Semnele clinice ale sindromului de neuron motor central sunt: deficitul motor intins,

hipertonia piramidala, ROT exagerate, diminuarea sau abolirea reflexelor cutanate, prezenta
reflexelor patologice caracteristice, existenta sincineziilor.
Deficitul motor este intins cuprinde un membru sau mai multe membre (monoplegii,
hemiplegii, paraplegii, diplegii brahiale, tetraplegii), predomină pe musculatura cu acţiune
voluntară mai fină şi diferenţiată, în special la extremităţile membrelor, interesând mai ales
flexorii membrelor inferioare şi extensorii membrelor superioare, se pune-n evidenta prin probe
de pareza si se poate cuantifica prin scala de deficit motor. Deficitul motor uşor se numeşte
pareză iar cel accentuat se numeşte plegie.
Aprecierea unor deficite piramidale uşoare se face cu ajutorul probelor Barre, Mingazzini
şi Vasilescu pentru membrele inferioare şi probele braţelor întinse şi flexiei degetelor la membrele
superioare.
În proba Barre bolnavul este în decubit ventral, cu gambele flectate în unghi drept pe
coapse. Membrul paretic cade încet pe pat (în mai puţin de 10 minute).
În proba Mingazzini bolnavul este în decubit dorsal, cu gambele în flexie pe coapse şi
coapsele flectate pe abdomen. Membrul paretic cade pe pat.
În proba Vasilescu bolnavul este în decubit dorsal. I se cere să flecteze rapid şi simultan
membrele inferioare. De partea paretică membrul inferior rămâne în urmă.
În proba braţelor întinse pacientul menţine membrele superioare în poziţie orizontală
înainte, cu braţele în supinaţie şi mâinile întinse cu palmele n sus. De partea paretică membrul
începe să cadă şi braţul ia poziţia de pronaţie.
Dacă bolnavul este pus să strângă în mâini degetele examinatorului, forţa de partea
paretică este mai slabă.
Tulburările motilităţii active se notează după intensitatea lor ca în tabelul următor:
0 Nici o contracţie
1(schiţată) Contracţie minimă, care nu determină mişcarea
2(foarte Mişcare de amplitudine completă dar fără forţa necesară pentru a se opune
diminuată) mişcării examinatorului
3(diminuată) Mişcare de amplitudine completă, posibilă contra rezistenţei reduse a
examinatorului
4(uşor Mişcare de amplitudine completă, posibilă contra rezistenţei medii a
diminuată) examinatorului
5(normală) Forţă musculară segmentară normală

Hipertonia piramidală este elastica si "in lama de briceag" predominind pe flexori la

membrul superior si pe extensori la membrul inferior.
Hipotonia musculară prin leziunea neuronului motor central se produce numai când
această leziune se instalează brusc (accidente vasculare cerebrale acute, traumatisme cranio-
cerebrale, encefalite acute etc) rezultând în acest fel o stare de inhibiţie a neuronului motor
periferic care durează 1-3-8 săptămâni după care urmează faza hipertonică sau spastică, arcul
reflex tonigen fiind eliberat de sub actiunea moderatoare a neuronului motor central.
Leziunile neuronului motor central instalate lent (procese expansive intracraniene,
scleroza multipla etc) duc de la inceput la hipertonia caracteristica.
Reflexele osteo-tendinoase (ROT) sunt vii, exagerate. ROT ale membrelor superioare
sunt: stilo-radial (C5-C6), bicipital (C5-C6), tricipital (C7-C8), cubito-pronator (C7-C8-D1); la
nivelul membrelor inferioare cele mai folosite sunt rotulian (L2-L3-L4) si achilian (S1-S2). Ca si
tonusul muscular, cind leziunea NMC se instaleaza brusc, ele sunt abolite apoi revin si se
exagereaza in faza spastica. Ele sunt exagerate de la inceput cind leziunea piramidala se
instaleaza lent.
 Reflexele cutanate (abdominale, cremasteriene sau cele din teritoriul nervilor cranieni)
sunt diminuate sau abolite in leziunea NMC indiferent de faza flasca sau spastica. Reflexul
cremasterian (L1-L2) se obţine prin excitarea feţei supero-interne a coapsei, membrul inferior
fiind în abducţie şi rotaţie externă; rezultă contracţia cremasterului, care are ca urmare ridicarea
testiculului în bursă.
Reflexul plantar este inversat in leziunile piramidale (semnul Babinski si variantele sale).
Semnul Babinski (care este reflexul cutanat plantar patologic) reprezintă unul din cei mai siguri
indicatori de leziune piramidală: extensia halucelui la excitaţia marginei externe a plantei.
Reflexul plantar inversat (semnul Babinski) poate fi obţinut şi prin alte manevre: Oppenheim
(apăsarea puternică a crestei tibiei, mergând de sus în jos), Gordon (compresia puternică a
maselor musculare din regiunea posterioară a gambei), Schaeffer (ciupirea puternică a tendonului
lui Achile).
Se intilnesc de asemenea o serie de reflexe patologice caracteristice sindromului
piramidal (Rossolimo, Bechterew-Mendel, Hoffmann, palmo-mentonier): Hoffmann (ciupirea
bruscă a vârfului ultimei falange a mediusului bolnavului produce o flexie reflexă a ultimei
falange a policelui), semnul Rossolimo (reflex tendinos S1: percuţia interliniei digito-plantare
determină flexia plantară a ultimelor patru degete).
Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radovici) se obţine prin excitarea pielii palmei în
dreptul eminenţei tenare, obţinându-se în mod patologic contracţia muşchilor bărbiei
homolateral. Se întâlneşte în mod patologic în sindromul pseudobulbar şi în scleroza laterală
amiotrofică.