Sunteți pe pagina 1din 4

86)Crizele generalizate convulsive

Crizele generalizate se caracterizează prin pierderea


conştienţei cu sau fără manifestări motorii bilaterale,
anomalii EEG generalizate şi amnezia crizei. Ele pot fi
convulsive şi non convulsive.
IIa) Crizele generalizate convulsive sunt:
Criza generalizată primară tonico-clonică sau criza
grand mal. Criza apare brusc, cu pierderea cunoştinţei, cu
cădere şi risc de vătămare, păstrând uneori cicatrice
revelatoare. Evoluează în trei faze:
- faza tonică cu durata de 10-20 secunde, este imediată
şi se traduce printr-o contractură a întregii musculaturi, cu
membrele superioare în semiflexie, membrele inferioare în
extensie, capul în extensie dorsală, globii oculari lateral şi
în sus, pleoapele contractate, pupilele midriatice, cu
reflexul fotomotor abolit, reflex cornean abolit, maxilarele
strânse (limbă muşcată) şi contracţia musculaturii toracice
(care explică emisia unui strigăt puternic). Contractura
musculaturii abdominale produce uneori evacuare bruscă
de urină şi materii fecale. Această fază se însoţeşte de
apnee şi cianoză.
- faza clonică este imediat următoarea şi implică
contracţii musculare generalizate, bruşte, violente, cu o
nouă posibilitate de muşcare a limbii şi emisie de salivă
sanghinolentă. Durata totală a fazelor tonice şi clonice este
de 30 secunde până la 2 minute. La sfârşitul fazei, bolnavul
prezintă gesturi incoerente şi inconştiente de automatism:
mestecă, rotează ochii, loveşte din mâini sau din picioare,
geme. Reflexele pupilare reapar, există frecvent semnul
Babinski, bolnavul îşi recapătă culoarea normală a pielii.
- faza stertoroasă, cu respiraţii ample şi zgomotoase
(stertor = sforăit), bolnavul trece într-un somn profund cu
hipotonie generalizată; treptat trece într-un somn liniştit, cu
durată de câteva minute sau mai mult. Se trezeşte obosit, cu
cefalee şi curbatură. Uneori persistă semne focale de deficit
(hemipareză sau afazie) care dispar în câteva ore sau chiar
zile.
Subiectul păstrează amnezia completă a crizei.
Creşterea creatinkinazei, descrierea crizei de către
anturaj, muşcătura limbii şi pierderea urinei constituie
argumente asupra diagnosticului retrospectiv al unei crize
epileptice.
Criza epileptică tonico-clonică poate începe cu o fază
prodromală cu manifestări constante la fiecare bolnav
(mioclonii, parestezii, fosfene, cefalee, ameţeli, anxietate,
greaţă, poliurie, etc), şi apare înaintea crizei cu ore sau zile.
Aura este expresia clinică a primelor descărcări
neuronale anormale, precede cu secunde sau minute criza
generalizată şi constă în fenomene motorii, senzitive,
senzoriale, vegetative sau psihice. Localizează focarul
epileptic, aura poate fi privită ca o criză parţială simplă,
pacienţii cu aură au epilepsie parţială cu generalizare
secundară şi nu epilepsie primar generalizată.
Electroencefalograma în criza grand mal se traduce
prin ritm recrutant în faza tonică (frecvente vârfuri rapide),
vârf- undă şi polivârfuri- unde în faza clonică şi unde lente
în faza stertoroasă postcritică.
Alături de crizele generalizate tonico-clonice mai pot
fi observate:
- crize generalizate tonice pure sau clonice pure.
- crize mioclonice masive, bilaterale, a căror expresie
clinică se rezumă la o descărcare bruscă şi scurtă de secuse
musculare bilaterale şi simetrice, interesând musculatura
axială, extremitatea cefalică (flexia capului), membrele
superioare şi membrele inferioare, cu cădere. Aceste crize
apar în momentul trezirii şi se traduc electric printr-un
bufeu difuz de polivârfuri-unde bilaterale şi simetrice
declanşate de stimularea luminoasă intermitentă. EEG
evidenţiază descărcări de polivârfuri- unde sau unde
ascuţite sau lente în timpul crizelor sau între crize.
- crize atone care se manifestă printr-o pierdere bruscă
a tonusului muscular, cu flexia capului şi derobarea
membrelor inferioare, cu cădere. EEG arată polivârfuri şi
unde lente.