Sunteți pe pagina 1din 3

TEATRUL

„MARIA FILOTTI”

Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, sau sub denumirea veche a sa „Teatrul Rally”,
este o instituție culturală de prestigiu a teatrului românesc, prezent în elita instituțiilor
teatrale ale lumii, premiat în cele mai importante festivaluri naţionale şi internaţionale ce
și-a avut inaugurarea acum 155 de ani, în anul 1864 în Brăila, România.

Primul său nume a fost „Teatrul Rally”, apoi în 1954 a luat denumirea de „Teatrul
de Stat Brăila”, iar în cele din urmă, în 1969 a primit numele numele actriței Maria Filotti
(actriță și directoare de teatru din România, născută în comuna Cireșu, Brăila) care a
deputat pe scena sa în anul 1905 în rolul Giocondei (din „Gioconda” de Gabriele
D'Annunzio).

Clădirea, în sine, datează din jurul anilor 1840 și era proprietatea, mai exact, hanul
lui Ianache Rally, un armator grec. A ars în incendiul din 1859 și până în 1864 a fost
reabilitată, transformată în Teatrul Rally.

Pe scena Teatrului Rally, personalități de prestigiu ale artei europene au oferit


reprezentații memorabile publicului brăilean, precum: Bianca Bianchini, Sarah
Bernhardt, Ernesto Rossi, Saliapin și George Enescu. Adelina Patti (soprană de origine
spaniolă, considerată de unii drept cea mai mare cântăreață de muzică de operă din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea) a susținut șase reprezentații succesive în 1867. Și
Cecilia Ștefănescu-Goangă, nepoata lui Ianache Rally si mama renumitului bariton Petre
Ștefănescu Goangă, a concertat în sala Rally deseori.

A fost de asemenea o perioadă bogată în reprezentații teatrale, susținute de trupele de


teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache și Iorgu Caragiale,
Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin
Tănase.

După spectacolul dat în onoarea Maiestății Sale, Domnul Carol, din 1878 va purta și
denumirea de „Teatrul Regal”.
În 1881, marea soprană „Hariclea Darclee”(personalitate marcantă a muzicii
românești), și ea născută tot în Brăila, a debutat pe această scenă.

George Rally și Demosthene Rally au decis să modifice clădirea, împrumutând bani,


cu ipotecă pe clădire, de la Dumitru Ionescu (afacerist de succes, consilier, președinte al
consiliului județean, deputat, senator, primar al Brăilei în perioada 1906-1910 - unul
dintre cei mai mari filantropi ai orașului). Nu au putut însă restitui împrumutul, iar pe
22 februarie 1900 Dumitru Ionescu a devenit proprietarul teatrului.

În clădire, pe lângă teatru, au mai funcționat în acea vreme hotelul „Princiar”, clubul
„Regal”, localul „Monopol”, cafeneaua „Ciolacu-Crișan”, florăria „Wiscocil”, frizeria
„Figaro”, tipografia„ Ethnos-Leonidas Kostomiris”, „Bertrand” – blănării și pălării,
librăria „Cartea Rusă” (mai târziu „Librăria Noastră”).

Dumitru Ionescu a cedat prin testament clădirea primăriei, iar după moartea sa, 19
mai 1919, a devenit „Teatrul Comunal”. Testamentul s-a încheiat cu următoarele cuvinte:

„Celor ce se vor folosi de ajutorul ce le las prin acest legat, le recomand din inimă iubire de
dreptate și adevăr și mai presus aplicațiunea la muncă neîntreruptă și cinstită, că numai în aceasta
eu am găsit mai multă mulțumire în viața mea. Milă către cei nenorociți și suferinzi și dragoste
desăvârșită către religie și neam."

Documentul prin care Dumitru Ionescu donează clădirea Primăriei Brăila este expus
în Sala Monumentală a Teatrului.

La 15 aprilie 1949, se înfiinţează Teatrul de Stat Brăila-Galaţi, având primul spectacol


prezentat publicului “La Ilie bun şi vesel”, de Ion Dămian, în regia lui Victor Bumbeşti.

Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 teatrul primește
numele actriței Maria Filotti, nume pe care-l poartă și în prezent. Declarată monument
istoric, clădirea este inclusă în albumul UNESCO.

Maria Filotti a jucat în 167 de piese, dintre care în 45 a deţinut roluri principale.
”Dacă ar fi să reîncep viaţa şi ar fi să aleg între munca istovitoare din teatru şi o viaţă
tihnită şi îmbelşugată mă-ntrebaţi ce aş alege? Teatrul. Între teatru şi comoriile lumii aş
alege Teatrul. ”

În perioada 1980-1988, clădirea teatrului a fost consolidată, renovată şi restaurată de


o echipă de arhitecţi, constructori, graficieni, pictori, sculptori, ceramişti şi sticlari. Partea
de pictură a fost restaurată de Nae Moldoveanu, Constantin Firică, Dumitru Miţurcă,
Ştefan Câlţia şi Nic Mitrofan, cea de stucatură de Mihai Istudor şi Costel Badea, de
ceramică s-a ocupat Dumitru Rădulescu, iar de vitralii din curtea interioară, Virgil
Mihăescu şi Ion Stendl, coordonatorul de artă monumentală fiind Virgil Mihăescu.

În Sala Mare a Teatrului, un interes deosebit l-a reprezentat cortina de pe scenă,


creată de Val Munteanu şi realizată la Decorativa Bucureşti. Cortina cuprinde elemente
care ţin de arhitectura şi istoricul Brăilei, casele şi corăbiile de altădată, bogăţiile Dunării
şi ale Bărăganului, dar şi semnele simbolice ale teatrului. Sala Mare are 265 de locuri în
stal, 32 locuri în loji, 10 locuri în loja centrală, 52 locuri la balcon. Are instalaţie de aer
condiţionat, este dotată cu instalaţie computerizată de lumini, instalaţie modernă de
sonorizare şi scenă culisantă.

Sala Studio e organizată modular, are 75 de locuri și e un spațiu dotat cu aparută


modernă de lumini și sunet

Teatrul mai cuprinde, în momentul de faţă o sală de conferinţe cu 170 de locuri, o


sală foaier cu 60 de locuri, două foaiere pentru manifestări expoziţionale şi expunere
muzeală, un hol monumental, săli de repetiţii, ateliere de creaţie si producţie, bibliotecă,
magazii de costume, decoruri şi recuzită, depozite pentru aparatură, cabine actori, scenă
culisantă, birouri pentru administraţie şi secretariat literar şi agenţie teatrală.

Cu o istorie bogată şi impresionantă, Teatrul “Maria Filotti” din Brăila este astăzi
un teatru de referinţă în ţară şi în lume. Repertoriul variat, alcătuit din piese ale
dramaturgiei naţionale, precum şi din repertoriul universal, este pus în valoare de
regizori valoroşi precum Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Constantin Codrescu,
Mircea Daneliuc, Dominic Dembinski, Victor Ioan Frunză. Lor şi se alătură regizorii tineri
precum Radu Afrim, Radu Apostol, Sorin Militaru, Szabó Istvan, Radu Nichifor, Ilinca
Stihi, Iris Spiridon, Alexandru Lustig, care au găsit în teatrul din Brăila spaţiul ideal
pentru “înscenarea” temelor dramaturgiei contemporane.
Recunoaşterea valorii producţiilor artistice ale Teatrului “Maria Filotti” s-a
concretizat prin invitaţii constante la festivaluri din ţară – Bucureşti, Braşov, Timişoara,
Arad, Baia Mare, Piatra Neamţ, Galaţi, precum şi la evenimente din străinătate – Franţa,
Turcia, Republica Moldova, Albania, Italia.