Sunteți pe pagina 1din 5

84) Crizele parţiale sau focale epileptice

Epilepsia este o boală cronică cerebrală de etiologie


variată, care se caracterizează prin repetarea crizelor
epileptice. Criza epileptică este o manifestare acută care
rezultă dintr-o descărcare excesivă a unei populaţii de
neuroni cerebrali, care implică o depolarizare haotică a
acestora şi propagarea descărcării la teritorii mai mult sau
mai puţin extinse din creier, determinând modificări
motorii, senzitivo-senzoriale, comportamentale, emoţionale
şi/sau modificarea stării de conştienţă şi modificări EEG.
Crizele parţiale sau focale rezultă dintr-o descărcare
localizată a neuronilor corticali şi adesea au ca punct de
plecare o leziune. Ele sunt de două tipuri: simple şi
complexe. În timpul crizelor focale simple starea de
conştienţă nu este pierdută. În timpul crizelor focale
complexe starea de conştienţă este modificată în sensul că
pacientul pare confuz, neatent sau obnubilat, nu răspunde
sau răspunde greşit la întrebări. Crizele parţiale se pot
generaliza secundar.
Ia) Crizele parţiale (focale) simple pot fi:
- motorii (epilepsia de lob frontal),
- somato-senzitive (epilepsia de lob parietal),
- senzoriale (vizuale-epilepsia de lob occipital;
gustative-epilepsia operculară; auditive,
olfactive, vertiginoase),
- fonatorii,
- afazice,
- vegetative
Crizele motorii pot fi somato-motorii jacksoniene,
adversive, de arie motorie suplimentară, etc.
Crizele somato-motorii jacksoniene se caracterizează
prin manifestări tonico clonice care interesează iniţial un
segment: faţa sau un membru, brahial sau crural, şi se
extind progresiv pe tot hemicorpul. În acest caz, dacă criza
debutează la nivelul extremităţii distale a membrului
superior are un mers ascendent spre rădăcina sa, cuprinde
apoi hemifaţa şi apoi membrul inferior. Sediul descărcării
epileptice este la nivelul frontalei ascendente controlaterale.
EEG evidenţiază un focar iritativ la acest nivel.
Crizele adversive se manifestă printr-o rotaţie laterală
a capului şi ochilor de partea opusă leziunii corticale. Pot fi
însoţite şi de rotaţia corpului, cu cădere (crize giratorii).
EEG evidenţiază un focar iritativ frontal.
Crizele de arie motorie suplimentară se manifestă
printr-o vocalizare, prin hipertonia unui membru superior,
care se îndepărtează de corp şi se ridică în timp ce capul şi
ochii se rotează spre acest membru iar membrele inferioare
prezintă o descărcare tonică. EEG evidenţiază un focar
iritativ central (arie motorie suplimentară).
Crizele somato-senzitive jacksoniene au aceleaşi
localizări topografice (la nivelul segmentelor corporale ale
pacientului) ca şi crizele motorii jacksoniene şi se
manifestă prin parestezii localizate, cu mers ascendent de la
extremitatea distală a membrului spre rădăcina sa (mers
jacksonian). EEG evidenţiază un focar iritativ centro-
parietal.
Crizele vizuale se manifestă sub formă de halucinaţii
vizuale simple (fosfene, pete, steluţe), interesând un
hemicâmp vizual, sau sub formă de deficit vizual acut şi
regresiv sau sub formă de scotom sau hemianopsie. EEG
evidenţiază un focar iritativ occipital.
Crizele operculare se manifestă cu hipersalivaţie şi
masticaţie. EEG evidenţiază un focar iritativ la nivelul
operculului rolandic, deci fronto-temporal.
Crizele gustative se caracterizează prin perceperea
eronată a anumitor gusturi.
Crizele auditive se caracterizează prin halucinaţii
elementare (acufene, vâjăituri, pocnituri, etc.) şi, mai rar,
prin impresia de hipoacuzie.
Crizele olfactive se caracterizează prin halucinaţii
elementare nedefinite dar adesea dezagreabile.
Crizele vertiginoase realizează un vertij rotator, care
poate fi o descărcare parietală sau temporală.
Crizele fonatorii se manifestă prin oprirea vorbirii
(baraj verbal), vocalizare (rostirea unor vocale sau silabe)
sau palilalie (repetarea unuia sau mai multor cuvinte).
Leziunea se află în regiunea rolandică. EEG evidenţiază un
focar epileptic frontal inferior sau temporal sau central (arie
motorie suplimentară).
Crizele afazice se manifestă sub formă de afazie acută
motorie (leziunea este la nivelul circumvoluţiei a treia
frontale a emisferului dominant) sau de afazie acută
senzorială (leziunea temporală posterioară a emisferului
dominant). Crizele afazice se manifestă ca o afazie
tranzitorie de tip expresiv sau receptiv. EEG evidenţiază un
focar iritativ frontal sau temporal.
Crizele vegetative se manifestă sub formă de
hipersalivaţie, dureri abdominale sau precordiale, palpitaţii,
hipertermie, crize respiratorii - hiperpnee paroxistică de 1-2
minute urmate de apnee, crize de hipertensiune arterială cu
durata de 10-20 minute, bufeuri vasomotorii cu paloare,
roşeaţă, hipersudoraţie, enurezis.