CUPRINS:

0
 INTRODUCERE

Alimentaţia publică reprezintă o formă de activitate mai complexă în cadrul comerţului

cu amănuntul, ea îmbinând procesul de producţie cu cel de vânzare către consumatorii finali.
În cadrul alimentaţiei publice se desfăşoară o activitate de producţie, care constă în
transformarea unor materii prime alimentare în preparate culinare sau de cofetărie. Caracteristic
este faptul că o parte din materiile prime transformate sunt în acelaşi timp şi bunuri de consum ce
se pot utiliza fără prelucrări prealabile, iar altele devin comestibile numai ca rezultat al
respectivelor prelucrări.
În alimentaţia publică se desfăşoară o intensă activitate comercială clasică pe măsură ce
preparatele de bucătărie şi cofetărie, precum şi alte produse semipreparate sau chiar nepreparate
sunt puse la dispoziţia cumpărătorilor şi transferate în sfera consumului, prin intermediul actului
de vânzare.
Alimentaţia publică cuprinde şi o importantă activitate al cărei conţinut este dat de
prestările de servicii. Prestările de servicii din alimentaţia publică are în vedere asigurarea unor
condiţii corespunzătoare şi civilizate de consum cum ar fi: pregătirea mesei, servirea
mâncărurilor şi a preparatelor complementare.
Evoluţia alimentaţiei publice din ultimul deceniu s-a caracterizat printr-un puternic proces
de industrializare a activităţii de producţie, prin creşterea şi diversificarea serviciilor oferite
consumatorilor, precum şi prin promovarea unor noi metode de vânzare.
Obiectul urmărit în proiectul dat este proiectarea întreprinderii şi propunerea unor măsuri
economico - organizatorice şi tehnice eficiente pentru îmbunătăţirea activităţii întreprinderii.
Restaurantul deserveşte consumatorii în sala de 70 de locuri, între orele 1000 – 2400, toate
acestea sint indreptate spre atenţia si menţinerea bunei dispoziţii a contingentului.
Actele normative, legile şi regulamentele determină totalitatea aspectelor afacerii:
înregistrarea societăţii, angajarea persnalului, majorarea capitalului sau creditarea, marketingul şi
promovarea produselor pe piaţă, imporul şi exportul. În acest context orice lege care intră în
tangenţă cu activitatea de afaceri devine parte a mediului juridic ce domină o astfel de afacere.
Mediul juridic, la rîndul său, influenţează contractele, acordurile, vînzările, achiziţionările,
investiţiile, formarea capitalului, împrumuturile asigurarea ect.
În capitolul I este reflectată argumentarea tehnico - economică a întreprinderii. Sunt
argumentate avantajele înfiinţării restaurantei.
În capitolul II sunt reprezentate calculele tehnologice - baza proiectului. Este determinat
caracterul şi succesiunea proceselor tehnologice, metodelor de iniţiere şi control, alegerea şi
calculul utilajului necesar, amplasarea în spaţiu a utilajului şi a locurilor de muncă.

1
 În capitolul III este caracterizată pe deplin schema proceselor tehnologice şi divizarea
secţiei de cofetărie în sectoare. Este prezentat utilajul frigorific care este cel mai utilizat în
ultimii ani : Vitrina tip „Elegant"; Vitrina tip „Grazia B"; Dulap de cofetărie „Ugur C".
În capitolul IV sunt analizaţi parametrii ce determină ce determină calitatea produsului.
În capitolul V se reprezintă elaborarea compartimentului protecţia muncii şi a mediului
ambiant, precum şi măsurile pentru asigurarea condiţiilor de muncă sănătoasă şi inofensive la
întreprinderea de alimentaţie publică.
În capitolul VI este analizată situaţia economică planificată a restaurantei de categoria a
II - a şi dinamica indicatorilor economici de bază.
În corelări sunt oglindite totalurile studiilor efective, posibilităţile interne ale
întreprinderii cu privire la sporirea eficienţii producţiei ce vor duce la ameliorarea situaţiei
economice a restaurantei.

INTRODUCERE

Emanciparea şi evoluţia populaţiei a făcut ca toate elementele care întregesc cursul unei
zile să fie dezvoltate şi modernizate direct proporţional. Astfel, de la infrastructura unui oraş,

2
căile de comunicaţie şi transport, până la clădiri, unităţi de agrement, unităţi de cazare şi unităţi
de alimentaţie au reînviat inevitabil. Din anii aristocratici, când numai clasa socială care se
deosebea prin venituri, statut şi proprietăţi putea să ia parte la evenimente organizate în cinstea
lor, prilej de evidenţiere a unui potenţial de agrement şi de alimentaţie remarcabil, iată că în
zilele noastre, aceste evenimente s-au extins din toate punctele de vedere. Nici arhitectura nu a
întârziat să-şi pună amprenta, independenţa în expresie fiind una din punctele forte ale
actualităţii.
Favorizând apariţia unei explozii a acestor unităţi, ideile care la început păreau doar
vise, au luat forma unor cofetării, braserii, baruri, unităţi cu specific, până la restaurante care
parcă coexistau cu identitatea şi obiceiurile proprietarului.
Accesibilitate, personalizare şi diversitate sunt doar o parte din elementele care
conturează acum unităţile de alimentaţie, pentru că pe acestea o să mă axez în lucrarea mea de
licenţă.
Scop: scopul acestei lucrări este acela de a proiecta un restaurant specializat pe produse
“fanariotii” cu o capacitate de 70 de locuri ca activitate de baza a intreprinderii XXXX SA pe
perioada 2020-2021, în urma calculării unei serii de indicatori specifici.
La proiectarea întreprinderii se prevede folosirea utilajului tehnologic nou, sistemelor
automatizate de conducere. Obiectivul de bază al proiectării este determinat de problemele
tehnice şi organizaţional - economice care se hotărăsc în momentul proiectării.
Principalele din ele sunt:
1. Organizarea procesului tehnologic de producere a întreprinderii, în general şi a secţiilor
aparte;
2. Alegerea şi repartizarea utilajului tehnologic, a sistemelor frigorifice şi a comunicării
sanitaro - igienice - tehnice;
3. Determinarea metodelor de înlăturare a deşeurilor alimentare şi utilizarea lor;
4. Calcularea personalului de producere şi tehnic, determinarea termenilor de
răscumpărare a întreprinderii şi rentabilitatea ei;
5. Îndeplinirea schemei de planificare a întreprinderii, care să corespundă cu procesul
tehnologic, alegerea materialelor de construcţie.
Organizarea raţională a procesului tehnologic presupune:
Folosirea tehnologiilor noi, modernizate;
Folosirea diferitor metode de prelucrare şi metode de control, care vor asigura
calitate înaltă de producere;
Folosirea efectivă a utilajului şi a materiei prime, astfel reducând pierderile;

3
 Deservirea tehnică să fie continuă, la fel şi asigurarea întreprinderii cu materie primă într-
o cantitate necesară.
Pentru asigurarea rezultatelor optime în procesul de exploatare a întreprinderii, toţi aceşti
factori trebuie luaţi în consideraţie la proiectarea tehnologică.
Caracterul procesului tehnologic la întreprindere se determină în funcţie de sortimentul şi
cantitatea preparatelor eliberate, produselor de patiserie - cofetărie, la fel şi de forma de
deservire.
Obiective:
 Prezentarea datelor restaurantului proiectat.
 Evidențierea activității restaurantului, prin calcularea indicatorilor de eficienţă
specifici unei unităţi de alimentaţie
 Interpretarea rezultatelor şi identificarea măsurii în care activitatea desfăşurată până
acum este profitabilă.

I. ARGUMENTAREA TEHNICO- ECONOMICA

Scopul principal al firmei (întreprinderii) în economia de piaţă este de a obţine profit.
Pentru a fi obţinut acest profit este necesară atragerea , combinarea şi utilizarea factorilor de
producţie în scopul producerii şi comercializării unor bunuri economice. În rezultat pentru a
desfăşura şi a întreţine o întreprindere cu succes se pune în evidenţă studierea şi cunoaşterea
economiei de piaţă.

4
 I.1. Argumentarea necesitatii construirii întreprinderii cu capacitatea de productie
50 locuri
Pentru a proiecta un restaurant de categoria a I-a trebuie să ţinem cont de condiţiile
economiei de piaţă, supravieţuiesc doar firmele care cunosc mai bine cerinţele pieţei şi produc
bunuri ce se bucură de cererea consumatorilor. De asemenea trebuie sa ţinem cont de locul
amplasării întreprinderii, analizând din punct de vedere economic concurenţii care activează în
regiunea dată şi meditând asupra profitului întreprinderii.
Ca orişice unitate ea va activa pentru a obţine profit. Unul dintre criteriile de bază care
determină funcţionarea şi dezvoltarea dinamică a unei firme în condiţiile economiei de piaţă este
capabilitatea producţiei de a concura. Unul dintre factorii ce determină această capabilitate este
calitatea producţiei. Creşterea deosebită a importanţei calităţii este determinată în principal de
intensificarea concurentei şi sporirea continuă a cerinţelor consumatorilor, de creşterea
complexităţii produselor.
Restaurantele R.Moldova contribuie la vărsămintele în buget din urma comerţului cu
amănuntul. Volumul total al vânzărilor de mărfuri cu amănuntul în alimentaţia publică cuprinde:
vânzările de producţie de fabricaţie proprie; vânzările de produse procurate.
Producţia proprie include produsele finite şi semifabricate, ce se fabrică în bucătării, în
secţiile auxiliare de producţie ale unităţilor de alimentaţie publică prin prelucrarea rece sau caldă
a materiei prime sau a produselor, indiferent de forma de vânzare a acestor produse, realizată de
întreprindere direct consumatorilor, către alte unităţi de alimentaţie publică sau prin unităţile de
comerţ cu amănuntul. Nu se includ în volumul de vânzări cu amănuntul încasările restaurantelor,
cafenelelor şi ale altor unităţi de alimentaţie publică din vânzările de flori, suvenire şi alte
mărfuri nealimentare.
Indicatorul produse procurate include mărfurile achiziţionate de unităţile de alimentaţie
publică din surse diverse şi vândute populaţiei fără prelucrare, şi anume: pâine şi produse de
panificaţie (cu excepţia a celor produse din preparatele pentru prânz şi cele folosite la prepararea
tartinelor); mezeluri, realizate pentru consum în afara unităţilor de alimentaţie publică prin
cântărire; ouă crude; fructe, pomuşoare, struguri, citrice, pepeni verzi sau galbeni (cu excepţia
celor vândute pentru masa de prânz); conserve realizate în borcane, produse de patiserie;
îngheţată pregătită pe cale industrială (cu excepţia îngheţatei realizate cu umplutură sau vândute
conform meniului ca felul III); produse alcoolice şi bere; băuturi nealcoolice ce nu sunt de
fabricaţie proprie; produse de tutun şi chibrituri; semifabricate procurate de la alte întreprinderi şi
realizate, fără prelucrare; produse culinare, primite de la alte întreprinderi pentru vânzarea liberă;
alte produse realizate fără prelucrare.

5
 Indicatorii activităţii în alimentaţia publica. Activitatea economică desfăşurată de
unităţile de alimentaţie publică se reflectă în volumul vânzărilor obţinute în cursul perioadei
supuse cercetării statistice. Alături de indicatorii de nivel şi de structură, circulaţia mărfurilor cu
amănuntul e analizată în cadrul unei întreprinderi sau reţele comerciale prin următorii indicatori
relativi de intensitate: vânzările la un metru pătrat de suprafaţă comercială utilă, vânzările la un
loc la restaurant, vânzările la o persoană direct antrenată în activitatea de desfacere .
Analiza evoluţiei în timp a vânzărilor se face prin metoda indicilor, folosind datele în
preţuri curente. Indicii volumului valoric sintetizează influenţa factorilor cantitate şi preţ în
modificarea lor de la o lună la alta sau, după caz, de la un an curent cu anul trecut, ceea ce face
necesară cunoaşterea dinamicii nu numai în preţuri curente, ci şi în preţuri comparabile.
Indicatorii costurilor activităţii în alimentaţia publica. Analiza rezultatelor
economico-financiare, inclusiv determinarea eficienţei economice la nivelul fiecărei unităţi sau
pe întreaga reţea de unităţi, aparţinând unei întreprinderi sau unei filiale a întreprinderii de
alimentaţie publică se efectuează pe baza unei evidenţe a tuturor încasărilor şi cheltuielilor
efectuate în perioada de referinţă. Costurile activităţii comerciale şi de alimentaţie publică
reflectă consumul de muncă şi de materiale efectuat în vederea realizării activităţii specific fie la
nivel de unitate operativă, fie pe întreprindere. În statistica internaţională, actualele cheltuieli
sunt numite generic costuri de exploatare de-a lungul perioadei la care se referă ancheta.
Principalele grupe de cheltuieli care se totalizează pentru a obţine volumul total al
costurilor sunt: remunerarea muncii personalului salariat şi contribuţiile pentru asigurări sociale;
cheltuieli cu caracter administrativ-gospodăresc; cheltuieli pentru încălzire şi iluminat;
amortizarea capitalului fix; cheltuieli pentru reclama comercială; dobânzi şi speze bancare;
cheltuieli generale ale întreprinderii.
Conform datelor oficiale ale Biroului Statistic al RM, pe teritoriul ţării activează peste
2800 unităţi de alimentaţie publică. Dintre acestea, doar o parte se încadrează în categoriile de
clasificare care le plasează în rândul restaurantelor. În anul 2019, în Moldova activau 198 de
restaurante, dintre care 69 de unităţi în mun. Chişinău, fiind urmat de astfel de oraşe şi centre
raionale precum Bălţi, Călăraşi, Edineţ, Făleşti, Hânceşti, Orhei, Soroca, Ungheni. Analiza
serviciilor de restauraţie din Republica Moldova, prezentată în lucrare, se axează pe municipiul
Chişinău, unde este concentrată industria serviciilor de restauraţie în versiunea sa incipientă. O
Conform unor estimări ale specialiştilor în domeniu şi ale vizitatorilor străini, dintre cele 69 de
restaurante care activează în Chişinău, doar 10% oferă produse şi prestează servicii de o calitate
înaltă, conform standardelor internaţionale în vigoare.
La începutul anului 2021, în acest sector, în Republica Moldova activau 900
microîntreprinderi, 200 întreprinderi mici şi 30 întreprinderi mijlocii. În perioada de referinţă, cel

6
mai mare număr de angajaţi le-a revinit întreprinderilor mici, constituind 4000 persoane,
comparativ cu 3300 în microîntreprinderi şi 3100 în întreprinderi mijlocii.
Salariile medii ale angajaţilor din restaurante şi hoteluri se plasează sub cota salariului
mediu pe economie. În luna ianuarie 2021, salariul mediu al angajaţilor din cadrul hotelurilor şi
restaurantelor a constituit 2020 lei (în comparaţie cu 2266 lei pe economie). Cel mai mare salariu
în luna ianuarie 2021 l-au obţinut angajaţii hotelurilor şi restaurantelor cu proprietate străină,
acesta constituind 3634 lei. Cel mai mic salariu l-au obţinut angajaţii unităţilor cu capital privat -
1460 lei.
Complexitatea activităţii de comerţ in unitatile de alimentatie publica presupune
existenţa unui patrimoniu adecvat a cărui structură este, de regulă, aceeaşi ca şi în cazul
celorlalte tipuri de activităţi cu unele diferenţieri legate de ponderea diferită a unor elemente. În
patrimoniul unei unităţi cu activitate de comerţ, o pondere semnificativă o au stocurile sub forma
mărfurilor şi ambalajelor, disponibilităţile băneşti şi creanţele asupra clienţilor. O importanţă
deosebită în unităţile de comerţ o au provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli destinate să acopere
riscurile şi cheltuielile datorate unor evenimente probabile, având obiectul precizat, dar
realizarea incertă.
Modelul sintetic de reprezentare a patrimoniului îl constituie bilanţul care, prin structurile
sale, oferă o imagine a acestuia atât sub aspectul funcţional cât şi al relaţiilor de dobândire.
Activul grupează în ordinea crescătoare a lichidităţii următoarele elemente patrimoniale.
Pasivul bilanţului grupează, în ordinea crescătoare a exigibilităţii, resursele de care dispune
întreprinderea.
Organizarea contabilităţii se face în compartimente distincte conduse de către
directorul economic sau contabilul şef. În unităţile patrimoniale care desfăşoară activităţi
comerciale in unitatile de alimentatie publica, contabilitatea financiară este organizată şi condusă
pe baza normelor legale obligatorii pentru toate unităţile patrimoniale.
Obiectivul principal al contabilităţii financiare îl constituie furnizarea de informaţii
pentru necesităţile proprii ale întreprinderii şi pentru terţi (clienţi, furnizori, debitori, creditori,
salariaţi, bănci, organe fiscale, acţionari şi asociaţi).
Contabilitatea analitică sau de gestiune internă se organizează în conformitate cu
specificul activităţii având în vedere necesităţile proprii ale unităţii comerciale. Are ca obiective:
- calculaţia costurilor produselor, acţiunilor şi prestaţiilor comerciale;

- determinarea preţurilor şi controlul rentabilităţii acestora;

- evaluarea componentelor activelor patrimoniale;

7
 - furnizarea informaţiilor privind întocmirea şi controlul bugetelor de venituri şi
cheltuieli;

- controlul condiţiilor interne de exploatare prin nivelul şi structura costurilor;

- realizarea unei evidenţe analitice a cheltuielilor, veniturilor, rezultatelor economico-

financiare şi a stocurilor.

Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii revine persoanei care are

obligaţia gestionării patrimoniului. Aceasta are obligaţia să asigure condiţiile necesare pentru
întocmirea documentelor justificative privind operaţiile economico-financiare, organizarea şi
ţinerea la zi a contabilităţii, organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, întocmirea
corectă a bilanţului contabil, publicarea lui şi depunerea la termen organelor în drept.
Contabilitatea în alimentaţia publica poate fi organizată şi condusă pe baza de contracte
de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice
autorizate în condiţiile prevederilor Codului Fiscal privind organizarea activităţii de expertiză
contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările ulterioare, care răspund,
potrivit legii.
Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar şi alte drepturi şi
obligaţii, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate,
sunt înterzise. Contabilitatea activelor materiale se ţine pe categorii şi pe fiecare obiect de
evidenţă.
Contabilitatea în alimentaţia publica a stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai
valoric, în condiţiile stabilite de reglementările legale.
Înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achiziţie, de
producţie sau la valoarea justă pentru alte intrări decât cele prin achiziţie sau producţie, după caz.
Contabilitatea clienţilor şi furnizorilor, a celorlalte creanţe şi obligaţii se ţine pe categorii,
precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică.
Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor,
după caz.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, dupa caz.
În contabilitatea în alimentaţia publica, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la
începutul exerciţiului financiar. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se efectuează, de
regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar.

8
 Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia.
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor
financiare anuale.
Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat,
din rezerve şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.
Tabelul 3.1..
Evoluţia principalilor indicatorieconomico-financiari prognozați ai S.C. XXXXS.A.
Evoluţia indicatorilor
Nr. Indicatorul UM Abaterea +/-
2019 2020 2021
2021/2019
1 Active pe termen lung lei 1448924 1500501 2136845 +687921

2 Active curente lei 4230614 13295839 6499743 +2269129

3 Capital propriu lei 7053611 7380137 7779483 +725872
4 Datorii totale lei 4137544 12950792 6396885 +2259341
5 Venituri totale lei 506233 1069429 2312925 +1806692
6 Cheltuieli totale lei 456739 1225328 2956912 +2500173
7 Profit brut lei 122435 343248 395809 +273374

În perioada 2019-2021 evoluţia principalilor indicatori ai SC XXXXS.A. se va prezenta

astfel:
1.Activele pe termen lung înregistrează o creştere datorată achiziţionării unor terenuri dar
şi ca urmare a unor investiţii făcute pe parcursul anului 2019 (60000 lei). Între anii 2019-2021
are loc o crestere a activelor curente, datorata atât vânzării unor mijloace fixe cât şi scoaterea din
funcţiune a altor mijloace fixe uzate. În perioada 2019-2021 are loc o creştere a activelor
materiale de 2,06 ori care este urmarea reevaluării activelor dar şi a unor noi achiziţii de mijloace
fixe şi terenuri.
2.Activele curente înregistrează o creştere de 2269129 lei între 2019-2021 care este
cauzată de creşterea stocurilor de materii prime, materiale consumabile şi mărfuri.
Pentru începerea procesului de producere intreprinderea a decis să achiziționeze până la
finele anului 2019, următoarele mijloace fixe (tabelul ..):
Tabelul ... Determinarea necesarului de investiții
Nr. Denumirea Cantit. Unit de Preț Suma Sursa de finațare
necesar unitar
Credit Resurse
proprii
1. Utilaje 4 set 95000 95000 95000 ─
1.1. Frigider 1 buc 25000 25000 25000 ─
1.2. Cuptor, masă, hotă 1 buc 35000 35000 35000 ─
1.3. Masă de lucru 1 buc 10000 10000 10000 ─
1.4. Combina frigorifică 1 buc 25000 25000 25000 ─

9
2. Tehnica de bucatatrie 1 buc 20000 20000 20000 ─
3. Mobilier 1 set 50000 50000 50000 ─
4. Tejghea 1 buc 15000 15000 15000 ─
5. Utilaje de lucru 1 set 10000 10000 ─ 10000
6. Mijloace circulante 1 set 40000 40000 ─ 40000
Total ─ ─ ─ 230000 180000 50000

Astfel procesul operaţinal va genera o serie de costuri şi cheltuieli operaţionale care

urmează a fi deduse din veniturile firmei. Firma va înregistra costuri şi cheltuieli la următoarele
procurări: cuptor, masă cuptor, hotă, frigider, masă de lucru, combină frigorifică, tehnică de bucătărie,
mobilier, tijghea, utilaje și accesorii de lucru.
Salariile vor fi stabilite de comun acord cu angajaţii, în funcţie de responsabilităţile şi
capacităţile ce le revin. Politica salarială, nu va suferi modificări în cursul anului de gestiune şi
va fi revăzută în dependenţă de rezultatele financiare obţinute la sfîrşitul anului.
Salariul a fost calculat în conformitate cu Legea Salarizării din Republica Moldova şi
Codul Fiscal al Republicii Moldova.
Anul curent, conform legislaţiei, la salariul se calculează următoarele contribuţii:
 Asigurarea socială (23%) achitată de către întreprindere;
 Asigurarea Socială (6%) achitată de către angajat;
 Asigurarea Medicală Obligatorie (3,5%) achitată de către întreprindere;
 Asigurarea Medicală Obligatorie (3,5%) achitată de către angajat.

Toţi angajaţii dispun de scutire personală, ce constituie 720 lei lunar. Impozitul pe venit
este stabilit în două cote: 7% se aplică la un venit de până la 2100 lei lunar (inclusiv), excedentul
fiind deja impozitat la cota de 18% (tabelul ...).

10
Tabelul .... Planificarea cheltuielilor de salariu pentru anul 2019
Nr Funcția Venit D D Scuti Venit Impoz Salariu CAS CA Fond
d/ calcul CAS CA re impoza it pe M ul de
o at 6% M bil venit salari
3,5 u
%
1. Director 4000 240 140 720 2900 291 3329 920 140 5060
2. Bucătar-şef 3000 180 105 720 2715 257,7 2457,3 690 105 3795
3. Ajutorul 2000 120 70 720 1090 76,3 1733,7 460 70 2530
bucătarului
4. Chelner (2 1800 108 63 720 909 63,63 1565,37 414 63 4554
pers.)
5. Barmen 2000 120 70 720 1050 76,3 1733,7 460 70 2530
6. Bucătari 1800 108 63 720 909 63,63 1565,37 414 63 2277
Total 14600 876 511 4320 9573 828,5 12384,4 3358 511 20746
6 4
Total pe an: 17520 1051 613 5184 114876 9942, 148613, 4029 613 24895
0 2 2 0 72 28 6 2 2

Dezvoltarea durabilă al oricărei afaceri este garantată de cele mai multe ori de personal
calificat și conștiincios, în scopul minimizării unei fluctuații ale personalului și a creerii pentru ei a
condițiilor favorabile de salarizare, am considerat necesar de a mări salariul acestora cu 10%
anual, ceea ce reprezintă o sporire echivalentă cu creșterea responsabilităților acestora în cazul
măririi clientelei restaurantului. Acestă creștere de 10% anual este reprezentată în tabelul ...

Tabelul .... Prognozarea salariului pentru următorii 5 ani cu creşterea de 10% anual
Nr Retribuirea muncii 2019 2019 2020 2021 2022
d/o
1. Consumuri directe 160908 176999 194699 214169 235586
2. Consumuri indirecte 88044 96848 106533 117186 128904
Total: 248952 273847 301232 331355 364490

11
 Pentru întreprindere care ştie când să-şi asume un risc şi cum să-și conducă activitatea într-
un mediu concurenţial de afaceri este într-adevăr o întreprindere de succes, deoarece
performanţa, rezultatul final sunt o consecinţă, într-o fază de început, a identificării, anticipării şi
controlului riscurilor.
Dacă ar fi să analizăm riscurile la care poate fi supusă întreprinderea proiectată, am putea
reliefa următoarele tipuri de riscuri:

 Riscul legat de sfera de producţie - care ar putea apărea în cazul în care s-ar defecta
cîteva utilaje sau ar exista întîrzieri în livrarea materiilor prime a căror stocuri la
întreprindere sunt zero. Aceasta contribuind la întreruperea procesului de producţie.
 Riscul comercial - condiţionat de reorientarea cumpărătorilor produselor
întreprinderii către produsele de acelaşi fel importate sau realizate de alte
întreprinderi concurente; variaţia numărului de clienţi în dependenţă de
caracteristicile calitative ale produselor.
 Riscuri ce afectează personalul întreprinderii - care pot fi reprezentate de fluctuaţia
cadrelor.
 Riscuri admisibile - la care poate fi atribuit riscul necomercializării produselor într-o
anumită perioadă de timp.
 Riscuri catastrofale - generate de pierderi în mărime egală sau mai mari decît toată
averea firmei, ceea ce ar putea conduce spre faliment.
 Riscurile financiare - neachitarea la timp a mărfurilor procurate de către
cumpărători.
 Riscul de preţ - este asociat schimbărilor posibile, în structura şi nivelul preţului
bunurilor şi serviciilor oferite pe piaţă de către o firmă, ca urmare a variaţiilor preţului
resurselor utilizate.
 Riscurile legate de procurarea materiei prime și materialelor - calitatea joasa a
materiei prime, nelivrarea la timp, lipsa materiei prime pe piața internă.

12
 Planul financiar are o mare importanţă pentru stabilirea performanţelor financiare, a nivelului
câştigului de pe urma demarării afacerii. El trebuie să asigure o analiză exactă a trecutului şi prezentului, şi
o previziune asupra viitorului. În acest sens, s-a efectuat o prognozare de realizare pe zi în mediu a unei
cantități de 60 porții de mititei. Calculele au fost efectuate luîndu-se în considerație numărul de zile în lună
și că preferințele consumătorilor pot să varieze, totuși accentul principal se va pune pe producerea pe zi a
30 sau 35 bucăți de mititei și 25 sau 30 alte produse din carne. Înglobînd cele expuse mai sus volumul
producției realizate pe parcursul anului 2019 va fi de 21900,00 bucăți.
Tabelul ..... Planificarea volumului vînzărilor
N Tipuri 01.0 01.0 01.0 01.0 01.0 01.0 01.0 01.0 01.0 01.1 01.1 01.1 Total
r de 1.18 2.18 3.18 4.18 5.18 6.18 7.18 8.18 9.18 0.18 1.18 1.18 2019
d mititei
/
o
1. Mititei 1085 980 930 900 1085 1050 1085 1085 1050 1085 1050 1085 12470
din
carne
de porc
2. Mititei
din
carne
ameste
c
3. Mititei 775 700 930 900 775 750 775 775 750 775 750 775 9430
in
asorti
mente
4. Alte
produs
e
Total: 1860 1680 1860 1800 1860 1800 1860 1860 1800 1860 1860 1860 21900

Ținînd cont de volumul prognozat de vînzări, pe care urmează să-l obțină întreprinderea, în tabelul de
mai jos vom prezenta datele referitoare la venitul dîn vînzări ce urmează a fi obținut, prognoza ia în
considerație un preț de realizare de 53,00 și 57,00 lei pentru o porție de mititei. Asfel, ca urmare al
combinării celor expuse mai sus, valorea vînzărilor prognozate pe parcursul anului 2019 va fi de
1210580,00 lei.

Tabelul .... Planificarea veniturilor din vînzări (incl. TVA) pentru anul 2019

13
 01.06.18

01.08.18

01.10.18

01.11.18
01.01.18

01.02.18

01.03.18

01.04.18

01.05.18

01.07.18

01.09.18

01.11.18

Total 2019
Nr Tipuri de Preț
d/o mititei unitar
(lei)

61845

55860

53010

51300

61845

59850

61845

61845

59850

61845

59850

61845

710790
1. Mititei din 57
carne de
porc
2. Mititei din
carne
amestec
41075

37100

49290

47700

41075

39750

41075

41075

39750

41075

39750

41075

499790
3. Mititei in 53
asortimente

4. Alte
produse

102920

102920

102920
102920

92360

102300

95000

102920

99600

102920

99600

99600

1210580
Total:

Luînd în considerație faptul, că pe parcursul ultimilor ani se observă o tendință de creștere a

consumului de mititei în rîndurile populației, considerăm, că ar fi necesar să efectuăm o prognozare a
creșterii venitului de la 1210580,00 lei în următorii 5 ani cu cel puțin 10% anual.

Tabelul ... Prognozarea unei creşteri de 10% a veniturilor din vînzări

Nr Ani 2019 2019 2020 2021 2022
d/o
Tipuri de ∑ incl. ∑ incl. ∑ incl. ∑ incl. ∑ incl.
mititei TVA TVA TVA TVA TVA
130311,5

143342,67

157677

173444,67
710790

11846,5

781869

860056

946062

1040668

1. Mititei
din carne
de porc
Mititei din carne

2.
amestec

14
 83298,33

91628,17

100791

110870,16

121957
asortimente

499790

549769

604746

665221

713743
3.

Mititei in

4. Alte
produse

202263,3

221939,7

244133,7

268547,2

295401,7
1210580

1331638

1464802

1611283

1754411
Total:

Obținerea unei asemenea valori a vînzărilor va presupune că întreprinderea va trebui să suporte un set
întreg de consumuri și cheltuieli. Un moment aparte în acest consum îl va reprezenta cheltuielile aferent
achitării TVA. Din aceste considerente am decis întocmirea unui tabel în care va fi structurată informația cu
privire la achitările TVA, pentru anul 2019 informația este greu de precizat și am luat drept temei ideea că
întreprinderea va începe achitările cu anul 2019.

Tabelul .... Previziunea sumei TVA ce urmează a fi achitată la stat al restaurantului pe 5 ani
Nr Ani Vînzări incl. TVA Procurări incl. TVA Spre plată
d/o
1. 2019 1331638 221939,67 899981 149996,83 71924,85
2. 2020 1464802 244133,67 977980 162996,67 81137
3. 2021 1611283 268547,17 1063778 177296,33 91250,84
4. 2022 1754411 292401,83 1160116 193352,67 99049,16

Ținînd cont de faptul că îtreprinderea și-a propus drept temei creșterea venitului din vînzări cu 10%
anual, la efectuarea calulelor referitoare la prognozare costurilor de producției am luat în considerare acest
fapt și am presupus o creștere de 10% și a costurilor de producere.

Tabelul ..... Prognozarea unei cresteri de 10% pe an al costurilor – 5 ani

Nr Ani 2019 2019 2020 2021 2022
d/o
Tipuri de ∑ incl. ∑ incl. ∑ incl. ∑ incl. ∑ incl.
mititei TVA TVA TVA TVA TVA

15
 391059,2

430165

71694,17

520500

86750

95425
65176,53

473182

78863,67

572550
carne de porc
1.
Mititei din carne Mititei din

2.
amestec

267434,8

294178

29029,66

355956

59326
44572,47

323596

53932,66

391552

65258,67
3.
produse asortimente
Mititei in

4.
Alte

658494

724343

100723,8

876456

146076
109749

796778

132796,3

964102

160683,7
Total:

Tabelul ... Cheltuieli generale şi administrative al firmei pe 5 ani

Nr Ani 2019 2019 2020 2021 2022
d/o
Cheltuieli ∑ incl. ∑ incl. ∑ incl. ∑ incl. ∑ incl.
TVA TVA TVA TVA TVA
1. Servicii de 3600 600 3960 660 4356 726 4792 798,67 5271 878,5
telefonie şi
internet
2. Energie 14400 2400 15840 2640 17424 2904 19166 3194,33 21083 3513,83
electrică
3. Cheltuieli de 10000 - - - - - - - - -
constituire
4. Servicii 2400 400 2640 440 2904 484 3194 532,33 3514 585,67
bancare,
poştale,
notariale
5. Arenda 120000 20000 120000 20000 120000 20000 120000 20000 120000 20000
încăperii
6. Alte 4800 800 5280 880 5808 968 6389 1064,83 7028 1171,33
cheltuieli
indirecte
Total: 14520 24200 147720 24620 150492 25082 153541 25590,2 156896 26149,3

Tabelul .... Uzura mijloacelor fixe

16
Nr Denumirea mijloacelor % TVA Preț de incl. TVA Perioada Valoare Suma
d/o fixe achiziție de probabil uzurii pe
exploatare rămasă ani

1. Frigider 20% 20000 3333,33 7 ani 1000 2238,1

2. Set “Cuptor + hotă + masă 20% 35000 5833,33 5 ani 2000 5433,33
cuptor”
3. Masă de lucru 20% 1500 2500 5 ani - 2500

4. Combină frigorifică 20% 20000 3333,34 6 ani 1000 2611,11

5. Tehnică de bucătărie 20% 20000 3333,33 5 ani 800 3173,33

6. Mobilier 20% 50000 8333,34 5 ani - 8333,34

7. Tijghea 20% 20000 3333,33 5 ani - 3333,34

Total: - 180000 30000 - - 27622,55

Tabelul ..... Cheltuieli privind taxe

Nr d/o Cheltuieli Suma (lei)
1. Licenţă -
2. Taxa pentru amenajarea teritoriului 800
3. Taxa pentru unităţi comerciale 6000
4. Taxa pentru salubrizare -
5. Autorizaţia sanitară 400
6. Impozit privat -
7. Taxe nete -
Total: 7200

17
 Pentru iniţierea afacerii firma va avea nevoie de resurse împrumutate, astfel acesta va trebui sa
contracteze un credit de la bancă în valoarea de 180000 lei, la o rată a dobîndei de 15% anual, pe o
perioadă de 3 ani sau 36 luni. În tabel de mai jos este reprezentat graficul de rambursare a creditului.
Tabelul ..... Graficul de rambursare a creditului

Nr. Soldul Corpul Dobanda Soldul

Perioada Dobanda
d/o creditului creditului cumulată creditului
1 01.01.18. 180000 5000 2250 2250 175000
2 01.02.18. 175000 5000 2187,5 4437,5 170000
3 01.03.18. 170000 5000 2125 6562,5 165000
4 01.04.18. 165000 5000 2062,5 8625 160000
5 01.05.18. 160000 5000 2000 10625 155000
6 01.06.18. 155000 5000 1937,5 12562,5 150000
7 01.07.18. 150000 5000 1875 14437,5 145000
8 01.08.18. 145000 5000 1812,5 16250 140000
9 01.09.18. 140000 5000 1750 18000 135000
10 01.10.18. 135000 5000 1687,5 19687,5 130000
11 01.11.18. 130000 5000 1625 21312,5 125000
12 01.12.18. 125000 5000 1562,5 22875 120000
13 01.01.19. 120000 5000 1500 24375 115000
14 01.02.19. 115000 5000 1437,5 25812,5 110000
15 01.03.19. 110000 5000 1375 27187,5 105000
16 01.04.19. 105000 5000 1312,5 28500 100000
17 01.05.19. 100000 5000 1250 29750 95000
18 01.06.19. 95000 5000 1187,5 30937,5 90000
19 01.07.19. 90000 5000 1125 32062,5 85000
20 01.08.19. 85000 5000 1062,5 33125 80000
21 01.09.19. 80000 5000 1000 34125 75000
22 01.10.19. 75000 5000 937,5 35062,5 70000
23 01.11.19. 70000 5000 875 35937,5 65000
24 01.12.19. 65000 5000 812,5 36750 60000
25 01.01.20. 60000 5000 750 37500 55000
26 01.02.20. 55000 5000 687,5 38187,5 50000
27 01.03.20. 50000 5000 625 38812,5 45000
28 01.04.20. 45000 5000 562,5 39375 40000
29 01.05.20. 40000 5000 500 39875 35000
30 01.06.20. 35000 5000 437,5 40312,5 30000
31 01.07.20. 30000 5000 375 40687,5 25000
32 01.08.20. 25000 5000 312,5 41000 20000
33 01.09.20. 20000 5000 250 41250 15000
34 01.10.20. 15000 5000 187,5 41437,5 10000
35 01.11.20. 10000 5000 125 41562,5 5000
36 01.12.20. 5000 5000 62,5 41625 -

Prognozele efectuate anterior ne prezintă informația că depelicenţă

Teza parcursul anului 2019 se
Modintenționează
Coala să se realizeze
Nr. Docum. Semn. 21900,00
Data bucăți de mititei la o valoare totală de 1210580,00 lei. Dacă
.
Litera Coala Coli
Elaborat
Verificat RESTAURANT CU SPECIFIC
ORIENTAL ”FANARIOȚII”
Contr.norm.
Aprobat
luăm în considerare o creștere a veniturilor în următorii ani cu 10% din datele previzionate anterior
putem calcula profitul brut potențial pe care urmează să-l obțină întreprinderea.

Tabelul .... Rezultatul financiar al firmei pe 5 ani

REZULTATUL FINANCIAR
2019 2019 2020 2021 2022
VINZARI NETE 1008817 1109698 1220668 1342736 1462009

COSTUL VINZARILOR 709653 780618 858681 944549 1039004

Consumuri directe 548745 603619 663982 730380 803418
Retribuirea muncii 160908 176999 194699 214169 235586
PROFIT BRUT 299164 329080 361987 398187 423005

CHELTUIELI OPERATIONALE 287892 291910 297233 308110 327072

Chelt. Generale si Admin 121000 123100 125410 127951 132380
Cheltuieli comerciale 21150 23265 25592 28151 30965
Retribuirea muncii 88044 96848 106533 117186 128904
Uzura 27623 27622 27623 27622 27623
Cheltuieli privind taxele 7200 7200 7200 7200 7200
Dobinzi bancare 22875 13875 4875 0 0

PROFIT PINA LA IMPOZITARE 11272 37170 64754 90077 95933

IMPOZIT PE PROFIT, 12% 1353 4460 7770 10809 11512
PROFIT NET 9919 32710 56984 79268 84421

Calculile au fost efectuate într-o variantă pesimistă, sperînd la o economie stabilă în ţară şi
considerînd maximul de cheltuieli posibile cu un venit din vînzări în creștere al intreprinderii.

Tot în calcul a fost luat şi Impozitul pe Venit în mărime de 12% care este planificat a fi impus
persoanelor juridice din 2019 pînă în 2021 care activează pe teritoriul Republicii Moldova.
Ținînd cont de cele expuse anterior se poate de prognozat de asemenea într-o variantă
pesimistă și bilanțul contabil al întreprinderii pentru anii 2019-2022:
Tabelul .... Bilanțul contabil previzionat – pe 5 ani

BILANT CONTABIL PREVIZIONAT - PE 5 ANI

BIL. DE
DESCHIDERE 31.12.2019 31.12.2019 31.12.2020 31.12.2021 31.12.2022
Active pe term lung
Mijloace fixe 0 180000 180000 180000 180000 180000
Uzura mij. Fixe 0 27623 55245 82867 110490 138113
Total active pe t. lung 0 152377 124755 97133 69510 41887

Active curente

3
 Stocuri de marfuri si
materiale 0 14001 15401 16941 18636 20499
OMVSD 0 50000 50000 50000 50000 50000
Produse finite 0 0 0 0 0 0
Creante pe termen scurt 0 10292 11097 12207 13427 14620
Mijloace banesti 0 56526 224188 257629 374235 496967
Total active curente 0 130819 300686 336777 456298 582086

Total activ 283196 425441 433910 525808 623973

Capital propriu
Capital statutar 0 5400 5400 5400 5400 5400
Capital secundar 0 0 0 0 0 0
Profit nerep. al anul. de
gest. 0 9919 42629 99613 178881
Profit net (al anul de
gestiune) 9919 32710 56984 79268 84421
Total capital propriu 0 15319 48029 105013 184281 268702

Datorii pe termen lung

Credite pe termen lung 0 180000 120000 60000 0 0
Imprumuturi pe termen
lung 0 0 0 0 0 0
Total datorii pe termen
lung 0 180000 120000 60000 0 0
Datorii pe termen scurt
Datorii comerciale 0 21050 63150 69465 98673 93739
Datorii privind retrib.
muncii 0 12385 13624 14986 16485 18530
Datorii privind
asigurarile 0 5904 6494 7144 7858 8644
Datorii privind TVA 0 0 71925 81137 91251 99049
Alte datorii pe termen
scurt 0 48538 102219 96165 127260 135309
Total datorii pe termen
scurt 0 87877 257412 268897 341527 355271
Total pasiv 0 283196 425441 433910 525808 623973
Tabelul .... Fluxul monetar pentru 5 ani la intreprindere
FLUX MONETAR PENTRU 5 ANI
2019 2019 2020 2021 2022

INTRĂRI MIJLOACE BĂNEŞTI 710790 781869 860056 946062 1040668

499790 549769 604746 665221 713743
SUB TOTAL 1210580 1331638 1464802 1611283 1754411

ALTE INTRĂRI 180000

65400

4
 TOTAL INTRĂRI 1455980 1331638 1464802 1611283 1754411

IEŞIRI MIJLOACE BĂNEŞTI

Consumuri directe de materiale 658494 724343 796778 876456 964102

Retribuirea muncii 160908 17699 194699 214169 235586

Sub total 819402 742042 991477 1090625 1199688

Alte ieşiri de mijloace băneşti

Cheltuieli generale şi administrative 145200 147720 150492 153541 158856

Cheltuieli comerciale 25380 27918 30710 33781 37158

Retibuirea muncii 88044 96848 106533 117186 128904

Taxe afrent buget 7200 7200 7200 7200 7200

Achiziţia mijloace fixe 180000

Achiziţia utilaje 50000

Cheltuieli privind TVA 0 63913 72304 81535 88361

IMPOZIT PE VENIT 1353 4460 7770 10809 11512

Rambursarea Creditului
Plata dobinzii 22875 13875 4875
Plata creditului 60000 60000 60000

TOTAL IEŞIRI 1399454 1163976 1431361 1494677 1631679

Flux net 56526 167662 33441 116606 122732

BILANŢ DE DESCHIDERE 0 56526 224188 257629 374235
BILANŢ DE ÎNCHIDERE 56526 224188 257629 374235 496967

Tabelul .... Analiza indicatorilor economici al firmei pe 5 ani

ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICI
2019 2019 2020 2021 2022
Indicatorii profitabilităţii
Rata rentabilităţii financiare (profit net) / (capital propriu) 96% 298% 142% 137% 61%
Marja brută (%) (profit brut) / (vinzări nete) 30% 30% 30% 30% 29%
Rata profitabilităţii (profit net) / (vinzări nete) 1% 3% 5% 6% 6%

Indicatorii lichidităţii

5
Lichiditatea curentă (active curente) / (datorii pe termen scurt) 1,49. 1,17. 1,25. 1,34. 1,64.

Lichiditatea imediată (mijloace băneşti) / (datorii pe termen scurt) 0,64 0,87 0,96 1,1 1,4

Deservicrea datoriei
Indice de acoperire a dobinzii (profit brut) / (suma dobanzii) 13,1 23,7 74,25 0 0
(numerar din activitatea operatională) /
Indice de deservire a datoriei 0,63 3,03 3,97 0 0
(dobanda+suma principală)

I.2. Argumentarea formei organizator-juridice a intreprinderii proiectate.

Rstaurantul “ XXXXXX” este un restaurant de categoria I-a. Aşezarea topografica în oraşul

Chişinău, str. Alba Iulia 10.
În acest restaurant se vor deservi la timp clienți de la intreprinderile din regiune și elevi din
clasele mai mari. În Restaurantul "“fanariotii”" se va ține cont de specificul regiunii a intreprinderilor
din apropiere și a gimanziilor și liceelor.
Forma organizator juridică a întreprinderii este Societate pe acţiuni. Societatea pe
acţiuni poate fi înfiinţată de o singură ori de mai multe persoane ( fizice sau juridice ) din Republica
Moldova, precum şi din state străine, în scopul desfăşurării activităţii de antreprenoriat. În cazul în
care societatea pe acţiuni este înfiinţată de o singură persoană, decizia acestei persoane se perfectează
ca declaraţie de fondare a societăţii.
Avantajul la întreprinderea Societăţii pe acţiuni: Costuri minime de înregistrare; Poate fi
înfiinţată de mai multe persoane ( fizice sau juridice ) din R.M., precum şi din state străine.
Dezavantajul este: responsabilităţi nelimitate faţă de obligaţiuni.
Forma organizatorică juridică a restaurantului este SA-societate pe acţiuni, de tip restaurant-
bar categoria I. SA este una din formele de societate comercială cu o largă reglementare şi
implementare pe plan internaţional. Este o societate de capitaluri,asociaţii cărora răspund pentru
pierderile întreprinderii doar în limita acţiunilor deţinute. Astfel asociaţii nu pot pierde mai mult de
cât au investit. Societatea pe acţiuni era denumită în legislaţia mai veche societate anonimă.
Întreprinderea “XXXX” S.A. nu este foarte mare şi principalele legi şi acte normative după
care se conduce sînt:
 Codul fiscal;
 Codul civil;

6
  Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova „Normele pentru
elaborarea şi realizarea măsurilor de protecţie a muncii” № 40 din 16 august 2001;
 Legea contabilităţii;
 Legea cu privire la inventariere;
 şi alte legi ce reglementeaza activitatea economică şi financiară, activitatea de producţie;
Pentru orice întreprindere baza juridică şi normativă de activitate este foarte vastă, dat fiind
faptul că legile reglementează absolut toate aspectele de activitate a întreprinderii: structura juridică a
activităţii de întreprinzător, etica profesională a întreprinzătorului, înregistrarea activităţii de
întreprinzător, acordarea de licenţe pentru practicarea activităţii de întreprinzător, raporturile de
muncă, cerinţele fiscale, contractele activităţii de antreprenor, protecţia proprietăţii industriale,
soluţionarea conflictelor sau disputelor ş.a. Însă pentru o analiză iniţială a bazei normative şi juridice
de activitate a întreprinderii „XXXX” S.A. vom aprecia principalele trei aspecte:
 Reglementarea activităţii de antreprenoriat
 Reglementarea utilizării resurselor de muncă
 Reglementarea impunerii fiscale
Legile care reglementează activitatea de antreprenoriat a întreprinderii „XXXX” sunt
următoarele:
 Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 31
ianuarie
 Legea cu privire la Societăţile cu Răspundere limitată
 Legea Republicii Moldova „Privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de activitate ”
nr. 451-XV din 30 iulie 2001
 Legea Republicii Moldova „Privind înregistrarea de Stat a întreprinderilor şi organizaţiilor”
 Codul Civil al Republicii Moldova
Alimentaţia publică îndeplineşte o funcţie economică ce constă în îmbinarea proceselor de
circulaţie cu cele de producţie a preparatelor culinare şi a altor preparate de laborator. Dar, în
alimentaţia publică se desfăşoară atât procese de producţie, cât şi de desfacere.
Procesul de producţie cuprinde producţia preparatelor şi semipreparatelor culinare ce se
vând în cea mai mare parte în aceeaşi unitate de desfacere (restaurant, cofetărie, patiserie, bar, etc.).
Procesul de producţie cuprinde şi producţia mărfurilor de cofetărie-patiserie ce se
caracterizează printr-un sortiment relativ stabil, asemănător procesului de producţie industrială.
Procesul de circulaţie a mărfurilor cuprinde aprovizionarea, păstrarea şi desfacerea
mărfurilor atât în starea în care au fost cumpărate, cât şi a mărfurilor obţinute din producţia proprie.
7
 Procesul de circulaţie a mărfurilor necesită condiţii corespunzătoare pentru consumul
produselor în unităţile proprii, fapt ce generează un nivel ridicat de cheltuieli de circulaţie şi
administraţie generală.
În alimentaţia publică sistemul de indicatori economico-financiari cuprinde1:
1) desfacerea totală a mărfurilor, din care desfacerea mărfurilor din producţie proprie (mărfuri
de cofetărie-patiserie şi preparate culinare);
2) desfacerea mărfurilor fără prelucrări, cum ar fi: băuturi, mezeluri, fructe;
3) cheltuielile unităţilor de alimentaţie publică, din care:
- cheltuieli de circulaţie propriu-zise;
- cheltuieli specifice de producţie ale preparatelor culinare;
4) rezultatele financiare totale, din care:
- rezultatele financiare din producţie proprie;
- rezultatele financiare din desfacerea mărfurilor.
O altă particularitate o constituie preţurile practicate de unităţile de alimentaţie publică,
deosebindu-se următoarele categorii de preţuri:
a) preţuri de cumpărare – reprezentate de costul la care se achiziţionează mărfurile, constituind
preţul de înregistrare în depozitele de repartizare;
b) preţuri de alimentaţie publică, care sunt superioare preţurilor de desfacere a mărfurilor
alimentare prin unităţile comerţului cu amănuntul.
Preţurile de desfacere cu amănuntul se calculează diferit pentru mărfurile ce se vând în
aceeaşi stare în care s-au procurat, (care se calculează prin adăugarea la preţul de achiziţie a unor
cote de adaos şi diferenţele pe categorii de local) şi pentru produsele culinare, la baza cărora stau
reţetele culinare cuprinse în reţetele generale sau specifice.
În Republica Moldova comerţul cu mărfuri alimentare deţine o pondere de 30% în cadrul
volumului de mărfuri şi de 39% în cadrul reţelei de unităţi prin care se realizează desfacerea
mărfurilor cu amănuntul.
În Republica Moldova alimentaţia publică deţine circa 18% din volumul total al vânzărilor de
mărfuri şi 27% din numărul de unităţi ale reţelei comerciale cu amănuntul.
Prin Hotărârea Guvernului R.Moldova nr.770 din 17 noiembrie 1995 a fost aprobat
Regulamentul de clasificare a întreprinderilor de alimentaţie publică pe categorii de încadrare
după nivelul de servire. Acest Regulament are drept scop asigurarea unor cerinţe unitare înaintate
1
P. Dumbravă şi colaboratorii- Contabilitatea de Gestiune în Comerţ şi Turism, Deva, Editura Intelcredo, 1995, pg.147.

8
faţă de restaurante, cafenele, baruri şi alte unităţi de alimentaţie publică pentru stabilirea nivelului şi
calităţii serviciilor prestate consumatorilor.
Certificatul de calificare a întreprinderii de alimentaţie publică se afişează la un loc vizibil.
De multe ori această regulă nu este respectată de restaurantele autohtone, aceste certificate fiind fie
“afişate” în oficiile managerilor sau în alte spaţii în care clienţii nu au acces.
În Republica Moldova, în funcţie de sortimentul articolelor şi băuturilor propuse,
complexitatea preparării bucatelor, numărul şi calificarea bucătarilor şi personalului deservent,
dotarea tehnică şi interiorul localului, precum şi de calitatea servirii vizitatorilor, întreprinderilor de
alimentaţie publică li se conferă tipul adecvat (restaurant, cafenea, bar, cantină, bodegă, bufet,
cofetărie, cafenea de vară, terasă, crâşmă, bistro, complex de alimentaţie publică, magazin (secţie) de
preparate culinare, sală de degustare etc.) şi sunt încadrate în categorii (lux, superioară, I, II şi III).
Întreprinderile de alimentaţie publică se clasifică, în funcţie de tipul fiecăreia şi nivelul de
servire, pe următoarele categorii de încadrare: de lux, superioară, I, II, III. Atribuirea categoriilor
lux şi superioară agenţilor economici din sfera alimentaţiei publice se efectuează de către
Departamentul Comerţului. Încadrarea întreprinderilor de alimentaţie publică în categoriile I, II şi III
o efectuează subdiviziunile corespunzătoare care execută reglementarea de stat a activităţii
comerciale a primăriilor municipiilor şi a consiliilor raionale.
Normele sanitar-epidemiologice pentru întreprinderile de alimentaţie publică sunt elaborate
de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale.
Agenţii economici care desfăşoară activităţi în sfera alimentaţiei publice din Moldova trebuie
să încheie în mod obligatoriu contracte pentru investigarea de laborator a calităţii materiilor prime
recepţionate şi a produselor preparate din ele.
Producătorii de preparate culinare sunt obligaţi să respecte: Regulile sanitare, inclusiv prin
efectuarea examenelor medicale periodice şi perfecţionarea nivelului de pregătire sanitară a
angajaţilor; Regimurile tehnologice de preparare a produselor (compatibilitatea produselor, regimul
de prelucrare a materiilor prime la rece şi la cald etc.), stabilite prin documentaţia normativă în
vigoare (reţetarul de bucate şi preparate culinare pentru întreprinderile de alimentaţie publică,
standardele întreprinderilor, condiţiile tehnice etc.).
Bucătarii şi cofetarii trebuie să aibă la locurile lor de muncă şi să se călăuzească de fişe
tehnologice, cu indicarea reţelelor pentru preparate şi descrierea succintă a tehnologiei utilizate. Este
categoric interzisă folosirea bucatelor şi preparatelor necomercializate în ziua precedentă şi indicate
în lista Regulilor sanitare pentru întreprinderile de alimentaţie publică.

9
 Conform unor date neoficiale, peste 80% dintre restaurantele din republică utilizează
preparate necomercializate anterior pentru prepararea altor bucate sau supunându-le unei prelucrări
termice repetate şi oferindu-le clienţilor.
Controlul inofensivităţii produselor la toate etapele ciclului tehnologic de preparare, precum
şi controlul respectării normelor de către întreprinderile de alimentaţie publică îl exercită, în limitele
competenţelor, Serviciul pentru supravegherea sanitar-epidemiologică al Ministerului Sănătăţii şi
Uniunea Asociaţiilor de Consum "Moldcoop", organele administraţiei publice locale şi alte organe
ale administraţiei şi controlului de stat.
Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului elaborează şi aprobă Normele şi Standardele
de Stat în Construcţii pentru diverse tipuri de unităţi de alimentaţie publică.
Clasificarea pe categorii a restaurantelor din cadrul hotelurilor din Republica Moldova se face
conform Hotărârii Guvernului RM cu privire la aprobarea Normelor metodologice şi criteriilor de
clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi servire a mesei nr. 643 din
27.05.2003, publicate în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.99-103/680 din 06.06.2003. Conform
acesteia, în cadrul hotelurilor pot exista 7 tipuri de restaurante: clasic, specializat, cu specific naţional
sau local, cu program artistic, braserie, berărie, terasă de vară.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului general
de urbanism nr.5 din 05.01.98, publicată în Monitorul Oficial al RM nr.14-15/95 din 26.02.1998,
conţine un şir de indicaţii cu privire la construcţia şi amplasarea restaurantelor.
Înainte de a construi un restaurant, managerii urmează să analizeze minuţios posibilităţile
amenajării unor spaţii de parcare.
Întreprinderea de alimentaţie publică este obligată să pună la dispoziţia consumatorilor, într-o
formă clară şi accesibilă, informaţia autentică necesară, cu indicarea denumirii de firmă, a tipului,
categoriei şi formelor de organizare a activităţii sale, a adresei (sediului proprietarului), orelor de
program, sortimentului preparatelor culinare propuse, să afişeze lista serviciilor prestate şi un extras
din Regulile ce vizează drepturile consumatorilor. Majoritatea vizitatorilor restaurantelor din
Moldova nu cunosc existenţa unor astfel de regulamente.
În holul sălii de consumaţie, clienţilor li se oferă posibilitatea de a lua cunoştinţă de meniu.
Clientul este informat în mod obligatoriu despre costul preparatelor culinare şi al băuturilor, precum
şi despre capacitatea ambalajelor băuturilor comercializate, preţul unei sticle pline, preţul a 50 şi a
100g din respectivă băutură alcoolică. Sunt foarte răspândite cazurile în care în restaurantele din
Republica Moldova se admit abateri, în meniuri indicându-se doar denumirea preparatului şi preţul,

10
fără a indica volumul/greutatea. În cazul în care clienţii nu sunt atenţi, aceştia pot fi înşelaţi, fiind
obligaţi să achite conturi mult mai mari.
Comercializarea băuturilor alcoolice şi a articolelor de tutungerie la întreprinderile de
alimentaţie publică se admite doar în conformitate cu Regulile de comercializare a băuturilor
alcoolice în reţeaua de comerţ cu amănuntul, stipulate în Actul nr.212, emis de Guvernul RM la
04.04.1995. Conform acestui act, pentru a comercializa producţie alcoolică, restaurantele trebuie să
dispună de licenţe de stat. Aceste licenţe sunt eliberate de primăriile municipiilor, oraşelor,
comunelor (satelor) în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Un alt document legislativ este Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la
tarifele minime ale remuneraţiei de autor nr.641 din 12.07.2001, publicată în Monitorul Oficial
nr.81-83/682 din 20.07.2001. În acest act sunt indicate tarifele minime de remunerare a autorilor
pentru interpretarea publică pe viu, fără plată de intrare, precum şi pentru interpretare sau
demonstrare publică a fonogramelor şi videogramelor (filmelor), inclusiv a operelor difuzate în
emisiuni radiofonice şi televizate, recepţionate şi interpretate sau demonstrate public pentru crearea
unei ambianţe agreabile.
Restaurantele din Republica Moldova trebuie sa se conformeze Normelor Perisabilităţii
Naturale a mărfurilor alimentare la păstrarea lor în depozitele şi bazele întreprinderilor de
comerţ cu amănuntul şi unităţile de alimentaţie publică de toate formele de proprietate. Acestea
indică normele de perisabilitate ce trebuie respectate pentru fiecare tip de produs stocat şi utilizat in
unitate.
Unitatile de alimentaie publica au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie,
respectiv contabilitatea financiara, potrivit Legii contabilitatii, si contabilitatea de gestiune adaptata
la specificul activitatii.
La contabilizarea şi impozitarea stocurilor de mărfuri şi materiale, în afară de actele
normative cu caracter general, este necesar a se conduce de:
♦ Legea privind protecţia consumatorilor nr. 105-XV din 13.03.2003;
♦ Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulilor de
înlocuire a produselor nealimentare şi a termenelor de garanţie nr. 1465 din 08.12.2003;
♦ Regulile comerţului de consignaţie, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 1010 din 31.10.1997;
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la măsurile de coordonare şi de
reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor) nr. 547 din 04.08.1995;

11
 Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de
documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 294
din 17.03.1998;
Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova nr. 27 din 28.04.2004;
Regulamentul cu privire Ia modul de exploatare a maşinilor de casă şi control cu memorie
fiscală, aprobat prin decizia Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control din
24.07.1998 (în continuare -Regulamentul cu privire Ia modul de exploatare a MCC).
Spre deosebire de celelalte unităţi din sfera comerţului care au ca obiect de activitate
circulaţia mărfurilor, barurilor si restaurantelor le este specifică producţia.
Pot exista laboratoare centrale care vând produsele finite obţinute unor terţi sau laboratoare
care care funcţionează pe lângă baruri si restaurante, dar care au gestiune separată şi le transferă
produsele finite în vederea vânzării către consumatorii finali.
In cazul nostru intreprinderea XXXXare atat un bar cat si un restaurant, si se practica atat
producerea marfurilor alimentare cat si comercializarea acestora.
Structurile specifice create în cadrul bucatariei barului si a restaurantului intreprinderii
XXXX, generează şi structuri diferite de preţuri:
a) preţul de cumpărare al materiilor prime cuprinse în produsul fabricat denumit şi preţ de
materie primă.
Este considerat un preţ antecalculat pe fiecare fel de produs finit (ex: sortiment de prăjitură)
pe bază de norme de consum a materiilor prime prevăzute în reţetele de fabricaţie. Calculul acestui
preţ se face de regulă pentru 100 de bucăţi. Preţul de materie primă se recalculează când au loc
modificări în structura sortimentelor de materie primă în normele de consum sau în preţul de
cumpărare al acestora.
b) preţul de vânzare al barului si a restaurantului calculat prin adăugarea la preţul de materie
primă a marjei comerciale proprie laboratorului;
c) preţul de vânzare al produsului finit prin unităţi de desfacere (bar, restaurant); acestea se
calculează adăugând la preţul de vânzare al bucatariei a unei marje specifice unităţii vânzătoare.
Documentele specifice bucatariei intreprinderii XXXXse diferenţiază pe faze ale acestor
activităţi:
1. În faza de apovizionare se utilizează: factura; nota de recepţie şi constatare de diferenţe, bon de
predare transfer restituire [anexa] în cazul restituirii la depozite a materialelor nefolosite; borderoul
de achiziţii şi nota de recepţie în cazul achiziţiilor de pe piaţa agro-alimentară.
12
 Materiile prime pot intra direct în laboratoare sau prin intermediul magaziilor de materii
prime întocmindu-se bonul de consum [anexa] în momentul eliberării.
2. In faza de producţie se înregistrează cheltuielile de fabricaţie la bucatarie.
Cheltuielile cu materii prime se înregistrează pe baza normelor de consum din reţetele de
fabricaţie şi ţinând seama de cantitatea de produse realizată. Se ponderează cantitatea de produse
finite obţinute şi consemnată în bonul de predare transfer estituire cu preţul de materie primă
antecalculat pentru fiecare sortiment de produs.
Dat fiind caracterul perisabil al producţiei, în cazul bucatariei nu se constată producţie în curs
de execuţie.
3. în faza de desfacere documentele sunt specifice în funcţie de destinaţie[anexa]:
 notă de predare transfer restituire pentru transferarea produselor către unităţile proprii
 factura pentru vânzare în cazul livrării produselor către terţi
 aviz de însoţire pentru predarea unor produse către sectorul adminstrativ.
În cadrul bucatariei evidenţa operativă se realizează pentru materii prime şi pentru produsele
finite obţinute in cazul intreprinderii XXXXse utilizeaza carnete de notite standardizate. Consumurile
de materii prime se urmăresc operativ cu centralizatorul de produse finite realizate şi livrate.
Reflectarea in contabilitate a operatiunilor economice desfasurate in cadrul unui
bar/restaurant trebuie sa se efectueze in conformitate cu prevederile legale ale Republicii Moldova
(prezentate in primul capitol).
Contabilitatea pentru bucatarie / bar la intreprinderea XXXXimplica doua abordari:
- " elementele produse in bucatarie si bar (de exemplu: mancaruri, cocteiluri);

- " achizitia de materii prime si materiale.

In situatia de mai jos evidenta gestiunii de materii prime si produse finite este tinuta la pretul
de achizitie.
In ceea ce priveste evidenta contabila cu amanuntul in restaurant, contabilizarea este simpla,
ca pentru orice marfa vanduta cu amanuntul.
Inregistrari contabile pentru un bucataria S.A. “XXXX”
Societatea comercială XXXXS.A. este persoană juridică din Republica Moldova având forma
juridică de societate cu răspundere limitată.
Obiectul de activitate al SC XXXX S.A. prevăzut în Statutul şi Contractul societăţii constă în
următoarele: activităţi de achiziţionare şi producţie de mărfuri alimentare şi nealimentare (cu
excepţia celor interzise de legile ţării) în vederea comercializării prin magazine de desfacere en-detail
13
şi en-gros, precum şi în târguri şi pieţe cu aprobările legale; activităţi de alimentaţie publică şi turism,
producerea şi comercializarea de produse de cofetărie, de mezelărie; transport de mărfuri şi persoane;
activităţi de producţie (cofetărie, patiserie, panificaţie, carmangerie, băuturi alcoolice, produse
agricole, lucrări metalice, lucrări în lemn, producţie agricole, zootehnie) în vederea comercializării;
prestări servicii (îmbuteliere băuturi alcoolice şi băuturi răcoritoare, tâmplărie, executarea de lucrări
agricole de toate tipurile cu utilaje proprii sau închiriate, transport mărfuri şi persoane, morărit);
activitate de turism, cazare, tratament, excursii, masă club, sală de jocuri etc; exploatări forestiere şi
valorificarea masei lemnoase; operaţiuni de intermediere şi comision consignaţie; operaţiuni de
import-export în vederea realizării obiectului de activitate al societăţii.
Deşi în contractul de societate şi în statut sunt înscrise numeroase activităţi ce pot constitui
obiectul de activitate, acestea nu se vor realiza integral niciodată, deoarece societatea nu dispune de
condiţiile tehnico-materiale şi financiare de desfăşurare a acestor activităţi economice prevăzute în
statut. În cazul prevederii în Contactul de societate a unui obiect de activitate restrâns şi limitat la
condiţiile de început ale activităţii unei societăţi, legea permite completarea ulterioară a obiectului de
activitate printr-un act adiţional la Contractul de Societate şi Statutul societăţii.
Specificul vanzarilor. Principalul flux de ieşire a mărfurilor din restaurantul si barul
intreprinderii XXXXeste reprezentat de vânzarea acestora către consumatori si alţi intermediari, de
regulă, societăţi comerciale specializate în comerţul cu amănuntul sau direct către consumatori finali.
Mai pot apare ca fluxuri de ieşire secundare cum ar fi:
1) lipsurile la inventariere;
2) mărfuri trimise în custodie sau în consignaţie;
3) mărfuri retrase din aportul în natură al întreprinzătorului individual şi
4) donaţiile şi pierderile din calamităţi naturale.
Contabilitatea acestor fluxuri de ieşire a mărfurilor este influenţată de doi factori:
a) preţurile la care se ţine evidenţa existenţei şi mişcării mărfurilor în contul 217
„Mărfuri”;
b) natura fluxurilor de ieşire a mărfurilor.
Intreprinderea XXXXfoloseste pentru ţinerea evidenţei mărfurilor preţul cu ridicata sau preţul de
cumpărare. Uneoiri stocurile de mărfuri se evalueaza şi la preţ de vânzare În acest caz, la sfârşitul
perioadei de gestiune sau la sfârşit de exerciţiu financiar este necesar să se determine adaosul
comercial aferent mărfurilor vândute, calculându-se coeficientul mediu de adaos conform relaţiei:
S i ct 378  Rc ct 378
ka   100
S i ct 371  Rd ct 371
14
 unde: ka – coeficientul mediu de adaos
Si – soldul iniţial
Rc – rulaj creditor
Rd – rulaj debitor
Cu coeficientul ka astfel determinat se înmulţeşte valoarea mărfurilor vândute rezultând
adaosul aferent acestora:
Acv = Rc Credit contul 371·ka
unde: Acv – adaosul comercial aferent mărfurilor vândute
Vom prezenta în continuare câteva exemple de fluxuri de ieşire a mărfurilor din depozitele cu
ridicata :2
1. Vânzările de mărfuri către clienţi însoţite de documente fiscale (facturi şi chitanţe fiscale),
pe care le ilustrăm prin următorul exemplu:
Din bucataria SC XXXXS.A. se livrează unui detailist SC XXXX S.A. mărfuri însoţite de
factură care cuprinde preţ de livrare fără TVA 7800,00 lei şi TVA 20%.
Admitem pentru simplificare că această livrare este singurul flux de ieşire a mărfurilor în
decursul unei perioade de gestiune. Prin urmare, filierele de înregistrări contabile vor fi influenţate de
preţurile la care se ţine evidenţa acestui stoc de mărfuri şi anume:
2. Lipsurile de mărfuri la inventariere care pot fi: a) soluţionabile în momentul inventarierii
şi b) imputabile sau neimputabile.
3. Donaţii şi pierderi din calamităţi naturale generează în contabilitatea financiară cheltuieli
excepţionale.
Reglemnetarea fiscal. Conform articolului 9 al Legii Republicii Moldova „Cu privire la
activitatea de antreprenoriat şi întreprinderi” impunerea activităţii de antreprenoriat se face în modul
stabilit de legislaţia fiscală. Principalele acte normative care reglementează impunerea fiscală la
întreprindere sunt:
 Codul fiscal al Republicii Moldova
 Legea Republicii Moldova „Cu privire la taxele locale” nr. 186-XII din 19 iulie 1994
În folosul statului se deduce o parte determinată a patrimoniului întreprinderii în expresie
bănească prin intermediul impozitelor şi taxelor. Impozitele reprezintă o plată obligatorie cu titlu
gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate sau concrete de către organul împuternicit
sau de către persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a
achitat această plată. Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit care nu este impozit.
2
Ibidem
15
 „XXXX” S.A. este subiect al impunerii fiscale, corespunzînd definiţiei date de articolul 13
al Codului fiscal al Republicii Moldova, fiind personă juridică care obţine venit din surse aflate în
Republica Moldova pe parcursul perioadei fiscale. Venitul obţinut de întreprindere corespunde
definiţiei art. 18 a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător
După cum urmează „XXXX” S.A. este plătitor a următoarelor impozite şi taxe generale de
stat:
a) impozitul pe venit: impozitul pe venit din activitatea de antreprenor; impozitul pe venit
reţinut la sursa de plată din salariu
b) taxa pe valoare adăugată;
c) impozitul privat;
şi a următoarelor impozite şi taxe locale:
a) impozitul pe bunurile imobiliare;
b) taxa pentru amenajarea teritoriului;
c) impozitul pe apă
Reţinerile din salariul muncitorilor se efectuaează în conformitate cu prevederile legislaţiei
(art. 148, alin. (1) din Codul muncii). Din salariul angajaţilor se efectuează următoarele reţineri:
1. fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
2. sociale: contribuţii individuale de asigurări sociale de stat obligatorii – 5%; primele individuale de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 3%
3. diverse reţineri:
 avansurile la salariile acordate anterior;
 restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul;
 avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu;
 în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului de muncă, în contul căruia el a
primit de acum concediul, pentru zilele nelucrate ale concediului;
 plăţi la sindicatele de ramură, locale;
 reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii, comise din vina lucrătorului şi
recunoscute de el;
 reţineri privind executarea titlurilor executorii (pensii alimentare, compensaţiile
prejudiciului material etc.);
 reţineri pentru chirii,
 reţineri pentru achitarea bunurilor procurate în rate,
 plata pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale ale întreprinderii (cămine);
16
  reţineri privind împrumuturile acordate anterior salariaţilor;
 cotizaţii de membru al sindicatului;
 sumele împrumuturilor acordate angajaţilor etc.
Toate reţinerile se efectuează pe baza următoarelor documente justificative: fişa personală
de calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, actul de inventariere, lista de plată, diferite contracte,
titluri executorii, ordine ale administraţiei etc.

I.3. Argumentarea alegerii locului de constructie.

Alegerea locului dat de construcţie poate fi argumentat astfel:
apropierea materiei prime de locul de lucru, învăţătură, trai şi odihnă al consumatorului;
respectarea normelor igienice şi sanitare;
locul dat se află la periferia oraşului, pe un traseu aglomerant de autoturisme.
Iată de ce consider că unitatea dată va avea consumatori atît din sectorul dat cît şi din alte
sectoare a oraşului.
Caracteristica concurenţilor. Pentru prosperarea unei firme (întreprindere), sunt incluse
condiţiile economiei de piaţă pentru a fi la curent cu cerinţele pieţei şi să fie produse bunuri ce se
bucură de cererea consumatorilor.
Primele elemente ale economiei de piaţă au apărut odată cu apariţia concurenţei între
producătorii liberi în scopul sporirii cîştigurilor obţinute în urma producerii bunurilor şi efectuării
schimburilor de bunuri. Principiile de bază ale formării şi dezvoltării economiei de piaţă sunt
concurenţa, libertatea, interesul individual, profitul şi autoreglarea echilibrului între cerere şi ofertă.
Tabela.l.1. Caracteristica concurenţilor din apropiere
№ Denumirea Regimul Orele Nls,
întreprinderii de lucru, zile de lucru numărul
de locuri
în sală

1. Restaurant - „La Plăcinte" 7 900 - 2300 80

2. Restaurant „Țărăncuța” 7 900 - 2300 50
4. Restaurant „Rondo Pizza” 7 1100 - 2400 65
Total: 195

Calcularea necesităţii de locuri după normative. Analizăm necesitatea de locuri după

normativ a microraionului pe teritoriul căruia va fi amplasată restaurantul:
N1ls = (n * p) / 1000
unde:
17
 N1ls - numărul necesar de locuri după normativ, locuri;
n - normativul la 1000 de oameni (la 1000 locuitori – 50 locuri în sală);
p - numărul populaţiei din microraion.
N1ls = (n * p) / 1000 = ( 1000* 50 )/ 1000 - 500 locuri
Calculăm necesitatea de locuri:
Np = N1ls - Nls
unde:
Np - necesitatea de locuri reală;
Nls - numărul de locuri la întreprinderile care deja activează.
Np = N1ls - Nls = 500 – 195 = 305 locuri

Restaurantul poate fi amplasată în acest microraion, deoarece reţeaua de alimentaţie publică

nu este dezvoltată în microraionul dat, iar numărul mare de liceeni, și angajați la Piața Agricolă
Flacăra, justifică implementarea acestui proiect.

I.4. Argumentarea regimului de lucru al intrepriderii.

Regimul de lucru al întreprinderii se stabileşte în dependenţă de locul amplasării,

contingentul de consumatori. Deoarece contingentul de consumatori va fi înalt, regimul de lucru al
întreprinderii va fi de la ora 8.00 - 20.00. Personalul întreprinderii date va lucra în fiecare zi a cîte opt
ore, şapte zile lucrătoare, iar de două ori în săptămînă vor fi zile sanitare.

I.5. Asigurarea unității de alimentaţie publică cu personal

Calitatea resurselor umane într-un restaurant determină direct succesul afacerii. Asigurarea
resurselor umane nu trebuie făcută întâmplător, ci pe baza unei strategii a fiecărei societăţi
comerciale.
Personalul restaurantelor se completează cu cadre de o pregătire profesională specială,
conform cerinţelor indicate în anexa nr.6 la Hotărîrea Guvernului nr.1209 din 8 noiembrie 2007.
Personalul restaurantului se completează cu cadre de o pregătire profesională specială.
Personalul obligatoriu trece un instructaj privind regulile de ordin intern ale restaurantului. Funcţiile,
obligaţiile, drepturile şi responsabilitatea personalului angajat sunt expuse în fişa postului şi aprobate
de către directorul restaurantului “fanariotii”.
18
 Personalul restaurantului este alcătuit din 29 persoane. Conform statelor de lucru,
componenţa lucrătorilor restaurantului “fanariotii” este:
a) Administraţia : 1-director; 2-administratori; 1-contabil şef;
b) Sfera de producţie: 1-şef de producer; 2- ajutori de bucătari; 4-bucătar
categoria IV; 2-bucătari categoria V;
c) Sfera de deservire: 4-chelneri; 2-barmăni;
d) Auxiliari: 3-deredicătoare; 4-spălători veselă şi inventar, 2-hamali;1-şofer.
Pentru personalul de producere sunt amenajate garderobe unde ei îşi pot schimba hainele
sanitare.
În sfera de deservire activeaza patru chelneri şi doi barmeni, care lucrează în schimburi.
Aceştia au garderobe pentru a-şi schimba haina de lucru.
Ca angajaţi auxiliari sunt cei din sfera menajului, trei doamne dereticatoare, care raspund de
curăţenia din salile de comerţ şi patru spalatoare de veselă (din sală si bucătărie).
Organizarea activităţii. SC XXXXS.A. are ca organ de conducere Adunarea Generală a
Asociaţilor, care decide asupra tuturor activităţilor desfăşurate pentru realizarea obiectului de
activitate al societăţii. Adunarea Generală a Asociaţilor ia hotărâri prin votul majorităţii absolute a
asociaţilor şi a părţilor sociale.
SC XXXXS.A. are încadrat un număr de 85 salariaţi dintre care 6 cu studii superioare iar
restul având studii de calificare în domeniile sau funcţiile specifice activităţilor pe care le desfăşoară.

Regimul de lucru al personalului restaurantului este divizat în două părţi:

1. Regim de zi;

19
 2. Regim de ture;
Personalul care lucrează în regimul de zi are graficul orelor de lucru de la 9:00-17:00.
Iar personalul ce lucrează în regimul de ture lucrează din două în două zile şi orele de lucru
sunt de la 9:00-24:00. În dependenţă de comanda clientului şi de festivitatea în cauză, personalul
rămâne şi peste program, aceste evidente fiind plătit suplimentar.
Personalul angajat în restaurantul “fanariotii” duce cont de următoarele cerinţe sanitare şi
igienice:
- Îmbrăcămintea şi încălţămintea obligatoriu se schimbă, în dependent de postul de lucru al
personalului;
- Chelnerii , barmenii şi administratorii obligatoriu poartă ecuson cu emblem restaurantului şi
indicarea funcţiei;
- Tot personalul unităţii trece, periodic, controlul medical, conform criteriilor stabilite de
către Ministerul Sănătăţii, şi susţine examenul la cunoştinţele sanitare;
- Fiecare angajat posedă carnet medical, în care se introduce rezultatele examinării medicale.
Examenul medical al lucratorilor se face cu scopul de a pretimpina raspindirea bolilor
infectioase prin intermediul alimentelor. Toti lucratorii trec examenarile date in fiecare tremestru, in
afara de fluorografie si contaminarea bacteriana, care se fac nu mai des de o data pe an.
Protectia muncii si tehnica securitatii. Conform Constituţiei Republicii Moldova (articolul
43) si Legea cu privire la protectia muncii (articolul 2) restaurantul “fanariotii”, garanteaza tuturor
salarizaţilor dreptul la protectia muncii. Protectia muncii face parte din procesul de producţie şi are
ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale, iar toţi cei care organizeaza, controlează şi conduc procesele de munca
au obligaţia potrivit legii, sa urmareasca ameliorarea permamentă a condiţiilor în care oamenii işi
desfăşoară activitatea.
Tehnica securitatii in cazul exploatarii utilajului electric. Fiecare utilaj are covoraş din
cauciuc, sau mijloc individul de aparare. înaite de a începe lucrul este necesar de a controla utilajul si
de a proba fară să-l includem in priză. In cazul apariţiei zgomotului, mirosului de ars acesta se stinge
din priză. Nu se permite ca utilajul sa lucreze in lipsa bucatarului. După terminarea lucrului utilajul
se stinge complect. Dupa utilizare se spală mai întîi cu apă caldă, temperatura careia este de 750C.
Tehnica securitatii in cazul prelucrarii manuale. Cind se lucreaza cu cuţitul, lama cuţitului
se ţine astfel ca sa nu te tai. Cratiţile se amplasează pe plita electrica cu mare atenţie. Cratiţile mai
mari de 20 kg sunt duse de 2 persoane. Cratiţele se duce de mîner cu materie uscată. Capacul se
deschide spre sine, iar produsul se pune de la tine.
20
 Reglementarea utilizării resurselor de muncă. Indiferent de faptul că disponibilitatea unor
încăperi, utilaje şi resuse financiare este unul din factorii primordiali ai activităţii de întreprinzător,
mai există încă un factor, în lipsa căruia chiar şi cele mai bune active şi investiţii de capital nu ar
putea garanta rezultatul dorit. Acest factor constituie resursele de muncă a întreprinderii. Un şir de
legi şi hotărîri reglementează un mare număr de întrebări referitoare la relaţiile de muncă: mărimea
salariului minim, durata timpului de muncă, zilelel de odihnă şi sărbătorile, protecţia muncii,
eliberarea şi restabilirea din funcţie, răspunderea materială, alocarea indemnizaţiilor(anexa 18) ş.a.
Practica relaţiilor de muncă ne arată că, contractul individual de muncă, reprezintă cel mai
des răspîndit act de legalizare a relaţiilor de drept între lucrător şi angajator.
Principalele acte legislative care reglementează relaţiile de muncă din cadrul întreprinderii
analizate sunt următoarele:
 Legea Republicii Moldova „Cu privire la retribuirea muncii” nr. 847-XV din 14 februarie
2002
 Legea Republicii Moldova „Privind protecţia muncii” nr. 625-XII din 02 iulie 1991
 Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003 № 154 – IV;
În cazul angajării personalului la lucru se depune o cerere de angajare, în baza căreia se emite
un ordin de angajare la serviciu care se prezintă angajatului spre a lua cunoştinţă contra semnătură.
Cu angajatul se încheie un contract de muncă (anexa 18) şi, după caz, un contract de răspundere
materială pentru valorile primite în gestiune.
După încheierea contractului individual de muncă, angajatul completează într-un singur
exemplar fişa personală de evidenţă a cadrelor, iar în carnetul de muncă se fac înscrieri privind
angajarea în câmpul muncii. Carnetul de muncă se întocmeşte pentru toţi salariaţii angajaţi la
întreprindere peste 5 zile şi se înregistrează în registrul de evidentă a formularelor de carnete de
muncă şi registrul de evidenţă a circulaţiei carnetelor de muncă care sunt numerotate, sigilate şi
semnate.
Transferarea la alt loc de lucru, din secţie în secţie, atribuirea altei categorii sau calificări se
face printr-un ordin de transfer, în baza cererii de transfer a angajatului sau a deciziei administraţiei.
Concediile de bază şi suplimentare se acordă conform dispoziţiei sau ordinului de acordare a
concediului emisă pe baza cererii angajatului.
Contractul individual de muncă poate fi reziliat din iniţiativa salariatului în baza cererii
acestuia, administraţiei sau la cererea organelor judiciare prin emiterea ordinului cu privire la
concediere.

21
 Ordinele şi dispoziţiile de mişcare a personalului se întocmesc în două exemplare: un
exemplar - pentru secţia de evidenţă a personalului, iar al doilea exemplar se transmite în
contabilitatea întreprinderii.
Legislaţia Republicii Moldova divizează durata muncii pe mai multe categorii – normală,
redusă, incompletă. Durata normală a timpului de muncă la toate întreprinderile nu poate depăşi 40
de ore pe sîptămînă. La întreprinderea „XXXX”, în legătură cu specificul domeniului de activitatea
al întreprinderii pentru salariaţi a fost introdusă, săptămîna de muncă de şase zile lucrătoare.
Deoarece durată normală nu poate depăşi 40 ore săptămînal, prin urmare durata zilei de muncă,
determinată de condiţiile impuse de legislaţie, nu poate depăţi 7 ore.
Reglementarea utilizării timpului de muncă în ajunul zilelor de sărbătoare care se stabilesc
suplimentar, restricţii şi facilităţi la durata timpului de muncă (reducerea timpului de muncă cu o
oră).
În ceea ce priveşte remunerarea muncii, indiferent de forma de remunerare stabilită la
„XXXX” S.A., aceasta trebuie să se încadreze în limitele prevăzute de legislaţie. Mărimea salariilor
angajaţilor întreprinderii a fost indicată în contractele individuale de muncă, statul reglementînd
mărimea minimă a salariului, salariile tarifare pentru lucrările speciale, mărimea compensaţiilor. În
cadrul întreprinderii „XXXX” S.A. muncă retribuită sub formă de salariu include, în funcţie de caz:
 Salariul de bază
 Salariul suplimentar
 Alte plăţi de încurajare şi compensaţii.
Retribuirea muncii se face o dată pe lună pentru salariaţi, salariul cărora se stabileşte conform
salariilor lunare ale funcţiei.
Plata salariului se efectuează în valută naţională, în afară de salariu angaţilor întreprinderii,
conform pervederilor legislaţiei angajatorul achită impozitul pe venit reţinut la sursa de plată,
conform prevederilor Codului Fiscal al anului gestionar şi efectuează plăţile în fondul asigurărilor
sociale şi în fondul de pensii.
Calcularea retribuţiilor pentru concediile angajaţilor are unele particularităţi. Retribuţia
pentru concedii se calculează pe baza salariului mediu zilnic şi duratei concediului.
Salariul mediu se calculează conform Modului de calculare a salariului mediu aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.426 din 25.11.1992, cu modificările şi completările
ulterioare, care reglementează perioadele, sumele şi tipurile de plăţi incluse la determinarea salariului
mediu.

22
 I.6. Argumentarea surselor de aprovizionare cu materie prima și marfă.

Bunurile cumpărate de agenţii economici în vederea revânzării poartă denumirea de mărfuri.

Mãrfurile reprezintã o categorie importantä de stocuri, care, în circuitul lor de la producätori pãna la
consumatori, generează un volum foarte mare de operaţii economico-financiare ce se efectueazã prin
intermediul unui numãr deosebit de mare agenţi economici, cu diferite profiluri de activitate
comercială.
Mărfurile alimentare, indiferent de gradul lor de prelucrare (materii prime, semifabricate şi
produse finite) sunt nu numai simple valori de întrebuinţare care fac obiect de comerţ realizate de
piaţa economică, ci şi produse cu însuşiri specifice, destinate a se realiza pe "piaţa metabolică", după
ce ele s-au aflat în prealabil pe piaţa economică. Ele au un specific structural, cantitativ şi calitativ,
care nu trebuie ignorat în nici o împrejurare, sunt produse ingerabile şi au menirea de a participa
efectiv la procesele din organismul omenesc.
Mărfurile alimentare actuale se caracterizează printr-un grad înalt de prelucrare, încorporând
un volum din ce în ce mai mare de progres tehnico-ştiinţific.
Evaluarea reprezintă procedeul prin care se cuantifică, în expresie bănească, mijloacele
materiale, creanţele, obligaţiile, costurile, veniturile, rezultatele financiare, folosind preţuri şi tarife.
Fiind o formă specifică a cuantificării, ca procedeu al metodei contabilităţii, evaluarea este îndreptată
asupra unui obiect propriu care determină conţinutul ei. Evaluarea cuprinde “măsurarea şi
exprimarea cantitativă a obiectului evaluat, alegerea şi măsurarea preţurilor cu care se face evaluarea,
punerea în corelaţie a acestora şi obţinerea expresiei valorice a obiectului evaluat” 3. Conform
prevederilor Legii contabilităţii, regulile de evaluare a mărfurilor sunt stabilite la patru momente:
la data intrării bunului în patrimoniu; la inventar; la închiderea exerciţiului financiar; la ieşirea din
patrimoniu. Evaluarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se face respectând cele trei
momente ale evaluării: evaluarea curentă, evaluarea la inventar şi evaluarea la bilanţ.
Evaluarea marfurilor si a produselor la valoarea realizabilă netă se face atunci când aceasta este
sub cost, adică în următoarele cazuri:
 reducerii preţului de vânzare a stocurilor (preţul de piaţă la vânzare este mai mic);
 deteriorării parţiale;
 uzurii parţiale sau integrale;
 majorării cheltuielilor rămase de efectuat pentru comercializarea stocurilor.

3
Valerin Voica – Contabilitatea – principii şi aplicaţii practice privind noul sistem de contabilitate modern, Ed.
Eurounion SRL, Oradea, 1993, p.221
23
 Stocurile trebuie să fie evaluate la V.R.N., articol cu articol, sau pe grupe de articole
asemănătoare, în limitele unuia şi aceluiaşi sortiment, care au aceeaşi destinaţie sau utilitate finală,
produse şi comercializate în unul şi acelaşi sector geografic.
Evaluarea curentă a stocurilor privind existenţa şi ieşirea din patrimoniu se face la
următoarele feluri de preţuri sau de costuri determinate prin metode specifice:
 metoda costului normativ - pentru evaluarea curentă şi controlul operativ al existenţei şi
circulaţiei produselor finite şi producţiei neterminate;
 metoda vânzărilor cu amânuntul - pentru evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri care au un
profit relativ egal în preţul vânzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid;
 metoda identificării specifice - pentru stocurile produse şi destinate unor proiecte speciale,
precum şi pentru cele ce nu sunt reciproc substituibile;
 metoda costului mediu ponderat sau
 metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire) - pentru stocurile cu un sortiment variat şi reciproc
substituibile.
Exemplul conventional. Pentru exemplificarea fiecărei variante se presupun următoarele
informaţii:
1. Stocul mărfii “cascaval” la 01.05.2021 alcătuia 40 bucăţi a câte 120 lei bucata.
2. În perioada raportată intrările se caracterizează prin:
 pe 04.05.2021 - 300 bucăţi a câte 172 lei
 pe 12.052021- 18 bucăţi a câte 140 lei
 pe 27.05.2021 - 15 bucăţi a câte 160 lei
3. Ieşirile din stoc:
 pe 08.05.2021 - 60 bucăţi
 pe 14.05.2021 - 40 bucăţi
4. Stocul final alcătuieşte 273 bucăţi.
Pentru determinarea volumului necesar a produselor serveşte programa de producere zilnică a
restaurantului, alcătuită pe bază meniului acestuia. Aprovizionare restaurantului se face atât
centralizat cât şi necentralizat.
În tabelul 1.2. sunt reprezentate companiile de aprovizionare centralizată a restaurantului
“fanariotii”.

24
 Tabelul 1.2. Companiile de aprovizionare cenralizată a restaurantului “fanariotii”
Denumirea companiilor Materia prima Cantitaţile, Frecvenţa Forma
de aprovizionare UM aprovizionarii contractuală
Franueluţa Franzele orăşeneşti 100 buc Zi de zi Factură
Păine de secară 20buc
JLC Lapte 20 buc De două ori pe Factură
Sîmîntînă 15 buc
săptămînă
Unt 10 buc
Chefir 10 buc
Oacen-fisher.Telemar Peşte congelat 40kg O dată pe Factură
Sărat 20kg
săptămînă
Slab sarat 20kg
Afumat 10kg
Proaspat 20kg De 2 ori pe săpt.
Vispas carne pui Pulpe 300kg De două ori pe Factură
File 75kg
săptămînă
Aripi 50kg
Găini 50kg
Ficat 20kg
Rogob (carne porc si vita) Bitoc(porc) 30kg De două ori pe Factură
Ceafa 25kg săptămînă
Fileu 10kg
Antricot(vita) 15kg
Fileu 10kg
Piept 5kg
Rogob (mezeluri) Salam de Moscova De două, trei ori Factură
Mitt-house Salam Servilat -------- pe săptămînă
Şuncă (vită/porc)
Filetti Pastrama Chişinău
Muşcă
Jambon picant
Saliami
Aprovizionarea necentralizată este realizată de o persoană care răspunde de aceasta.
Produsele sunt procurate de la: piaţa – angro, METRO, supermarketuri. Toate produsaele având
certificat de calitate şi conformitate. Pentru mărfurile perisabile sunt prezentate certificatele care
confirmă starea igienică a mărfii: pentru produse de origine aimală se perzintă certificateul veterinar
şi de conformitate.
Din aceste surse restaurantul e aprovizionat cu toate cele necesare pentru buna deservire a
clienţilor şi o înaltă calitate a bucatelor. Aprovizionarea cu toate cele necesare se face peste fiecare 2
zile. Ea are loc prin intrarea din spatele restaurantului unde se află rampa de descărcare încărcare.

25
 In timpul recepţionării produselor, persoana responsabila ce controlează calitatea lor ca să
corespundă conform cerinţelor şi standardelor este bucătarul şef.
Aprovizionarea cu materii prime şi ingrediente se va face pe măsura necesităţilor, fără
depozitarea unor cantităţi excesive.
În societăţile comerciale specializate în alimentaţie publică fluxurile de intrare-ieşire a
mărfurilor sunt în mare parte similare celor din comerţul cu amănuntul cu specificarea că aici pot
apărea frecvent fluxuri de mărfuri între diferite categorii de subunităţi de alimentaţie publică care
practică preţuri de desfacere diferite. Activitatea de alimentaţie publică se desfăşoară în „unităţi
operative” cum ar fi: bucătării, laboratoare, carmangerii, restaurante, baruri, etc. încadrate în
„categorii de local” diferite. Din conţinutul obiectului de activitate, observăm că SC „XXXX” S.A.
practică activităţi de alimentaţie publică, prin restaurantul şi cofetăriile proprii. Ilustrăm unele
aspecte ale contabilităţii fluxurilor de intrare-ieşire a mărfurilor în alimentaţia publică prin câteva
exemple concrete la SC „XXXX” S.A.
La intrarea în patrimoniu stocurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate astfel:
Materiile prime şi materialele, obiectele de mică valoare şi scurtă durată, animalele, mărfurile
şi alte bunuri cumpărate - la valoarea de intrare, a cărei structura inserează următoarele elemente:
a) valoarea (preţul) de cumpărare a stocurilor;
b) taxe vamale aferente stocurilor importate;
c) cheltuieli accesorii de achiziţionare.
Acestea sunt cheltuieli directe sau indirecte legate de aprovizionare până la intrarea bunurilor
în gestiune. Ele pot fi: comisioane, cheltuieli de tranzit, asigurare, transport extern, transport pe
parcursul intern, cheltuieli de încărcare-descărcare, recepţie, etc. Nu intră în costul de achiziţie
impozitele, care ulterior urmează a fi restituite întreprinderii de către organele fiscale, cât şi
rabaturile.
Producţia în curs de execuţie, semifabricatele şi produsele finite, precum şi alte bunuri
fabricate de întreprindere sunt evaluate la costul efectiv format din:
a) consumuri directe materiale;
b) consumuri directe de retribuire a muncii;
c) consumuri indirecte de producţie.
Stocurile primite în rezultatul schimbului (barter) sunt evaluate în felul următor:
1. la valoarea venală a stocurilor primite în rezultatul schimbului, corectată cu suma mijloacelor
băneşti plătite sau echivalentul acestora;

26
 2. la valoarea venală a stocurilor eliberate în procesul schimbului, corectată cu suma mijloacelor
băneşti plătite sau echivalentul acestora;
3. la valoarea de bilanţ a stocurilor destinate schimbului, dacă nu există valoarea venală
confirmată;
4. la valoarea de înţelegere (de contract).
Exemplul conventional. Întreprinderea procură materiale din import (tacamuri), conform
facturii, în cantitate de 2500 bucăţi a câte 30 lei bucata. Costul de achiziţie al materialelor
aprovizionate se va determina astfel:
Tabelul 1.4.
Calculul costului de achiziţie al materialelor aprovizionate
Elementele costului de achiziţie Valoarea, lei
1. Preţul de cumpărare contractual 75000
2. Taxa pe valoarea adăugată 15000
3. Accize , 30 bani / bucată 750
4. Taxa vamală , 5 la sută 3750
5. Cheltuieli accesorii de aprovizionare: 3400
- transport 2021
- asigurare 850
- încărcare, descărcare 530
6. Costul de achiziţie (1+3+4+5) 82900
Cheltuielile de transport se includ în costul de achiziţie a stocurilor direct sau indirect,
conform deciziei întreprinderii.
O altă regulă de evaluare şi înregistrare a stocurilor, conţinută în paragraful 7 al S.N.C. 2,
prevede că stocurile de mărfuri şi materiale se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea mai
mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă (V.R.N.).
Costul stocurilor de mărfuri şi materiale cuprinde cheltuielile de achiziţionare, cheltuielile
pentru prelucrare şi alte cheltuieli aferente aducerii stocurilor de mărfuri şi materiale la locul păstrării
şi în starea de utilitate.
Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vânzare a stocurilor în procesul
activităţii economice ordinare, diminuată cu cheltuielile accesorii pentru comercializarea lor, cum
sunt cheltuieli de transport, comisioane cedate, cheltuieli în perioada de garanţie, alte cheltuieli de
desfacere.
Rapoartele financiare ca instrumente sintetizatoare ale situaţiei financiare a întreprinderilor
reprezintă una din primele surse de informaţii sigure în materie nu numai din partea investitorilor, ci
şi pentru o serie de alţi utilizatori cum sunt: salariaţii, împrumutătorii, furnizorii şi alţi creditori,
clienţii, guvernul şi diverşii lui reprezentanţi şi publicul.

27
 Stocurile trebuie să fie clasificate în bilanţ sau menţionate în notele-anexe la rapoartele
financiare într-un mod care să aibă legătură cu activitatea întreprinderii şi care indică valorile
deţinute în fiecare din categoriile principale ale stocurilor.

1.7. Argumentarea posibilitatii tehnice a construirii intreprinderii proiectate in locul dat.

La proiectarea restaurantului “fanariotii” s-a ţinut cont de volumul estimat al activităţii.

Numărul, mărimea şi destinaţia încăperilor s-a stabilit în funcţie de volumul estimat al activităţii
restaurantului.
Restaurantul are în componenţa sa următoarele grupe de încăperi (vezi Anexa 1):
- pentru consumatori;
- de depozitare;
- de producere;
- destinate administraţiei şi personalului unităţii;
- tehnice (cameră de ventilare, etc.)
Încăperile pentru consumatori sunt:
- Hol;
- Avansală;
- Garderobă;
- grup sanitar pentru consumatori (WC);
- 2 săli de comerţ (sală cu 50 locuri, și sală pentru consumatori (personae fizice și
personae juridice) care-și i-au produsele la pachet);
- Intrare pentru consumatori;
- Bar.
În tabelul 1.3. este indicată componenţa încăperilor restaurantului “fanariotii” comparativ cu
documentul normativ SNIP
Tabelul 1.3. Componenţa încăperilor restaurantului “fanariotii” comparativ cu documentul
normativ SNIP
Nr. Denumirea încaperilor conform SNIP Încăperile Observaţii
Restaurantului
““fanariotii””
1 Hol +
2 Avansală +
3 Garderobă şi WC pentru consumatori + Analizînd structura
4 Sală de comerţ + încăperilor conform
28
5 Încăperi pentru chelneri +
6 Bar +
7 Bufet -
8 Încapere pentru veselă +
9 Încapere de taiere a pînii -
10 Spălătoria veselei din sală +
11 Spălătoria obiecte de inventar +
12 Încăperea şefului de producere -
13 Secţia bucate calde +
14 Secţia bucate reci +
15 Secţia carne, peşte. Semipreparate +
16 Secţia legume . Semipreparate +
17 Secţia patiserie +
18 Distribuţie +
19 Cameră frigorifică Carne. Peşte +
20 Cameră frigorifică Fructe. Legume. Băuturi +
21 Cameră frigorifică Lapte. Lactate. Gastronomie +
22 Agregat frigorific +
23 Depozit de produse uscate +
SNIP-ului, am
24 Depozit de legume -
observat că
25 Depozit de băuturi alcoolice +
Restaurantul
26 Depozit şi spălătoria ambalajelor - ““fanariotii”” nu
27 Depozit pentru obiecte de inventar - dispune de toate
28 Îcăpere pentru deşeuri + încăperile care sunt
29 Rampă de încărcare şi descărcare + înscrise în
30 Tambur + documentaţia
31 Biroul directorului + normativă: bufet,
32 Contabilitatea + încapere de taiere a
33 Casa + pîinii, încăpere
34 Încăpere pentru personal + pentru şeful de
35 Depozit pentru albituri + producere, depozit
36 Garderobă pentru personal + legume (se păstrează
37 Grup sanitar penru personal (duş, vestiar, WC) + nemijlocit în secţia
40 Depozit pentru albituri + legume), depozit
37 Congelator* - pentru obiecte de
38 Sală de consum pentru personal* - inventar (se păstrează
39 Spălătoria veselei din sala de consum p/u personal* - pe stelaje în
*- sunt indicate încăperile suplimentare din restaurant, care nu sunt indicatespălătoria
în normativele din
SNIP
În tabelul 1.4.. este indicată suprafaţa încăperilor restaurantului “fanariotii” comparativ cu
documentul normativ SNIP
Tabelul 1.4. Suprafaţa încăperilor restaurantului “fanariotii” comparativ cu documentul normativ
SNIP
Nr. Denumirea încaperilor Suprafaţa încăperilor Suprafaţa încăperilor Restaurantului
conform SNIP SNIP-ului, m2 ““fanariotii””,m2
29
1 Hol 14 18,06
2 Avansală 23
3 Garderobă şi WC pentru 56
14,1
consumatori
4 Sală de comerţ 252 240,8
5 Încăpere şi garderobă pentru 14,9
8,4
chelneri
6 Bar 22,4 13,2
7 Bufet -
8 Încapere pentru veselă 8,4 2,3
9 Încapere de taiere a pînii 6,5 -
10 Spălătoria veselei din sală 22,4 8,4
11 Spălătoria obiecte de inventar 9,3 8,7
12 Încăperea şefului de 6,5
-
producere
13 Secţia bucate calde 65,3 28,8
14 Secţia bucate reci 17,7 12,9
15 Secţia carne, peşte. 15,2
13,86
Semipreparate
16 Secţia legume . Semipreparate 17,7 5,46
17 Secţia patiserie Nu se indică
17,2
18 Distribuţie 23,3
19 Cameră frigorifică Carne. 9,3
12,3
Peşte
20 Cameră frigorifică 10,3
2,4
Fructe.Legume
21 Cameră frigorifică 12,1
9,86
Lapte.Lactate.Gastr.
22 Agregat frigorific Nu se indică 5,7
23 Depozit de produse uscate 10,3 5,46
24 Depozit de legume 11,2 -
25 Depozit de băuturi alcoolice 6,5 9,0
26 Depozit şi spălătoria 15,0
-
ambalajelor
27 Depozit pentru obiecte de 8,4
-
inventar
28 Încăpere pentru deşeuri 7,5 10,64
29 Rampă de încărcare şi 16,8
11,0
descărcare
30 Tambur Nu se indică 8,0
31 Biroul directorului 5,6 9,9
32 Contabilitatea 11,2 8,4
33 Casa Nu se indică 1
34 Încăpere şi garderobă pentru 33,6
9,9
personal
35 Depozit pentru albituri 6,5 14,62
36 Grup sanitar penru personal 12,1 3,72

30
 (duş, WC)
37 Congelator* - 4,0
38 Sală de consum pentru -
22,04
personal*
39 Spălătoria veselei din sala p/u -
11,61
personal*
Suprafaţa totală a încăperilor 731,7 574,8
*- sunt indicate încăperile suplimentare din restaurant, care nu sunt indicate în normativele din
SNIP
În tabelul 1.5. sunt indicate componenţa şi suprafaţa încăperilor, conform documentului
normativ SNIP, pentru un restaurant cu 50 locuri.
Tabelul 1.5. Componenţa şi suprafaţa încăperilor pentru restaurant cu 50 locuri
Nr.crt. Denumirea încăperilor Suprafaţa încăperilor, m2
Încăperi pentru consumatori
1 Garderobă, WC 56
2 Avansală 14
3 Sali pentru consumatori 252
4 Încăpere pentru chelneri 5,6
5 Încăpere pentru instrumentele muzicale ---
6 Magazin culinar ---
Încăperi de producere
7 Bar 22,4
8 Secţia bucate calde 65,3
9 Secţia bucate reci 17,7
10 Încăpere pentru tăierea pîinii 6,5
11 Secţia carne 152
12 Secţia peşte
13 Secţia legume, semipreparate 17,7
14 Încăpere pentru şeful de producere 6,5
15 Spălătoria veselei din sală 22,4
16 Incăpere pentru veselă 8,4
17 Spălătorie inventarului de bucătărie 9,3
18 Distribuţie 23,3
19 Secţia de patiserie ---
Depozite
20 Camere frigorifice :
Produse lactate, grăsimi şi gastronomie 12,1
Fructe, legume, băuturi 10,3
Produse din carne, peşte 9,3
21 Depozit pentru deşeuri 7,5
22 Depozit pentru produse uscate 10,3
23 Depozit de legume 11,2
24 Depozit de băuturi alcoolice 6,5
25 Depozit şi spălătorie ambalaje 15,0
26 Depozit obiecte de inventar 8,4
31
27 Incăpere pentru depozitar ---
28 Rampă de încărcare-descărcare 16,8
Administraţie şi personal
29 Cabinetul directorului 5,6
30 Contabilitate 11,2
Elementul de bază de organizare şi funcţionare a interiorului întreprinderii de alimentaţie este
mobilierul. În tabelul 1.6 sunt indicate cerinţele de bază întrunite de un restaurant, privind dotarea cu
mobilier, utilaje şi ustensile, conform Hotărîrii Guvernului Nr.1209 din 8 noiembrie 2007, Anexa nr.1
la Regulamentul de clasificre a UAP pe categorii.
Tabelul 1.6. Cerinţele de bază întrunite de un restaurant, privind dotarea cu mobilier, utilaje şi ustensile

Nr. Cerinţele
d/o
1 Amenajări şi dotări cu mobilier
1.1 Pardoseală din mozaic, linoleum, alte materiale
1.2 Mobilier de confortabilitate sporită care să corespundă ambianţei interioare a saloanelor
1.3 Mese:
- acoperămînt polieteric
1.4 Fotolii (canapele, banchete etc.) moi (în hol):
- moi cu suporturi pentru coate
1.5 Mese de diferite mărimi (pentru 2, 4 şi 6 locuri)
1.6 Perdele şi draperii din material textil de bună calitate
1.7 Feţe de masă albe sau în culori
1.8 Şerveţele din material textil de folosinţă individuală
1.9 Schimbarea lenjeriei de masă după fiecare consumator
2 Dotare cu inventar, veselă
2.1 Vase şi tacîmuri metalice:
- din oţel inoxidabil
2.2 Cupă pentru creme
2.3 Ibrice pentru cafea
2.4 Platouri
2.5 Tavă pentru bucate porţionate
2.6 Sosiere
2.7 Linguriţe pentru ceai
2.8 Linguriţe pentru cafea
2.9 Cuţite şi furculiţe pentru peşte
2.10 Cuţite şi furculiţe pentru gustări
32
2.11 Cuţite, furculiţe, lenjerie pentru masă
2.12 Cuţite şi furculiţe pentru desert
2.13 Cleşte pentru zahăr
2.14 Vase de sticlă fără ornament
2.15 Cupe de şampanie
2.16 Pahare pentru vin roşu
2.17 Pahare pentru vin alb
2.18 Pocale pentru apă
2.19 Păhărele pentru băuturi tari
2.20 Păhărele pentru aperitiv
2.21 Păhărele pentru lichior
2.22 Păhărele pentru coniac
2.23 Garafe de vin
2.24 Pocale pentru cocteiluri
2.25 Sonde pentru băuturi răcoritoare
2.26 Cilindri şi pahare gradate
2.27 Seturi pentru condimente
2.28 Scrumiere
2.29 Vază pentru flori
2.30 Farfurioară pentru dulceaţă
2.31 Fructieră
2.32 Vas pentru biscuiţi
2.33 Paletă pentru tort – Porţelan, faianţă
2.34 Veselă semiporţelan
2.35 Platou rotund cu diametrul de 300 mm pentru 5-6 porţii
2.36 Platou rotund cu diametrul de 350 mm pentru 8-10 porţii
2.37 Platou oval cu diametrul de 400-500 mm pentru 10-12 porţii
2.38 Farfurie adîncă cu diametrul de 240 mm (unitate/un loc)
2.39 Farfurie în faţă cu diametrul de 240 mm
2.40 Farfurie pentru gustări cu diametrul de 200 mm
2.41 Farfurie cu diametrul de 170 mm pentru desert
2.42 Farfurie cu diametrul de 150 mm pentru pateuri
2.43 Ceşti cu farfurioare pentru ceai
2.44 Ceşti cu farfurioare pentru cafea
2.45 Ceşti pentru consomme
2.46 Ceainic
2.47 Vas pentru şerveţele
2.48 Păhărel pentru ouă

Acest indicator reprezintă numărul consumatorilor la o masă într-o perioadă de timp

determinată, şi se calculează după următoarea formulă:
33
 N cons
A = ——— (consumatori/loc )
N loc
unde: - A = afluxul de consumatori la masă
- N cons = număr de consumatori
- N loc = număr de locuri

În tabelul 1.5. şi figura 1.2. este prezentat afluxul de consumatori la masă la XXXX în
perioada 2019-2021. Se observă că valoarea acestui indicator este crescătoare, estimându-se o
creştere şi în anii următori.

Tabelul 1.5.
Afluxul de consumatori la masă la XXXX în perioada 2019-2021
Anul Nr. consumatori Nr.locuri Afluxul de consumatori la masă

2019 223 100 2,23

2020 271 100 2,71
2021 297 100 2,97

Evolutia afluxului de consumatori la masa la

pe

XXXX in perioada 2019-2021

(consumatori

or
ar
m

la

298
Afluxul de
o
n

u
c

300 271
250 223
masa

loc)

Figura 3.2. Evoluţia 200

afluxului de consumatori la masă în perioada 2019-2021 la XXXX
150
100
50
0
2019 2020 2021
Perioada (anii)

Încasarea medie pe consumator.Acest indicator ne arată încasările în medie obţinute de la

un consumator la o singură comandă, fiind calculat după următoarea formulă:
D
Îc = ——— [lei/cons]
34
 N cons

Unde, - D = volumul desfacerilor

- N cons = număr consumatori
- Îc = încasarea medie pe consumator

Tabelul 1.6..
Evoluţia încasărilor medii pe consumator în perioada 2019-2021 la XXXX
Anul Volumul desfacerilor (lei) Număr Încasarea medie pe onsummator
consumarori (lei/consumator)
2019 506233 223 2270,10
2020 1069429 271 3946,23
2021 2312925 297 7787,63
Incasarea medie

pe consumator

Evolutia ncasarii medie pe consumator

(lei)

25000 7787.63
2270.1 3946.23
20000
15000
10000
5000
0
2019
Figura 3.3. Evoluţia încasărilor medii pe consumator2020 2021
în perioada 2019-2021 la XXXX
Perioada (anii)

Din tabelul 1.6. şi figura 1.3. se observă că încasările medii pe consumator în perioada 2019-
2021 la XXXX vor crește în anul 2021 mai mult decât în anul 2020.
Numărul consumatorilor pe lucrător operativ. Acest indicator ne arată numărul de
consumatori deserviţi de un angajat şi se calculează cu formula următoare:
Nc
C = ——— (consumatori/lucrător)
Npo
Unde, - C = numărul de consumatori pe personal operativ
- Nc = număr de consumatori
- Npo = număr personal operativ

Tabelul 1.8.
Situaţia evoluţiei numărului de consumatori pe personal operativ în perioada 2019-2021 la
XXXX
Anul Număr consumatori Număr personal Numărul de consumatori
pe personal operativ

35
 2019 223 17 13.11
2020 271 18 15.05
2021 297 20 14.85

Evolutia numarului de consumatori pe

or
m
at
o
n

p
c

e
lucrator operativ оn perioada 2019-2021

i
14.85
numarul de

15.05
or
cr

er
lu

at

at
iv
o
p

13.11

2013 2014
Perioada (anii) 2015

Figura 1.4. Evoluţia numărului de consumatori pe personal operativ în perioada 2019-2021 la XXXX
Aşa cum se observă din tabelul . şi figura 1.4. evoluţia numărului de consumatori pe personal
operativ în perioada 2019-2021 la XXXX a crescut foarte mult în anul 2020, faţă de anul 2021 când
creşterea a fost mai puţin evidentă.
Principalii indicatori economici care au fost studiaţi în prezenta lucrare la XXXX în perioada
2019-2021 sunt prezentaţi în tabelul 1.8

Tabelul 1.8
Principalii indicatori economici ai activităţii XXXXdin în perioada 2019-2021
Anii
Indicatorii 2019 2020 2021
Cifra de afaceri (lei) 506233 1069429 2312925
Productivitatea muncii (lei/angajat) 29778.41 59412.72 115646.25
Încasarea medie pe consumator (lei/consumator) 2270,10 3946.23 7787.63
Afluxul de consumatori la masă, consumatori/loc 223 271 298
Număr de consumatori pe lucrător operativ 11.35 15.05 14.85

Urmărind evoluţia indicatorilor economici în perioada 2019-2021 la XXXX, se observă că

unitatea din punct de vedere ecomomic este rentabilă, toţi indicatorii având o evoluţie pozitivă.
Din punct de vedere economic prin sistemul catering se asigură: creşterea
productivităţii muncii; reducerea costurilor de producţie; reducerea cheltuielilor cu personalul;
reşterea gradului de utilizare a timpului de lucru; valorificarea superioară a resurselor umane,
materiale, financiare; creşterea cantităţii şi diversificarea produselor; sporirea desfacerii de
produse tip catering;
36
II ELABORAREA MENIULUI
2.1. Reglementări pentru elaborarea meniului

Cartea de vizită a restaurantului “fanariotii” este meniul lui (vezi Anexa 2) în care bucatele şi
băuturilor sunt aranjate în ordinea stabilită, cu indicarea denumirei, gramajul preparatului şi preţul
pentru o porţie sau bucată. Acest meniu este documentul după care se elaborează programul de
producere a restaurantului, se determină cantitatea materiei prime necesare pentru realizarea acestui
meniu şi se organizează evidenţa bunurilor de la momentul intrării în restaurant şi pînă la momentul
comercializării.
Producţia culinară se prepară în corespundere cu documentaţia tehnologică. Dintre
documentele cu caracter normativ folosite la restaurantul “fanariotii” sînt:
 Сборник рецептур блюд и кулинарных изделий для ПОП, Kiev 2006;
 Reţetarul pentru preparate naţionale moldoveneşti;
 Fişe tehnologice personale;
 Sortimentul minim recomandat p/u restaurant de categ.I conform «Справочник
руководителя ПОП» 1981.
Astfel pentru un restaurant de categoria I este stabilit sortimentul minim recomandat de
preparate. În tabelul 2.1 este indicat sortimentul producţiei culinare pentru restaurantul de categ.I
conform H.G. nr. 1209 din 08.11.2007.
Tabelul 2.1. Sortimentul productiei culinare p/u restaurant de categ.I conform
H.G. nr. 1209 din 08.11.2007
37
Nr. Restaurant ,, “fanariotii””
d/o Sortimentul producţiei culinare H.G. nr. 1209 Datele Observatii
din reale
08.11.2007
Categoria I
1 Sortiment de cocteiluri, punşuri şi alte băuturi + + Analizînd
în amestec, sucuri, gustări, deserturi, produse sortimentul producţiei
de cofetărie, bucate naţionale, în conformitate culinare, am observat
cu specializarea unităţii că restaurantul
2 Sortiment de mîncăruri şi produse, ţinîndu-se + + “fanariotii” dispune
seama de specificul servirii contingentelor de de toate cerinţele
consumatori şi de raţiile de alimentare. Este normative înscrise în
posibilă vînzarea bucatelor porţionate H.G. nr. 1209 din
08.11.2007.

În tabelul 2.2 este indicat sortimentul minim de bucate pentru restaurantul de categ.I conform
«Справочник руководителя ПОП» 1981.
Tabelul 2.2. Sortimentul minim de bucate pentru restaurant de categ. I conform
«Справочник руководителя ПОП» 1981
Denumirea preparatelor după Sortiment Sortimentul de bucate a
«Справочник руководителя ПОП» minim, Restaurantului « ”fanariotii” »,
1981 denumiri denumiri
Specialităţile casei Nu sunt -
Aperitive 4
reglementate
Gustări reci 11 17
Gustări calde 2 10
Preparate lichide 6 6
Preparate de bază 15 27
Preparate dulci 4 4
Băuturi fierbinţi 4 6
Băuturi reci 4 18
Produse de patiserie 7 10
Pîine în asortiment Nu se reglem. 2-4
Avantaje:
Din tabelul 2.2 observăm că în restaurantul “fanariotii” sortimentul minim de bucate corespunde
normativelor înscrise în «Справочник руководителя ПОП», ba chiar numărul de denumiri de

38
bucate e mai mare la grupele de bucate: gustări reci – 6 denum. mai mult, gustări calde – 8 denum.,
preparate de bază – 12 denumiri de bucate şi băuturi reci – 14 denum. de băuturi.

2.2. Elaborarea meniului

Tabelul 2.2.1. Sortimentul minim recomandăt de bucate

Nr. De ordin Băuturi și bucate Sortimentul aproximativ de

bucate indicate în meniu
1. Coctaluri fără alcool sau băuturi de firma 6-8
2. Băuturi fierbinți 1
3. Pâine și produse de panificație 3–4
4. Bucate și gustări reci 3-4
5 Bucate calde 1–2
6. Bere 1
7. Băuturi reci cu gaze și sucuri 3-4

Determinarea meniului pentru Restaurant se va face în conformitate cu cerințele puseîn fața

întreprinderii date. Calculul meniului se face cu ajutorul “Справочник руководителя ПОП ” 1981
pagina 48-49.

Tabelul 2.2.2. Elaborarea meniului

Numărul Denumirea bucatelor Gramaj pentru o
rețetei porție
Bucate și gustări reci
98 Salată din som. 150/2
46 Fileu de șalău 250/2
159 Carne in asortiment 50/50/50/10/2
157 Fileu de pui în sos de rosii 150/50
Bucate de felul I
217 Supă din legume 500/2
236 Supă cu tăieței și ciuperci 500/2
Gustări fierbinți
144 Pește pe aburi în sos de Morcov 150/25/2
601 Carne de vită pe aburi cu garnitură din orez 75/150/2
622 Costiță de vita pe aburi cu sos din tomate 125/25/10
723 Iepure pe aburi cu sos de roșii 150/25
Produse de patiserie și cofetărie
4 Brios 120
53 Ecler cu caise 100
39
55 Globulețe cu cacao 100
Băuturi fierbinți
1008 Ceai în asortiment 150
1014 Cacao naturală 100
1017 Cacao late 100
101 Ciocolată fierbinte 200
Băuturi reci
1 Apă plată 200
2 Apă minerală Dorna 200
3 Apă dulce în asortiment 200
1043 Suc în asortiment 200
1063 Coctail din piersic 150
1016 Coctail din portocale cu nuci 150
61* Chiflă „ Gogoşică Roşie" 100
178* Plăcintă cu brînză și mere 100
71* Pe aburură,, Ghiocel" 48
265* Pe aburură,, Pădurea cu poveşti" 100
279* Pe aburură pandişpan cu nucuşoare 100
59* Tubuşoare cu cremă 85
104* Pateuri în foi cu brînză 75
292* Pe aburură cu glazură 75
53* Coşuleţe împlute cu cremă 75
48* Biscuiţi,, Cochetăreaţa" 100
250* Biscuiţi,, Fulgușor" 100
133* Biscuiţi„Mărţişor" 100
744 Hrişcă fiartă 150
326 Pireu de cartofi 65
747 Orez fiert 150

Tabela 2.2.3. Meniul.

Nr. reţetei Denumirea preparatului Gramaj
1 2 3
Preparate reci

137 Scrumbie cu garnitură 125

72** Gustare ca la Nistru 100
78** Salată Orientală de vară 150
100 Salată de carne 100
88** Salată cu castraveţi şi roşii 150
Supe
15** Zeamă de găină cu tăieţei de casă 250/25/5
196 Şci de varză proaspătă 250/5
219 Supă de cartofi cu crupe 250
232 Ciorbă delicioasă 250
40
Preparate de bază
523 Peşte prăjit 100/150/75
49** Chifteluţe moldoveneşti 60/65/150
33** Tocană de porc cu mămăligă 100/50/100
739 Zraze de pasăre 120/150/5
23** Ghiveci de legume 200
Preparate din ouă şi brînză
492 Brînzoaice 100/10
148** Budincă cu mere şi nuci 230

Băuturi răcoritoare

1043 Băutură de mere 200

212 Băutură de vară 200
Băuturi calde
154 Cafea neagră 100
1010 Ceai cu lămîie 200/5
Bucate dulci
973** Cremă de vanilie 200
Articole de cofetărie şi patiserie
61* Chiflă „ Gogoşică Roşie" 100
178* Plăcintă cu brînză şi mere 100
71* Prăjitură ,, Ghiocel" 48
265* Prăjitură „Pădurea cu poveşti" 100
279* Prăjitură pandişpan cu nucuşoare 100
59* Tubuşoare cu cremă 85
104* Pateuri în foi cu brînză 75
292* Prăjitură cu glazură 75
53* Coşuleţe împlute cu cremă 75
48* Biscuiţi „Cochetăreasa" 100
250* Biscuiţi,, Fulguşor" 100
133* Biscuiţi,, Mărţişor" 100
Garnituri
744 Hrişcă fiartă 150
326 Pireu de cartofi 65
747 Orez fiert 150
- Buteikis
** - Bucătăria moldovenească
Şef de producere_______________
Tehnolog _____________________ Contabil _________________
2.2. Determinarea numărului de porții a preparatelor

Programul de producere a unităţii şi repartizarea numărului de preparate comercializate pe zi.

41
 Tabela 2.5.
Nr. reţetei Denumirea bucatelor Gramaj Numărul de
porţii
l 2 3 4
Preparate reci
137 Scrumbie cu garnitură 125 90
72** Gustare ca la Nistru 100 20
78** Salată Orientală de vară 150 10
100 Salată de carne 100 50
88** Salată cu castraveţi şi roşii 150 30
Supe
15** Zeamă de găină cu tăieţei de casă 250/25/5 80
196 Şci de varză proaspătă 250/5 90
219 Supă de cartofi cu crupe 250 30
232 Ciorbă delicioasă 250 100
Preparate de bază
523 Peşte prăjit 100/150/75 60
49** Chifteluţe moldoveneşti 60/65/150 70
33** Tocană de porc cu mămăligă 100/50/100 85
739 Zraze de pasăre 120/150/5 105
23** Ghiveci de legume 200 20
Preparate din ouă şi brînză
492 Brânzoaice 100/10 60
148** Budincă cu mere şi nuci 230 50
Băuturi răcoritoare
1043 Băutură de mere 200 15
212 Băutură de vară 200 20
Băuturi calde
154 Cafea neagră 100 150
1010 Ceai cu lămîie 200/5 70
Bucate dulci
973** Cremă de vanilie 200 15
Articole de cofetărie şi patiserie
61* Chiflă „ Gogoşică Roşie" 100 10
178* Plăcintă cu brînză şi mere 100 15
71* Prăjitură,, Ghiocel" 48 20
265* Prăjitură,, Pădurea cu poveşti" 100 12
279* Prăjitură pandişpan cu nucuşoare 100 20
59* Tubuşoare cu cremă 85 15
104* Pateuri în foi cu brînză 75 25
292* Prăjitură cu glazură 75 10
53* Coşuleţe împlute cu cremă 75 15
48* Biscuiţi,, Cochetăreaţa" 100 30
250* Biscuiţi,, Fulguşor" 100 30
133* Biscuiţi„Mărţişor" 100 35
Garnituri
42
744 Hrişcă fiartă 150 60
326 Pireu de cartofi 65 70
747 Orez fiert 150 105

BIBLIOGARFIE
I. Acte legislative şi normative
1. Legea contabilităţii nr. 426-XIII din 04.04.95 // Monitorul Oficial al RM nr.28/321 din
25.05.1995.
2. Codul Fiscal al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al RM nr.102-103 din 23.08.1993.
3. Standardele Naţionale de Contabilitate // revistele „Contabilitate şi sudit” nr.1,1998, nr.5,
1999.
4. „Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor” //Ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.147 din 25.12.1997, MonitorulOficial al
RM nr. 93-96/182 din 30.12.1997.
II. Manuale, cărţi, broşuri, monografii
1. Ana, Gheorghe I. Profitul: concept, norme, politici. - Bucureşti: Ed. Economică, 1998.-184 p.
2. Analiza activităţii economice a întreprinderilor. - Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagigică, 1982.-
397 p.
3. Bălănuţă, V. Diagnosticul financiarăl activităţii firmei. Chişinău, 2001, 56p.
4. Botnari, N. Analiza financiară - instrument de apreciere şi fundamentare a strategiei financiare
a întreprinderilor industriale: spec.08.00.10 - Finanţe, monedă şi credit: autoref. tez. de dr. în
şt.econom. - Chişinău: A.S.E.M., 2000.
5. Bran, P. Decizia financiară în unitatea economică. - Bucureşti, 1980. - 248 p.
6. Buhociu, R., Negoescu, Gh. Analiză economică. - Brăila: Evrica, 1999. - 224p.
7. Dalotă, M., Donam, L. Managementul firmei prin planul de afaceri. -Timişoara: Ed. Sedona,
1997. - 248 p.
8. Dobrotă, Niţă. Economie politică. -Bucureşti: Ed. Economică, 1997. - 591 p.
9. Epuran, M., Cotlet, D., Ineovan, F., Pereş, I. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil.
Volumul II. - Timişoara: Editura de Vest, 1995. - 307 p.
10. Gheorghescu, N. Analiza bilanţului contabil. - Bucureşti: Ed. Economică, 1999.-304 p.
11. Gheorghiu, Al. (coord.) Analiza activităţii economice a întreprinderilor. -Bucureşti: Ed.
Didactica şi Pedagogica, 1982. - p.
12. Işfânescu, A. Ghid practic de analiză economico-fînanciară. - Bucureşti: Tribuna economică,
1999. - 447 p.
43
13. Işfanescu, A., Robu, V., Angliei, L, Tutu, A. Evaluarea întreprinderii. -Bucureşti: Ed. Tribuna
Economică, Ediţia a Il-a, 1999. – p.
14. Luca, G., Olariu, N. Elemente de management financiar: Profitabilitate şi competitivitate.
Profit, preţ şi calitate. Risc şi certitudine. - Iaşi: Dosoftei, 1994.-248 p.
15. Marx, Karl. Capitalul. Vol.II. - Chişinău: Cartea moldovenească, 1968. 610p.
16. Mărgulescu, D (coord ) Analiza economico-fînanciară a întreprinderii: metode şi tehnici
Bucureşti, Ed Tribuna Economică, 1994. - 388 p.
17. Nederiţă, A., Bucur, V., Cărăuş, M. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica
Moldova. - Chişinău: MARP, 1998. V.l. - 432 P.
18. O. Deseatnicov, N. Mija, M. Bernic.”Organizarea si dotarea tehnica a unitatilor de
alimentative publica”; Ch. CDS Agroalimentar, 2005;
19. N. Mija indrumar pentru efectuarea calculelor tehnologice la disciplina “ proiectarea
intreprinderilor de alimentative publica”. Ch. UTM. 2001;
20. Berdicevschii V. H. „Proiectarea tehnologică a întreprinderilor de alimentaţie publică”,
2007;
21. Hotărîre cu privire la desfăşurarea comerţului cu amănuntul nr. 931 din08.12.2011, Anexa 3;
22. Anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.1209 din 8 noiembrie 2007 ;
23. Anexa nr.6 la Hotărîrea Guvernului nr.1209 din 8 noiembrie 2007 ;
24. Cotorcea A., Igiena alimentaţiei, Briceni 2006 – 100 p;
25. ГОСТ Р 50762-98 «Общественное питание, классификация предприятия»;
26. ОСТ Р 28-1-95 «Требования к производственному персоналу»;
27. СанПин 2.3.6. 959-00 «Санитарно эпидемиологические требования к организации
предприятий общественного питания, изготовлению и оборотоспособности в них
продуктов сырья и пищевых продуктов»;
28. СанПин 42-123-4117-86 «Санитарные правила. Условия, сроки хранения
особоскоропортящихся продуктов», организация сроков действия, в которых сняты
постановлением Госсанэпиднадзора РСФСР от 6.02.92 №11.
29. СанПин 2.3.2. 560-96 «Гигиенические требования к качеству и безопасности
продуктов сырья и пищевых продуктов».
30. Нормы технического оснащения доготовочных предприятий общественного питания
часть 2-ая Москва: 1989.
31. Т.Т. Никуленкова, Ю.И. Лаврененко, Г.Н. Ястина, «Проектирование предприятий
общественного питания». Москва, «Экономика»-2002г.
44
32. “Справочник руководителя ПОП” 1981;
33. Организация производства предприятий общественного питания , Бутейкис Н.Г. 1990-
56;
34. ПРОЕКТИРОВАНИЕ ПРЕДПРИЯТИЙ ОБЩЕСТВЕННОГО ПИТАНИЯ Справочное
пособие к СНиП 2.08.02-89 – 7c;
35. ПРОЕКТИРОВАНИЕ ПРЕДПРИЯТИЙ ОБЩЕСТВЕННОГО ПИТАНИЯ Справочное
пособие к СНиП 2.08.02-89 – 38c;
36. СНиП II-В.8-71 Часть II, раздел В Глава 8 ПОЛЫ НОРМЫ ПРОЕКТИРОВАНИЯ –
18c;
III. Articole din presa periodică
5. Букур В., Гаврилюк Л., Казаку Ю., Карауш М., Недерица А., Палади В., Тостоган П.,
Цуркану В. Методические рекомендации по составлению новых форм финансовых
отчетов. - Contabilitate şi audit, 1998, nr.5.
6. Казаку Ю., Букур В., Недерица А. О порядке составления и представления годового
финансового отчета за 1998 год. - Contabilitate şi аudit, 1999, nr.1-2.
7. Nederiţa A., Ţiriulnicov N., Paladi V., Gavriliuc L. Recomandări practice privind întocmirea
notei explicative la raportul financiar anual. - Contabilitate şi audit, 1999, nr.4.

45
ANEXE

46