.

– Victor este medic? – Nu.
Victor este profesor? Victor este scund ºi gras? Victor are ochi albaºtri?
Victor are pãr blond? Firma lui este o firmã sãracã, cu un capital mic? Lângã
casã este un parc? În garaj este o maºinã veche? Soþia lui este înaltã ºi
frumoasã? Soþia lui este o femeie harnicã? Soþia lui este bibliotecarã?
Copiii lor sunt studenþi? Acum copiii lor sunt la teatru?
20. Ascultaþi întrebãrile ºi daþi rãspunsuri în scris.
Ce este Victor? Cum este Victor? Unde este firma lui? Cum este firma lui? Ce este lângã
casã? Cum este soþia lui? Câþi copii are Victor? Ce sunt copiii lui? Câþi ani au copiii lor?
Unde sunt pãrinþii? Unde sunt acum copiii lor?
21. Citiþi textul. Alcãtuiþi texte similare în care sã vorbiþi despre unul dintre colegii dumneavoastrã.
Victor are o sorã. Numele ei este Maria. Ea este studentã la universitate. Ea are dicþionare ºi
manuale de limba românã.
Radu nu are sorã, el are un frate. Numele lui este Nicolae. Nicolae nu este student la universitate,
el este sportiv. El nu are manuale ºi dicþionare.
N-aduce
N- aduce an ul ce aduce ceasul.
anul ceas ul.
Generalizãm

Am nevoie de ajutorul tãu. Aceasta este o familie mare.
Avem nevoie de un specialist bun. Am o casã mare.
Ei au nevoie de atenþia noastrã. Vreau o carte nouã.
El nu are nevoie de ajutor. Câþi copii sunt aici?
De ce are el nevoie? Câþi ani are el?
Aveþi nevoie de manuale noi? Câte reviste vreþi?

LECÞIA 8 LA STUDII 49
LA STUDII
I. VOC ABULAR
a asculta absolvent licenþã azi, astãzi

a explica biologie liceu fix
a întârzia catedrã materie mult
a întreba chimie orar
orã puþin
spaþios
a învãþa colegiu
a repeta examen secþie superior
a rezolva exerciþiu sesiune
a sta facultate sfert cu
frecvenþã specialitate fãrã
gimnaziu studii sau
instituþie universitate
învãþãmân t ziaristicã
jumãtate
juridic
II. GRAMATICÃ
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix

Cum precizãm timpul

50 LA STUDII LECÞIA 8
I. VOC ABU LAR
Încercãm
a învãþa a explica a asculta

1. Împãrþiþi substantivele din vocabular conform modelului:
Masculin Feminin Neutru
Neut ru
Un absolvent – doi absolvenþi O orã – douã ore Un examen – douã examene
O orã = lecþie
Dicþionar de contexte minime O orã = 60 min
Învãþãmânt mediu, învãþãmânt superior, ºcoalã primarã, ºcoalã medie,

facultate
spaþioasã modernã, facultate de ziaristicã, salã mare, salã micã, salã
tema cu 10 minute ora
a asculta lecþia a întârzia la ore a întreba t em a
materia mult lecþia
radioul puþin
o melodie
Modificãm
2. Urmaþi modelul:
Aici este un profes
profesor
or, acolo
ac olo sunt niºte profes ori.
profesori.
student ————————-
absolvent ————————-
medic ————————-
frate ————————-
I atã un profesor . Profesorul este la tablã.
Iatã niºte profesori. Profes orii sunt în sala de curs.
Profesorii
student ________ ________ —————-
absolvent ________ ________ —————-
medic ________ ________ —————-
frate ________ ________ —————-

Ac
Aceast
eastaa este
Aceasta es te o universitate.
univ ersitate. Universitatea
Univ ersitatea es este
te veche.
Ac es te
Aces teaa sunt
su nt niºt
ni ºt e un iv ersi
univ tãþi.. Un
er sitãþi iv ersi
Univ sitã
tãþile
þile
er sitãþi le su nt vechi.
facultate ____________ ___________ ___________
salã ____________ ___________ ___________
lecþie ____________ ___________ ___________
birou ____________ ___________ ___________
Alcãtuim
Clãdire înalt
Profesor frumos
ªcoalã afi bãtrân
Student mare
Þarã harnic
Elev deºtept
4. Lucraþi în perechi:
Cine sunteþi dumneavoastrã? Cine este colegul dumneavoastrã? Ce studii are? Are el
familie? Cum este familia lui? Câþi fraþi are? Câte surori are? Unde este apartamentul
lui? Unde sunteþi? Câþi studenþi sunt în grupã?
5. Povestiþi despre colegul dumneavoastrã.
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Ce instituþie de învãþãmânt este aceasta?

– Aceasta este o universitate.
– Cine învaþã la universitate?
– La universitate învaþã studenþi.
– Ce explicã profesorii la lecþii?
– Profesorii explicã materia.
Modul indicativ. Timpul prezent. Verbele de conjugarea I

Eu rezolv ascult explic întreb învãþ
Terminaþiile Tu rezolv i asculþi explici întreb i înveþi
El, ea rezolv ã ascultã explicã întreab ã învaþã
– -ã m Noi rezolv ãm ascultãm explicãm întreb ãm învãþãm
-i - aþ i Voi rezolv aþi ascultaþi explicaþi întreb aþi învãþaþi
-ã -ã Ei, ele rezolv ã ascultã explicã întreab ã învaþã

Aplicãm
6. Urmaþi modelul:
Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.
Noi ascultãm lecþia. ªi voi ________ lecþia.

Ea ascultã radioul. ªi ele ________ radioul.
Tu asculþi muzicã. ªi ei _________ muzicã.
El ascultã dialogul. ªi noi ________ dialogul.
Eu repet
re pet tema. Voi repetaþi lecþia.
Tu nu _________ tema. Noi nu _________ lecþia.

El repetã cuvintele. Ei nu _________ cuvintele.
Model:
– Tu înveþi la universitate?
– Da, eu învãþ la universitate. liceu, colegiu
– Dar ea unde învaþã? gimnaziu, facultate
– Ea învaþã la ºcoalã.
8. Citiþi ºi reproduceþi dialogurile. Curs, cursuri = lecþie, or ã
– Profesorul de chimie întreabã mult?

– Nu, dumnealui întreabã puþin.
– Dar profesoara de biologie?
– Dumneaei întreabã mult.
– În ce salã de curs avem ore?
– În sala micã. Noi astãzi avem 3 cursuri. E mult sau puþin?
– E puþin. Noi avem 4 cursuri astãzi.
Verbele a sta ºi a întârzia la prezent
A ststaa A în
înttâârrzzi
zia
iaa
Eustau Euîntârzii
Tustai Tuîntârzii
El,eastã El,eaîntârzie
Noistãm Noiîntârziem
Voi staþi Voi întârziaþi
Ei, ele stau Ei, ele întârzie
9. Completaþi.
Eu stau la masã. Noi nu _________ la masã.
Noi stãm în salon. Voi nu _________ în salon.
El stã cu mama. Ea nu _________ cu mama.
10. Reproduceþi dialogul.
– Maria stã aproape? – Ea este aici?
– Nu, Maria stã departe. – Nu, ea nu este aici.

11. Alcãtuiþi îmbinãri:

carte, lecþie, profesor, studentã, salã.(frumos, bun, tânãr, mare, mic, vechi, nou, tânãr, elegant,
deºtept, harnic, blond, înalt, bãtrân, brunet).
12. Alcãtuiþi 5 propoziþii cu îmbinãrile obþinute la exerciþiul precedent.

Cum precizãm timpul
Structuri
Când nu ºtim cât e ceasul, întrebãm: Ce orã e? sau Cât e ceasul?
Este ora nouã fix. Este ora douãsprezece fix. Este ora optsprezece fix. E ora nouã ºi
jumãtate. E ora douãsprezece ºi un sfert. E ora optsprezece fãrã un sfert. Este ora nouã ºi
cinci minute. E ora opt ºi douãzeci de minute. E ora opt fãrã zece minute.
Când precizãm timpul zilei, folosim cuvintele:
astãzi, azi, acum, dupã cursuri, dupã masã.
Utilizãm
13. Spuneþi ce orã e.
IV. SINTEZÃ
La studii
Universitatea este o instituþie de învãþãmânt superior. Ea are multe facultãþi ºi specialitãþi:
biologie, chimie, ziaristicã etc. La Universitate învaþã mulþi studenþi. Ei au cursuri dupã orar.
Astãzi studenþii sunt într-o salã spaþioasã. Ei stau la mese. Profesorul întreabã cine întârzie. El
explicã lecþia, iar studenþii ascultã. Dupã ore studenþii sunt la bibliotecã. Ei repetã materia.
Sesiunea e aproape. Studenþii au puþin timp.
14. Rãspundeþi la întrebãri:
esteºcoala?
– Ce este universitatea? ––Ce
Unde stau profesorul?
întreabã studenþii?
– Cine învaþã la universitate? – Ce explicã profesorul?
– Cine învaþã la ºcoalã? – Cine repetã materia?
– Unde sunt studenþii?
Vorbim
15. Întâlniþi doi tineri. Faceþi cunoºtinþã. Aflaþi cât mai mult posibil despre ei.

Ai carte, ai parte.
Generalizãm

Ce orã e? Eu ascult lecþia.
Cât e ceasul? Tu întrebi ceva.
Este ora douãsprezece ºi un sfert. El întârzie la lecþie.
Este ora nouã ºi jumãtate. Noi învãþãm la universitate.
Este ora opt fãrã zece minute. Voi repetaþi materia.
Azi avem ore de limba românã. Ei stau aproape.
Dimineaþa repet lecþia.
Dupã cursuri stau la bibliotecã.

LECÞIA 9 O ZI LA SERVICIU 55
O ZI LA SERVICIU
I. VOC ABULAR
a angaja act formular atent
a completa agendã muncitor binevoitor
a concedia angajare oficiu disciplinat
a desena anticamerã parter exigent
a examina calculator post punctual
a executa cerere secretarã vacant
a lucra concediere serviciu
a nota concurs ºedinþã
a organiza conducãtor translator de la
a schiþa desen zi de unde
a semna în calitate de
a studia
a verifica
II. GRAMATI CÃ
Prezentul indicativ al verbelor de
de conjugarea I I cu sufix
su fix

Cum spunem unde
unde se
se desfãºoarã
desfãºoarãooacþiune
acþiune
Cum precizãm profesia cuiva

56 O ZI LA SERVICIU LECÞIA 9
I. VOC ABU LAR
Încercãm
1. Examinaþi vocabularul ºi formaþi cuvinte noi.
cuvintele cu aceeaºi rãdãcinã:
a angaja – angajare
are
a organiza__________ a nota ______________
a executa____________ a semna______________
a verifica ____________ a completa___________
a concedia – concediere
ere
studia____________
2. Îmbinaþi cuvintele învãþate la lecþia precedentã cu cele învãþate la lecþia de astãzi.

Model: întârzia (unde?)
AA întârzia (unde?) lala serviciu.
serviciu. A completa
completa (ce?)
(ce?) exerciþiul.
exerciþiul.
A lucra la_______________ A nota_________________

A studia la_______________ A verifica_______________
A învãþa la_______________ A schiþa_________________
Model: Pr of es or ex
exiiggeenntt..
Student__________ Învãþãmânt__________ Liceu__________
postvacant alucralauniversitate
conducãtor e xigent a studia biologia la facultate
funcþionar punctual
coleg atent, binevoitor
muncitori a completa agenda
profesori a semna d o c u m en t el e
a angaja manageri actele
a concedia funcþionari
juriºti
economiºti
Modificãm
3. Formaþi pluralul.
Model: agendã – agende
agende Model:
Model: conducãtor – conducãtori
anticamerã, secretarã, ºedinþã, catedrã muncitor, translator, absolvent, economist

Model: calculator – calculatoare Model:

Model: oficiu – oficii
formular, desen, act, document studiu, serviciu, exerciþiu, gimnaziu
Model: Ele
Elevul
vul est
estee ate
atent.
nt. Eleva
Ele va este
est e atentã.
ate ntã.
Elevi
Eleviii sun
suntt ate nþi
nþi.. Eleve
Elevele
le sunt
sun t ate nte.
Alcãtuim
5. Alcãtuiþi îmbinãri cu cuvintele învãþate urmând modelul: a semna un contract

a examina......, a desena........., a organiza........, a studia.........., a verifica.........,
a nota........
6. Îmbinaþi cuvintele conducãtor, funcþionar, secretar, translator, muncitor cu adjectivele potrivite
din coloana a treia.
Model: Conducãtor exigent.
7. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele de mai jos.

Model: Aici este o mas ã. Mas a e apr oap
oape.
e.
Acolo
Acol o es te un dulap. Dula pul e departe.
Dulapul depart e.
bloc, calculator, clãdire, domniºoarã, dormitor, fotoliu, oficiu, oglindã, salon
Model: Ap ar ta me nt ul ar e 3 ca
came
me re .
Câte camere are apartamentul?
Familia Ungureanu are 18 copii.————————————?

În salã sunt 10 scaune. ————————————————?
În dulap sunt 2 tricouri.————————————————?
Ion are 2 fraþi.——————————-——————————?
câþi Dan are 3 surori. ———————————————————?
câte
Model: Eu am nevoi
nevoiee de ban
bani.
i.
Tuainevoiede translator
Doru are nevoie de secretarã
Noi avem nevoie de ajutor
Voi aveþi au
Profesorii nevoie dede
nevoie serviciu
agendã
Model: Eu su nt fu nc þi on ar
ar..
tu muncitor
ea conducãtor
noi afi laºedinþã
voi în anticamerã
ei oficiu
la

8. Priviþi imaginea ºi rãspundeþi la întrebãri:

Cum este ºeful? Unde stã ºeful? Ce are ºeful în birou? Cum este biroul: mare sau mic?
Ce este pe biroul lui? ªeful are calculator pe birou?
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Eu examinez agenda. Ce examinezi tu?
– Eu examinez ºi completez niºte formulare.
– Dar dumnealui ce completeazã
completeazã?
– Dumnealui completeazã acte pentru concurs. Noi angajãm doi funcþionari în oficiul
nostru. Acum ºeful semneazã cererile.
Prezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ez
Asemna Aorganiza Astudia

-ez eu semnez organizez studiez
-ezi tu semnezi organizezi studiezi
-eazã el, ea semneazã organizeazã studiazã
-ãm noi semnãm organiz ãm studiem
-aþi voi semnaþi organiz aþi studiaþi
-eazã ei semneazã organizeazã studiazã
Aplicãm
9. Scrieþi forma cerutã de context.
ªeful (a angaja) un translator. Eu (a studia) chimia la universitate. Funcþionarii (a schiþa)
proiectul. Conducãtorul (a semna) contractul. Directorul (a concedia) muncitorii. Dana (a
completa) agenda. Colegii (a organiza) un concurs. Secretara (a nota) posturile vacante. Tu
(a desena) un tablou.

– Tu studiezi chimia? (ei) a organiza
– Da, studiez chimia. o conferinþã, un concurs
– Nu, nu studiez chimia,
studiez matematica.
– Managerul examineazã documentele? a desena
–– Da,
Nu, managerul
managerulexamineazã documentele.
nu examineazã documentele, peisaj / portret
el examineazã planul.
– Funcþionarii completeazã agenda? a nota
– Da, funcþionarii completeazã agenda. informaþia /orarul
– Nu, funcþionarii nu completeazã agenda,
ei completeazã formularele.


Cum spunem unde se desfãºoarã o acþiune
Structuri de unde
aici, acolo, de la
Lucreazã (unde?) la universitate, la oficiu, la domiciliu
în birou, în oraº
– Unde învaþã fiul tãu? – Unde cântã orchestra? – De unde ai paltonul acesta elegant?
– La Universitatea de Sta
t din Moldova.– Orchestra cântã în parc. – De la supermarketul Sun City.
Cum precizãm profesia cuiva
Structuri
Ce este el / ea de profesie?
El este ziarist. Soþia lui este medic.
Dan lucreazã în calitate de avocat. fratele lui Dan
sora lui Dan
Utilizãm
– Prietenul lui Dan este inginer?
– Nu, prietenul lui nu este inginer. El este economist.
– Ce este tatãl tãu?
– Tatãl meu este jurist.
–Dartuceeºti? –Cineestemanager?
–Eusuntprofesor. –Elestemanager.
–CeprofesieareDana? –Dartuceeºti?
– Dana lucreazã în calitate de bibliotecarã. – Eu sunt psiholog.
–DarAna? –Darprietenataceeste?
– Ea lucreazã în calitate de arhitect. – Ea este medic.
avocat? Dan este avocat. inginer.

______? El este________. _________.
Cine este ______? Ei sunt________. El lucreazã în calitate de _________.
______? Noi suntem______. _________.
______? Eaeste_________. _________.
Vorbim
12. Lucraþi în grup.
Aflaþi ce profesie au colegii dvs. Întrebaþi ce profesie au prietenii lor. Aflaþi ce profesie au
colegii din grupul vecin.
13. Determinaþi profesia din imagini.

IV. SINTEZÃ
O zi la serviciu
Prenumele meu e Dan. Lucrez la o redacþie. Sunt ziarist. La ora 9 suntem la oficiu. Oficiul
nostru este pe strada Alba-Iulia 8, la parter. Este un oficiu cu un birou pentru redactorul-ºef, o
anticamerã ºi un birou pentru funcþionari. În biroul nostru sunt trei mese ºi trei scaune. Avem ºi
un dulap. Avem multe reviste ºi ziare. Pe mese avem calculatoare.
ªeful stã în biroul sãu, secretara este în anticamerã, eu ºi colegul meu Mihai stãm în biroul
pentru funcþionari. Azi organizãm un concurs pentru un post vacant. Avem trei candidaþi – un
bãiat ºi douã fete. Ei au studii superioare. Au licenþã de jurnaliºti. ªeful examineazã documentele.
Secretara noteazã în agendã numele ºi prenumele lor.
Eu studiez ziarul de dimineaþã. Colegul meu Mihai schiþeazã un plan. Azi avem ºedinþã la ora
10. Noi suntem punctuali. Dupã ºedinþã, ºeful angajeazã un coleg nou. Semneazã contractul cu
Ion Vasilescu, un tânãr înalt, brunet, cu ochii negri. El este elegant ºi binevoitor.
14. Citiþi textul. Rãspundeþi la întrebãri.
– Unde lucreazã Dan? – Ce organizeazã ei azi?
–CeesteDan? –Câþicandidaþiau?
– Unde este oficiul lui Dan? – Câte fete ºi câþi bãieþi?
– Unde stã redactorul-ºef? – Câte locuri vacante au?
– Cine este colegul lui Dan? – Ce examineazã ºeful?
– Ce noteazã secretara? – Ce studiazã Dan?
– Când au ºedinþã Dan ºi Mihai? – Ce schiþeazã Mihai?
15. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele propoziþii.
Dan studiazã limba românã. Azi organizãm un concurs. Oficiul nostru este pe
Redactorul stã în biroul sãu. Avem trei candidaþi. strada Puºkin.
El este elegant ºi binevoitor. Eu studiez ziarul de dimineaþã. În biroul nostru sunt trei mese
ªeful semneazã contractul cu Azi avem ºedinþã la ora 18. ºi trei scaune.
Ion Vasilescu. Pe mese sunt calculatoare.
16. Descrieþi oficiul lui Dan.
Intraþi dimineaþa în oficiu. Observaþi cã ºeful nu este în birou.
Cum întrebaþi unde este el?
ªeful anunþã o ºedinþã. Întrebaþi unde ºi la ce orã este ºedinþa.
Observaþi în birou un bãiat ºi douã fete. Întrebaþi cine sunt ei.
Spuneþi cum sunt ei.
Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.
Generalizãm Modele comunicative Modele gramaticale

Modele gramaticale
Soþia mea este medic. Eu lucrez la universitate.
Fiica noastrã este manager. Tu notezi numãrul meu de telefon.
Fiul lor este inginer. El, ea completeazã ancheta.
Unde lucreazã prietenul tãu? Noi studiem limba românã.
Prietenul meu lucreazã la ULIM. Voi examinaþi agenda.
Dan lucreazã în calitate de jurist. Ei, ele semneazã contractul.

LECÞIA 10 DUPÃ CUMPÃRÃTURI 61
DUPÃ CUMPÃRÃTURI
I. VOC ABULAR
a afla adevãr librãrie amabil

a costa ambalaj marfã convenabil
a da bãuturã n o ut a te delicios
a intra
lua cbaolm
itabtoeanã proeþdus ieftin
necesar
a prefera cumpãrãtor ºtire scump
a umbla cumpãrãturã t re n
cu t i e varietate întâmplãtor
fãinã zahãr tot
II. GRAMATICÃ
Prezentul indicativ al verbelor neregulate
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele
forme specifice
Adj
Ad jeeccttiivvuull to t

Cum pre cizãm preþul unei mãrfi

62 DUPÃ CUMPÃRÃTURI LECÞIA 10
I. VOC ABU LAR

Încercãm
1. Pronunþaþi corect cuvintele: amabil, convenabil, punctual, cumpãrãturã, noutate, varietate.
2. Completaþi propoziþiile, folosind cuvintele din dreapta.
Eueste
El vreau marfã de_______________.
un vânzãtor _______________ bunã. aproape
scump, delicios
Preþul nu este _________, produsul este _________. necesar
Bomboanele sunt _______________. convenabil
Cumpãrãtura aceasta este _______________. amabil
Librãriaeste__________________. calitate
3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 7 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 7 cuvinte învãþate la lecþia de
astãzi. Verificaþi-vã reciproc.
4. Alcãtuiþi îmbinãri corecte.
calculator ieftin cumpãrãtor atent
angajare convenabil cumpãrãturã necesar
produsscump aorganizaoºedinþã
cumpãrãturã necesarã a examina marfa
marfã ieftinã a verifica preþul, calitatea, rezultatul
vânzãtor amabil a prefera bãutura rece
varietate de mãrfuri a afla o noutate, o ºtire
a afla cã ...
a cumpãra de toate
Modificãm
5. Selectaþi ºi acordaþi substantivele cu adjectivele.

cutie vechi tren nou
fãinã ieftin ambalaj lung
preþ mare cumpãrãturã scump
6. Alcãtuiþi enunþuri:
Model: Ambalajul este nou.

cumpãrãtor mare
cumpãrãturã blond
cutie afi convenabil
noutate amabil
preþ ieftin
vânzãtor bun
zahãr dulce

7. Faceþi acordul.
Ambalajul este (frumos). Îngheþata este (delicios).
Librãria din centru este (mare). Fãina este (bun), dar (scump).
Alcãtuim
8. Continuaþi dialogul.
– Magazinul acesta este mare? – Ce pot cumpãra aici?
– Nu, nu e mare, dar este bun. – De toate. Preþurile sunt convenabile...
II. GRAMATICÃ
Observãm
umblu prin oraº. Aflu
Astãziumblu Aflu întâmplãtor cã nu departe este un magazin nou.
Intru în magazinul acesta dupã cumpãrãturi. Magazinul este spaþios. Peste tot e
o varietate de produse. Mãrfuri în ambalaj frumos. Produse de calitate. Eu prefer
ciocolata ºi iau o ciocolatã ieftinã ºi delicioasã. Vânzãtorul este amabil.
– Cât costã ciocolata?
– 10 lei. E de calitate bunã.
– Preþul e convenabil. Dar berea? La ce preþ este berea?
– 15 lei.
Iau o ciocolatã ºi o bere. Dau banii ºi iau cumpãrãtura.
Prezentul indicativ al verbelor neregulate a da, a lua
Eu dau Eu iau Eu dau o carte Eu iau o carte
Tu dai Tu iei Tu dai un telefon Tu iei un caiet
El, ea dã El,ea ia El, ea dã u n caiet El, ea ia o ciocolatã
Noi dãm Noi luãm Noi dãm examen Noi luãm un tablou
Voi daþi
daþi Voi luaþi Voi daþi interviu Voi luaþi un costum
Ei, ele dau Ei, ele iau Ei, ele dau concert Ei, ele iau troleibuzul
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele forme specifice: a afla, a umbla, a intra
u
Eu aflu Noiafl ãm Eu umbluu Noi umbl ãm Eu intruu Noiintr ãm
Tu afli Voiafl aþi Tu umblii Voi umbl aþi Tu intrii Voiintr aþi
El, ea aflãã Ei, ele afl ã El, ea umblãã Ei, ele umbl ã El, ea intrãã Ei, ele intr ã
Aplicãm de la...
pânã la...
9. Completaþi pr opoziþiile.
a lua
Ei ____ o cutie mare de bere. Voi ______revistele necesare de la bibliotecã.
Eu ______ trenul de Bãlþi. Tu ______ o îngheþatã scumpã.
El ________ troleibuzul pânã la librãrie. Noi _______ masa la ora cinci.
a da
Eu ______examen la matematicã. El_______un caiet. Voi _______ cãrþile labibliotecã. Tu ________
bani pentru cãrþi. Noi _______ telefoane la birou.


Ce troleibuz iei pânã la serviciu? Dar colegul tãu? La ce orã iei masa? Dar soþia ta? De unde iei
revistele necesare?Dar colegii tãi? Cefel de îngheþatã iei? Darsurorile tale?
Cine dã telefon acasã? Când daþi cãrþile la bibliotecã? Cine dã bani pentru cãrþi?

Model: Eu aflu o nout
no utat
ate
at e in te re sa nt ã. Dar tu?
sant tu ?
ªi eu aflu o noutate interesantã.

Tu afli cã aici este o librãrie. Dar el? El aflã cã este în ºedinþã. Dar ea?
Ea aflã o ºtire. Dar noi? Noi aflãm cât costã zahãrul. Dar voi? Eu intru
în clasã. Dar tu? Tu intri în birou. Dar el? El intrã pe uºã. Dar ea? Noi
intrãm în magazin dupã cumpãrãturi. Dar voi?
Voi intraþi în salã. Dar ei? Ei intrã în librãrie. Dar ele? Eu umblu pe jos.
Dar tu?
Tu umbli puþin. Dar el? El umblã mult. Dar ea? Voi umblaþi la ºcoalã.
Dar ei? Noi umblãm la lecþii. Dar voi?

Tu umbli mult pe jos? Dar pãrinþii tãi? Colegul tãu umblã la ore? Dar sora ta? Voi
umblaþi regulat la lecþii? Dar colegii tãi? Cine umblã dupã ajutor? Tu umbli dupã ajutor?
13. Alcãtuiþi dialoguri.

Model: – Eu pr ef
efer
pref er ci ocol ata bunã.
bunã . Dar tu?
tu ?
– Eu pr ef er fr uc te le .
–Elpreferã_________.Darea? îngheþatã
–Ea_______________________. suc
– Noipreferãm _________Darvoi? ceai

– Noi ________________________. cafea
– Noi preferãm magazinele _________. Dar tu? mic

– Eu _______________________________ mare
– Voi preferaþi lucrurile _______. Dar el? nou

– El _____________________________. vechi
Observãm
– Toatã marfa este de calitate? – Toate femeile sunt frumoase?
– Nu toatã marfa este de calitate. – Da, toate femeile sunt frumoase.
– Toþi managerii sunt punctuali? – Tot zahãrul este din Moldova?
– Nu, nu toþi managerii sunt punctuali. – Avem zahãr ºi din Ucraina.

Adjectivul tot
singular plural
masculin, neutru feminin masculin feminin, neutru
tot toatã toþi toate
14. Completaþi propoziþ iile.
Model: ... timpul este la serviciu . Tot timpul

timpul este
este la
la serviciu.
serviciu.
_________oraºul ascultã ºtirile. _________ ziua studiazã la bibliotecã. _________funcþionarii
semneazã contractul. _________ manualele sunt bune. _________ maºinile sunt noi. _________
copiii sunt la lecþii. _________preþurile sunt mari. _________ bomboanele sunt delicioase.
Cum sunt toate casele? Cum sunt toate parcurile? Cum sunt toþi bãrbaþii? Cum sunt
toate femeile? Dar toate fetele? Cum sunt toþi absolvenþii? Cum sunt toate examenele?
Cum sunt toate instituþiile de învãþãmânt?

Cum precizãm preþul unei mãrfi
Structuri
Cât
Cât costã
costãoun
pâine?
kilogram de fãinã? La ce preþ
Cum daþie acest costum?
fructele?
Utilizãm
– Vreau o rochie frumoasã.
– La ce preþ?
– La un preþ convenabil.
– Vreþi o rochie frumoasã, elegantã ºi ieftinã?
– Da, ºi un model nou.
– Avem niºte modele noi, la un preþ de 200 de lei.
– Nu vreau. Sunt scumpe.Vreau ceva frumos ºi ieftin.
– Nu avem, doamnã. Aici e un magazin scump.
– Atunci, la revedere.
– La revedere.
Vorbim
16. Citiþi dialogul de mai sus. Rãspundeþi la întrebãri.

Ce vrea doamna X? La ce preþ este rochia? Ce fel de marfã are magazinul? Ce cumpãrã doamna
X?
17. Citiþi dialogul pe roluri.
18. Notaþi propoziþiile din dialog care exprimã aceeaºi idee cu plus, celelalte cu minus.
19. Gasiþi alt sfârºit pentru dialogul de mai sus.
20. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi un dialog similar.

IV. SINTEZÃ
Dupã cumpãrãturi
Am nevoie de produse. Vreau produse de calitate ºi în ambalaj frumos. Aflu cã la magazinul
de lângã casa mea sunt produse ieftine. Intru. E o varietate mare de mãrfuri. Toate mãrfurile
sunt de calitate bunã. Sunt mulþi cumpãrãtori. Umblu prin magazin. Preþurile sunt convenabile.
Eu iau niºte produse.
– Cât costã zahãrul?
–– 5E lei.
de calitate?
– Da, e din Moldova.
– La ce preþ e fãina?
– 3 lei. Este de la Taraclia.
– Vreau ºi o cutie de bomboane.
– Poftim. 15 lei.
Vânzãtorii sunt amabili. Vreau o îngheþatã. Prefer îngheþatã scumpã ºi bunã.
Acesta-i adevãrul. Eu iau cumpãrãtura.
– Ce vrea cumpãrãtorul? – Cum sunt preþurile?
– Ce aflã cumpãrãtorul? – Ce ia cumpãrãtorul?
– Sunt mulþi cumpãrãtori în magazin? – Cum sunt vânzãtorii?
22. Alcãtuiþi un dialog despre o vizitã la magazin.
23. Alegeþi un cuvânt din rândul A ºi altul din rândul B ºi alcãtuiþi o situaþie de vorbire.
A.marfã
B. a cumpãra deacalitate
afla a prefera costum
ambalaj a costa a examina
adevãr
Cinstea nu se cumpãrã.
Generalizãm Modele gramaticale

Eu dau un telefon.
Modele comunicative Eu iau troleibuzul 10.
Cât costã marfa? Eu aflu o noutate.
Tu umbli prin magazin.
La ce preþ e marfa? Eu intru în magazin.
Cât costã un kilogram de fãinã? El ia masa la ora cinci.
La ce preþ e acest costum? Eu iau revistele de la fratele meu.
Cum daþi fructele? Noi luãm o cutie de bomboane.
Ei iau trenul de Chiºinãu.
Toate bomboanele sunt scumpe.

RECAPITULARE 67

Formele verbului a avea la timpul prezent, modul indicativ:
eu am noi avem eu n-am n o i n-avem
tu ai voi aveþi tu n-ai voi n-aveþi
el, ea are ei, ele au el, ea n-are ei, ele n-au
NB. Nu uitaþi cã verbul a avea exprimã uneori sensul verbului a fi din limba rusã:
У меня есть брат – Eu am un frate.
У него есть деньги – El are bani.
У нас есть дом – Noi avem casã.
Formele adjectivului pronominal posesiv:
mmeeuu mea m ei
ei mele
ttãããu
u ta tãi tale
sãu (lui, ei) sa (lui, ei) sãi (lui, ei) sale (lui, ei)
nostru noastrã noºtri noastre
vostru voastrã voºtri voastre
llor
or lor lor
l or llor
or
Adjectivele cu trei terminaþii: Adjectivele cu douã terminaþii:
larg mic marev erde

largãm icã mari verzi
largi mici
Conjugarea verbelor la timpul prezent, modul indicativ. Verbele de conjugarea I fãrã sufix ºi cu sufix.
eu ascult eu completez
tu asculþi tu completezi
el, ea ascultã el, ea completeazã
no i ascultãm no i completãm
vo i ascultaþi vo i completaþi
ele ascultã
ei, ele ei, ele completeazã
Conjugarea verbelor neregulate ºi a unor verbe cu forme speciale la timpul prezent, modul indicativ.
A da A lua A vrea A in tr a A umbla
dau iau vreau intru umblu
dai iiei
ieeii vrei intri umbli
ddã
ãm
dãm iluãm
a vrea
vrem intrã
intrãm umblã
umblãm
daþi luaþi vreþi intraþi umblaþi
dau iau vor
v or intrã umblã
Numeralele cardinale:unu, doi, trei, patru, cinci, ºase, sapte, opt, nouã, zece, unsprezece, doisprezece/
douãsprezece, treisprezece, paisprezece, cincisprezece, ºaisprezece, ºaptesprezece, optsprezece,
nouãsprezece.

68 RECAPITULARE

Sã indicaþi posesorul:
Fratelemeu Pãrinþiimei
Soramea Surorilemele
Profesorii noºtri/voºtri
Profesoarele noastre/voastre
Sã spuneþi cã aveþi nevoie de ceva:
Am nevoie de bani/de cãrþi.
Sã precizaþi timpul:
Ce orã e? Cât e ceasul?
Sã spuneþi despre locul unde se desfãºoarã o acþiune:
Unde lucreazã Mihai?
Sã precizaþi preþul unei mãrfi:
Cât costã? La ce preþ e? Cum daþi marfa?
Dumneavoastrã deja ºtiþi 332 de cuvinte.

LECÞIA 11 LA MUNTE 69
LA MUNTE
I. VOC ABULAR
a apãrea aer munte adânc repede
a aranja agenþie nor balnear
a bea apã obosealã curat
a cãdea autocar pat
a dispãrea camerã plimbare fermecãtor
strãin
a încãpea cazare portbagaj
a înregistra cãlãtorie recepþie
a mânca cheie soare
a pleca copac somn când?
a putea limbã staþiune de ce?
a rezerva loc traseu
a tãcea lunã valizã
a urca masã vârf
a vedea
II. GRAMATICÃ
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a
Construcþiile: a putea + infinitiv; se poate + infinitiv

Cum descriem o acþiune

70 LA MUNTE LECÞIA 11
I. VOC ABU LAR
Încercãm
1. Formulaþi întrebãri la propoziþiile de mai jos.
La munte aerul este curat. Peisajul este fermecãtor.
Soarele Turiºtii
adânc. este frumos.
pleacã laTraseul este lung.
plimbare. Somnul
Noi urcãm este
în vârf de
munte.
2. Citiþi dialogurile pe roluri.
a b
– Cine pleacã la munte? – Mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi?
– Familia Ionescu pleacã la munte. – Da, mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi.
– Cine rezervã bilete? –MamaluiRadurezervãocamerãcu2paturi?
– Tata rezervã bilete. –Nu,mamaluiRaduvreaocamerãcu4paturi.
– Unde rezervã tatãl lui Dan bilete de cãlãtorie? – Unde rezervã ei camere?
–Laagenþiade turism. –Eirezervãcamerelarecepþie.
– Cine rezervã locuri la hotel?
– Mama rezervã locuri la hotel.
3. Restabiliþi replicile.
? Unde pleacã familia Ionescu?
Cumpãrãtorul intrã în magazin.
? De ce auei nevoie?
El ia douã cutii de bomboane.
? Iau ºi ciocolatã?
O cutie de bomboane costã 30 de lei.
? Preferã marfã scumpã?
Da, cumpãrãtorul are nevoie
de multe produse. Preþulesteconvenabilpentruei?
4. Continuaþi dialogurile.
– Unde urcã Dan? – Mama lui Dan urcã în autobuz. – Unde pleacã autocarul?
– Dan urcã în autocar. – Ce are în mânã mama lui Dan? – Autocarul pleacã la o staþiune
– Ce are Dan în mânã? – Are în mânã o valizã ºi o hainã. în munþi.
– Dan are în mânã o valizã. – – Unde plecaþi dvs.?
– Unde urcã mama lui Dan? –

Modificãm
5. Urmaþi modelul .
Model: aer aerul; munte muntele; masã masa;
plimbare plimbarea; cheie cheia.
pat, somn, an, ban, fecior, ajutor, bunic, fular, bloc;
perete,
recepþie,frate, pãrinte,
femeie, lecþie,prenume, nume,chimie,
rochie, soþie, soare; agenþie, baie;
bancã, valizã, salã, apã, cadã, casã, cãciulã, faþã, ºedinþã, uzinã, sorã;
clãdire, angajare, organizare, concediere.
Alcãtuim
aercurat ap ã amânca fructe arezerva bilete

staþiune balnearã bere m ult coamerã
peisafjermecãtor a bea vin p u þ in
cazareºmi a sã suc
Model: Fu nc þi on
onaarra
a în re gi st re azã
az ã ac
actteellee în an ti ca me rã .
Ion anota hainele înagendã

Eu a completa bomboane în birou
Noi aaranja formularul încutii
Tu alua orarul învalizã
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Ce vezi tu?
– Eu vãd niºte munþi.
– ªi ei vãd munþii?
– Nu, ei nu vãd munþii, ei vãd niºte copaci.
– Dar ce vedeþi voi?
– Noi vedem un autocar.
– Ce vãd turiºtii?
– Turiºtii vãd un peisaj de munte.

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a

A vedea (ã/e) A apãrea (ã/a)
– - em euvãd noived em euapar noi apãr em

-i - eþi tu vezi voi vedeþi tu apari voi apãreþi
-e – el, ea vede ei, ele vãd el, ea apare ei, ele apar
Aplicãm
7. Citiþi dialogurile:
a
– De unde apare soarele? De unde?
– Soarele apare de dupã nori.
– De unde apare luna? De dupã
– Luna apare de dupã nori.
– De unde apar soarele ºi luna?
– Soarele ºi luna apar de dupã nori.
A dispãrea (ã/a)
eu dispar noi dispãr em
tu dispari voi dispãreþi
el, ea dispare ei, ele dispar
b
–– Unde dispare
Soarele disparesoarele?
dupã nori.
– Unde dispare luna?
– Luna dispare dupã nori.
– Unde dispar soarele ºi luna?
– Soarele ºi luna dispar dupã nori.
A bea
eubeau noibem
tubei voibeþi
el, ea bea ei, ele beau
c d
– Eu beau apã mineralã. Tu ce bei? – Noi bem lapte. Voi ce beþi?
– ªieubeauapãmineralã. – ªi noi bem lapte.
–D arelcebea? – Dareicebeau?
– ªielbeaapãmineralã. – Eibeaubere.
A cãdea (a/ã; d/z) A tãcea a/ã; c/œ
eucad noicãd em eutac noitãc em

tu cazi voi cãdeþi tu taci voi tãceþi
el, ea cade ei, ele cad el, ea tace ei, ele tac

8. Puneþi verbele la forma cerutã de co ntext.
Model: E u (a bea) apã Eu beau apã
Valiza (a cãdea) din mânã. Soarele (a dispãrea) dupã nori. Noi (a bea) apã mineralã. Voi (a
bea) apã. Turiºtii (a bea) bere. Luna (a apãrea) de dupã nori. Tu (a bea) bere. Haina (a
încãpea) în valizã. Eu (a vedea) un hotel. Ei (a vedea) un autocar. Noi (a vedea) luna. Voi
(a vedea) soarele. Tu (a vedea) turiºtii.
9. Completaþi pr opoziþiile.
Model: Eu beau (ce? ) Eu beau lapte

lapte..
Eu vãd _____. Copilul bea_______. Noi bem _______. Voi beþi _______.
Turiºtii vãd ______. Noi vedem ______. Voi vedeþi _____. Tu vezi _____.
Observaþi ºi reþineþi:
lapte
apã mineralã un peisaj
A be a limonadã un autocar
ceai A ve de a un copac
cafea un munte
bere un restaurant
în valizã
A încãpea (unde?) în autocar
în în dulap
din
dupã din mânã
de dupã A cãdea (de unde?) din portbagaj
din pat
de dupã nori
A apãrea (de unde?) de dupã hotel
de dupã copaci
dupã nori
A dispãrea (unde?) dupã hotel
dupã copaci
10. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai sus.
Construcþia a putea + infinitivul verbului
eu pot textul eu pot

tu poþi actele tu
el, ea poate documentele el, ea un document
noi putem examina (ce?)
tabloul noi semna (ce?) un contract
voi puteþi manualul voi un act
ei, ele pot situaþia ei, ele

eu pot
tu
el, ea la uzinã
noi lucra (unde? la ce?) la birou
voi la calculator
ei, ele
11. Citiþi ºi completaþi dialogur ile.

a
– Eu pot examina textul. Dar tu poþi examina textul?
– Da, eu pot examina textul.
– Nu, eu nu ________________________________
b
– Dana poate studia limbi strãine?
– Da, ea poate studia limbi strãine. Ce limbã studiazã ea?
– ________________________________________
c
– Voi puteþi semna un contract de angajare la serviciu?
– Da, noi putem semna un contract de angajare la
serviciu.
– Nu, noi nu putem semna contractul acesta.
– De ce?
– ________________________________________
d
– Colegii tãi pot desena un peisaj?
– Da, _________________________
– Nu, _________________________
12. Rãspundeþi la întrebã ri.
1) un document
Ceputemsemna? 2)__________________
3) __________________
1) dupã masã
C ând puteþi organiza o conferinþã? 2) __________________
3) __________________
1) atent
C um poþi examina un text 2) __________________ Se poate+verb
3) __________________
Nu se poate+verb
a b
– Fiþi amabilã, se poate intra aici? – Se poate desena pe tabla aceasta?
–Da,sepoate. –Da,sepoate.
–Nu,nusepoate. –Nu, ____________


Cum descriem o acþiune
Structuri
Cum? repede încet bine rãu atent
Cât? mult puþin
Utilizãm
Cum urcã turiºtii în munþi? repede / încet
Cum ascultã cursanþii? atent
Cum vede Dan? bine
Cum lucreazã colegul? repede / încet; bine /rãu.
15. Formulaþi întrebãri pentru fiecare propoziþie.
Autocarul urcã încet în munþi. Turiºtii vãd bine munþii. La munte copiii mãnâncã bine. Ei
beau mult lapte. Turiºtii beau puþinã apã. Soarele dispare încet dupã nori.
IV. SINTEZÃ
La munte
Familia Ionescu pleacã la munte. Mama aranjeazã hainele în valizã. Tata dã un telefon la agenþia
de turism ºi rezervã bilete de cãlãtorie. Mama rezervã locuri la hotel. Ei pleacã la o staþiune balnearã.
Acolo sunt ape minerale.
La munte este frumos. Dimineaþa soarele apare de dupã un vârf de munte. Autocarul urcã în
serpentinã. Peisajul este fermecãtor.Iatã staþiunea. Aici este un hotel ºi un restaurant. Dan ia cheia de
la recepþie.
Dupã cazare familia Ionescu ia masa. Apoi ei stau la aer curat. Dupã o plimbare lungã ei cad de
obosealã. La aer curat somnul este adânc.

Unde pleacã familia Ionescu?
Ce aranjeazã mama în valizã?
Unde aranjeazã mama hainele?
Ce rezervã tata?
Ce este la staþiunea balnearã?
Cum este la munte?
De unde apare soarele?
Cum este peisajul?
Ce este la staþiune?
Ce ia Dan de la recepþie?
Unde stau ei dupã masã?
Cum este aerul la munte?
Cum este somnul la aer curat?

17. Priviþi imaginea ºi descrieþi peisajul.
Tatãl lui Dan dã un telefon la agenþia de turism. Întrebaþi ce rezervã el.
Minte sãnãtoasã în corp sãnãtos.
Generalizãm
Dan urcã repede. Beau apã mineralã.

El vede bine. El vede un peisaj.
Ea deseneazã atent. Valiza încape în portbagaj.
Bunicul mãnâncã încet. Soarele dispare dupã nori.
Pot rezerva un loc la hotel.
Putem semna contractul.
Nu pot lucra la calculator.
– Se poate intra?
– Da, se poate.
– Nu, nu se poate.

LECÞIA 12 LA TEATRU 77
LA TEATRU
I. VO CABULAR
a aduce amator acela, aceea astã searã
a ajunge decor fiecare devreme
a aplauda informaþie interesant înainte
a cere lucru înapoi
a cunoaºte prieten pânã la pe jos
a duce propunere seara
a face cu ce târziu
spectacol
a începe spectator ziua
a înþelege
a merge
a rãmâne
a rãspunde
a scrie
a spune
a trece
II. GR AMATICÃ
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a

Cum indicãm timpul unei acþiuni

78 LA TEATRU LECÞIA 12
I. VOC ABU LAR
Încercãm
1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor.
2. Gãsiþi în prima
acþiuni
coloanã
legate
cuvinteleîncare
de miºcarea
numesc:
spaþiu; acþiuni legate de vorbire ºi de scriere; acþiuni
intelectuale.
3. Gãsiþi în prima coloanã antonimele cuvintelor: a sta, a întreba.
4. Citiþi cuvintele din coloana a patra ºi gãsiþi douã perechi de antonime.
5. Citiþi cuvintele din coloana a doua ºi grupaþi-le în urmãtoarele clase:
cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor; cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor.
Modificãm
6. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri.

decor frumos, propunere interesantã, lucru necesar, cãlãtorie lungã.
Alcãtuim
7. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care se pot îmbina cu cuvintele:

acasã, repede, încet.
8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele :
a face, interesant, propunere, a ajunge, târziu, acasã, a începe, lucru, devreme.
acasã acasã
a rãmâne înoraº a ajunge la Chiºinãu
la bibliotecã devreme
la prieteni târziu
un bilet lecþia
acere informaþii a înþelege o problemã
ajutor muzica
rãspuns totul

II. GRAMATICÃ
Observãm
mergi cu troleibuzul?
– Eu merg cu troleibuzul. ªi tumergi
– ªi eu merg cu troleibuzul.
– Dar ei cu ce merg
merg?
– Ei merg cu maºina.
– Eu ajung acasã ziua. Dar tu când ajungi acasã?
– Ajung acasã seara.
– Dar el când ajunge acasã?
– El ajunge acasã dimineaþa.
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a

Terminaþiile a face a ajunge a începe a merge a spune a rãmâne
– eu fac ajung încep merg spun rãmân
-i tu fac i ajungi încep i mergi spui rãmâ i
-e el, ea fac e ajunge începe merge spune rãmân e
-em noi fac em ajungem încep em mergem spunem rãmân em
-eþi voi fac eþi ajungeþi încep eþi mergeþi spuneþi rãmân eþi
– ei, ele f ac ajung încep merg spun rãmân
Observaþi care sunt terminaþiile verbelor de conjugarea a III-a la indicativ prezent.

Care forme ale verbelor de conjugarea a III-a coincid?
Aplicãm
9. Alegeþi forma potrivitã.
Dimineaþa eu (merg, merge) la serviciu. Pe stradã (trec,
trece) maºini ºi troleibuze. Eu (ajung, ajungem) acasã târziu.
Autobuzul nu (ajunge, ajung) pânã la staþie. Trenul (trece,
trec) prin Kiev. Eu nu (înþeleg, înþelege) tema. Nu (înþeleg,
înþelege) ce spui. El (cere, cerem) o carte. Iatã ce (cer,
cerem) ei. El (cere, cereþi) biletele. Vara nu (rãmânem,
rãmân) în oraº.
Model: A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.
Eu merg la se
serviciu
servic
rviciu
iu , ia r el rã
rãmâ
mâne
ne acas ã.
A merge – noi, înainte A merge – ei, înapoi
A merge – noi, la serviciu A merge – ei, la plimbare
A aduce – voi, cãrþi A aduce – ei, ciocolatã
A face – tu, o uºã A face – el, o fereastrã
iar
A cere – eu, un dicþionar A cere – tu, un manual
A trece – eu, pe lângã ºcoalã A trece – voi, pe lângã bibliotecã
A merge – ceasul meu, înainte A rãmâne – ceasul lui, cu cinci minute
A întreba – noi A rãspunde – ei


Model 1: Me rgi lalauniversitate?
Mergi
– Mergi universisita
tate
univer sitatete?
? – Da , merg
me rg la univer sita
sitate
univ ersi te..
tate
Voi mergeþi la teatru? Ei merg la poºtã? Ele merg în fiecare zi la ºcoalã? Voi mergeþi în
fiecare dimineaþã la stadion? Ei merg în fiecare searã la concert? El merge în fiecare zi la
bibliotecã? Ei merg în fiecare searã în parc? Voi cunoaºteþi istoria?
Model 2: – Fiecare merge ziu

ziuaa la serviciu?
servici u?
– Nu fiecare merge ziua la serviciu.
Fiecare merge seara acasã pe jos? Fiecare face propuneri interesante? Fiecare ajunge târziu
acasã? Fiecare începe devreme lucrul? Fiecare face dimineaþa gimnasticã? Fiecare cunoaºte
bine oraºul?
12. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri.

Model: – Cu noºti
no ºtii ad
noºt re
resa
adre sa lu i? – Nu , nu cuno sc ad
cu nosc adre
re sa lu i.
Înþelegi ce spune profesorul? Voi faceþi tot ce spun pãrinþii? El cere cartea înapoi? Voi
rãmâneþi acasã? Ei merg seara la concert? Cunoºti oraºul acesta?
Când începe spectacolul? seara
Când pleacã ei în excursie? dimineaþa
Când ajungeþi
Când face ea cumpãrãturi?
la Kiev? ziua
devreme
Când începe concertul? seara
Cândajungiacasã? laoraºapte
Câtelimbicunoºti? douã
Unde merge autobuzul acesta? la Iaºi
Cineaduceapã? ei
Cum este propunerea lui? interesantã
14. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele de mai jos.
– Cine merge ac asã? Tu mergi acasã?
acasã? acasã?
Model: – Da, eu merg acasã.
– Da
Darr Victor merge ºi el acasã?
– Nu , Vi ctor
Vict or nu merg
me rgee ac as ã. El merg
me rgee la fa
facu
cu lt at e.
la ºcoalã, în parc, la teatru, la circ, la librãrie, la piaþã

15. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.
a
– Undemergi? la
circ
– Mergcuprieteniilafilm. la spectacol
– Darei? la
plimbare
– Ei merg la muzeu.
– Dar voi unde mergeþi?
– Noi mergem la concert.

b
–C efaciastãzi? laºcoalã
– Dimineaþa merg la universitate. pe la rude
– Searanumergilaplimbare? lafilm
– Nu,seararãmânacasã. la prietenul meu
16. Priviþi persoanele ºi lucrurile reprezentate în imaginile de mai jos ºi spuneþi ce fac ele.
17. Citiþi îmbinãrile în care se foloseºte verbul a scrie. Rãspundeþi la întrebãri.
un exerciþiu – Ce scrie elevul?

o dictare – Cu ce scrie studentul?
ascrie cucreionul –Încescrieel?
cucretã –Pecescrieea? Verbul a scrie
în caiet – În ce limbã scrie el?
18. Restabiliþi replicile din dialogurile de mai jos. eu scriu noi scriem
tu scrii voi scrieþi
– …? – …? el,ea scrie ei, ele scriu
– Radu scrie la tablã. – Elevii scriu o dictare.
– …? – …?
– El scrie un exerciþiu. – Ei scriu dictarea în caiete.
Pronumele acela, aceea
s i n gu l a r plural m a sc u l i n feminim neutru

masculin acela aceia bãiatul acela fata aceea
fata aceea trenul acela
feminin aceea acelea bãieþii aceia fe te le acelea
fetele ac el ea trenurile acelea

19. Alcãtuiþi îmbinãri cu pronumele acela, aceea.
Model: Bãrbat
Bãrba t bãrbatul acela; F emeie fem eia
femei a aceea
ace ea
Spectacolul. Propunerea. Cutia. Hotelul. Traseul. Cumpãrãtorul. Cãlãtoria. Casa.

Vagonul. Exerciþiul. Caietul. Satul.
Cãmãºile. Bãrbaþii. Sportivii. Teatrele. Magazinele. Mesele. Cursanþii. Revistele.
Ferestrele. Dulapurile. Lecþiile.

Care este fratele tãu: acesta sau acela? Care este cartea ta: aceasta sau aceea? Care sunt
prietenii tãi: aceºtia sau aceia? Acesta este ºeful vostru sau acela? Aceasta este profesoara lor
sau aceea? Acesta este calculatorul tãu sau acela?

Cum indicãm timpul unei acþiuni
ziua înfiecarezi înfiecarean

Când? dimineaþa înfiecaredimineaþã înfiecarelunã
seara înfiecaresearã
21. Rãspundeþi la întrebãri folosind de fiecare datã cuvintele din coloanele de mai sus.
Când eºti la serviciu? Când bei ceai? Când mergeþi la film? Când duci bãiatul la ºcoalã?
Când pleci la facultate?
22. Citiþi dialogurile.

– Searaeºtiacasã? –Elîntârzieînfiecarezi?
– Da, sunt acasã în fiecare searã. – Da, el întârzie aproape în fiecare zi.
– Aveþi matematica în fiecare zi? – Ascultaþi muzicã în fiecare searã?
– Nu, nu avem matematica în fiecare zi. – Da, noi ascultãm muzicã în fiecare searã.
IV. SINTEZÃ
Prietenii merg la teatru
Radu ºi Mihai sunt mari amatori de teatru. Astãzi, dupã serviciu, ei merg la teatru. În seara asta
la Teatrul Naþional este un spectacol de Ion Luca Caragiale. Ei iau troleibuzul numãrul 10 din staþia
Casa Radio ºi merg opt staþii pânã la bulevardul ªtefan cel Mare.
Când ajung la teatru, ei întreabã domniºoara de la casa de bilete:
– Domniºoarã, aveþi bilete la spectacolul de astã searã?
– Da, avem.
– Aveþi ºi locuri la parter?
– Pentru astã searã avem locuri numai la balcon.
Prietenii iau douã bilete ºi cer un program. Ei trec pe la garderobã ºi intrã în sala de spectacole.
Aici sunt mulþi spectatori. Ei urcã la balcon, unde sunt locurile lor. Din program aflã ce actori
sunt în spectacolul acesta. În rolul principal este un actor talentat.

E ora ºapte ºi cinci minute. Peste zece minute începe spectacolul. Este un spectacol interesant
cu un decor srcinal. În antract, bãieþii merg la bufet unde iau un ceai cu biscuiþi.
Când cade cortina, spectatorii aplaudã. Dupã spectacol bãieþii merg împreunã pe jos spre
casã. Seara târziu prietenii ajung acasã.
în seara asta – сегодня вечером seara târziu – поздно вечером
în rolul principal – в главной роли cortina cade – занавес опускается
23. Gãsiþi în text rãspunsul la urmãtoarele întrebãri.
Unde
Ce merg prietenii
spectacol dupã serviciu?
este la teatru în seara asta?
Ce troleibuz iau bãieþii din staþia Casa Radio?
Câte staþii merg bãieþii pânã la bulevardul ªtefan cel
Mare?
Ce aflã bãieþii din program?
Cine este în rolul principal în spectacolul acesta?
Când începe spectacolul? Ce fac bãieþii în antract?
Când ajung prietenii acasã?
24. Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã:
când este acasã; dacã merge în fiecare zi la serviciu;
când merge la serviciu; dacã trece în fiecare zi pe la pãrinþi;
când ajunge acasã; dacã înþelege ce spuneþi dumneavoastrã.
dacã merge în fiecare an la mare;
Joc de rol
Discutaþi cu persoana de la ghiºeu despre procurarea unui bilet.

Orice lucru este bun la timpul sãu.
Generalizãm
Modele gramaticale
Modele comunicative – Când începe spectacolul?
Ziua sunt la serviciu. – Spectacolul începe la ora 8.
În fiecare searã fac o plimbare. – Când sunteþi acasã?
În fiecare an merg la mare. – Sunt acasã seara.
Dimineaþa fac gimnasticã. Eu pot scrie dictarea aceasta.
Seara ascult muzicã. Ce putem face?

84 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI LECÞIA 13
ÎN VIZITÃ LA PRIETENI
I. VOC ABULAR
a auzi ciorbã cald afarã
a coborî cuþit gustos de obicei
a deveni cuvânt rece
a dormi farfurie
a ieºi furculiþã Poftã bunã!
a invita lingurã nimic
a lua loc mâncare
a ºti oaspete
a veni pahar
poftã
sarma
scarã
tacâm
vizitã
zgomot
II. GRAMATI CÃ
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix
Numeralele cardinale (20 – 90, 100, 1000)

Cum precizãm vârsta cuiva

LECÞIA 13 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI 85
I. VOC ABUL AR
Încercãm
1. Numiþi obiectele din imaginile de mai jos.
2. Spuneþi cum este:

bãutura pâinea apa cald rece
ciorba mâncarea sucul gustos
3. Priviþi persoanele din imagini ºi spuneþi ce fac ele.
Modificãm
4. Puneþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos.

Model: Spectacolul este interesant
Spectacolele sunt interesante.
Paharul este curat. Strada este largã. Seara este rece. Cutia este mare. Elevul este
harnic. Profesorul este atent. Îngheþata este delicioasã.
Alcãtuim
5. Completaþi propoziþiile dupã modelul prezentat.
Model: Eu fac o propunere. ªi noi facem o propunere.
Eucerofarfurie. ªitu…
Eu beau un pahar de apã. ªi el …
Eu mãnânc o ciorbã. ªi ei …
Eu scriu un cuvânt. ªi ea …
Eufacovizitã. ªivoi…
Eu desenez o scarã. ªi el …
Eu beau o bãuturã. ªi ei …

6. Citiþi dialogurile ºi alcãtuiþi dialoguri similare.

a b
– Unde merg ei azi seara? – Cine face mâncare?
– Ei merg în vizitã. – Bunica face mâncare.
– ªi voi unde mergeþi? – Cum este mâncarea ei?
– Noi mergem la un film. – Mâncarea ei este caldã ºi
gustoasã.
Aveþi apã rece? Ieºiþi seara la plimbare? Ce luaþi de la magazin?
Mergeþi astãzi în vizitã la prieteni? Ce aveþi în frigider? Cum este ciorba? Cine mãnâncã
supã?
un cântec medic
aauzi omelodie adeveni ºef
un cuvânt prieteni
din casã prietenii în vizitã
aieºi înstradã a invita o fatã la teatru
afarã oaspeþii în casã
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Ieºiafarã? – Unde cobori

cobori?
– Da, ies
ies. – Cobor la universitate.
– Dar cine nu iese
iese? – ªiei coboarã la universitate?
– Vasile ºi Petru nu ies
ies. –N u,einu coboarã la universitate.
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV
-a în -i ffãrã sufix
Terminaþiile adormi aveni aºti aauzi aieºi
– eu dorm vin ºtiu aud ies
-i tu dormi vii ºtii auzi ieºi
-e el, ea doarme vine ºtie aude iese
-im noi dormim v enim ºtim auzim ieºim

-iþi voi dormiþi veniþi ºtiþi auziþi ieºiþi
– ei,ele dorm vin ºtiu aud ies
Aplicãm
Model: – Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.

Numeralele
Numeralele 20 – 90
20 – douãzeci 50 – cincizeci 80 – optzeci,
Numeral (2 – 9) + zeci 30 – treizeci 60 – ºaizeci 90 – nouãzeci
40 – patruzeci 70 – ºaptezeci
21 – douãzeci ºi unu 34 – treizeci ºi patru

Numeral (20 – 90) + º i – douãzeci ºi una 46 – patruzeci ºi ºase
+ numeral 22 – douãzeci ºi doi 83 – optzeci ºi trei
– douãzeci ºi douã 99 – nouãzeci ºi nouã

Numeral (2 – 9) 100 –o sutã 700– ºapte sute
+ sutã /sute 200 – douã sute 900 – nouã sute

101 – o sutã unu, o sutã una
Numeral (100 – 900) 135 – o sutã treizeci ºi cinci
+ numeral 274 – douã sute ºaptezeci ºi patru
893 – opt sute nouãzeci ºi trei

Numeral (1 –9) mie
o douã
mii
+ mie / mii treimii patrumii
14. Numiþi numeralele.

14, 16, 19, 23, 29, 38, 49, 58, 59, 64, 73, 82, 94, 126, 248, 389, 475, 578, 643, 782, 934, 946,
974, 999.
Îmbinarea numeralului cu substantivele
1 –19 + substantiv unbãiat douãcãrþi

ofatã zececopii
20… + de + substantiv douãzeci

treizeci ºideunu
copaci
de elevi odouã
sutã sute
de creioane
treizeci de zile
15. Puneþi în locul punctelor, unde este necesar, prepoziþia de.

2 … fraþi, 3 … oraºe, 5 … medici, 10 … linguri, 23 … turiºti, 50 … manuale, 125 … ziare, 250
… studenþi, 300 … troleibuze, 547 … lei, 960 … soldaþi.

LECÞIA 13 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI 89

Cum precizãm vârsta cuiva
– Câþi ani ai? – Câþi ani aveþi? – Câþi ani are?
– Am 20 de ani. – Am 40 de ani. – Are 60 de ani.
16. Citiþi dialogul ºi alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.
–C âþianiai? bunicultãu
– Am21deani. unchiullui
– Câþi ani are prietenul tãu? ºeful vostru
– Prietenul meu are 19 ani. feciorul tãu
Întrebaþi-l pe colegul dvs. câþi ani are, câþi ani au rudele lui.
IV. SINTEZÃ
Astãzi avem oaspeþi
Astãzi familia Rotaru are oaspeþi. În vizitã la ei vine Radu cu doi prieteni din Paris. Mama pune
masa. Ea are nevoie de ajutor. De obicei, Dan aduce tacâmurile: farfurii, pahare, linguri, furculiþe ºi
cuþite, iar sora lui aduce mâncarea.
Iatã vin oaspeþii. Ei coboarã din maºinã ºi urcã scãrile. Ei intrã în casã ºi iau loc la masã. Împreunã
cu oaspeþii sunt ºapte persoane: mama, tata, Dan, sora lui ºi oaspeþii lor, Radu ºi prietenii lui. Pe masã
este un buchet de flori. La masã ei au sarmale, plãcinte ºi vin roºu. Sarmalele ºi plãcintele sunt calde
ºi gustoase. Vinul este rece ºi bun. Oaspeþii mãnâncã cu poftã. Ei beau vinul cu pahare mici.
Dupã masã familia Rotaru împreunã cu oaspeþii ies la plimbare. Ei merg în parcul din centru.
În drum spre parc ei trec pe lângã monumentul lui ªtefan cel Mare.
În parc ei stau pe o bancã. Vremea este frumoasã. Copacii sunt verzi, aerul este curat.
a pune masa – накрыть на стол
în drum spre… – по дороге к …
Cine vine în vizitã?
Cine pune masa?
Cine aduce tacâmurile?
Cine aduce mâncarea?
Cine sunt oaspeþii?
Ce este pe masã?
Câte persoane sunt la masã?
Cum sunt sarmalele ºi plãcintele?
Cum este vinul?
Unde merg dupã masã familia Rotaru ºi oaspeþii lor?
Cum este aerul în parc?
Povestiþi despre o searã petrecutã cu prietenii.

Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.
Generalizãm
– Câþi ani ai? Vin peste cinci minute.

– Am 19 ani. Când vii la noi?
– Câþi ani aveþi? Radu vine în vizitã.
– Am 35 de ani. Noi ieºim la plimbare.
– Câþi ani are fratele tãu? Când ieºiþi în oraº?
– Fratele meu are 16 ani. Ei nu ies seara din casã.
ªtiu bine lecþia.

LECÞIA 14 LECTURI PENTRU SUFLET 91
LECTURI PENTRU SUFLET
I. VOC ABULAR
aciti alipsi capitalã atunci

a construi a locui cetãþean deja
a folosi a mulþumi chestiune încã
niciodatã
aaggãâsni di aamobuonscii dispoziþie
eveniment româneºte
a glumi a primi lecturã ruseºte
agreºi arãsfoi liniºte totdeauna
a hotãrî a vorbi odihnã
plãcere cineva
poezie ceva
prezent
prozã
suflet
ºtiinþã
viitor
II. GRAMATICÃ
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufix

Cum exprimãm durata unei acþiuni

92 LECTURI PENTRU SUFLET LECÞIA 14
I. VOC ABU LAR
Încercãm
1. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos.

zile de odihnã odihnã pentru suflet suflet mare om de suflet
carte de lecturã salã de lecturã a citi în srcinal dispoziþie bunã.
Modificãm
2. Completaþi cu articolele necesare.

poet... meu preferat carte... mea preferatã prieten... meu din copilãrie cãrþi... mele
preferate dispoziþi... mea e bunã poezii... lui Mihai Eminescu.
3. Completaþi tabelul.
România român limba românã a vorbi româneºte
Rusia
Anglia
Italia
Turcia
Grecia
Alcãtuim
4. Aþi fãcut cunoºtinþã cu un domn sau cu o doamnã din una din þãrile
indicate. Daþi-i o caracteristicã dupã modelul de mai jos.
Domnul Smith este din Statele Unite ale Americii. El este american.
ªtie multe limbi: rusa, ucraineana, italiana, româna.
5. Alcãtuiþi propoziþii cu antonimele: bunã – rea, nou – vechi, scump –
ieftin, cald – rece.
Model: Masa aceasta este micã,

iar masa aceea este mare.
6. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a putea.
hotãrî
a citi
A putea a folosi A nu putea gândi
aconstrui glumi
vorbi
a lipsi
7. Completaþi.
Model: Copiluleste
Copilul este încã mic. Copilul este deja mare.

Elevul ...nuciteºte. Elevul ... citeºte.

Mama ...nudoarme. Mama ... doarme. încã
Nepoþelul meu ... nu poate merge. Nepoþelul meu ... poate merge. deja
salã de lecturã poet preferat a citi o carte

ziledeodihnã sufletmare aprimibani
om de suflet dispoziþie bunã a primi ajutor
a primi oaspeþi
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Când citeºti presa?

– Citesc presa în fiecare dimineaþã.
– Dar colegul dvs. când citeºte presa?
– ªi colegul meu citeºte presa dimineaþa.
– Când rãsfoieºti o carte?

Rãsfoiesc
– Rãsfoiesc o carte când am o orã liberã.
– Când vorbeºti cu prietenii?
– Vorbesc cu prietenii când suntem împreunã.
– Când pleci la munte?

– Azi hotãrãsc când plec.
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufix
Terminaþiile aciti agãsi agreºi aprimi arãsfoi a hotãrî

-esc eu citesc gãsesc greºesc primesc r ãsfoiesc -ãsc hotãrãsc
-eºti tu citeºti gãseºti greºeºti primeºti rãsfoieºti -ãºti hotãrãºti
-eºte el, ea citeºte gãseºte greºeºte primeºte rãsfoieºte -ãºte hotãrãºte
-im noi citim gãsim greºim primim rãsfoim -âm hotãrâm
-iþi voi citiþi gãsiþi greºiþi primiþi rãsfoiþi -âþi hotãrâþi
-esc ei, ele citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc -ãsc hotãrãsc
Aplicãm
8. Urmaþi modelul: Eu obosesc repede.

Eu obosesc repede.
Tu nu
a lipsi niciodatã
El,
ea citi
a încet

Noi munci
a mult
Ei,ele vorbi
a repede
9. Completaþi.
Eu citesc o carte. Tu nu ______________nimic?
Noi citim repede. ªi ei _______________ repede?
Tu nu greºeºti niciodatã. Nici el nu _______________niciodatã?
Voi primiþi scrisori. Tu _______________ telegrame?
Spre searã eu obosesc. Voi nu __________ spre searã?
10. Rãspundeþi.
Eu pot citi româneºte. Dar el?
ªi el ____________________ .
Noi putem citi franþuzeºte. Dar ele?
ªi ele ______________.
Tu începi a citi un roman. Dar ei?
ªi ei ________________.
11. Folosiþi în propoziþii verbele: a citi / a rãsfoi
carte ziar
aciti manual arãsfoi revistã
roman album
12. Completaþi.
Noi primim scrisori în fiecare zi. Ei nu ____________ scrisori în fiecare zi.
Eu vorbesc despre o carte. Radu _____________ despre o piesã de teatru.
Noi gãsim bilete la teatru. Voi nu ____________ locuri libere.
Noi rãsfoim ziarele, iar ei __________________ o carte.
13. Urmaþi modelul.
În fiec are dimineaþ

fiecare dimineaþãã rãsfoim ziarele.
Dimineaþa
Dimineaþ a rãsfoim ziarele.
În fiecare searã ieºim la plimbare. _______________________________.
În fiecare zi mergem la serviciu. _________________________________.
În fiecare noapte dormim bine. _________________________________.
14. Folosiþi verbele din paranteze la:
persoana I – eu; persoana a II-a – tu; persoana a III-a – el.
Dimineaþa (a bea) ____________ o cafea ºi (a citi) _______________ ziarele. Apoi (a merge)
_______________ la serviciu. (A lua masa) __________________ la cafenea. Seara (a lua)
___________ troleibuzul ºi (a veni) _________ acasã. În orele libere ( a rãsfoi) ______________
revistele, (a citi) ______________ o carte interesantã. ªi sufletul (a avea nevoie)
___________________ de odihnã.
15. Rãspundeþi.
C efacemîn: saladecurs? afacesport
sala de sport? a asculta lecþia
sala de spectacol? a citi literaturã de specialitate
sala de lecturã? a privi spectacole


a obosi (de ce?, din ce cauzã?) de lucru a citi (ce?) o revistã
delecþii unziar
delecturã undicþionar
o carte
acolo cartea
a citi (unde?) aici a gãsi (ce?) biblioteca
acasã
în salã banii
a primi (ce?) ajutor

o revistã
un ziar
17. Lucraþi în grup. Completaþi tabelul.
Model: a face sport cine? Lucia; când? Dimineaþa;

unde? În sala de sport.
Cine? Când? Unde?

A rãsfoi presa
A invita oaspeþi
A avea dispoziþie
A construi o casã bunã
A asculta o lecþie
A gãsi bani
A citi o nuvelã
A folosi dicþionarul

Despre ce scriu ziarele? Ce citeºti dimineaþa? Ce citeºti seara? Ce citeºti în zilele de odihnã?
19. Formulaþi întrebãri pentru fiecare cuvânt.
Model: El en a cite
Elen ci teºt
ºt e o ca rt e.
cart
Cine citeºte o carte? Ce citeºte Elena? Ce face Elena?
Fratele primeºte scrisori. Cursanþii folosesc dicþionarul rus-român. Bunicul rãsfoieºte revista.
Studenþii lipsesc de la lecþii.
20. Formaþi cuvinte noi dupã modelul: A învãþa – învãþãtor

A organiza ____________ Verb + -tor = substantiv
A examina ____________ a citi + -tor = cititor
A începe ______________
A trece _______________
A citi _________________

21. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi un dialog similar.

La bi bl io te cã
– Bunã ziua.
– Bunã ziua.
– Vreau o carte de poezii.
– Avem aici cãrþi de poezii în multe limbi. Ce fel de carte vreþi?
– Vreau o carte de poezii în limba românã.
– Ce scriitori preferaþi?
Prefer
– Iatã clasicii.
o carte de Mihai Eminescu. Este un mare poet român.
– Mulþumesc.
– Cu plãcere.
– La revedere.
– Pe curând.
Ce vrea cititorul? Ce rãspunde bibliotecara? Ce carte vrea cititorul?
Cine este Mihai Eminescu?

Cum exprimãm durata unei acþiuni
Structuri
mult toatãziua
Câttimp? puþin toatãluna
totdeauna tot anul
Utilizãm

– Cât citeºte un student bun?
– ———————————————-
– El lipseºte mult de la cursuri?
– —————————————————-
– Când glumeºte un om?
– ————————————————————————
24. Restabiliþi replicile.
– Ion munceºte toatã luna.

—————————————————————————
– Când e bolnav, lipseºte mult de la cursuri.
—————————————————————————
– Cursanþii învaþã tot anul.
– ————————————————————————

IV. SINTEZÃ
Lecturi pentru suflet
Când obosesc, am nevoie de odihnã pentru suflet. Gãsesc odihna în lecturã. Citesc multe
lucruri, dar, pentru suflet, prefer o carte bunã de poezie sau de prozã.
Sunt zile când sufletul cere prozã. Atunci citesc din Mihail Sadoveanu, Marin Preda, Liviu
Rebreanu, Ion Druþã. Citesc ºi româneºte, dar ºi ruseºte: Lev N. Tolstoi, Anton P. Cehov. Sunt zile
când sufletul vrea poezie ºi atunci citesc din Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coºbuc.
Citesc cãrþile în care gãsesc ºi adevãruri veºnice, dar ºi lucruri necesare pentru viaþa de zi cu
zi. Citesc ºi ziare, ºi reviste. Din ziare aflu ºtirile ºi noutãþile ºi totdeauna sunt un om informat.
Din reviste aflu multe lucruri noi din ºtiinþã ºi tehnicã.
Citesc mult ºi ºtiu cã fac un lucru bun. Învãþ multe cuvinte noi. Învãþ în fiecare zi, în fiecare
lunã, învãþ totdeauna.
Când aveþi nevoie de odihnã pentru suflet?
Ce cãrþi preferaþi pentru suflet?
Ce citiþi din prozã?
Ce citiþi din poezie?
Când citiþi din M. Sadoveanu?
În ce limbi citiþi?
Ce scriitori ruºi citiþi?
De unde aflaþi ºtiri ºi noutãþi?
Sunteþi la bibliotecã. Discutaþi cu bibliotecara ce puteþi citi din
poezia contemporanã.
Sunteþi în vizitã la niºte prieteni. Discutaþi despre scriitorii din Re-
publica Moldova. Aveþi un scriitor preferat?
Povestiþi textul “Lecturi pentru suflet”.
Gusturile nu se discutã.
Generalizãm
Noi învãþãm totdeauna. Eu citesc o carte.

Profesorii muncesc tot anul. Eu primesc o scrisoare.
Când eºti bolnav nu poþi El
Noinuputem
greºeºte
citi niciodatã.
romanul acesta.
dormi toatã noaptea.
Toatã ziua citeºte literaturã
de specialitate.

98 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI LECÞIA 15
O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI
I. VOC ABULAR
a admira a cumpãra afacere câteva

a ajuta a întâlni domeniu câþiva
a anunþa a î ntâmpina întâlnire orice
aa caãºtuetpata aaolãbusedrava înþelegere
om oricine
pe cine
a chema a recunoaºte pe cineva
a crede a vinde
calm
important
altfel
aºa
reciproc
II. GRAMATICÃ
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent

Cum spunem cã cineva are sau nu are dreptate

LECÞIA 15 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI 99
I. VOC ABU LAR
Încercãm
1. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele din dreapta.
Euadmir biletele Elcautã dicþionarul
Tuobservi tabloul Noicumpãrãm casa
eu, peisajul, admir, munþi, din. observi, cineva, pe, tu. ascultaþi, pe, dvs., ºi, oricine, orice.
Afacere convenabilã Om de afaceri A aºtepta pe cineva

Preþ convenabil Întâlnire de afaceri A cãuta ceva
Modificãm
3. Puneþi verbele din paranteze la prezent.

Eu (a admira) tabloul de pe perete.
Tu (a observa) cartea de pe masã.
Ea
„M.(aEminescu”.
lãuda) spectacolul de la teatrul
Voi (a cãuta) un coleg de grupã.
Ei (a invita) o colegã de facultate.
Alcãtuim
4. Completaþi dialogul.
– Ce faci aici? – ªtii cã azi la teatru este un spectacol bun? – Mergi la spectacol?
– Ascult ........ – Da, ....................... – Da, ....................
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Tu mãasculþiatent? –Tu ne aºtepþi acolo?

– Da, eu te ascult cu mare atenþie. – Da, eu vã aºtept acolo.
– Mãînþelegi? –Darpeele le aºtepþi?
– Teînþeleg. –Nu,peelenu le aºtept.
– Dar pe el îl înþelegi?
– Da, îl înþeleg foarte bine.

Pronumele personale în acuzativ (forma neaccentuatã). Folosirea formelor neaccentuate

ale pronumelor personale în acuzativ
Cine? Pecine?
mã
te
eu mã
îl
tu te
El, ea o cautã
el îl
ne
ea o
vã noi ne
îi
voi vã
le ei îi
ele le
Aplicãm
5. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale.

mã îl
te ne
mã o
El ... aºteaptã vã Tu ... ajuþi
îl (pe cine?) (pe cine?)
ne
o le îi le îi

în staþie
El aºteaptã Pe cine? unde? lângã Banca
Naþionalã
în clãdire
7. Completaþi propoziþiile cu formele pronumelor personale neaccentuate.
Eu ... vãd. Tu ... rogi. Ea ... înþelege. Noi ... aplaudãm. Voi ... auziþi. Ei ... invitã.
Prietenul ... admirã. Mama ... ajutã. Profesorul ... anunþã. Colegii noºtri ... întâmpinã.
Soþul meu ... întâmpinã în staþie.
8. Înlocuiþi substantivele cu fo rmele pronumelor personale neaccentuate.

Model: Eu (Ana) întâlnesc lângã cafenea
Eu o întâlnesc lâ ngã cafenea.
lângã
Noi (Ana, Vladimir) ... întâmpinãm în staþie.

El (Ana) ... ajutã la bucãtãrie.
Tu (Dan) ... chemi la masa dvs.
Ea nu (Vladimir) ... recunoaºte.
Voi (coleg) ... pregãtiþi pentru o întâlnire cu directorul.

Observãm
– Te cautã un bãrbat la telefon.
– Pe mine?
– Da, pe tine
tine.
– Pe tine
tine te
te aºteaptã prietenii în staþie? – ªi pe el îl aºteaptã?
–Da,peminemãaºteaptã. – Da, ºi pe el îl aºteaptã.
Folosirea formelor accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în
acuzativ.
pemine mã
petine te
peel îl
pe cine ? pe
ea o + verb (prezent)
penoi ne
pevoi vã
peei îi
peele le
Aplicãm
9. Deschideþi parantezele ºi completaþi propoziþiile.
Model: El mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nr
nr.. 74.
El mã întreabã pe mine unde este apartamentul nr nr.. 74.
Eu îl (a chema).. ...... la telefon. Tu o (a invita) .. ....... la cafenea. Ea îl (a asculta) .. .......

atent. Noi îi (a verifica) .. ...... la lecþii. Dvs. mã (a angaja) .. ....... la serviciu? Voi ne (a lua)
.. ....... la mare?
10. Urmaþi modelul.
Te cheamã
cheamã Maria?
Maria? Da, pe mine mã cheamã Maria.
– Te ajutã pãrinþii? Da,..............................................................
– Îl cautã colegul? Da, .............................................................
– Te crede pe cuvânt. Da,……………………………………………
– Îi anunþaþi despre examen? Da,…………………………………
– Le admirã bãieþii? Da,..............................................................
Model: Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.
a aºtepta, a crede, a chema, a cãuta, a întâlni, a lãuda.
Model: Cumperi ceva? Cumpãr o pâine .
a primi, a citi, a gãsi, a auzi, a aduce, a scrie.
Model: Cum este afacerea? Afacerea este bunã.

înþelegere, întâlnire, om, propunere, informaþie.
12. Citiþi dialogul ºi subliniaþi pronumele personale.
– Bunã ziua.
– Bunã ziua.

– Spuneþi, vã rog, unde este strada Ion Creangã?

– La Buiucani. Ce vã intereseazã?
– Mã intereseazã magazinul „Cristina”.
– Da, este pe strada Ion Creangã. Puteþi merge cu troleibuzul nr. 22 pânã la cinematograful
„Flacãra”. Acolo gãsiþi magazinul care vã intereseazã.
Observãm
O cãutaþi
– N-o caut pe Elena?
Elena, îl caut pe Dan.
– Nu este. Îl aºteptaþi?
– Nu-l aºtept
aºtept, e târziu.
Verbe la forma negativã în construcþii cu pronumele personale în acuzativ
Nu + mã = nu mã vede Nu + vã = nu vã vede
Nu + te = nu te vede Nu + ne = nu ne vede
Nu + îl = nu-l vede Nu + îi = nu-i vede
Nu + o = n-o vede Nu + le = nu le vede
Aplicãm
13. Daþi rãspunsuri negative.
Îl crezi totdeauna? Îi întâmpini pe peron? Îl lauzi pe Ion? El o recunoaºte?
Mã aºteptaþi zece minute? Le vedeþi de aici?
14. Continuaþi dialogurile.
a b
–Estecinevaaici? –Aveþinevoiedeceva? Cineva persoanã
– Da, vã ascult. Doriþi ceva? – Pot cumpãra pâine? Ceva lucru
–AmnevoiedeAna. –Da,câtepâinidoriþi?
– Ea vorbeºte cu cineva la telefon. – .. ................................
– Cu cine?
– ....................................
c d
– Putem lua orice carte? – Cumpãraþi orice marfã?
– Da, puteþi lua orice carte. – Nu, noi nu cumpãrãm ................................
– Din orice domeniu?
– ................................ Oricine
e f Orice
– Oricine ºtie informaþia aceasta? – Doriþi câteva cãrþi?
– Nu , ... .......................................... –– Da, doresc douã cãrþi.
.................................................
g
– Unde sunt colegii voºtri? Câþiva + substantiv masculin
– Câþiva sunt la Chiºinãu, iar câþiva sunt la Bucureºti. Câteva + substantiv feminin
– Câþi sunt la Bucureºti?
– ................ ...........................................................

15. Citiþi dialogul pe roluri.

– S alut, Dan! – C u o persoanã importantã.
– Salut Ana. Tu eºti? – ªi eu caut o persoanã.
– Da, eu sunt. Ce mai faci? – E o întâlnire?
– Mulþumesc, bine. – D a, am o întâlnire.
– Unde locuieºti? – O clipã... Tu ai întâlnire la ora 9.45? ªi eu am o întâlnire de
– Stau în Chiºinãu. afaceri cu o doamnã pe care nu o cunosc ºi care nu mã cunoaºte.
– ªicefaciaici? – C umocheamã?
–– Cu
Amcine?
o întâlnire de afaceri. –– Pe
Ana Grigorescu.
mine mã cheamã Ana ºi eu sunt Grigorescu. E numele meu dupã soþ.
16. Întrebaþi pe colegul / colega dvs.
Cum vã cheamã? Mã cheamã ..............................
Cum te cheamã? ..................................................
Cum îl cheamã pe soþul dvs.? Pe soþul meu îl cheamã .............
Cum o cheamã pe soþia dvs.? Pe soþia mea o cheamã .............
Cum o cheamã pe fiica dvs.? ..................................................
Cum îl cheamã pe feciorul dvs.? ..................................................
17. Citiþi textul.
Este ora 9.45. Lângã Banca Naþionalã stã un bãrbat înalt într-un costum
negru. Are în mânã ziarul “Capitala”. Priveºte la ceas. Aºteaptã pe cineva.
Spre el vine o doamnã, dar el nu o observã.
18. Continuaþi textul.

Cum spunem cã o persoanã are sau nu are dreptate
Structuri
Tu ai dreptate. Tu n-ai dreptate. El are dreptate? Da, el are dreptate.
El are dreptate. El n-are dreptate. Crezi ca ea are dreptate? Da, ea are dreptate.
Dvs. aveþi dreptate. Dvs. n-aveþi dreptate. Eu am dreptate când spun cã... Da, tu ai dreptate.
Nu vorbim
aici, nu
e bine.
Ai dreptate.
Mergem la
cafenea ºi
vorbim.
Utilizãm
ªeful întotdeauna are dreptate?
Cine are dreptate în familie: soþul sau soþia?
Cine are dreptate: profesorul sau elevul?
IV. SINTEZÃ
O întâlnire de afaceri
Ana Grigorescu este un specialist bun. Acum ea este o femeie de afaceri. Ea are o librãrie pe
strada Alba-Iulia. Ea cumpãrã cãrþi, manuale la un preþ convenabil ºi le vinde în Chiºinãu. În
librãrie sunt multe cãrþi necesare din multe domenii: istorie, economie, culturã, politicã.
Dan Vasilescu este de asemenea din Moldova, dar are o afacere în România. El lucreazã la o
firmãn-o
care care vinde cãrþi.
cunoaºte. Acum
Observã cãelspre
esteel în Chiºinãu.
vine EsteEste
o doamnã. oracolega
9.45. El
luiare o întâlnire
de ºcoalã. cuGrigorescu,
E Ana o doamnã pe
care vine la aceastã întâlnire de afaceri. Acum ei sunt businessmeni ºi au o afacere convenabilã.
Ce este Ana Grigorescu?
Unde e librãria?
Unde vinde doamna Grigorescu cãrþi?
Ce fel de cãrþi sunt în librãrie?
Cine este Dan Vasilescu?
De unde este el?
De unde este ea?
El o cunoaºte pe Ana?
21. Lucraþi în perechi.
Ce întrebãri mai puteþi formula în baza textului?
22. Discutaþi despre afacerea dvs. sau a prietenilor dvs.
Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.
Generalizãm
Dan are o întâlnire de afaceri. Euîlascultatent. Cumvãcheamã?

Aºtept pe cineva. Tuoaºtepþi? MãcheamãAna.
Ascult orice informaþie. Noi vã aºteptãm lângã teatru. Cum îl cheamã pe bãiatul dvs.?
Admir peisajul. El o întâlneºte lângã cafenea. Pe bãiatul meu îl cheamã Petru.
Ei sunt businessmeni ºi au o Îi anunþaþi când veniþi? Cum o cheamã pe fatã?
afacere convenabilã. Nu-l cunoaºteþi? Peeaocheamã Lina.
Aveþi dreptate. N-o cunoaºteþi?
Nu aveþi dreptate.
Aveþi dreptate când spuneþi cã ...

RECAPITULARE 105

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a:
A ap ãr ea A be a A cã de a A di sp ãr ea A ve de a
apar
apari beau
bei cad
cazi dispar
dispari vãd
vezi
apare bea cade dispare vede
apãrem bem cãdem dispãrem vedem
apãreþi beþi cãdeþi dispãreþi vedeþi
apar beau cad dispar vãd
Construcþiia a putea + infinitivul verbului:

eu pot cânta noi putem lucra
tu poþi vedea voi puteþi pleca
el, ea poate semna ei, ele pot examina
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a:
A fa ce A aj un ge A în ce pe A me rg e A sp un e
fac ajung încep merg spun
faci ajungi începi mergi spui
face ajunge începe merge spune
facem ajungem începem mergem spunem
faceþi ajungeþi începeþi mergeþi spuneþi
fac ajung încep merg spun
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix:

A do rm i A ve ni A ºt i A au zi A ie ºi
dorm vin ºtiu aud ies
dormi vii ºtii auzi ieºi
doarme vine ºtie aude iese
dormim venim ºtim auzim ieºim
dormiþi veniþi ºtiþi auziþi ieºiþi
dorm vin ºtiu aud ies
ªi cu sufix:
A ci ti A gã si A gr eº i A pr im i A rãsfoi
citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc
citeºti gãseºti greºeºti primeºti rãsfoieºti
citeºte gãseºte greºeºte primeºte rãsfoieºte
citim gãsim greºim primim rãsfoim
citiþi gãsiþi greºiþi primiþi rãsfoiþi
citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc
Limba - mijloc de integrare socialã

106 RECAPITULARE
Pronumele demonstrative de depãrtare: acela, aceea, aceia, acelea

Numeralele cardinale 20 – 9000
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent:
Pe mine mã cheamã mama. Pe noi ne cheamã pãrinþii.
Pe tine te aºteaptã prietenii. Pe voi vã aºteaptã profesorul.
Pe el îl cheamã un coleg. Pe ei îi invitã partenerii.
Pe ea o cheamã sora. Pe ele le angajeazã directorul.
Prepoziþiile: în, din, dupã, de dupã, la, de la, lângã

Sã descrieþi o acþiune:
Cursanþii învaþã bine. Dan lucreazã repede. Trenul merge încet. Bunicul vede bine.
Sã indicaþi timpul unei acþiuni:
Dimineaþa fac gimnasticã. Ziua sunt la serviciu. Seara merg la teatru. În fiecare zi cumpãr pâine.
În fiecare an plecãm la Paris.
Sã precizaþi vârsta cuiva:
– C âþi ani ai? – C âþi ani aveþi?
– Am 25 de ani. – Am 40 de ani.
Sã exprimaþi durata unei acþiuni:

Lucreazã mult / puþin. Citeºte toatã ziua. Ele totdeauna sunt împreunã.
Sã spuneþi dacã cineva are sau nu are dreptate:
Aveþi dreptate. Sunt de acord. N-aveþi dreptate. Cred cã greºiþi.
Dumneavoastrã deja ºtiþi 569 de cuvinte.

LECÞIA 16 CAUT UN PRIETEN 107
CAUT UN PRIETEN
I. VOC ABULAR
a accepta artã adesea adevãrat

a apãra domiciliu anual fals
a aprecia
certa drum
experienþã des
deseori suficient
trainic
a conduce prietenie la nevoie
a considera relaþie lunar
a contrazice sentiment rar alãturi de
a convinge stimã sincer aproape de
a pãstra singur în loc de
a preþui zilnic
a stima uneori
a susþine
II. GRAMATICÃ
Cazul acuzativ al substantivului
Prepoziþiile care cer cazul acuzativ

Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune
Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni
mijloc de integrare
Limbasocialã
– mijloc de integrare socialã
108 CAUT UN PRIETEN LECÞIA 16
I. VOC ABU LAR

Încercãm
1. Pronunþaþi corect cu vintele din col oana a doua. Scrieþi douã cuvinte la alege re.
2. Alegeþi adjectivele care se îmbinã cu cuvântul prieten:
sincer, comod, modern, fals, elegant, bun, harnic, punctual, mediu, vechi, mic, scund
sentiment zilnic afacere adevãrat
eveniment convenabil ºtire întâmplãtor
vizitã frumos prieten interesant
4. Citiþi propoziþiile ºi gãsiþi rãspunsul la întrebãri.
Prietenul lui scrie, citeºte, noteazã Ce specialitate are prietenul lui?
Colegul tãu convinge, contrazice, ceartã Cum este colegul tãu?
Anatol rãsfoieºte, rezervã, primeºte Unde este Anatol?
5. Jocul didactic “Cinci cuvinte”.
Unul numãrã pânã la cinci, altul numeºte cuvintele învãþate la lecþie.
6. Alegeþi imaginile care redau noþiunea de prietenie. Alcãtuiþi câte o propoziþie.
prieten adevãrat a apãra (a susþine) prietenul

prietenie trainicã a cãuta un prieten
relaþie frumoasã a preþui o prietenie
prieten sincer a pãstra un prieten
Modificãm
7. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele de mai jos.

sincer, adevãrat, scump, punctual
8. Spuneþi cum este prietenul dvs.
Model: Prietenul meu este bun ºi sincer
sincer..

9. Alcãtuiþi îmbinãri.
sentiment fals lucru scump
relaþie frumos experienþã bogat
prietenie adevãrat informaþie lunar
Alcãtuim
10. Alcãtuiþi cât mai multe propoziþii.
aceºtia tale
meu mele
Prietenul
nostru Prietena a fi
aceasta
mea
acestea acesta
11. Formulaþi întrebãri la propoziþiile alcãtuite.
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Mergi des la teatru?
– Da.
– Cu cine mergi la teatru?
– Merg la teatru cu prietenul meu Alexandru.
– Spectatorii apreciazã spectacolul
spectacolul?
– Da, spectatorii apreciazã mult spectacolul
spectacolul.
– Preferi spectacolele bune?
– Da, este o mare fericire când vezi un spectacol bun.
Cazul acuzativ al substantivului
Substantive inanimate Substantive animate

Prietenul mãnâncã (ce?)bomboane. persoane necunoscute persoane cunoscute
Colegul admirã (ce?)florile. Caut (pe cine?)u nprieten. O aºteptãm (pe cine)pe mama.
Eu vãd (ce?)un munte. Vãd (pe cine?)unprofesor. Îl caut (pe cine)pe prietenulmeu.
El vede (ce?)niºte copaci. Aºtept (pe cine?)pe un student. Îl vãd (pe cine)pe profesorulacesta.
Întreb (pe cine?) pecolege. Le întreb (pe cine)pe colegelevoastre.
nume proprii
Îl contrazic pe Radu.
O stimez pe Rodica.
mijloc de integrare
Limbasocialã
Aplicãm
12. Construiþi modele asemãnãtoare cu verbele a apãra, a cãuta,

a aºtepta, a întâmpina, a observa, a invita.
pe un prieten
îl vãd pe cine?
cine? peprietenulmeu
pe un prieten vechi
13. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.

Model: PPee cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte
niºte turiºti.
turiºti.
PPee cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.
Pe cine admirã ele? (coleg) Pe cine ajutã bãiatul? (bãtrân)

Pe cine cauþi tu? (frate) Pe cine ascultã funcþionarul? (ºeful)
Pe cine conduce tata? (oaspeþi) Pe cine întreabã profesorul? (elev)
Model: Ce vedeþi voi? (oraº,
Ce vedeþi (oraº, lunã)
lunã) – –Noi
Noivedem
vedemununoraº. NoiNoi
oraº. vedem luna.
vedem luna.
Ce admirã ele? (soarele) Ce aratã bãiatul? (album)
Ce cauþi tu? (caiet) Ce ascultã mama? (melodie)
Ce conduce tata? (troleibuz) Ce întreabã profesorul? (temã)
14. Alcãtuiþi propoziþii asemãnãtoare.
Le admir pe studentele acestea. Îl caut pe prietenul tãu. O apreciez pe colega Tamara. Îi conving pe
____________________ ____________________ ____________________
____________________ ____________________ ____________________ studenþii mei.
______________
uneori, vãd, pe, îl, tãu, prietenul, librãrie, la adevãrat, un prieten, accept, numai o relaþie, este,
frumoasã, prietenia
Prepoziþiile care cer acuzativul
pe O ascult pe mama. Pe cine o asculþi?
la Mergi acasã la prietenul tãu. La cine mergi acasã?
ffã
ã rã Este greu fãrã prieteni. Fãrã cine este greu?
dupã Mama vine dupã copil. Dupã cine vine mama?
ccu
u Ea vine acasã cu tata. Cu cine vine ea acasã?
de Am nevoie de un prieten bun. De cine ai nevoie?
16. Completaþi folosind antonimele bine / rãu, uºor / greu.
Cu prieteni este____________ Fãrã prieteni este________
Cu serviciu este____________ Fãrã serviciu este________
Cu pãrinþi este_____________ Fãrã pãrinþi este_________
Cu familie este_____________ Fãrã familie este_________
17. Alcãtuiþi propoziþii potrivind cuvintele.
Euascult repede poezia
Tuexplici bine angajarea
Voi învãþaþi atent agenda
Elecompleteazã deseori lecþia
Eisemneazã ambalajul
Eaexamineazã problema


Este bine_____________un prieten adevãrat.
alãturi de
El vede numele lui_____________numele tãu.
Mircea vine___________fratele sãu. aproape de
________un ziar, el ia o revistã. în loc de
Casa este_____________universitate.
_____________pãrinþi este întotdeauna bine.

Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune
Structuri
Eu discut cu soþul meu.
Tu vorbeºti cu prietenul tãu.
Ele glumesc cu colegii mei.
Voi mergeþi cu profesorul vostru
vostru în excursie .
El repetã tema cu fratele sãu.
Ea dialogheazã cu sora ei.
Ei examinezã planul cu specialistul nostru.
Utilizãm
19. Alegeþi varianta potrivitã
Model: Nu discut cu......., dar discut cu.........
Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu.
Nu discut cu _________ profesorul fratele

Nu vorbesc cu ________ vânzãtorul prietenul
Nu glumesc cu ________ inginerul bunica
– Cum îl cheamã pe prietenul tãu?
– Pe prietenul meu îl cheamã Victor.
– Prietenul tãu este din Chiºinãu?
– Da, locuieºte la Botanica. El lucreazã la o firmã. Are o specialitate bunã.
– Ce este el?
– El este manager. Are un birou frumos.
– Cu cine merge des la serviciu prietenul tãu?
– El merge la serviciu cu soþia sa.
– Lucreazã împreunã
Da, lucreazã cu“Constructorul”.
la firma ea? Ei merg la serviciu cu automobilul.
Cum exprimãm
exprimãm periodicitatea
periodicitatea unei
uneiacþiuni
acþiuni
Structuri
rar deseori zilnic anual

Cât de des? des uneori lunar periodic
mijloc de integrare
Limbasocialã
21. Subliniaþi cuvintele care exprimã periodicitatea unei acþiuni.

Eu vorbesc rar cu pãrinþii mei.
Managerul organizeazã ºedinþe lunar.
Noi scriem zilnic în agendã.
Elevii vin anual la muzeul de istorie.
Îi întâlnesc
Merg uneori
des dupã pe colegiilamei
cumpãrãturi la teatru.universal.
magazinul
El cautã deseori la librãrie cãrþi.
Cefaczilnicstudenþiiºie levii? afacelecþii
Ce fac lunar ºefii firmelor ºi redactorii-ºefi ? a scrie un raport
Ce cautã deseori conducãtorii ºi managerii? a cãuta specialiºti buni
Ce organizeazã anual actorii de teatru ºi de cinema? a organiza festivaluri
23. Formulaþi (lucrând în grup) câte 2 – 3 întrebãri la temele: La magazin; La medic; În excursie.
24. Povestiþi despre prietenul dvs.
IV. SINTEZÃ
Îl caut pe prietenul meu
Consider cã prietenia adevãratã este o relaþie frumoasã. Apreciez mult sentimentul acesta
fermecãtor. Eu cunosc bine ce este o prietenie curatã. Colegul meu de serviciu este un asemenea
prieten. Este redactor la un ziar. Deseori am nevoie de ajutorul lui. El este un om bun la suflet.
În seara aceasta mergem cu soþia la spectacolul “Îl caut pe prietenul meu”.
Este un spectacol despre doi prieteni vechi. Prietenii sunt binevoitori, atenþi. Stima lor este
reciprocã. Fiecare îl ajutã pe prietenul sãu. Ei sunt ºi parteneri de afaceri ºi înþeleg cã au
nevoie de prietenia aceasta.
Actorii sunt talentaþi, spectatorii apreciazã mult spectacolul. Ei îi aplaudã pe actori ºi pe regizor.
25. Selectaþi din text cuvintele care aratã :

calitãþi acþiuni persoane
26. Formulaþi întrebãri la text pe baza îmbinãrilor:

relaþie
ajutorulfrumoasã
lui
om bun la suflet
prieteni vechi
stimã reciprocã
calitãþile lor

Examinaþi imaginea.
Alegeþi o persoanã care poate fi prietenul dvs. Comentaþi.
Raportaþi fiecare desen la cuvântul prieten.
Joc de rol
Imaginaþi-vã cã aþi întâlnit un prieten vechi de ºcoalã. Improvizaþi un dialog.
Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.
Generalizãm
Alãturi deun prietenbun este bine. Vãd (ce?) copacul.

Eu discut cu soþul meu. Vãd (ce?) un copac.
Ei lucreazã cu un specialist bun. vãd(pe
ÎlVãd (pecine) unpe
cine?) student.
prietenul meu.
Nu discut cu tata, discut cu mama.
Deseori merg la teatru cu prietenul meu. Cu cine? Merg cu prietenul.
Vorbesc rar cu managerul. Pe cine? Întreb pe un prieten.
Vizitez anual Muzeul Naþional. Fãrã cine? Este trist fãrã prieteni.
Conducãtorul organizeazã lunar ºedinþe De cine? Am nevoie de prieteni.
de lucru. La cine? Merg la prietenul meu.
Despre cine? Vorbesc despre profesorul nostru.
mijloc de integrare
Limbasocialã
114 O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI LECÞIA 17
O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI
I. VOC ABULAR
a acorda a promite ascensor ci

a conþine a recomanda cadou cui
a-i conveni a restitui datorie cuiva
a dãrui a telefona invitaþie dacã
nici
a împrumuta a transmite încredere
a încredinþa a-i trebui salariu numai
a înmâna a trimite scrisoare nu numai …,
a-i plãcea servicii ci ºi …
a plãti Cu plãcere!
a prezenta
II. GRAMATICÃ
Pronumele personale la cazul dativ cu verbe la prezent indicativ

Cum confirmãm sau infirmãm ceva

LECÞIA 17 O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI115
I. VOC ABU LAR
Încercãm
1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor.
2. Spuneþi care sunt antonimele cuvintelor: a rãspunde, a restitui.
Modificãm
3. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri:

cadou scump, salariu mare.
4. Spuneþi cum se conjugã la prezent verbele din îmbinãrile:
a plãti la casã, a restitui banii, a trimite o scrisoare.
osutãdelei toatedatoriile
a împrumuta bani de la un prieten a plãti pentru cumpãrãturi
ocartedelauncoleg cubani
la casã
aprezenta builneetluevlnou atrimite uunenlbeovdlnuapvãclaãm

rþei dic
unplan copilullaºcoalã
unproiect oscrisoareacasã
Alcãtuim
5. Citiþi verbele din vocabular ºi precizaþi care dintre ele se pot îmbina cu cuvintele cuiva ceva.
Model: a dãrui cuiva ceva
6. Citiþi verbele de mai jos ºi gãsiþi în partea dreaptã cuvintele cu care acestea se îmbinã.
A dãrui, a înmâna, a transmite, o carte, un cadou, o scrisoare,
trimite
a un
pachet
A împrumuta, a plãti, a restitui zece lei, datoria, serviciile
7. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze. conþine
Câþi litri conþine canistra? (zece litri) Câte cuvinte conþine dicþionarul? conþin
(peste cinci mii de cuvinte) Ce conþine aceastã bãuturã? (mult zahãr) Ce
conþin fructele? (multe vitamine) Ce conþine ideea aceasta? (un mare adevãr)

8. Folosiþi în propoziþiile de mai jos cuvântul numai.
Model: El ºtie despre aceasta. Numai el ºtie despre aceasta.
El poate rãspunde. El plãteºte pentru bilet. Ei sunt de acord cu mine.

Ea nu greºeºte. Eu am dreptate.
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Îþi dau o carte. – Le trimit telegramã.

– Mie
Mie? –Dar nouã
nouã?
– Da, þie
þie. – Vouã vã trimit o scrisoare.
Formele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativ
Cine? Cui?
eu mie îmi
tu þie îþi
el lui îi
ea ei îi
noi nouã ne
voi vouã vã
ei lor le
ele lor le
Folosirea formelor accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale cu verbe la indicativ prezent
Formaafirmativã Formanegativã
El îmi plãteºte (mie) El nu-mi plãteºte (mie)
El îþi plãteºte (þie) El nu-þi plãteºte (þie)
El îi plãteºte (lui,ei)
ei)
ei) El nu-i plãteºte (lui, ei)
El ne plãteºte (nouã) El nu ne plãteºte (nouã)
El vã plãteºte (vouã) El nu vã plãteºte (vouã)
El le plãteºte (lor) El nu le plãteºte (lor)
Aplicãm
9. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ.
Model: El … telefoneazã în fiecare zi. El îmi /îþi /îi
/ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi.
El … trimite scrisori. Ei … încredinþeazã o tainã. Ea … spune totul. Pãrinþii … scriu
scrisori. Eu … transmit toate noutãþile. Ei ... mulþumesc pentru servicii. El … acordã
încredere. El … dãruieºte flori.

10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã.

Model: Frat ele îmi
Fratele îm i promit
promitee un bilet la concert.
Frat ele nu-mi promite
Fratele promit e un bilet la concert.
El îmi spune adevãrul. Ei ne dau bani. Ei ne rezervã un loc la hotel. Ea îi face o cafea.
Ei ne cer informaþii. Ei ne mulþumesc pentru ajutor. El îþi împrumutã o sumã mare de bani.
Vecinul ne spune de ce nu merge ascensorul. De ce îi trimiþi o scrisoare? El îmi propune un
plan bun. El vã transmite un pachet.
Model: – Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte,
iar lui îi trimit un tablou.
Ce le aduci? (lui, o ciocolatã, ei, o floare). Ce ne cumperi? (vouã, un calculator, lor, niºte
stilouri). Ce le dai? (lui, o bere, ei, o îngheþatã). Ce le promiþi? (lui, o cravatã, lor, niºte
mãnuºi).
12. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele de mai jos.
cine? cui? ce face?
ce face? cui? cce?
e?
El … îmi a dãrui mie flori
îþi þie o cravatã
…
îi lui,
ei… o cutie de bomboane
Ei … îmi arestitui mie banii
îþi þie cãrþile
…
îi lui,
ei… revistele
El … îmi a promite mie o carte
îþi þie un cadou
…
îi lui,
ei… un bilet la teatru
Ei … îmi a transmite mie o scrisoare
îþi þie un pachet
…
îi lui,
ei… mulþumiri
13. Alcãtuiþi dialoguri urmând modelul.
Model: – Îþ i mulþ
mu lþ umes c pent ru aj ut
pentru utor
or.
utor.
– Numai mie îmi mulþumeºti?
– Nu numai þie, ci ºi lui.
Îi dãruiesc o ciocolatã. Le acordãm ajutor. Vã împrumutãm bani. Îþi înmânez o telegramã.

Ne aduce o bere bunã. Vã explicã tema. Îmi face o cafea. Îmi rãspunde la scrisoare. Îi
restituie datoria. Vã promitem bilete la concert. Le rezervãm o camerã la hotel.
14. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare.

a b
– Îþi dau un pix. – Vã trimit niºte bilete la spectacol.
Mie?
– Nouã?
–
–Da,þie. –Da,vouã.
– ªi lui nu-i dai nimic? – Le trimiþi ºi lor?
– Lui îi dau un caiet. – Nu, lor nu.
c d
– Îþi dãruiesc un creion. – Îmi împrumuþi sau nu-mi împrumuþi bani?
–Mie? –Nu-þiîmprumut.
–Da,þie. –Darluiîiîmprumuþi?
–Darlor? –Niciluinu-iîmprumut.
–Lornu. –Dece?
–Niciei? –Nuambani.
– Ei îi dãruiesc o floare.
e f
a
– Am nevoie de un dicþionar. o valizã
– Dacã vreþi vã pot da eu un dicþionar. niºte zahãr
–Mulþumesc. uncalculator
–Pentrupuþin. unscaun
b
– Vã rog, îmi puteþi spune unde e staþia librãria
detroleibuz? teatrul
–Eaiciaproape. hotelul
–Mulþumesc. stadionul
– Cu plãcere.
Verbul a-i trebui la prezent

(mie) îmi trebuie (mie) nu-mi trebuie
(þie) îþi trebuie (þie) nu-þi trebuie
(lui, ei) îi trebuie (lui, ei) nu-i trebuie
(nouã) ne trebuie (nouã) nu ne trebuie
(vouã) vã trebuie (vouã) nu vã trebuie
(lor) le trebuie (lor) nu le trebuie
16. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a trebui folosind cuvintele de mai jos.

O carte; un ziar nou; un bilet la spectacol; o maºinã nouã; un apartament
17. Puneþi în locul punctelor forma neaccentuatã a pronumelor personale în dativ.
…trebuie. Nu-… trebuie. … trebuie liniºte. … trebuie un calculator.
Lor … trebuie un birou spaþios. Manualul acesta … trebuie. Ce-… trebuie?
Cine … trebuie? Nu-… trebuie nimic. … trebuie un palton nou. …
trebuie bani pentru un televizor nou. Pentru cumpãrãtura aceasta … trebuie
mulþi bani.
Care dicþionar îþi trebuie: acesta sau acela? Care carte îþi trebuie: aceasta sau aceea? Unde
le trebuie: aici sau acolo? Ce le trebuie: cãrþi sau reviste?

19. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele din paranteze.

Iatã maºina care îmi trebuie. (casa, staþia, universitatea, parcul)
parcul )
Acesta este ziarul care vã trebuie. (documentul, trenul, vagonul)
Acesta nu-i stiloul care vã trebuie. (autobuzul, strada, ºcoala, locul).
–Îmitrebuieunmanual. cafea
– Dacã vreþi, vã pot da eu un manual. radio
Mulþumesc.
– caiet
–Pentrupuþin. niºtebani
21. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile de mai jos.
(mie) ... place muzica (mie) ... plac florile
(þie) ... place teatrul (þie) ... plac romanele istorice
(lui, ei) ... place sportul (lui, ei) ... plac pantofii aceºtia
(nouã) ... place tabloul acesta place + subst. sg.
(nouã) ... plac cãlãtoriile pe jos îmi place
(vouã) ... place cãmaºa albastrã (vouã) ... plac filmele color îmi plac + subst. pl.
(lor) ... place costumul acesta (lor) ... plac bãieþii înalþi
22. Puneþi în locul punctelor forma accentuatã a pronumelor
personale în dativ.
… îmi place. … nu-mi place. … îþi place ciocolata? Ce nu-þi place …? De ce ... nu-þi
place? … nu-i place vinul. … nu-mi place oraºul acesta. Asta … nu-mi place. … nu ne
place costumul acesta. Care dintre romanele acestea le place …?

a– Ce spectacol interesant! peisaj frumos
– Îþi place spectacolul acesta? ciorbã gustoasã
– Da, îmi place foarte mult. ciocolatã dulce
b
–Cuiîiplaceberea? nouã,adevãrul
–Mieîmiplaceberea. ei,îngheþata
lui, matematica
Verbul a-i conveni la prezent
(mie) îmi convine (mie) îmi convin
(þie) îþi convine (þie) îþi convin
(lui, ei) îi convine (lui, ei) îi convin îmi convine + subst. sg.
(nouã) ne convine (nouã) ne convin
îmi convin + subst. pl.
subst. pl.
(vouã) vã convine (vouã) vã convin
(lor) le convine (lor) le convin
24. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale.

Aceasta … convine. Aceasta nu- … convine. Nu- … convine salariul. Þie … convine, dar
mie nu- … convine. De ce nu-… convine? Mie … convine, lui nu- … convine.

25. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind

cuvintele: costum, revistã.
– Ce fel de camerã doriþi?
– Doresc o camerã cu un pat.
– Avem o camerã la etajul doi.
– Foarte bine. Camera aceasta îmi convine. Mulþumesc.
– Cu plãcere.
26. Gãsiþi sfârºitul propoziþiilor.

Nu-mi rãspunde când... Nu-þi telefonez când...
Nu ne dau cãrþi dacã... Nu ne împrumutã bani dacã...

Cum confirmãm sau infirmãm ceva
Structuri
Într-adevãr Nu-iadevãratcã…
Eadevãratcã… Elnuaredreptate când spune cã…
El are dreptate când spune cã…
Utilizãm
27. Transformaþi propoziþiile de mai jos dupã modelele prezentate.

Într-adevãr, el îmi împrumutã bani.
Model: El îmi împrumutã bani. E adevãrat cã el îmi împrumutã bani.
Nu-i adevãrat cã el îmi împrumutã bani.
El îi dãruieºte flori. El ne restituie revistele. Directorul le rãspunde la întrebãri. El ne
promite multe. Îmi trebuie un pahar. Ea ne aºteaptã de douã ore.
– Ce ziare primiþi?
– Primim Fluxul, Timpul, Jurnal de Chiºinãu, Moldova Suveranã. Într-un
cuvânt, primim multe ziare.
– Într-adevãr, sunt multe ziare.
IV. SINTEZÃ
O scrisoare de la pãrinþi
Astãzi este zi de odihnã. Ana ºi Maria sunt în parc. Maria citeºte o scrisoare de la pãrinþi.
– Ce îþi scriu pãrinþii în scrisoare? întreabã Ana.
– Îmi scriu cã sunt sãnãtoºi. Iar de ziua mea îmi promit un cadou.
– Pãrinþii mei nu-mi scriu scrisori, spune Ana, ei îmi telefoneazã în fiecare zi.
– ªi fratele meu îmi telefoneazã, spune Maria.

– Dar unde este fratele tãu?

– El este student la universitatea din Iaºi. De acolo el îmi trimite cãrþi ºi reviste.
– Iar fratele meu este acum în Franþa. El îmi rãspunde rar la scrisorile mele. Nu are timp
pentru scrisori. Într-o scrisoare îmi scrie cã pânã la iarnã nu poate veni acasã. El îmi trimite
uneori ºi bani.
– Fratele tãu este un om bun.
– Da, într-adevãr, el este bun cu mine.
Unde suntMaria?
Ana ºi Maria?
Ce citeºte
De la cine este scrisoarea?
Ce întreabã Ana?
Ce îi rãspunde Maria?
30. Temã pentru discuþie.
Spuneþi care oameni vã plac ºi care nu vã plac. De ce?
Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face.
Generalizãm
Într-adevãr, el este aici. Profesorul ne explicã lecþia. Îmi spune cine este el.
E adevãrat cã ei ne promit ajutor. El îmi dã o carte. – Cui transmiþi biletele?
Nu e adevãrat cã el este student. El nu-mi dã revista. – Lor.
Þie îþi trimit o carte. Îmi trebuie un manual nou.
Lor le trimitem niºte reviste. El ne poate împrumuta bani.
Lui îi trimitem o scrisoare,
iar ei o telegramã.

122 SUNT CÃLÃUZÃ LECÞIA 18
SUNT CÃLÃUZÃ
I. VO CAB ULA R
a adresa adversar clar datoritã

a aminti cãlãuzã drept graþie
a aparþine cinematograf interzis mulþumitã
aa arãta
ceda colet
ghiºeu
a comunica hartã est
a datora monument vest
a demonstra parte nord
a expedia rest sud
a oferi semn
a permite siguranþã
a povesti ºef
a propune trecere
II. GRAMATICÃ
Cazul dativ al substantivului

Cum identificãm destinatarul unei acþiuni

LECÞIA 18 SUNT CÃLÃUZÃ 123
I. VOCAB ULAR
Încercãm
1. Alcãtuiþi îmbinãri. Alcãtuiþi propoziþii.
acomunica bine apropune oinformaþie
adatora oîntâlnire aarãta oexplicaþie
a demonstra adevãrul
2. Completaþi propoziþiile, folosind cuvintele din dreapta.
Eu ______________ cartea la timp. a expedia
Tu ______________ o plimbare prin parc. a propune
Noi _____________ o cãlãtorie la mare. a oferi
Voi _____________ o cerere. a restitui
Ei _______________ o telegramã. a adresa
3. Lucraþi în perech i. Scrieþi 5 cuvinte învã þate la lecþ ia precedentã ºi 5 cuvint e învãþate la lecþia de
astãzi. Verificaþi-vã reciproc.
4. Alcãtuiþi propoziþii:
Model: El îmi // îþi
îþi // îi / ne // vã adreseaz
adreseazã
vã / le // adres
adrese azãã oo întreb
eazã are.
întrebare.
întrebare.
eu ... a povesti o istorie interesantã

tu ... aarãta obomboanã
el ... aceda uncolet
ea
noi ...
... aacomunica
demonstra ooteoremã
noutate
voi ... a expedia umbrela
ei ... ada orevistã
ele ... adesface locul
5. Alegeþi cuvântul care se potriveºte contextului.

Eu îi __________ cã acolo este biblioteca. a) a comunica b) a arãta c) a expedia Eu îi
__________despre bulevardul ªtefan cel Mare. a)a oferi b) a propune c) a povesti Eu îi __________
o informaþie bogatã despre oraºul Chiºinãu. a) a oferi b) a
adresa c) a restitui. Strãinul îmi __________ o întrebare a) a
povesti b) permite c) a adresa Eu îi ___________ unui strãin
oraºul Bãlþi. a) a aparþine b) a arãta c) a propune Tu ne
_________ o excursie prin oraº. a) a datora b) a povesti c) a
propune Noi vã _________ o ºtire importantã. a) a oferi b) a
comunica c) a adresa Ele le ________ o plimbare prin oraº.
a) a aminti b) a comunica c) a permite.
6. Determinaþi dacã propoziþiile sunt false sau adevãrate.
La nord de Moldova este Letonia.
La sud de Rusia este Ucraina.
La est de Franþa este Anglia.
La vest de România este Austria.

adversar slab a avea o siguranþã

cãlãuzã bunã a adresa o cerere
colet i mportant a comunica o ºtire
a povesti o întâmplare
Modificãm
7. Alcãtuiþi propoziþii. Model: Cinematograful este nou.
colet greu semn clar

ghiºeu afi acolo ºef afi interzis
oraº modern trecere punctual
drum drept
8. Utilizaþi verbul la prezent.
Model: E l îmi (a restitui) scrisoarea mea.
El îm
îmii restit uie scrisoarea
sc risoarea mea.
Eu îþi (a propune) ________ o cãlãtorie cu maºina. El nu ne (a povesti) __________ nimic

interesant. Noi vã (a adresa) ___________ multe întrebãri. Voi îmi (a comunica) _________ cã
pleacã astãzi. Ei îþi (a arãta) ______ cu plãcere universitatea.
Alcãtuim
– C e îmi propui? – P rin oraºul vechi...
– Îþi propun o plimbare. – De ce?
– Unde? – Îþidatorezoexplicaþie....
10. Selectaþi 5 verbe din vocabular ºi alcãtuiþi 5 propoziþii dupã modelul:
Eu povestes
povest es c o is tori
to riee in teresant
teresa ntã.
ã.
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Ce îi arãþi unui strãin
strãin?
– Îi arãt oraºul Chiºinãu.
– Dar ce îi comunici unei turiste
turiste?
– Îi comunic cã plecãm mâine în excursie.
Dardau
– Le ce olecarte
dai unor
despreturiºti
turiºti?
Moldova.
Cazul dativ al substantivului cu articol nehotãrât
singular plural
masc./ neutru unui + substantivul la singular masc./ neutru / feminin unor + substantivul la plural
feminin unei + substantivul la plural

Eu îi arãt unui strãin

strãin oraºul.
oraºul El le aratã unor strãini oraºul.
Tu îi arãþi unei strãine
strãine oraºul.
oraºul. Noi le arãtãm unor strãine oraºul.
11. Puneþi substantivele în dativ. Treceþi-le apoi la plural.
Model: Eu îi expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare.
Eu îi expediez unui cursant, unei colege o scrisoare.
Eu le expediez unor cursanþi , unor coleg
colegee o scrisoare.
a
Tu îi cedezi (un domn) ________________ locul. Noi îi oferim (un profesor) _____________ o
carte. Voi îi povestiþi (un coleg) _____________ o istorie. El îi comunicã (un prieten)
____________ o noutate. Ei îi propun (un turist) ________________ o hartã.
b
Tu îi propui (o colegã) _______________o întâlnire de afaceri. Ea îi expediazã (o nepoatã)
___________ o telegramã. Noi îi cumpãrãm (o profesoarã) _________un cadou. Voi îi acordaþi
(o franþuzoaicã) ______ ajutor. Ei îi promit (o turistã) __________ o vizitã la þarã.
c
Eu îi dãruiesc (o domniºoarã)____________ un dicþionar. Tu îi recomanzi (un oaspete)
_____________ mâncarea aceasta. El îi transmite (o mãtuºã) _______________un colet.. Noi
îi rãspundem (un nepot)____________ uneori. Voi îi prezentaþi (o franþuzoaicã)___________
un concert. Ei îi înmâneazã (un spectator) _____________ programul.
Model: El
El îile aduce
aduce unui
unor prieten
prie teniunniºt
prieteni tablou.
niºtee tablouri .
eu aaduce un cumpãrãtor o informaþie

îi ... unui
tu adãrui ofatã planul
îi ... unei
el a cumpãra niºte profesori dicþionarul
le ... unor
ea a promite niºte profesoare niºte cãrþi
noi arestitui undomn unmanual
voi a arãta o doamnã o revistã
ei a expedia niºte manageri un stilou
ele aoferi niºte ziariste o cutie de bomboane
Observãm familiei,
– Cui împrumuþi dicþionarul? – Cui transmiteþi banii? staþiei,
– Îi împrumut dicþionarul colegului de bancã. – Pãrinþilor . istoriei
–Dar manualul?
Colegeideclasã. ––Darmaºina?
udelor.
Rudelor
Substantiv la cazul dativ cu articol hotãrât
singular plural
masculin/ neutru substantivul la singular + (u) lui masc./ neutru/fem. substantivul la plural + lor
feminin substantivul la plural + i
ului orarul trenurilor..
Eu îi comunic strãinului El le comunicã strãini lor orarul trenurilor..
Tu îi comunici strãineii orarul trenurilor.. Noi le comunicãm strãine lor orarul trenurilor..

Nume proprii
Masculin Feminin
Îi explic lui Gheorghe problema. Îi explic Mariei exerciþiul.
Îi aduc lui Carmen
Carmen cãrþile. Îi explic Vioricãi tema.
Masculin Feminin
lui + substantiv propriu substantiv propriu + ei.
+ ãi.
Aplicãm
13. Puneþi substantivele la cazul dativ.
Model: Eu îi ofer (c
(coleg
oleg ul, turist
(colegul, tu rista)
turi a) st iloul meu.
sta)
Eu îi ofer cole
colegu
co gulu
legululu i, turi
tu rist
stei
st ei st iloul
ilou l meu.
Eu le of
ofer
er co
cole
legilo
gilo
legi lo r, tu riºt
ri ºt ililor
or st ilou
il oull meu.
a
Tu îi povesteºti (prietenul) ____________o piesã de teatru. El îi propune (strãinul) _________o
hartã. Noi îi expediem (profesorul)_______un colet. Voi îi cedaþi (turistul) ________ locul. Ei îi
comunicã (ºeful) ________ noutatea. Ele îi restituie (inginerul) _________ planul.
b
Tu îi oferi (colega)________un cadou. El îi propune (doamna)_____o întâlnire. Noi îi expediem
(prietena)_______un colet. din
(ziarista)_______Catedrala VoiChiºinãu.
îi restituiþi (profesoara)_______niºte reviste. Ei îi aratã

Cui prezinþi documentele pentru semnare? Cui încredinþezi secretele firmei? Cui oferi
cadou de Crãciun? Dar de Paºti? Cui comunici despre plecarea ta? Cui dãruieºti flori? Dar
cãrþi? Cui promiþi o vizitã? Cui transmiþi biletul de la concert? Cui restitui banii? Cui
aduci îngheþatã? Cui explici problema? Cui telefonezi seara? Dar ziua?
datoritã
15. Utilizaþi substantivele din paranteze în dativ. mulþumitã cui?
graþie
Datoritã (fratele) meu plec la mare. Mulþumitã (ajutorul) din partea
colegilor sunt ºef. Graþie (profesorul) eºti astãzi student.
Model: Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria).

Lui
Lu i Ion.
Io n. Mari ei.
Mariei.
Cui cumperi cadoul acesta? (Dan). Cui mulþumeºti pentru carte? (Elena). Cui împrumuþi
pixul? (Vlad). Cui adresezi o întrebare? (Gheorghe). Cui demonstrezi teorema? (Liliana).
Cui aminteºti despre accident? (Rodica). Cui propui o revistã? (Lili)

17. Puneþi substantivele din paranteze în dativ.

Tu îi expediezi (unchiul) _________ o telegramã. El îi oferã (mama) _________un buchet de
flori. Eu le povestesc (niºte colegi)_________despre Italia. Ea le propune (surorile) _________o
cãlãtorie la munte. Noi le acordãm (niºte englezoaice) __________un mare ajutor. Voi îi
transmiteþi (o juristã) __________un dicþionar nou. Ei îi propun (o turistã) __________o
plimbare prin Chiºinãu. Ele le dãruiesc (mamele) ________multe flori. Eu îi mulþumesc
(Dorina)_______pentru serviciu. El îi cumpãrã (Alexandru) _______ un tablou vechi.

Cum identificãm destinatarul unei acþiuni
Structuri
Eu îi comunic unui profesor o noutate.
Tu îi comunici unei profesoare
profesoare o informaþie.
Noi le oferim unor profesori
profesori niºte dicþionare.
Voi le oferiþi unor profesoare niºte cãrþi.
Eu îi propun turistului o hartã.

Tu îi propui turistei o hartã.
Eu le povestesc turiºtilor despre oraº.
Tu le povesteºti turistelor despre hotel.

Eu îi restitui lui Andrei cartea.
Tu îi restitui Anei valiza.
Utilizãm
– Cui povesteºti despre cazul acesta? – Cui propui o afacere?

–Unuicoleg. –Prietenilor.
– C ui expediezi o scrisoare? – C ui c edezi locul?
–Mamei. –Profesoarelor.
– De ce nu le comunici pãrinþilor noutatea?
– Care noutate? ....
19. Alegeþi un cuvânt din rândul “a” ºi altul din rândul “b” ºi alcãtuiþi o situaþie de comunicare.
a a datora a propune a restitui a povesti a comunica
b bani o noutate explicaþie oafacere o ºtire

IV. SINTEZÃ
Sunt cãlãuzã
Suntem în oraº. Eu îi arãt unui strãin oraºul Chiºinãu. Aici este teatrul “M. Eminescu”, unde
sunt spectacole bune. Eu îi comunic strãinului cã acolo este Sala cu Orgã ºi îi propun o plimbare
prin parcul de alãturi. Eu îi povestesc turistului despre bulevardul ªtefan cel Mare, care este larg,
lung ºi curat. Clãdirea aceasta aparþine Primãriei. Este o clãdire veche ºi frumoasã. Eu îi ofer
turistului o informaþie bogatã despre Piaþa Marii Adunãri Naþionale ºiîi dau ºi o hartã. Strãinul îmi
adreseazã o întrebare:
– Ce monument de arhitecturã este acesta?
– Acesta-i un ansamblu de arhitecturã din trei pãrþi: Arcul de Triumf, Clopotniþa ºi Catedrala.
– E srcinal.
Îi comunic turistului cã monumentul lui ªtefan cel Mare este în centru. Aici întotdeauna sunt
oameni. Îi propun o plimbare prin centru. La ghiºeu cumpãrãm o revistã. La colþ este un semn:
trecerea interzisã.
Grãdina Publicã ªtefan cel Mare are alei drepte ºi lungi. Cinematograful Patria este modern.
Piaþa Marii Adunãri Naþionale este mare. Îmi place mult oraºul meu.
Ce oraº îi aratã strãinului?
Ce spectacole are teatrul Eminescu?
Despre ce îi povesteºte turistului?
Cum este bulevardul ªtefan cel Mare?
Unde este Primãria? Cum este ea?
Ce pãrþi are ansamblul de arhitecturã?
Unde este monumentul lui ªtefan cel Mare?
Cum este cinematograful Patria?
Cum este Grãdina Publicã ªtefan cel Mare?
Dar Piaþa Marii Adunãri Naþionale?
Faceþi o plimbare prin oraºul natal. Observaþi multe schimbãri. Puneþi întrebãri referitoare la
aceste schimbãri.
Observaþi un nou afiº pentru film. Povestiþi ce hotãrâre luaþi.
Descrieþi Valea Morilor din Chiºinãu sau un loc de odihnã din oraºul dvs.
Descrieþi locul nostru preferat de odihnã.
De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.
Generalizãm
Eu îi comunic unui coleg o Tu îi comunici unei profesoare o

noutate informaþie.
Eu le ofer unor colegi un calculator. Tu le oferi unor profesoare o agendã.
Eu îi propun turistului o hartã. Tu îi propui turistei o carte.
Eu le povestesc turiºtilor despre oraº. Tu le povesteºti turistelor despre hotel.
Eu îi restitui lui Andrei cartea. Tu îi restitui Anei valiza.

LECÞIA 19 CE-I AL MEU E AL MEU... 129
CE-I AL MEU E AL MEU...
I. VOC ABU LAR
a cânta adresã pian al cui?

a interpreta cântec picior a cui?
a privi gând rãspuns ai cui?
ginere succes ale cui?
amândoi
interpret vãr
mânã veriºoarã amândouã
melodie veriºor ambii
norã viaþã ambele
cumva
deoparte
undeva
II. GRAMATICÃ
Pronumele posesive
Gradele de comparaþie ale adjectivului

Cum spunem că o acţiune se desfășoară în timpul altei acþiuni
IV. TEXT-SINTEZÃ

130 CE-I AL MEU E AL MEU... LECÞIA 19
I. VOC ABU LAR
Încercãm
1. Examinaþi imaginea de la începutul lecþiei ºi completaþi.
Cine cântã la pian? La pian cântã……………
Ce interpreteazã …….? ………interpreteazã o melodie cunoscutã.
Cum ascultã
Cine este interpretul?
melodia? Interpretul
………………………… este……………
2. Completaþi.
Eu adresez o întrebare colegului meu. Tu adresezi…………
Tu comunici o noutate prietenilor lui. El comunicã…………
Elaratãocartemamei. Eaaratã……………..
Eapriveºteuntablou. Noiprivim…………..
Noipovestimuntext. Voipovestiþi…………
Voi împrumutaþi o idee. Ei împrumutã……….
Eicântãlapian. Elecântã…………….
3. Analizaþi ºi completaþi.
Ambii bãieþi sunt mari. Ambele fete sunt …………… ambii substantiv
Ambii pãrinþi sunt tineri. Ambele bunici sunt ………… ambele + nearticulat
Ambii fraþi pot cânta la pian. Ambele surori pot …………..
Amândoi vin în vizitã. Amândouã vin sã asculte…….amândoi subst. pl. cu

Amândoi fraþii vin azi. Amândouã fetele vin…… +
Amândoi copiii cântã bine. Amândouã prietenele vãd…..amândouã art.
art. hot.
hot.
4. Alcãtuiþi dupã model.

Ambii fraþi amîndoi fraþii
Ambele surori amîndouã surorile
surorile
bunic nepot copil veriºoarã prieten interpretã

jurist medic economist nepoatã ºofer norã
cursant fecior membru profesoarã bãrbat mãtuºã
5. Îmbinaþi cuvintele:
Model: tatã mamã
bunic, unchi, soþie, veriºor, fecior, ginere, soþ, fiicã, norã, veriºoarã, bunicã, mãtuºã
gândfrumos a privi atent

gânduri negre a avea succes
cântec despre þarã a lucra cu plãcere
viaþã dulce a interpreta o melodie
a cânta la pian

Modificãm
6. Deschideþi parantezele.
Fratele (mea) este inginer. El are o afacere (bun).
Prietenii (nostru) lucreazã la ºcoalã. Ei sunt (atent) cu copiii.
Rãspunsul (ta) nu este corect. Tu nu cunoºti problema (acest).
Privirea (tãu) este caldã. Tu ai ochii (cald).
Ginerele(voºtri) vine cu trenul. El aduce ºtiri (bun).
Veriºoara (tale) admirã natura. Ea este un pictor (talentatã).
7. Completaþi.
Familia ta este mare. Tu ai……. Fratele tãu este tânãr. El studiazã la…….. Surorile
noastre sunt mici. Ele merg la……….. Pãrinþii voºtri sunt bãtrâni. Ei sunt la ………….
8. Alegeþi rãspunsurile la întrebãrile date.

Dãruiþi flori.
Cefacitu? Plãteºtepentrubilet.
CefaceAndrei? Priviþi spectacolul.
Cefaceþivoi? Cântãlapian.
Interpretezi un cântec.
Alcãtuim
9. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginii de mai sus.
II. GRAMATICÃ
Observãm
– Cartea mea este nouã, dar a ta
ta? – Ale lor sunt vechi, dar ei citesc cu plãcere cãrþile acestea.
– A mea de asemenea este nouã. – Ale cui cãrþi sunt ºi noi, ºi interesante?
– Dar cum sunt cãrþile lor
lor? – Ale noastre sunt ºi noi, ºi interesante.
Pronumele posesive
almeu alnostru amea anoastrã
(fratele)
(fratele) al tãu al vostru, dvs. (sora)
(sora) ata avoastrã,dvs.
al sãu(al lui, ei) al lor a sa (a lui, ei) a lor
aimei ainoºtri ale mele ale noastre
(fraþii
(fraþii)) aitãi ai voºtri, dvs. (surorile)
(surorile) ale tale ale voastre, dvs.
ai sãi(ai lui, ei) ai lor ale sale (ale lui, ei)ale lor
Aplicãm
Model: – Al cui este manualul acesta?
– Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,
ei, sãu, nostru, vostru, lor)

Al cui este copilul acesta?……………………..

Al cui este pixul acesta?……………………..
Al cui este dicþionarul acesta?………………
A cui este valiza aceasta?……………..
A cui este cutia aceasta?………………
A cui este haina aceasta?………………
Ai cui sunt copiii aceºtia?……………….. Ale cui sunt valizele acestea?……………..

Ale cui sunt pixurile acestea?…………….. Ale cui sunt cutiile acestea?………………
Ale cui sunt dicþionarele acestea?……… Ale cui sunt hainele acestea?………………
Model: – Caietul meu este

este aici,
aici, dar
dar unde
unde eealaltãu?
tãu?
– Al meu e acolo.
calculatorul, profesorul, scaunul, stiloul, oglinda, cãmaºa, cãciula, scurta

11. Completaþi rãspunzând la întrebãri.
Pixul este al lui? Da,……….. Biroul este al dvs.? Nu,…………….
Casa este a ta? Nu,………… Tacâmul este al lui? Da,……………….
Copiii sunt ai lor? Nu,………. Cãmãºile sunt ale lor? Nu,…………………
12. Completaþi cu formele pronumelui posesiv.

Ideea este……….(eu) Prietenii sunt………..(tu)
Propunerea este………..(tu) Pãrinþii sunt …………(eu)
Gândul este………….(el) Lucrãrile sunt……..(el)
Poezia este…………(ea) Veriºorii sunt … …..(ea)
13. Înlocuiþi un pronume cu altul.

Model: Care copil este al
Care copil al vostru?
vostru? (tu)
(tu) Care copil este al tãu?
Carecarteestea l ui? noi Care pr ieteni sunt ai ei ? voi

Careideisuntalelor? ea Care propunere este a ta? ei
14. Înlocuiþi substantivele cu pronume posesive :

Model: Prietena mea învaþã la facultate.
A mea învaþã la facultate.
Copiii mei locuiesc aproape. …………

Fiul lor studiazã istoria. …………
Colegul vostru vine în ospeþie. ………….
Prietenii noºtri sunt bucuroºi. ………
Fetele lui cântã bine. …………
Fiica ta înþelege textul. ………
Bunicii voºtri pot cânta. ………

15. Alcãtuiþi dialoguri asemãnãtoare.

– Cartea mea este interesantã. Dar cum birou spaþios
esteata? rãspunscorect
– ªi a m ea este interesantã. propunere interesantã
serviciu greu
prieten adevãrat
Observãm
foarte spaþios,
– Noi avem un apartamentfoarte spaþios cu o bucãtãriemare
mare ºi cu un antreufoarte larg. Dar
foarte larg
cum este al vostru?
– Avem un apartament vechi foarte frumoasã
vechi, însã spaþios. Avem mobilã nouã ºifoarte frumoasã. Mobilacea
cea mai
scumpã este în salon, iar cele mai mari ferestre sunt la bucãtãrie. Ele suntfoarte
foarte mari.
Gradele de comparaþie ale adjectivului
Gradul p ozitiv Gradul c omparativ Gradul superlativ

frumos mai frumos d ecât… cel mai frumos foarte frumos
frumoasã mai frumoasãc a… ceamai frumoasã foarte frumoasã
frumoºi mai frumoºi cei mai frumoºi foarte frumoºi
frumoase mai frumoase cele mai frumoase foarte frumoase
Aplicãm
16. Alcãtuiþi.
Model: Scauncomod
Scaun comod Cel mai comod scaun este aici.
camerã spaþioasã, acolo casã frumoasã, aproape rochie scumpã, în dulap fiicã harnicã, la
facultate carte veche, pe masã.
Model: – Faci mâncare gustoasã?

– Da, fac mâncare foarte gustoasã.
Are o familie prietenoasã?
Ai
Auun frateharnice?
surori deºtept?
Ea are ochi frumoºi?
Deseneazã un desen mare?
Rezervãm o camerã spaþioasã?
Aºteaptã o persoanã dragã?


Cum spunem cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni
Structuri
Când eu vorbesc la telefon, tu asculþi atent.
Când profesorul recitã poezia, elevii tac.
Când artistul interpreteazã melodia, în salã este liniºte.
Bunica lucreazã bine când în camerã este cald.
Utilizãm
18. Formulaþi întrebãri ºi rãspunsuri.

Model: Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?
Când bunicul vorbeºte, nepotul ascultã.
Cândeucitesc fratele privi

a
Cândfrateleciteºte sora aasculta
Cândmamalucreazã copiii adesena
Cândprietenulcântã colegul aînvãþa
Când profesorul povesteºte cursanþii anota
19. Completaþi propoziþia folosind cuvintele din tabel.
Când eu rãsfoiesc ziarele,………………..
tata soþia fiul nora prietenul
? ? ?? ?
IV. SINTEZÃ
Ce-i al meu e al meu…
Florile cele mai frumoase de aici sunt ale mele. Prietenul acesta sincer este al meu. În fiecare
zi eu îl invit în ospeþie.
Prietenul meu este un specialist bun. El construieºte case înalte ºi foarte spaþioase. Învaþã
repede tot ce este nou. Datoritã experienþiei, poate executa multe lucrãri. Este un om modern
ºi are nevoie de cei mai deºtepþi colegi de lucru. Împreunã noi rezolvãm cele mai mari probleme.
Realizãrile noastre sunt cele mai bune. ªi al nostru este viitorul: al tãu, al lui, al ei.
20. Scrieþi îmbinãrile din text în coloanele date:

substantiv + adjectiv substantiv + adjectiv pronume posesive
la gradul pozitiv la gradul superlativ (substantiv)
prieten sincer florile cele mai frumoase ale mele (florile)
……………………… ……………………… ……………………

21. Rãspundeþi.
Despre cine vorbeºte autorul?
Cum este prietenul ca specialist?
Datoritã cui el lucreazã bine?
22. Examinaþi imaginile de mai jos. Precizaþi dacã propoziþiile date corespund imaginilor.
Soþul meu este harnic, lucreazã bine! Soþul meu nu poate conduce maºina. Soþul meu este un medic bun.
Ce-i al meu e pus deoparte.
Generalizãm
Ambii prieteni
Amândoi fraþiisunt
cântãînalþi.
bine. Al cui este tocul acesta?
Cartea mea este curatã,
Când eu citesc, soþia ascultã atent. dar cum este a ta?
Când apare soarele, luna dispare. Þara unde locuiesc este a mea.
Pixul este al lui?
Florile acestea sunt ale noastre?
Da, florile acestea sunt ale noastre.
Am un frate foarte harnic.
El este prietenul meu cel mai bun.

136 PRIN ORAª LECÞIA 20
PRIN ORAª
I. VOC ABULAR
a însemna aglomeraþie întoarcere deasupra

bulevard întrebare din cauza
cartier locuitor împotriva
apoi
întâi centru
faptã orã de vârf
periferie înaintea
în dreapta
sus grãdinã rezolvare în faþa
dupã ce intersecþie semafor în mijlocul
sosire în spatele
turn în stânga
în timpul
II. GRAMATICÃ
Cazul genitiv al substantivelor
Prepoziþiile construite cu cazul genitiv

Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor
Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã

LECÞIA 20 PRIN ORAª 137
I. VOC ABU LAR

1. Citiþi cuvintele ºi spuneþi care dintre ele numesc fenomene, realitãþi legate de oraº. Numiþi ºi alte cuvinte
care au legãturã cu viaþa de la oraº.
2. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din limba rusã.
3. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele:
bulevard, cartier, centru, grãdinã, periferie.
un cuvânt în text
a însemna un scaun cu cretã
un loc pe hartã
cu creionul o zi în calendar
II. GRAMATICÃ
Observãm
4. Citiþi dialogurile. Observaþi cum se exprimã raportul de posesie.
––Emaºina ta?
Nu e maºina coleg.–Sunt
mea. E maºina unui coleg bagajele
– Nu sunt voastre?
bagajele noastre. Sunt bagajele unor
– Dar unde e maºina ta? prieteni
prieteni.
– Maºina mea e în garaj. – Dar unde sunt bagajele voastre?
– Bagajele noastre sunt la hotel.
Cazul genitiv al substantivelor
Formele articolului nehotãrât la cazul genitiv
Singular Plural
masculin/neutru unui unor
feminin unei unor
Formarea cazului genitiv
genitiv al
al substantivelor
substantivelorcu
cuarticolul
articolulnehotãr
nehotãr
ât
Singular
masculin unui + substantivul la singular unui bãiat
neutru unui + substantivul la singular unui oraº
feminin unei + substantivul la plural unei fete
unei mãtuºi
Plural
masculin unor + substantivul la plural unor bãieþi
neutru unor + substantivul la plural unor oraºe
feminin unor + substantivul la plural unor fete
unor mãtuºi

Aplicãm

Model: cartea – un elev cartea unui elev
Un unui
biroul – un ºef calculatorul – un coleg agenda – un funcþionar
conspectul
copiii – un student puloverul
– un unchi cãrþile – un profesor
– un bãiat revistele
banii – un –cumpãrãtor
un bunic
O unei
întrebarea – o fatã casa – o familie vânzãtoarea – o librãrie
caietul – o elevã scrisoarea – o fiicã fereastra – o casã
rochia – o doamnã telegrama – o rudã capitala – o þarã
Un unui
uºa – un dulap actorii – un teatru periferia – un oraº
strãzile – un oraº exponatele – un muzeu locuitorii – un sat
centrul – un stadion piciorul – un scaun vagoanele – un tren
6. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv.
Aici este casa (un coleg). Aceasta este umbrela (o prietenã). El îmi cere adresa (un medic).
Admirãm vârful (un munte). Acesta este puloverul (un bãiat). Aceasta este soþia (un
veriºor). Aceºtia sunt actorii (un teatru) din provincie.
Model: Cartea – niºte elevi cartea unor elevi
faptele – niºte eroi preþul – niºte cãrþi locuitorii – niºte oraºe

adresa – niºte colegi muncitorii – niºte uzine regizorul – niºte spectacole
sosirea – niºte oaspeþi valizele – niºte fete autorii – niºte romane
casa – niºte prieteni manualele – niºte studente directorii – niște hoteluri
Acestea sunt florile (niºte studente) de la universitate. Acestea sunt cãrþile (niºte colegi).
Vãd pe masã fotografia (niºte bãieþi). Casele (niºte prieteni) sunt departe. Bulevardele (niºte
oraºe) sunt largi. Bagajele (niºte pasageri) sunt grele. ªefii (niºte organizaþii) sunt punctuali.

–Ieicarteata? revista,
–Nu,iaucarteaunuicoleg. manualul,
Darunde
–Carteameaeste carteata?
eacasã. dicþionarul,
pixul
Observãm
– Aceasta e casa bunicului
bunicului? – Care este maºina prietenului
prietenului?
– Da, aceasta e casa bunicului
bunicului. – Aceasta este maºina prietenului
prietenului.
– Dar unde este casa voastrã? – Dar care este maºina ta?
– Casa noastrã e acolo. – Maºina mea nu e aici. E în garaj.

Formele articolului hotãrât la cazul genitiv
Singular Plural
masculin/neutru -lu lu i
lui -lor
feminin -i -lor
Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul hotãrât
Singular
masculin substantivul la singular + -u-lui bãiat-u-lui
neutru substantivul la singular + -u-lui oraº-u-lui
feminin substantivul la plural + -i fete-i
Plural
masculin substantivul la plural + -lor bãieþi-lor
neutru substantivul la plural + -lor oraºe-lor
feminin substantivul la plural + -lor fete-lor

Model: Casa – bunicul casa bunicului
pixul – elevul -l, -le

cadoul -lui
– colegul frunzele – copacul
rãspuns – studentul salariul – fratele revistele – prietenul
fapta – bãiatul cãmaºa – fiul sãnãtatea – bunicul
-a -i
cartea – eleva umbrela – domniºoara camera – mama
succesul – prietena fereastra – casa casa – mãtuºa
povestea – bunica lipsa – colega paltonul – soþia
-l, -le -lui

centrul – oraºul locuitorii – oraºul vârful – muntele
vagoanele – trenul calitatea – produsul camerele – hotel
numãrul – troleibuzul juriul – concursul monitorul – calculatorul
-i -lor -le -lor -le -lor
sosirea – prietenii
problemele – pãrinþii cuvintele
cãlãtoria –– rudele
mamele sosirea
actorii –– teatrele
trenurile
vizita – oaspeþii varietatea – produsele scãrile – blocurile

Cartea (elevul) este pe masã. Paltonul (bãiatul) este în dulap. Bagajele (turiºtii) sunt în
vagon. Propunerea (colegul) este interesantã. Salariul (inginerul) este mic. Rochia (fata)
este elegantã. Noi locuim în casa (pãrinþii). Casa noastrã este la periferia (oraºul). Ferestrele
(apartamentul) sunt curate. Frunzele (copacul) sunt verzi. Clãdirea (ºcoala) este nouã.

12. Continuaþi propoziþiile.

Model: Bunicul are televizor
televizor.. Acesta …
Ac
Aces
es ta es
este
te te le vi zo ru l bu ni
vizo nicu
cu lu i.
lui.
Mãtuºa are un frigider. Acesta …

Prietenul are o maºinã. Aceasta …
Elevii au cãrþi. Acestea …
Muzicanþii au instrumente. Acestea …
Studenþii au manuale. Acestea …
Copiii au creioane. Acestea …
Inginerii au calculatoare. Acestea …
Profesorii au flori. Acestea …
Model: – Cartea cui este pe masã? (bãiat)
– Cartea bãiatului este pe masã.
Cãmaºa cui este nouã? (nepotului) Puloverul cui este scurt? (fratele) Ziua cui este în mai?
(feciorul) Pãrinþii cui sunt sãnãtoºi? (soþie) Îmbrãcãmintea cui este în dulap? (copilul)
Valiza cui este lângã uºã? (oaspetele) Întrebãrile cui sunt interesante? (studenþii) Masa cui
este lângã fereastrã? (ºeful)
Articolul genitival
Singular Plural
masculin aall ai
feminin a ale
14. Puneþi în locul punctelor articolul genitival.
Model: Costumul acesta este … unui domn.
Costumul acesta este al unui domn.
Manualul acesta este … unui prieten. Cumpãrãtura aceasta este … unei doamne. Stiloul
acesta este … unui coleg. Camera aceasta este … unui nepot. Paharul acesta este … unui
oaspete. Florile acestea sunt … unei domniºoare. Copiii aceºtia sunt … unui frate. Mãnuºile
acestea sunt … unui profesor.
Model: Al cui
–– Al cui este
este dicþionarul
dicþionarul acesta?
acesta? (un
(un student)
student)
– Dicþionarul acesta este al unui student.
Al cui este copilul acesta? (un frate) Al cui este pixul acesta? (un coleg) Al cui este cadoul
acesta? (un prieten) Al cui este patul acesta? (un turist) Al cui este ceasul acesta? (un ºef)
Al cui este ziarul acesta? (o colegã) Al cui este biroul acesta? (niºte economiºti)
Model: – A cui este cartea aceasta? (un student)

– Cartea aceasta este a unui student.

A cui este propunerea aceasta? (un ziarist) A cui este masa

aceasta? (un contabil) A cui este casa aceasta? (un veriºor) A
cui este cãmaºa aceasta? (un nepot) A cui este îngheþata
aceasta? (o fatã) A cui este telegrama aceasta? (niºte rude)
16. Puneþi în locul punctelor articolul genitival.
Model: Pa ltonul
Palt acesta
onul aces ta es
este … feci
te al fe
feciorului.
ciorului.
feciorului.
fe orului.
ciorului.
Costumul acesta este … fratelui. Bluza aceasta este … surorii. Rochia aceasta este ...
mamei. Fularul acesta este … colegului. Revistele acestea sunt … mamei. Calculatorul
acesta este … ºefului. Instrumentele acestea sunt … muncitorilor. Cãrþile acestea sunt …
elevilor. Lucrurile acestea sunt … funcþionarilor.
Model: – Al cui
cu i este calculatorul
ca lculatorul aces ta? (priet
acesta? enul)
(pri etenul)
– Calculatorul acesta este al prie
prietenu
tenulu
lui.
prietenulu i.
Al cui este pixul acesta? (profesorul) Al cui este copilul acesta? (fratele) Ai cui sunt
banii aceºtia? (unchiul) A cui este casa aceasta? (bunicul) Al cui este tabloul acesta?
(sora) Ale cui sunt ziarele acestea? (bunicul)
Genitivul numelor
numelor proprii.
proprii. Numele
Numelede
depersoanã
persoanã
masculin lui + Ion Fratele lui Ion este student.
lui + Al exandru Pãrinþii lui Alexandru sunt medici.
feminin Maria + ei Bunica Mariei este pensionarã.

Aurica + ãi Sora Auricãi învaþã la Paris.
Maºina (Radu) e în garaj. Proiectul (Mihai) este bun. Costumul (Dan) este nou. Cadoul
(Elena) este scump. Casa (Andrei) este în centrul oraºului. Biblioteca (Marcu) este bogatã.
Eu nu am adresa (Olga). Unde învaþã prietenul (Viorica)? Fratele (Angela) are un post
bun.
–Cãrþilecuisuntpebancã? caietele,
– Cãrþile lui Vasile sunt pe bancã. creioanele,
–Darundemele
Cãrþile suntcãrþiletale?
sunt în bancã. dicþionarul
Prepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitiv

deasupra + patului Deasupra patului este un tablou.
înaintea + casei Înaintea casei este o maºinã.
în faþa + clãdirii În faþa clãdirii este un monument.
în spatele + teatrului În spatele teatrului este un hotel.

20. Puneþi în locul punctelor prepoziþiile necesare.

Soarele este … orizontului. … mesei este o lampã. … cãrþii este o revistã. … casei este
un copac. . … muzeului este un stadion. … magazinului este o maºinã cu pâine. . …
oglinzii este un scaun. Tata pune maºina … garajului.
în mijlocul + parcului În mijlocul parcului este un bust.
în dreapta + tatãlui În dreapta tatãlui stã un coleg.
în stânga + fratelui Cine stã în stânga fratelui?
împrejurul + campionului Ziariºtii stau împrejurul campionului.

… camerei este o masã. … satului este un stadion. … scenei este
un actor. … teatrului este un muzeu. … satului sunt niºte munþi
înalþi. … ºcolii este un magazin.
împotriva + planului Cine e împotriva planului lor?
Eu nu sunt … propunerii voastre. Ei nu sunt … proiectului. Ai ceva … hotãrârii noastre?
în timpul + spectacolului În timpul spectacolului spectatorii nu pot
intra în salã.
… zilei pãrinþii sunt la serviciu. … orei toþi elevii sunt atenþi. … cãlãtoriei pasagerii
ascultã muzicã. … concertului în salã e liniºte. … operaþiei medicii vorbesc puþin.
din cauza + aglomeraþiei Din cauza aglomeraþiei maºinile merg încet.

Din ce cauzã?
Model: – Din ce cauzã întârz iaþi? (trenul)
întârziaþi? Din cauza
– Întârziem din cauza trenului.
Din ce cauzã ajungeþi acasã târziu? (ºoferul) Din ce cauzã nu eºti la ore? (boala) Din ce
cauzã nu plãteºti serviciile? (preþurile mari) Din ce cauzã el nu vorbeºte cu tine? (pãrinþii)

Cum exprimãm
exprimãm consecutivitatea
consecutivitatea acþiunilor
acþiunilor
Dupã ce iau marfa, plãtesc banii. Întâi iau marfa, apoi plãtesc.
Dupã ce mâncãm, mergem la plimbare. Întâi mâncãm, apoi mergem la plimbare.
23. Alcãtuiþi din douã propoziþii o frazã.

Model: Aflu noutãþile. Le comunic ºi lor
lor..
Dupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lor
lor..
Citesc cartea. O restitui la bibliotecã.

Ascult întrebarea profesorului. Îi rãspund.
Iau salariul. Plãtesc datoriile.

Trenul ajunge în staþie. Pasagerii coboarã din vagoane.

Verific totul. Vorbesc cu el.
Primesc banii de la pãrinþi. Îþi împrumut.
Examinãm problema. Hotãrâm ce putem face.
Analizez situaþia. Semnez contractul.
Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã

– Dumneavoastrã vorbiþi româneºte?
– Da, eu vorbesc româneºte.
– Dumneavoastrã cunoaºteþi limba englezã?
– Nu, eu nu cunosc limba englezã.
24. Dialogaþi cu colegul dvs. folosind propoziþiile de mai jos.

Eu vorbesc ruseºte. Eu înþeleg româneºte, dar nu pot vorbi. Eu învãþ germana, dar încã nu
pot vorbi. Eu citesc în englezã, dar încã nu pot scrie.
Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã ce limbi cunoaºte.
IV. SINTEZÃ
Prin oraºul Chiºinãu
Sunt Eugen. Am un oaspete din Elveþia. Îl cheamã Andreas ºi
stã la hotelul Olga de la Valea Morilor. Într-o zi, îi propun o
excursie prin Chiºinãu.
Pornim de la hotel. Urcãm scãrile ºi ajungem la Universitate.
În stânga Universitãþii este un turn vechi. De sus vedem tot oraºul.
De aici mergem în jos pe strada Bãnulescu-Bodoni spre centrul
oraºului pânã la monumentul lui ªtefan cel Mare, simbolul
oraºului. În spatele monumentului este Grãdina publicã centralã
cu Aleea Clasicilor. În mijlocul grãdinii este bustul lui Puºkin.
Mai departe mergem tot pe jos. E ora de vârf. În centrul
oraºului sunt mulþi oameni. Dupã ce trecem de Arcul de Triumf,
de magazinul Gemenii, ajungem în scuarul de lângã teatrul
Eminescu, unde sunt multe tablouri. Tot aici este Sala cu Orgã ºi
clãdirea Poºtei.
Apoi mergem spre periferie. În faþa Primãriei este o staþie ºi
de aici luãm un maxi-taxi pânã în cartierul Botanica. Drumul ne
ia zece minute. În timpul cãlãtoriei scurte cu microbuzul, Andreas admirã clãdirile oraºului. Pe
strãzi sunt multe maºini, iar pe trotuare ºi la intersecþii e mare aglomeraþie de oameni.
Iatã ºi cartierul Botanica. Coborâm la staþia bulevardul Dacia. Botanica
este un cartier nou, cu arhitecturã modernã. Aici este curat. Strãzile ºi
bulevardele lui sunt drepte ºi lungi. La Botanica sunt cele mai multe blocuri-
turn. Îmi place acest cartier, pentru cã eu locuiesc aici.
La întoarcere urcãm în troleibuz. Din cauza aglomeraþiei de pe strãzi
troleibuzul merge încet. La staþia cinematograful Patria coborâm amândoi
din troleibuz. Dupã ce privim întâi la stânga, apoi la dreapta, trecem strada
ºi mergem spre casã, spre hotelul din Valea Morilor.


Unde stã Andreas? De unde pornesc prietenii? Ce este în stânga Universitãþii? Ce vãd
prietenii de sus? Unde este monumentul lui ªtefan cel Mare? Unde este bustul lui Puºkin?
Unde ajung prietenii dupã ce trec de Arcul de Triumf? De unde iau prietenii un maxi-taxi?
Ce face Andreas în timpul cãlãtoriei? Unde este cartierul Botanica? Cum este cartierul
Botanica? Cum sunt strãzile ºi bulevardele cartierului Botanica? Unde merg ei dupã ce
coboarã din troleibuz? Cum trec prietenii strada?
Discutaþi despre o cãlãtorie prin oraº.
Reproduceþi dialogul dumneavoastrã cu locuitorii oraºului.
Povestiþi despre cartierele oraºului dvs.
Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.
Generalizãm

Dupã ce ajung acasã, îþi telefonez. Iau cartea unui coleg.
Întâi iau masa, apoi merg la plimbare. Aceasta e camera feciorului.
– Dumneavoastrãvorbiþi ruseºte? Elevul rãspunde la întrebãrile profesorului.
– Da, eu vorbesc ruseºte. Cartea este a unui coleg de facultate.
–germanã?
Dumneavoastrã cunoaºteþi limba Copiii
Ziua luisunt ai fratelui.
Victor e în ianuarie.
– Nu, eu nu cunosclimba germanã. Înaintea casei e o grãdinã.
În timpul zilei sunt la serviciu.
Ei sunt împotriva planului nostru.

RECAPITULARE 145

Cazul acuzativ al substantivului:

Vãd florile. Conduc maºina. Apreciez piesa. Desenez un copac. Scriu o dictare.
Prepoziþiile care se construiesc cu cazul acuzativ:
Pe – numai cu substantive animate:
Îl vãd pe prietenul meu. O conduc pe prietena mea acasã. Îi apreciez pe profesorii mei.
Fãrã – cu substantive inanimate ºi animate: Vine fãrã marfã. E greu fãrã pãrinþi.
Cu: Vine acasã cu tata. Merge cu trenul.
De: Am nevoie de bani. Am nevoie de tine.
Cazul dativ al substantivului cu articol nehotãrât:
Expediez unui prieten / unei prietene / unor prieteni / unor prietene un colet.
Cazul dativ al substantivului cu articol hotãrât:
Expediez prietenului / prietenei / prietenilor / prietenelor un colet.
Cazul genitiv al substantivului cu articol nehotãrât:
Iatã maºina unui coleg / unei colege / unor colegi / unor colege.
Cazul genitiv al substantivului cu articol hotãrât:
Iatã casa colegului / colegei / colegilor / colegelor.
Prepoziþiile care se construiesc cu cazul genitiv:
Deasupra, înaintea, în faþa, în spatele + substantiv la cazul genitiv
genitiv..
Pronumle personale în cazul dativ:
Mie îmi, mi Nouã ne, ni
Cui?
Cui? Þie îþi, þi Vouã vã, vi
Lui, ei îi, i Lor le, li
Pronumele posesive:
alcui? al meu al tãu al lui, al ei, al sãu al nostru al vostru al lor
acui? amea ata alui,aei,asa anoastrã avoastrã alor
ai
alecui?
cui? ai
alemei
mele aiale
tãitale aiale
lui,lui,
ai ei,
aleaiei,
sãiale sale ai noºtri ai voºtri
ale noastre ai lor
ale voastre ale lor
Gradul superlativ al adjectivului:

Cel mai frumos, cea mai frumoasã, cei mai frumoºi, cele mai frumoase.
Foarte frumos, foarte frumoasã, foarte frumoºi, foarte frumoase.

146 RECAPITULARE
Sã indicaþi persoana împreunã cu care se realizeazã o acþiune:

Discut cu colegul meu. El vorbeºte cu prietenul sãu. Merge cu Ion.
Sã exprimaþi periodicitatea unei acþiuni:
Rar, zilnic, des, deseori, lunar, anual, uneori.
Sã confirmaþi sau sã infirmaþi ceva:

E adevãrat. Nu e adevãrat. Într-adevãr.
Sã identificaþi destinatarul unei acþiuni:
Ofer unui profesor informaþiile necesare.
Povestesc turiºtilor despre oraº.
Sã spuneþi cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni:
Când profesorul explicã tema, elevii ascultã.
Sã precizaþi dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã:
– Dumneavoastrã vorbiþi româneºte?
– Da, eu vorbesc româneºte.
– Tu cunoºti limba germanã?

– Nu, eu nu cunosc limba germanã.
Dumneavoastrã ºtiþi deja 682 de cuvinte.

Limba Care Ne Uneste PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limba Care Ne Uneste PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LECÞIA 1 EU SUNT DIN MOLDOVA 1

Departamentul Relaţii Interetnice Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

LIMBA CARE NE UNEȘTE

Ion Bărbuţă Tatiana Callo Ala Cojocaru-Zavadschi

Limba – mijloc de integrare socialã

Coordonator: doctor habilitat în filologie Elena Constantinovici.

Consultant internaţional:dr. phil. Aija Priedite, Letonia.

Limba – mijloc de integrare socialã

Materialul inclus în cele 40 de lecţii conţine:

Acţiunile didactice prevăzute de manual sunt:

Limba – mijloc de integrare socialã

Lecþia 21. Regimul

Recapitulare (lecþiile 21–25) ...................................................................................................................

Lecþia 28. Regrete .......................................................................................................................................

Limba – mijloc de integrare socialã

y 1. [i] hobby, Yemen

Limba – mijloc de integrare socialã

EU SUNT DIN MOLDOVA

dbuolmganr gfrãagnãcuezz iar

III. INTENÞII COMUNICATIVE

IV. TEX T-SIN TEZ Ã

Limba – mijloc de integrare socialã

I. VOC ABU LAR

1. Pronunþaþi corect cuvintele:moldovean, moldoveancã, ucrainean, ucraineancã; doamnã, domniºoarã.

2. Grupaþi cuvintele ce denumesc:

Eu nu sunt (sînt/ -s) Noi nu suntem (sîntem) nu-s

ETlu, neua enºutieste (e, -i) VEio, ienleunsu nsutenþti ((ssîînntte/þ-is)) nu e

Pronumele de politeþe dumneata (d-ta) = tu dumneavoastrã (dvs.) = tu

Limba – mijloc de integrare socialã

Model: Tu eºti rus?

Tu eºti gãgãuz? ______________________________________.

Model: Tu eºti din Moldova? Da, eu sunt din

Ele sunt în America?__________________. Dumneata eºti din Ucraina?__________________.

Ion este moldovean. El este din Moldova.

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele comunicative Modele gramaticale

Limba – mijloc de integrare socialã

actor preºedinte la acolo

III. INTENÞII COMUNICATIVE

IV. TEX T-SIN TEZ Ã

Limba – mijloc de integrare socialã

I. VOC ABU LAR

1. Pronunþaþi corect cuvintele: contabil, oraº, economist, ºofer, educatoare, profesoarã.

2. Selectaþi din vocabular cuvintele ce denumesc profesii.

Dicþionar de contexte minime

4. Utilizaþi formele verbului a fi la prezent.

Limba – mijloc de integrare socialã

6. Folosiþi formele articolului nehotãrât un sau o .

Noi suntem __ România, __ Bucureºti. în

Tu eºti ___ oraº. Eºti ___ medic.

Eu sunt francez, ea este ________________. Tu eºti rus, ea este ____________________.

Model: suntt moldovean, ea este moldoveancã .

Eu sunt român, ea este __________________. Tu eºti american, ea este _________________.

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Limba – mijloc de integrare socialã

– T u eºti sportiv? – E a nu este arhitect?

11. Lucraþi în grup. Alcãtuiþi un dialog similar.

Eu sunt contabil. Aici este un sportiv.

Limba – mijloc de integrare socialã

NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ

b an c ã l ecþ i e împreunã acesta

III. INTEN ÞII COMUNICATIVE

Ele sunt în America?. Dumneata eºti din Ucraina?.

Noi suntem România, Bucureºti. în

Tu eºti _ oraº. Eºti _ medic.

Eu sunt francez, ea este . Tu eºti rus, ea este ____.

Eu sunt român, ea este __. Tu eºti american, ea este _.

_un perete. _o masã.