Diagnosticul topografic si etiologic al paraplegiei

Paraplegia spinala este cea mai frecventa. Interesarea bilaterala a fascicolului piramidal
de orice cauza (inflamatorie, traumatica, compresiva) determina deficit motor al membrelor
inferioare. Nivelul leziunii medulare se determina prin modificarile reflexe (abolire, inversare etc)
si prin nivelul tulburarilor de sensibilitate. Examenele paraclinice sunt foarte importante in
stadiile incipiente.
Paraplegia pontina poate fiindusa de tromboza arterei paramediene, de mielinoliza
pontina centrala si in general de leziuni bilaterale ale piciorului protuberantei. Se insoteste de
simptome de trunchi cerebral.
Paraplegia corticala apare ca urmare a leziunilor bilaterale ale lobului paracentral, prin
meningiom de coasa, tromboflebita de sinus longitudinal, sindroame bilaterale de artera cerebrala
anterioara. Deficitul motor poate fi precedat sau insotit de crize jacksoniene la membrele
inferioare si de tulburari sfincteriene.
Paraplegia prin leziuni multiple
Leziunile mici, multiple si bilaterale se insumeaza si produc parapareza sau paraplegie.
Fibrele corticospinale ale membrelor inferioare sunt mai usor lezate decit cele ale membrelor
superioare deoarece au traiectul mai lung si pot fi lezate mai frecvent. In ateroscleroza cerebrala
lacunele ischemice pot afecta fibrele corticospinale ale membrelor inferioare la nivel emisferic
sau de trunchi cerebral. In scleroza multipla placile din trunchiul cerebral si maduva pot interesa
fascicolul piramidal al membrelor inferioare. La fel in sindromul Little unde exista leziuni
encefalice multiple.