Sunteți pe pagina 1din 11

1 ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI PRACTICE LA CURSUL GENERAL DE CONSTRUCŢII Conf.univ.dr.ing.

Gabriela
Proca CUPRINS 1. Evaluarea încărcărilor în gruparea fundamentală 2. Calcul şarpantei de lemn 3. Calcul
zidăriei 4. Calculul elementelor structurale din beton şi beton armat 2 1. EVALUAREA ĨNCĂRCĂRILOR ĨN
GRUPAREA FUNDAMENTALĂ 1.1.Ĩncãrcãri permanente Greutatea proprie a elementelor de construcţie
Pentru determinarea greutăţii proprii a elementelor de construcţie se vor avea ĩn vedere indicaţiile
următoare: - dimensiunile elementului, materialul din care este realizat reprezentat ĩn calcul prin
greutatea specificã aparentã γa exprimatã ĩn daN/m3 ; - prevederile din STAS 10101/1/1975 Încărcări
tehnice şi greutãţi aparente şi din STAS 10101/0A-0B/ Gruparea încărcărilor. Se calculează succesiv: -
volumul elementului; - încărcarea permanentã unitarã normatã folosind relaţia: gn = V · γa (daN/m2 ) (1)
ĩn care V reprezintã volumul elementului şi γa greutatea specificã aparentã; - Încărcarea unitarã de
calcul se calculeazã cu relaţia: gc = n ·gn (daN/m2 ) (2) ĩn care n reprezintã coeficientul de grupare şi gn
este încărcarea unitarã permanentã normatã. Etape de lucru 1.Se stabileşte alcãtuirea elementului şi se
înscrie ĩn tabelul de calcul. 2.Se înscriu ĩn tabel (vezi tabelul ajutător) valorile dimensiunilor straturilor
componente (dk) ĩn m; 3.Din tabelele 1 şi 2 se extrag şi se înscriu valorile corespunzătoare ale greutăţii
specifice aparente (daN/m3 ) conform structurii stabilite la punctul 1, şi valorile coeficientului de
grupare dependente şi de greutatea specificã aparentã, modalitãţile de punere ĩn operã (industrial sau
tradiţional, rolul elementului (stratului k) ĩn structura consideratã (element structural sau de finisaj).
4.Se determinã pentru fiecare strat încărcarea normatã, respectiv încărcarea de calcul. 5.Se însumează
valorile parţiale ale încărcărilor unitare normate şi se obţine încărcarea unitarã normatã a elementului
considerat. 6.Se însumează valorile parţiale ale încărcărilor de calcul şi se obţine încărcarea unitarã de
calcul a elementului. Pentru uşurinţa calculului acesta se poate întocmi tabelar, după modelul următor:
3 Nr.crt Denumire strat k Grosime Strat k (dk) (m) Densitate specificã aparentã γa (daN/m3 ) Încărcare
unitarã normatã gn (daN/m2 ) Coeficient de grupare n Încărcare unitarã de calcul gc (daN/m2 ) ……. ……..
……… ………. ………. …….. Total Σdk Σgk n Σgc n Încărcările unitare normate se folosesc pentru calculul
deformaţiilor, iar cele de calcul pentru verificãri de rezistenţã ale secţiunilor. EXEMPLE DE CALCUL 1.
Calculul încărcării permanente pentru un planşeu din beton armat cu agregate uşoare şi prevãzut cu o
pardosealã rece. Nr. crt. Denumire strat k Grosime dk(m) Greutate tehnicã γa (daN/m3 Încărcare
normatã gk n (daN/m2 ) n Încărcare de calcul gk c ( daN/m2 ) 1 Tencuială din mortar de ciment M50T
0,01 1700 17 1,3 22,10 2 Planşeu din beton cu agregate uşoare 0,10 1800 180 1,2 216 3 Şapã din mortar
de ciment M100-T 0,03 2100 63 1,3 81,90 4 Placaj gresie 0,012 2600 31,20 1,3 40,56 TOTAL 0,152
291,20 360,56 2. Perete portant exterior din zidărie de blocuri ceramice ĩn grosime de 30cm. Nr. crt
Denumire strat k Grosime strat k (m) Densitate specifică aparentă γa (daN/m3 ) Ĩncărcare unitară
normată gk (daN/m2 ) n Ĩncărcare unitară de calcul gk(daN/m2 ) 1 Tencuială interioară din mortar M50T
0,015 1700 25,50 1,3 33,15 2 Zidărie din blocuri GVP 0,290 1300 377,00 1,2 452,40 3 Tencuială
exterioară din mortar de ciment M100T 0,025 2100 52,50 1,3 68,25 TOTAL 455,00 553,75 3. Grindă din
lemn Volumul de masă lemnoasă: V = b x h x L = 0,07 x 0,12 x 6,00 = 0,0504 m3 4 Încărcarea normată: gn
k = 0,0504 x 600 = 30,24 daN/m2 Încărcarea de calcul: gc k = 30,24 x 1,2 = 36,29 daN/m2 4. Pop din lemn
Volumul de masă lemnoasă: V= ¼ x π x D2 x L = ¼ x π x 0,122 x 3,30 = 0, 0373 m3 Încărcarea normată: gn
k =0,0373 x 600 = 22,38 daN/m2 Încărcarea de calcul: gc k = 22,38 x 1,2 = 26,86 daN/m2 7. Acoperiş
prevăzut cu şarpantă din lemn, elemente de învelitoare ceramice, la o construcţie P+1E, cu structura din
zidărie portantă, planşee din beton armat. Nr. crt. Element k dk (m) Greutate tehnică γa (daN/m3 ) n gk
(daN/m2 ) n c gk (daN/m2 ) 1. Învelitoare ceramică ţiglă solzi, la 2 rânduri inclusiv şipcile şi căpriorii 85
1,3 110,50 2. Termoizolaţie din. BCA 0,125 600 75 1,1 82,50 3 Placă planşeu 0,10 2400 240 1,0 240 4.
Tencuială int. 0,01 1700 17 1,3 22,10 TOTAL 417 455,10 Tabel 1 STAS 10101/1 Greutãţi tehnice şi
ĩncãrcãri permanente (Extras) Denumire Material Greutate material(N/m3 ) 1.1 1. Piatrã de construcţii ĩn
blocuri Roci magmatice eruptive - andezit, trahit 26000 - bazalt 30000 - granit, dacit, sienit 28000 1.2
Roci sedimentare - calcar compact 27000 - gresii 26000 - travertin 26000 1.3 Roci metamorfice 28000 -
marmurã 28000 2.Lemn de construcţie 2.1 Foioase(fag, gorun, salcâm, stejar) uscat ĩn aer (15%
umiditate) 8000 2.2 Rãşinoase (brad, molid, pin), uscat ĩn aer (15% umiditate) 6000 Cherestea de brad
aşezatã ĩn stive 5000 3. Metale 3.1 Alamã laminatã 86000 3.2 Aliaje de aluminiu 28000 5 3.3 Aluminiu
27000 3.4 Bronz 86000 3.5 Cupru laminat 89000 3.6 Fontã 72500 3.7 Oţel pentru construcţii 78500 3.8
Plumb 114000 4. Betoane de ciment 4.1 Beton simplu (cu pietriş sau piatrã spartã) 24000 4.2 Beton
armat (cu pietriş sau piatrã spartã) 25000 4.3 Beton cu agregate vegetale 6500…10000 4.4 Beton cu
granulit 7000…17000 4.5 Beton celular autoclavizat - pe bazã de nisip (GBN) 5000…7000 - pe bazã de
cenuşã (GBC) 5500…7500 5. Mortare 5.1 Mortar de ciment întărit 21000 5.2 Mortar de var ciment întărit
19000 5.3 Mortar de ipsos sau var întărit 17000 6. Cãrãmizi şi blocuri ceramice 6.1 Cãrãmizi pline presate
pe clase (C1,C2,C3) 13000/15000/18000 6.2 Cãrãmizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale, pe clase (C1,
C2) 13000/15000 6.3 Cãrãmizi gãurite cu lambã şi uluc (clasele C0, C1, C2) 10000/13000/15000 6.4
Cãrãmizi şi blocuri cu goluri orizontale (clasele C0, C1) 10000/13000 6.5 Blocuri mici din beton, pline sau
cu goluri, cu agregate uşoare (Clasele C1,2, ) 13000/15000/18000 6.6 Blocuri mici din beton GBN (marca
35, 50) 7200/8400 6.7 Blocuri mici din beton GBC (marca 50) 9400 7.Plãci pentru finisaje 7.1 Linoleum
12000 7.2 Plãci PFL (grosimi:3,2;4;5;6;7 mm) 9000 7.3 Plãci rigide pentru pardoseli (grosimi: 1,5; 2,0 mm)
18600 7.4 Plãci din vatã mineralã (grosimi: 20, 30, 40, 50, 60, 70 mm) 3500 7.5 Plãci presate din PAL
6500 7.6 Plãci din GBN pentru izolaţii termice 6000 7.7 Plãci din GBC pentru izolaţii termice 6900 7.8
Plãci(fâşii) tip GBN pentru zidãrii 7200/8400 7.9 Plãci (fâşii) tip GBC pentru zidãrii 9400 8. Alte materiale
de construcţie 8.1 Argilã, lut, pãmânt galben pentru umpluturã 18000 8.2 Beton asfaltic 24000 8.3 Bitum
12000 8.4 Nisip(uscat/umed, natural) 16000/19000 6 8.5 Pãmânt uscat pentru umpluturã 16000 8.6
Pavele, calupuri stivuite 18000 8.7 Piatrã spartã 15000 8.8 Pietriş (uscat/umed) 16000/17000) 8.9 Plãci
ceramice, faianţã, geamuri 11000 8.10 Polistiren expandat 200 8.11 Sticlã obişnuitã 26000 8.12 Lemn de
foc, tãiat, ĩn grãmadã 4000 8.13 Rumeguş de lemn 2000 9.Elemente de construcţie Valoare încărcare
(N/m2 ) 9.1 Învelitori (încărcare pe m 2 suprafaţã înclinata) 9.1.1 - azbociment, inclusiv şipcile şi cãpriorii
plãci plane aşezate simplu; plãci plane aşezate dublu 240 390 9.1.2 Carton bitumat de greutate medie
ĩntr-un strat strat cu bitum şi presãrat cu nisip 50 9.1.3 Ceramice (inclusiv şipcile şi cãpriorii) - olane de
acoperiş 1250 - ţigle solzi, pe un rând 650 - ţigle solzi pe douã rânduri 850 9.1.4 Lemn, şiţã sau şindrilã
400 9.1.5 Tablã zincatã sau neagrã inclusiv astereala şi cãpriorii 300 9.2 Izolaţii 9.2.1 Izolaţii hidrofuge, ĩn
straturi, la acoperişuri 175 9.2.3 Izolaţii cu rol de barierã de vapori 35/60 9.2.4 Mase bituminoase 20
9.2.5 Strat pentru amorsare 1 Tabel 2 Valorile coeficientului de grupare n pentru ĩncãrcãri permanente
Nr. n crt Tip încărcare max min 1 - beton simplu sau armat cu γa > 18 KN/m3 , metal, lemn 1,1 0,9 2
Greutatea permanentã a elementelor structurale şi de închidere - beton uşor simplu sau armat cu γa >
18 KN/m3 ; zidãrie de cãrãmidã, sau piatrã 1,2 0,9 3 Greutatea elementelor de izolare, egalizare şi finisaj
(şape, pardoseli, tencuieli), executate ĩn condiţii: Industrializate de şantier, cu mijloace tradiţionale 1,2
1,3 0,9 0,9 4 Greutatea şi împingerea pământurilor 1,2 0,8 5 Forţele de precomprimare 1,1 0,9 7 1.2
Încărcări temporare 1.2.1.Ĩncărcările datorate exploatării construcţiilor se numesc încărcări utile.
Încărcările normate se determină folosind STAS 10101/OA-OB, după cum urmează: Valori normate ale
încărcărilor utile curente Tabel 3 Încărcări ĩn: Nr.crt. Destinaţia clădirii sau încăperii Încăperi (N/m2 )
Spaţii de acces (N/m2 ) Încărcări pe verticală sau orizontală la balustrade 1 Acoperişuri şi terase
necirculabile cu pante: a) > 1:20; b) ≤ 1:20 500 750 - - - - 2 Acoperişuri şi terase circulabile: a) utilizate pt.
odihnă, distracţie; b) aglomerări mari de oameni; c) hale industriale 2000 4000 min. 1500 3000 4000
min. 1500 500 1000 min. 1500 3 Locuinţe inclusiv coridoare şi dependinţe, dormitoare comune, hoteluri,
camere sanatorii, spitale 1500 3000 500 4 Birouri şi alte încăperi de lucru, din instituţii de învăţământ,
săli de lectură, proiectare, ştiinţifice cu excepţia spaţiilor de depozitare 2000 3000 1000 5 Balcoane,
logii: a) încărcare distribuită pe o bandă de lăţime 0,80 m ĩn lungul balustradei; b) încărcare distribuită
pe toată suprafaţa 4000 2000 - - 500 500 6 Poduri: a) necirculabile; b) circulabile; c) folosite ca etaje
tehnice sau destinaţie speciale 750 1500 min. 2000 3000 min. 2000 500 min. 2000 7 Săli cluburi, adunări,
spectacole, gimnastică, aşteptare – gări - 4000 4000 1000 8 Săli comerciale ale muzeelor, expoziţiilor şi
magazinelor min. 4000 min. 4000 min. 4000 9 Tribune pt. spectatori: a) încărcare verticală: - tribune cu
locuri fixe - idem fără locuri fixe b) încărcare orizontală distribuită ĩn sensul cel mai dezavantajos 4000
5000 1/20 din încărcarea verticală utilă 5000 5000 1/20 din încărcarea verticală utilă 1500 1500 1/20 din
încărcarea verticală utilă 8 10 Depozite de cărţi, arhive, librării min.4000 min.4000 min.4000 11
Adăposturi pt. animale: a) păsări; b) ovine; c) animale mici până la 1500 N; d) animale mari peste 1500 N
1500 2000 4000 5000 3000 3000 4000 5000 1000 1000 1500 2000 12 Depozite de furaje 2000 3000 1000
13 Ateliere cu utilaj uşor având suprafaţa: a) min. 50 m2 ; b) peste 50 m2 min.3000 min.4000 min.4000
min. 4000 min.500 min.500 14 Ateliere cu utilaj greu, fabrici, şa. min.5000 min.5000 min.500 15
Încărcarea din praf industrial pe acoperişuri cu panta de max. 1:3 situate la distanţa: a) până la 100 m de
oţelării cu agregate cu insuflare cu oxigen; b) 100 m… 500 m de oţelării cu agregate cu insuflare cu
oxigen; c) până la 100 m de furnale sau centrale termoelectrice cu cărbuni; d) 100 m… 1000 m de furnale
sau centrale termoelectrice cu cărbuni 1000 500 500 250 - - - - - - - - Pentru pereţii despărţitori,
încărcarea din greutatea proprie se echivalează cu o încărcare utilă echivalentă, uniform distribuită pe
planşeul sau un alt structural pe care reazemă, conform datelor din tabelul alăturat ĩn care cu qpd s-a
notat greutatea normată a peretelui despărţitor. Încărcări utile date de pereţii despărţitori Tabel 4
Nr.crt. Greutate efectivă (N/m) Încărcare utilă echivalentă (N/m2 ) 1 qpd ≤ 1500 500 2 1500 ≤ qpd ≤
3000 1000 3 3000 ≤ qpd ≤ 5000 1500 Încărcarea unitară de calcul (pc ) Valoarea încărcării unitare de
calcul (pc ) pentru gruparea fundamentală de încărcări se determină cu o relaţie de calcul similară
încărcării permanente unitate de calcul, adică: pc = pn · n (3) unde: pn reprezintă valoarea încărcării utile
normate (stabilite conform tabelului aferent încărcărilor utile, din exploatarea construcţiilor) şi n
reprezintă valoarea coeficientului de încărcare. Ĩn gruparea specială intervine şi coeficientul de
simultaneitate nd cu care se multiplică produsul din membrul drept al relaţiei (3), relaţia de calcul
devenind: 9 pc = pn · n · nd (4) Valorile coeficientului de încărcare n pentru încărcări provenind din
exploatarea construcţiilor ( încărcări temporare – cvasi- permanente) Tabel 5 Nr.crt. Tipul încărcării n 1
Greutatea unor elemente de construcţie a căror poziţie poate să se modifice ĩn cursul exploatării (ex.
Pereţi desp.) Idem tabelul 2 2 Greutatea utilajului cu poziţie fixă ĩn timpul exploatării construcţiilor, ĩn
fabrici, ateliere 1,2 3 Greutatea conţinutului din rezervoare, recipiente Lichid 1,1 Suspensii 1,2 4
Încărcări pe planşeele din încăperile de depozitare 1,3…1,4 5 Greutatea depunerilor de praf industrial
1,1 6 Variaţii de temperatură tehnologică 1,2 7 Tasări şi deplasări neuniforme ale fundaţiilor 1,2 Valorile
coeficientului n şi nd pentru încărcări temporare variabile Tabel 6 Nr crt. Tipul încărcării n nd 1 Până la 2
KN/m2 1,4 2 Ĩntre 2…5 N/m2 1,3 3 Încărcări distribuite pe acoperişuri, terase, locuinţe, încăperi ale
constr. Social- adm., ştiinţifice, proiectare, ĩnv, balcoane, logii, anexe sociale, cu intensităţi normate cf.
STAS 10101/2A1-78 ≤ 5 KN/m2 1,2 0,4 4 Până la 2 KN/m2 1,4 5 Ĩntre 2…5 KN/m2 1,3 6 Încărcări
distribuite ĩn podurile circulabile, ĩn săli de orice tip, muzee, expoziţii, tribune, adăposturi pt. animale,
ateliere cu utilaj uşor, oameni şi utilaje ĩn spaţii de producţie având intensităţi normate cf. STAS
10101/2A1-78 ≤ 5 KN/m2 1,2 0,6 7 Până la 2 KN/m2 1,4 8 Ĩntre 2…5 N/m2 1,3 9 Încărcări distribuite ĩn
încăperi ale etajelor tehnice, bucătării cantine, laboratoare, centre de calcul având intensităţi normate
cf. STAS 10101/2A1-78 ≤ 5 KN/m2 1,2 0,8 10 Încărcări distribuite ĩn lungul unei linii la balustrade, pereţi
despărţitori, etc., orientate pe direcţie verticală sau orizontală 1,2 - 11 Încărcări concentrate aplicate pe
treptele scărilor şi pe elementele secundare ale acoperişurilor şi planşeelor 1,2 - 12 Greutatea
oamenilor, pieselor, materialelor de reparaţie ĩn zonele de trecere şi ĩn alte zone libere de utilaje 1,2 - 13
Încărcări apărute ĩn timpul transportului şi montajului elementelor de construcţie, ĩn timpul
confecţionării acestora, la montajul sau schimbarea poziţiei utilajului, încărcări datorate depozitării unor
materiale de construcţie la fronturile de lucru 1,0… 1,3 - 14 Încărcări generate de utilaje ĩn timpul punerii
ĩn funcţiune, ĩn regim tranzitoriu sau încercare 1,2 - 15 Încărcări datorate unor mijloace uşoare de
ridicare şi transport cu sau fără cale fixă 1,2 0,4 Unde: nd = coeficient al încărcării temporare, folosit ĩn
gruparea specială 10 Etape de lucru - se stabileşte tipul încărcării temporare; - se determină folosind
tabelele alăturate (3, 4,5 sau 6) valoarea încărcării utile normate şi coeficientul de grupare; - se
calculează încărcarea utilă de calcul folosind relaţia (3). Exemple de calcul 1.Să se determine încărcarea
normată şi de calcul ĩn gruparea fundamentală (F) şi respectiv gruparea specială (S) pentru un planşeu
aparţinând unei locuinţe (acoperiş terasă circulabil şi necirculabil, cameră de locuit, balcon, dependinţe)
şi pentru un spaţiu de lucru dintr-o clădire social-administrativă. Nr. crt. Destinaţie încăpere pn (daN/m2
) n pc (F) (daN/m2 ) nd pc (S) (daN/m2 ) 1 Planşeu acoperiş terasă necirculabilă 75 1,4 105 0,4 42 2
Planşeu acoperiş terasă circulabilă 400 1,3 520 0,4 208 3 Planşeu locuinţă – cameră de locuit 150 1,4 210
0,4 84 4 Planşeu locuinţă – dependinţe 300 1,3 390 0,4 156 5 Planşeu locuinţă –logii, balcoane 400 1,3
520 0,4 208 6 Planşeu – spaţiu de lucru ĩntr-o clădire social-administrativă 200 1,4 280 0,4 112 2. Să se
determine valoarea încărcării normate utile echivalente dată de un perete despărţitor de grosime 12,5
cm, înălţime 2,60 m, realizat din cărămidă plină aşezată pe cant. qpd = 0,125 x 2,60 x 1,00 x 1800 = 585
daN/m2 , Conform Tabelului 4, se alege pn = 50 daN/m2 1.2.2 Încărcări date de zăpadă Evaluarea
încărcărilor se face conform prevederilor din STAS 10101/21- 91. Acţiunea zăpezii se manifestă prin forţe
exterioare distribuite, statice, acţionând asupra elementelor de construcţie expuse. Intensitatea
normată a încărcării date de zăpadă pz n , pe suprafaţa expusă a elementului de construcţie considerat,
se determină folosind relaţia: pz n = czi · ce · gz (KN/m2 ) (5) unde: gz este greutatea de referinţă a
stratului de zăpadă (KN/m2 ), determinată pe bază de analiză statistică a şirurilor de observaţii
meteorologice efectuate de INMH asupra greutăţii şi grosimii stratului de zăpadă la nivelul terenului
plat; ce este un coeficient prin care se ţine seama de condiţiile de expunere a construcţiei; 11 czi este un
coeficient care ţine seama de aglomerarea cu zăpadă pe suprafaţa expusă a construcţiei. Pe teritoriul
României au fost stabilite A, B,…., F zone specifice din punct de vedere al căderilor şi grosimii stratului de
zăpadă, conform hărţii anexate privind zonarea României din punct de vedere al căderilor şi grosimii
stratului de zăpadă (fig.1). Valorile lui gz se extrag, ĩn funcţie de zonarea geografică din tabele 7 şi 8.
Tabelul 7 Perioada de revenire ĩn ani Zona din 10 25 50 fig.1 Greutatea de referinţă gz (KN/m2 ) A 0,9 1,2
1,5 B 1,2 1,6 2,0 C 1,5 2,0 2,5 D 1,8 2,4 3,0 Tabel 8 Perioada de revenire ĩn ani 10 25 50 Zona din fig.1
Altitudinea (m) Greutatea de referinţă gz (KN/m2 ) 700 1,5 2,0 2,5 800 1,7 2,25 2,8 900 1,85 2,4 3,0 1000
2,0 2,6 3,3 1100 2,2 2,9 3,6 1200 2,4 3,2 4,0 1300 2,6 3,45 4,3 1400 2,85 3,8 4,7 1500 3,1 4,1 5,1 1600
3,4 4,5 5,6 1700 3,7 4,9 6,1 1800 4,0 5,3 6,6 1900 4,4 5,8 7,3 2000 4,8 6,4 8,0 2100 5,3 7,0 8,8 2200 5,8
7,7 9,6 2300 6,2 8,3 10,4 2400 6,7 9,0 11,2 E 2500 7,2 9,6 12,0 Pentru principalele localităţi din România,
încadrarea ĩn zone geografice este dată ĩn tabelul alăturat. Tabelul 9 LOCALITATEA Zona LOCALITATEA
Zona ABRUD B BICAZ B ADJUD C BISTRIŢA A AGNITA A BĨRLAD C ALBA IULIA A BORSEC E 12 ALEŞD B
BOTOŞANI C ARAD A BRAŞOV B AZUGA C BRĂILA B BACĂU B BUCUREŞTI C BAIA MARE B BUFTEA B BĂILE
HERCULANE B BUHUŞI B BĂILE TUŞNAD C BUŞTENI E BECHET D BUZĂU B CĂLARAŞI D ODOBEŞTI B
CĨMPULUNG B ONEŞTI B CĨMPULUNG MOLDOV. C ORADEA A CLUJ-NAPOCA A ORŞOVA B CONSTANŢA B
PAŞCANI D COTNARI C PĂLTINIŞ E CRAIOVA C PETROŞANI B CURTEA DE ARGEŞ B PIATRA NEAMŢ B DEVA
A PITEŞTI B EFORIE NORD B PLOIEŞTI B FAGĂRAŞ B PREDEAL E FĂLTICENI D RĂDĂUŢI D FĂUREI C REGHIN
A FOCŞANI B ROMAN D GALAŢI D RM. SĂRAT B GHEORGHIENI C RM.VĨLCEA A GIURGIU D SATU MARE A
GURA HUMORULUI C SF.GHEORGHE B HĨRLĂU C SIBIU B HĨRŞOVA D SIGHETUL MARMAŢIEI B
HUNEDOARA B SINAIA E HUŞI C SIRET D IAŞI C SLATINA C ĨNTORSURA BUZĂULUI D SLOBOZIA D JOSENI C
SOVATA E LUDUŞ A SUCEAVA D LUGOJ A TECUCI C MANGALIA B TG.FRUMOS C MĂCIN D TG.JIU B
MĂRĂŞEŞTI C TIMIŞOARA A MEDGIDIA C TULCEA C MIERCUREA CIUC C URZICENI C NĂSĂUD B VASLUI C
NEGREŞTI C VATRA DORNEI E NEGREŞTI OAŞ B ZIMNICEA D Coeficientul ce se consideră: 0,8 pentru
condiţii normale de expunere şi acoperişuri cu profil plat sau puţin agitat; 0,6 pentru condiţii deosebite
de expunere (vânt frecvent şi intens, fără 13 obstacole care să creeze adăpostire, iar construcţia are
înălţimea la streaşină sub 10 m şi dimensiunea de plan, pe direcţia vânturilor dominante de cel puţin 25
m, profil similar cu cel pentru care ce = 0,8; 1,0 - pentru condiţii deosebite de adăpostire (ex.:
construcţie izolată ĩn mijlocul unei păduri, cu arbori mai înalţi decât clădirea); - pentru construcţii având
înălţimea la streaşină sub 5 m sau dimensiunea minimă ĩn plan peste 100 m; - pentru acoperişuri cu
configuraţie relativ agitată, ĩn zig-zag, care creează obstacole ĩn calea curgerii curentului de aer, frânând
spulberarea zăpezii; 1,1 pentru zone de acoperiş cu obstacole ĩn calea spulberării zăpezii (ex. Captatoare
solare). La stabilirea valorilor coeficientului ce se vor avea ĩn vedere condiţiile de vecinătate ĩn
momentul realizării construcţiei şi cel corespunzătoare eventualelor extinderi. Coeficientul czi se
stabileşte pentru fiecare formă distinctă de acoperiş, ţinând cont de zăpada care cade liniştit, de
redistribuirea zăpezii datorită vântului, de efectele de alunecare a zăpezii pe acoperişuri cu pantă, ĩn
funcţie de condiţiile termice ale acoperişului ĩn cauză, de pantă, de eventualele obstacole. La stabilirea
valorilor coeficientului czi trebuie avute ĩn vedere şi extinderile posibile ĩn viitor ale construcţiilor sau
construcţiilor învecinate care pot fi realizate ĩn viitor. La stabilirea valorilor se au ĩn vedere datele din
tabelul 10. (Extras din STAS) Tabelul 10 Nr. crt. Forma acoperişului şi scheme de variaţie ale
coeficientului czi Coeficientul czi α czi 0 < α ≤ 30° 1,0 30°< α ≤ 60° (60-α):30 1 Acoperişuri simple cu un
plan α czi α > 60° 0 2 Acoperişuri simple cu două plane α Varianta 2 1,25czi 0,75 czi czi se determină
conf.1 Varianta 2 se aplică pentru α ≥ 15º Coeficienţii parţiali de siguranţă γ multiplică intensitatea
normată a încărcării date de zăpadă (determinată conf. Pct.2), ĩn vederea obţinerii intensităţilor de
calcul ale acestei încărcări. Prin aplicarea acestor coeficienţi se 14 omogenizează nivelul de asigurare,
compensând sensibilitatea mai ridicată la supraĩncărcarea cu zăpadă a elementelor uşoare expuse.
Coeficienţii parţiali de siguranţă γ corespunzători perioadei de revenire de 10 ani se stabilesc conform
tabelelor 10 şi 11, diferenţiaţi de: a) zonele A, B, C, D, E din Fig.1; b) starea limită şi gruparea de încărcări
la care se face verificarea, considerate conform STAS 10101/AO-77; c) raportul dintre încărcările
gravitaţionale gp (încărcarea distribuită echivalentă, determinată pe baza intensităţilor normate ale
încărcărilor verticale, exclusiv zăpada, care afectează elementele expuse şi intervin ĩn grupări
fundamentale) încărcarea dată de zăpadă gz; d) clasa de importanţă a structurii expuse, determinată
conform STAS 10100/0-75. Tabelul 11 Zonele din harta de zonare Stările limită şi grupări de A, B, C, D E
încărcări Simbol coeficient parţial de siguranţă Coeficienţi parţiali de siguranţă Stări limită ultime de
rezistenţă şi stabilitate, ĩn gruparea fundamentală γF γa – 0,4 gp/cegz ≥0,3γa γb – 0,4 gp/cegz ≥0,3γb
Stări limită ultime ale exploatării normale sub efectul încărcărilor din exploatare γ0 γc – 0,2 gp/cegz ≥
0,3γc γd – 0,2 gp/cegz ≥0,3γd Stări limită ultime ale exploatării normale sub efecte de lungă durată γ1 γe
γf Starea limită ultimă, de oboseală γ2 0 0,2 Tabelul 12 Clasa de importanţă γa γb γc γd γe γf I 2,8 3,0 1,8
2,0 0,40 0,60 II 2,5 2,7 1,6 1,8 0,35 0,55 III 2,2 2,4 1,4 1,6 0,30 0,50 IV 2,0 2,2 1,2 1,4 0,25 0,45 V 1,8 2,0 -
- - - Exemplu de calcul Să se determine încărcarea dată de zăpadă pentru o construcţie P+1E, prevăzută
cu acoperiş tip şarpantă cu două plane, (α =30º), având înălţimea la streaşină de +5,60m, dimensiunea ĩn
plan de 120 m2 amplasată ĩn oraşul Iaşi, ĩntr-un ansamblu construit. 1. Determinarea valorii lui gz De pe
harta de zonare se observă că Iaşul este amplasat ĩn zona C, aşadar gz = 1,5 kN/m2 . 2. Determinarea
valorii coeficientului ce 15 Se alege valoarea 1,00 conform prevederilor din STAS 10101/21-92.
3.Determinarea valorii coeficientului czi. Acoperişul se încadrează ĩn prevederile STAS, nr.crt.2, varianta
2. W (I) (II) 1.25c 0,75czi α =30º, deci czi=1,00 zona I 1,25; zona II, 0,75 4.Determinarea intensităţii
normate a încărcării date de zăpadă; n z p =1,5 x 1,00 x 1,25 = 1,875 kN/m2 (I) n z p =1,5 x 1,00 x 0,75 =
1,125kN/m2 (II). 5. Determinarea intensităţii de calcul a încărcării date de zăpadă; gP = pz + ga = 417
+187,5 = 604,5 daN/m2 = ⋅ e z P c g g 3,224 1 187,5 604,5 = ⋅ şi respectiv 4,707 La starea limită de
rezistenţă şi stabilitate, sub acţiunea încărcărilor fundamentale, coeficientul de siguranţă este γf. γf. =
2,2 − 0,4 ⋅3,224 = 0,91, > γf= 0,3 x 2,2 = 0,66 n F z c pz = γ ⋅ p ; deci: 2 p 0,91 1,875 1,707kN / m c z = ⋅ = (I)
2 p 0,66 1,125 0,743kN / m c z = ⋅ = (II) 1.2.3 Încărcarea dată de vânt Se evaluează conform prevederilor
din STAS 10101/20-90.Acţiunea vântului se manifestă prin forţe exterioare distribuite, orientate ĩn mod
preponderent normal la suprafaţa expusă, dar, având şi componente tangenţiale, importante ĩn special
pentru elemente de construcţii de suprafaţă mare. Forţele aplicate de vânt sunt variabile ĩn timp. Din
punct de vedere al acţiunii asupra construcţiilor acţiunea vântului se consideră ca sumă a două
componente, statică şi fluctuantă. Acţiunea statică a vântului corespunde vitezei mediate pe un interval
de timp de referinţă de 2 minute. Acţiunea fluctuantă a vântului se manifestă prin fluctuaţii ale presiunii
dinamice de bază, apariţia de forţe alternante, generarea de oscilaţii autoĩntreţinute, fenomene de
galopare. Direcţia vântului se consideră de regulă orizontală. Dacă panta terenului depăşeşte 30% pe o
distanţă de minim 100m ĩn jurul construcţiei, se consideră că direcţia vântului este paralelă cu suprafaţa
terenului. Se ţine cont de de condiţiile de vecinătate ĩn momentul realizării unei construcţii şi de cele de
extinderi din zonă pentru o apreciere cât mai exactă a 16 acţiunii vântului ĩn timpul exploatării
construcţiei. Forţe aplicate construcţiilor Intensitatea normată a componentei normale la suprafaţa
expusă se determină folosind relaţia: n h v n pv = βc c (z)g (6) Unde: β = coeficient de rafală; ni c =
coeficient aerodinamic; cz(h)= coeficient de variaţie a presiunii dinamice de bază ĩn raport cu înălţimea z
deasupra terenului liber; gv= presiunea dinamică de bază stabilizată, la înălţimea de 10m deasupra
terenului. Încărcarea se consideră aplicată distribuit pe faţă expusă. Intensitatea normată a
componentei tangenţiale, aplicată distribuit, se determină folosind relaţia: f h med v n f p = β ⋅ c ⋅ c (h )⋅
g (7) Unde: cf= coeficient de frecare egal cu 0,025; ch(hmed)= se consideră ĩn raport cu înălţimea medie
(hmed) deasupra terenului suprafeţei considerate. Forţele aplicate construcţiilor pot fi luate ĩn
considerare şi prin rezultantele lor, determinate pe ansamblul elementelor de construcţie sau prin
raportarea la unitatea de lungime a axei acestora. Intensitatea normată a rezultantei ĩncărcării se
calculează cu relaţia: f h med v t n Pt = β ⋅ c ⋅ c (h )⋅ g ⋅ A (8) unde: gv= presiunea dinamică de bază; ct=
coeficient aerodinamic al rezultantei; At= aria proiecţiei pe planul perpendicular direcţiei vântului a
suprafeţei aferente rezultantei considerate. Presiunea dinamică de bază stabilizată, la înălţimea de 10m
deasupra terenului plat (deschis) se calculează cu relaţia: 2 2 2m v v g ⋅ = ρ (kN/m2 ) (9), unde: ρ =
densitatea aerului (tone/m3 ); v2m= viteza mediată pe 2 minute, cu o perioadă de revenire de 10 ani
(m/s). Presiunea dinamică de bază stabilizată, se determină ĩn funcţie de amplasamentul construcţiei (v.
Harta nr.2) şi Tabelul 13. 17 Tabelul 13 Zona Altitudinea (m) Viteza mediată v2m (m/s) Presiunea
dinamică de bază stabilizată gv(kN/m2 ) A ≤ 800 22 0,30 B ≤ 800 26 0,42 C ≤ 800 0,55 D Zone cu condiţii
pt. care se cer date de la INMH Plan cn3 Direcţia vântului b +0,8 cn3 cn3 h1/l α º 0,0 0,5 1,0 ≥2,0 cni 0
0,0 -0,6 -0,7 -0,8 20 +0,2 -0,4 -0,7 -0,8 40 +0,4 +0,3 -0,2 -0,4 60 +0,8 +0,8 +0,8 +0,8 h1/l 0,0 0,5 1,0 ≥2,0
cn1 -0,4 -0,4 -0,5 -0,8 h1/l b/l ≤0,5 1,0 cn2 ≤1 -0,4` -0,5 -0,6 ≥2,0 -0,5 -0,6 -0,6 Încărcări aplicate
steagurilor Forţa concentrată Pt pe care un drapel de înălţime h şi lungime l poate să o aplice cozii, se
determină cu relaţia: t h hmed gv P = h ⋅(0,10 + 0,05l)⋅ c ⋅( )⋅ (13) Coeficienţii parţiali de siguranţă
multiplică intensitatea normată a încărcării date de vânt ĩn vederea obţinerii intensităţii de calcul a
acestei încărcări, folosindu-se datele din Tabelele 14 şi 15. 18 Tabelul 14 Zonele din harta de zonare
Stările limită şi grupările de încărcări Simbol coef. siguranţă A, B, C, D, E Stările limită ultime de
rezistenţă şi stabilitate sub acţiunea grupărilor fundamentale γF γa γb Stările limită ale exploatării
normale, sub efectul încărcărilor totale de exploatare γ0 γc γd Stările limită ale exploatării normale sub
efecte de durată Stările limită ultime sub acţiunea grupărilor speciale ĩn care vântul joacă un rol
secundar γ1 γe γf Starea limită ultimă de oboseală γ2 0 0,2 Tabelul 15 Felul construcţiei Clasa de
importanţă a construcţiei γa γb γc γd γe γf I 1,6 1,8 1,4 1,6 0,.4 0.6 II 1,4 1,6 1,2 1,4 0,35 0,55 III 1,2 1,4
1,0 1,2 0,3 0,5 IV 1,05 1,25 0,85 1,05 0,25 0,45 Construcţii curente puţin sensibile la acţiunea vântului
(categoria C1) V 0,9 1,1 - - - - I 2,0 2,2 1,5 1,7 0,4 0,6 II 1,75 1,95 1,3 1,5 0,35 0,55 III 1,5 1,7 1,1 1,3 0,3
0,5 Construcţii sensibile la acţiunea vântului (categoria C2 şi C3) IV 1,3 1,5 0,9 1,1 0,25 0,45 Exemple de
calcul: 1.Să se evalueze valoarea presiunilor şi sucţiunilor pentru o construcţie din zidărie având formă
dreptunghiulară ĩn plan (10 x 13 m), regim de înălţime P+1E (5,60m la streaşină), acoperiş şarpantă cu o
înclinare de 30˚ situată ĩntr-un amplasament de tip I, (Constanţa, pe malul mării). Considerăm GF de
încărcări. w +5,6 +7,75 +5,60 10m cn3 10m +0.8 Etape de lucru: a) Se calculează coeficienţii aerodinamici
conform indicaţiilor din STAS 10101/20-90. 19 Astfel: - pe suprafeţele verticale ale pereţilor expuse: +0,8
- pe suprafeţele verticale ale pereţilor neexpuse: -0,60 - pe suprafaţa acoperişului: h/l = 7,75/10 = 0,775;
α = 30˚; cn1 = -0,45 b/l = 10/13 = 0,77; cn2 = -0,48. b) Calculul coeficientului de variaţie a presiunii
dinamice de bază ĩn raport cu înălţimea z deasupra terenului liber. z < 10m, conform STAS, pentru
amplasamente tip I, ch(z)=1,0. c) Determinarea presiunii dinamice de bază Constanţa este situată ĩn
zona C, altitudine sub 800m, deci: gv= 0,55 KN/m2 d) Determinarea coeficientului de rafală: pentru
construcţii de tipul celei analizate, β=1,0. e) Determinarea intensităţii normate a încărcării normale
distribuite: - perete, faţa expusă: 2 p 1 0,8 1 0,55 0,44KN / m n v = ⋅ ⋅ ⋅ = - perete, faţa neexpusă: 2 p 1 (
0,6) 1 0,55 0,33KN / m n v = ⋅ − ⋅ ⋅ = − - acoperiş, faţa expusă: 2 p 1 ( 0,45) 1 0,55 0,248KN / m n v = ⋅ − ⋅ ⋅
= − - acoperiş, faţa neexpusă: 2 p 1 ( 0,48) 1 0,55 0,264KN / m n v = ⋅ − ⋅ ⋅ = − f) Determinarea intensităţii
de calcul: - construcţie puţin sensibilă la acţiunea vântului, clasa III de importanţă, gruparea
fundamentală de ĩncărcări, starea limită ultimă de rezistenţă şi stabilitate: Deci: γf= γa=1,2 şi n v c pv =
1,2 p . Se obţin succesiv: 2 1 p 1,2 0,44 0,528KN / m c v = ⋅ = 2 2 p 1,2 ( 0,33) 0,396KN / m c v = ⋅ − = − 2 3
p 1,2 ( 0,248) 0,298KN / m c v = ⋅ − = − 2 4 p 1,2 (0,264) 0,317KN / m c v = ⋅ = − 20 Fig.1 Zonarea
teritoriului României conform STAS 10101-20-92 21 Fig.2 Zonarea teritoriului României conform STAS
10101-20-90 22 2. CALCULUL ŞARPANTEI DE LEMN Să se dimensioneze elementele structurale ale unei
ferme din lemn folosită la alcătuirea unui acoperiş ĩn patru ape pentru o construcţie de locuit P+1E. Se
dau: dimensiunile ĩn plan ale acoperişului 10 x 13 m, înălţimea la streaşină +5,80m. Învelitoarea se
realizează din tablă aşezată pe astereală din răşinoase. Panta acoperişului este de 30˚. Construcţia este
amplasată ĩn Iaşi şi face parte dintr-un ansamblu construit ĩn zona centrală a oraşului. Etape de lucru: -
determinarea formei acoperişului ĩn plan; - poziţionarea fermelor de acoperiş; - alegerea formei şi
tipului fermei de acoperiş; - predimensionarea elementelor fermei (căpriori, pane, popi); - determinarea
încărcărilor permanente, utile, variabile; - verificarea elementelor structurale (rezistenţă şi rigiditate).
a)Se desenează la o scară convenabilă conturul acoperişului; se trasează forma ĩn plan a acoperişului
folosind regula bisectoarelor. Calculul se va face pe zona A-B care este cea mai solicitată. Ĩn A şi B se
dispune obligatoriu câte o fermă de acoperiş, chiar dacă AB< 3m. Fermă acoperiş 3,40 2,50 2,50 2,50
Formă ĩn plan acoperiş ĩn 4 ape dp dp df Elemente constructive ale fermei de acoperiş: a)unghiul
acoperişului cu planul orizontal depinde de tipul de învelitoare, după cum urmează: - ţigle solzi duble
29..35º; - ţigle solzi duble, presate, 24..35º; - tablă îmbinată ĩn falţ simplu: 17..27º; - tablă îmbinată ĩn falţ
dublu: 17..30º; b) şipcile: - dimensiuni secţiune: 24 x 38mm; 24 x 48mm; 28 x 48mm; 50 x 50mm; -
distanţe: minim 15 cm pentru ţigle aşezare simplă; 27..28cm pentru ţigle aşezate dublu; 34cm pentru
ţigle profilate; 50cm cazuri speciale (învelitori uşoare); A B 23 c) astereală: - grosime: 22, 24, 28, 38, 48
(mm); d) căpriori: - dimensiuni secţiune: 7,5 x 10cm; 7,5 x 12cm; 10 x 12cm; 12 x 15cm; 10 x 15cm; 12 x
19cm; - distanţe: dc= 70…90cm; e) pane: - dimensiuni secţiune: 10 x 15cm; 12 x 15cm; 15 x 17cm; 15 x
19cm; - distanţa dintre pane: min.2,50 ĩntre cosoroabă şi pana intermediară (măsurată pe direcţie
orizontală); max. 4m (ĩntre pana intermediară şi pana de creastă); f) popi: - dimensiuni secţiune: 12 x
12cm; 15 x 15cm; 12 x 15cm; Φ = 10; 12; 14cm; - distanţa maximă dintre popi (dispuşi ĩn dreptul
fermelor de acoperiş) 5m; g) contrafişe: - dimensiuni secţiune: 10 x12; 10 x 14 cm (dispuse pereche); h)
cleşti: - dimensiuni secţiune: 7,5 x 15; 7,5 x 12; 7,5 x 10 sau Φ = 10; 12; 14cm (dispuşi pereche); i) tălpi: -
dimensiuni secţiune: 12 x 15cm (tălpi scurte); 15 x 15; 15 x 19; 15 x 25 mm; j) ferme: distanţa maximă
dintre două ferme consecutive este de 5, 00m, recomandabilă ĩntre 3…5m. Considerăm o învelitoare din
tablă de oţel tratată anticorosiv, tip Borga (Suedia) care suportă şi pante mai mari de 30º, având o
încărcare permanentă de 5, 5 daN/m2 , aşezată pe astereală din scânduri de lemn. 1. Calculul asterealei
Scândurile, aşezate paralel cu coama, sunt considerate ca grinzi continue, reazemele fiind constituite de
căpriori; încărcarea aferentă unei scânduri fiind dată de încărcările suprafeţei aferente de calcul. ds dc
dc P (pz, g, q) dc/2 dc Schemă statică (dc=80cm) Grinda este cea mai solicită, dacă ar fi considerată
simplu rezemată pe distanţa dintre căpriori. Încărcări. Se consideră 3 variante de încărcare: (a)greutate
proprie şi zăpadă; (b) 24 greutate proprie, 1/2 zăpadă şi vânt; (c) greutate proprie şi la mijlocul
deschiderii, o încărcare concentrată (dată de un om care întreţine acoperişul). Vom calcula elementele
structurale ĩn variantele (a) şi (c), ca fiind cele mai defavorabile. Încărcări permanente: - învelitoare: g g
da daN m n i n i a 5,5 0,084 0,462 / , = ⋅ = ⋅ = - astereală: g ba ha l daN m n a = ⋅ ⋅γ = 0,084 ⋅ 0,024 ⋅ 600 =
1,21 / Total de calcul astereală: g daN m c a = 1,1⋅(0,462 +1,21) = 1,84 / Zăpada: p p da daN m n z n z a
187,5 0,084 15,75 / , = ⋅ = ⋅ = Încărcarea concentrată: P daN n = 80 ; P daN c = 1,2 ⋅80 = 96 Gruparea (a) y
x qx q qy x q g p daN m c za c a c a = + = 1,84 +14,34 = 16,18 / q q daN m c a c ax = ⋅sinα = 8,09 / q q daN
m c a c a y cos 14,01 / , = ⋅ α = a y c M x,a q , 8 1 = ⋅ dc 0,012daNm 2 = M q dc daN m c a x c y a 0,007 / 8
1 2 , = ⋅ , ⋅ = Gruparea ( c ) q daN m q daN m q g daN m c y c x c a c c 0,462 cos30 0,4 / 0,462 sin30 0,231
/ 0,462 / = ⋅ = = ⋅ = = = P daN c x = 96 ⋅ 0,5 = 48 ; P daN c y = 83,14 M q d P dc daNm c c y c c y c c x 1,746
4 1 8 1 2 , = ⋅ , ⋅ + ⋅ = ; M q d P dc daNm c a c x c c x c c y 1,008 4 1 8 1 , 2 , = ⋅ , ⋅ + ⋅ ⋅ = Verificarea de
rezistenţă i y x x ef m R Wy M W M= + ≤ ⋅ ,max ,max σ ; mI=1,04; Ri=100daN/cm2 2 18,68 104 / 8,064
100,8 28,224 174,6 σ ef = + = ≤ daN cm Verificarea de rigiditate m d f f c ef a 0,0053 150 ≤ = = ; fef f x f y
0,00001m 2 2 = + = fef este maxim ĩn gruparea ( c ), pentru care: x n c x x n c ef x a x E I d P E I d f g ⋅ + ⋅ ⋅ ⋅
= ⋅ ⋅ 4 3 , , 48 1 384 5 şi y n c x y n c ef y a x E I d P E I d f g ⋅ + ⋅ ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ 4 3 , , 48 1 384 5 25 2. Calculul
căpriorilor Schema statică reală este o grindă continuă pe distanţa dintre pane. Schema statică de calcul
(încărcări maxime) este o grindă simplu rezemată pe distanţa dintre două pane consecutive. Încărcări
permanente: - învelitoare: g g dc daN m n i n i = ⋅ = 5,5 ⋅ 0,80 = 4,4 / ; - astereală: daN m d g b h d a a a l c
n a 11,52 / 1 = ⋅ ⋅γ ⋅ ⋅ = ; - căprior: g bc hc l daN m n c = ⋅ ⋅γ = 0,075⋅ 0,10 ⋅100 = 4,5 / (secţiune impusă
căprior 7,5 x 10cm) Total încărcări permanente de calcul aferente căpriorului: g daN m c c = 1,1⋅(4,4
+11,52 + 4,5) = 22,462 / Zăpadă: p p dc daN m n z n z c 1,875 0,80 1,50 / , = ⋅ = ⋅ = ; p daN m c z c 1,707
0,80 1,366 / , = ⋅ = Încărcare concentrată: Pn =80daN; Pc =96daN; Gruparea (a) Încărcare: q q p daN m c z
c c c c a ( ) cos 20,752 / = + , ⋅ α = Moment maxim ĩn secţiunea centrală: M g dp daNm c a c a 1,66 8 1 2 =
⋅ ⋅ = Gruparea ( c): - Încărcare: q g daN m c c c c = ⋅ cosα = 19,45 / şi P P daN c c = ⋅ cosα = 83,14 -
moment ĩn secţiunea centrală: M q d P dp daNm c p c c c c c 20,756 4 1 cos 8 1 2 = ⋅ ⋅ ⋅ α + ⋅ ⋅ =
Verificarea de rezistenţă max 2 16,60daN / cm W M ef c σ ef = = < f Notă: Suprafaţa aferentă de pe care
căpriorul preia încărcările este de dp x dc, 26 unde dp este distanţa interax dintre două pane
consecutive, iar dc este distanţa interax dintre doi căpriori succesivi. 3. Calculul panei Pana se consideră
o grindă simplu rezemată pe distanţa dintre doi popi succesivi. Este încărcată conform ipotezelor (a), (b)
şi ( c ). a l0 a dPop=2,40m P 2,40 Schemă statică pană Încărcări - Permanente: - Învelitoare: g g T daN m
n i n i = ⋅ = 5,5⋅ 2,4 = 13,2 / - Astereală: daN m d T g b h a a a l n a = ⋅ ⋅γ ⋅ = 0,024 ⋅ 600 ⋅ 2,4 = 34,56 / -
Căpriori: daN m d T g b h c c c l n c 13,5 / 0,8 2,4 = ⋅ ⋅γ ⋅ = 0,075⋅ 0,1⋅ 600 ⋅ = - Pana: g bp hp l daN m n p =
⋅ ⋅γ = 0,15 ⋅ 0,17 ⋅ 600 = 15,3 / (pentru o dimensiune impusă pentru căpriori 15 x 17cm). Total încărcări
permanente: g dan m c p = 1,1⋅(13,2 + 34,56 +13,5 +15,3) = 84,216 / - Zăpadă: p p dp daN m n z n z p
1,875 2,4 4,5 / , = ⋅ = ⋅ = p daN m c z p 1,707 2,4 4,10 / , = ⋅ = - Încărcarea concentrată: Pn =80 daN; Pc
=96 daN Gruparea (a) - încărcare: q g p daN m c z c p c a = + = 84,216 + 4,9 = 88,316 / - moment ĩn
secţiunea centrală: M daNm c a 88,31 2,4 63,59 8 1 2 = ⋅ ⋅ = Gruparea ( c) - încărcare: q g 84,26daN / m; c
p c c = = Pc =96daN - moment ĩn secţiunea centrală: M daNm c c 96 2,4 118,24 4 1 84,216 2,4 8 1 2 = ⋅ ⋅ +
⋅ ⋅ = Verificarea de rezistenţă ef c ef W Mmax σ = ≤ σ a , deci: 2 2 ,max 2 16,37 / 104 / 6 15 17 11824 ef =
daN cm < daN cm ⋅ σ = 27 Verificarea de rigiditate Săgeata maximă se obţine pentru gruparea (c ). Se
verifică îndeplinirea condiţiei: fef fa 1,2cm 200 240 ,max ≤ = = fef, max=0,6cm << σ a ⋅ = 25,83 144
241,71 28 3.CALCULUL ZIDĂRIEI 3.1 Proprietăţile mecanice ale blocurilor de zidărie - Rezistenţa la
compresiune a blocurilor de zidărie (RC) [daN/cm2 ] Tabel 3.1 Nr. crt. Tip bloc RC [dan/cm2 ] 1 Cărămizi
50…1000 2 Beton cu goluri 30…200 3 Beton uşor b.c.a. 10…140 - Rezistenţa la încovoiere a blocurilor de
zidărie: ) [ / ] 30 1 ... 20 1 ( 2 Ri = RC daN cm Unde: 10 = valori pentru cărămizi; 20 = valori pentru bca; RC
= rezistenţa la compresiune. - Modulul de elasticitate: Tabel 3.2 Material bloc Modul de elasticitate
Cărămizi (Ec) 300RC Piatră naturală (EPN) 40.000…90.000 Blocuri mici de beton (Eb, b) (500…1.500)RC
10.000 γ = 400 Blocuri de beton uşor (Ebc) 15.000 γ = 500 25.000 γ = 650 3.2 Proprietăţile mecanice ale
mortarelor pentru zidărie - Rezistenţa la compresiune a mortarelor pentru zidărie (Rm): Rm = 1..10
daN/cm2 – mortar de var; Rm = 15..300daN/cm2 – mortar de var-ciment; - Modulul de elasticitate al
mortarului (Em) Em = 1000 Rm [daN/cm2 ], Unde: Rm este rezistenţa la compresiune a mortarelor
pentru zidărie. 3.3 Proprietăţile mecanice ale zidăriilor Rezistenţa la compresiune a zidăriei a) blocuri cu
goluri orizontale Tabel 3.3 Marcă mortar Tip bloc 25 10 Marcă bloc Rezistenţă de calcul R (N/mm2 ) 290
x 240 x 138mm 290 x 290 x 138mm 50 1,1 0,9 29 b) blocuri ceramice cu goluri verticale Tabel 3.4 Marca
mortarului 100 50 20 10 Marca cărămidă / bloc Rezistenţa de calcul R [N/mm2 ] 200 2,75 2,25 1,75 1,50
150 2,25 1,75 1,50 1,25 125 2,00 1,65 1,40 1,15 100 1,75 1,50 1,25 1,00 75 1,50 1,25 1,10 0,90 50 - 1,00
0,90 0,70 c) blocuri de beton cu agregate uşoare (înălţime rând >150mm) Tabel 3.5 Marca mortarului
Marcă bloc 100 50 25 10 Rezistenţa de calcul [N/mm2 ] 100 2,30 2,00 1,80 1,70 75 1,90 1,70 1,50 1,40
250 1,50 1,30 1,20 1,00 35 - 1,00 0,95 0,85 d) blocuri de beton celular autoclavizat Tabel 3.6 Marca
mortarului Marcă bloc 25 10 Rezistenţa de calcul [N/mm2 ] 50 0,95 0,85 40 0,85 0,75 35 0,75 0,65 -
Modulul de elasticitate al zidăriei 0,5 (0,8) 1 ( / ) 2 E = ⋅ ⋅ ⋅ R ⋅α ⋅ k daN mm , unde: α = caracteristica
elastică a zidăriei; 0,5 = coeficient pentru calculul zidăriei la starea limită; 0,8 = coeficient de calcul al
deformaţiilor la sistemele static nedeterminate; 1,0 = coeficient de calcul al zidăriei pentru încărcări
dinamice; R = rezistenţa zidăriei la compresiune (N/mm2 ); K = coeficient de corecţie a rezistentei de
calcul, conform tabel 3.7. Tabel 3.7 Natura materialelor de zidărie α k Cărămizi pline şi blocuri de beton
cu agregate uşoare 2,2 Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale 1000 2,0 30 Cărămizi şi blocuri
ceramice cu goluri orizontale Blocuri de b.c.a 750 2,5 3.4 Solicitări mecanice ale zidăriilor 3.4.1
Compresiunea centrică Verificarea secţiunilor din zidărie solicitate la compresiune centrică se face
aplicând relaţia: N ≤ ϕ ⋅ R ⋅ A Unde: N = încărcare axială de calcul [N]; φ = coeficientul de flambaj
conform tabel 3.8; R = rezistenţă de calcul la compresiune [N/mm2 ] conform tabel 3.4; A = aria secţiunii
transversale a zidăriei [mm2 ]. Coeficientul de flambaj Tabel 3.8 Grad de zvelteţe d lf β = Coeficient de
zvelteţe i lf λ = Coeficient de flambaj φ pentru α = 1000 Coeficient de flambaj φ pentru α = 750 3 10,5
1,00 0,99 4 14,0 0,99 0,98 5 17,5 0,98 0,96 6 21,0 0,96 0,94 7 24,5 0,94 0,92 8 28,0 0,92 0,89 9 31,5 0,90
0,87 10 35,0 0,88 0,85 11 38,5 0,86 0,81 12 42,0 0,84 0,79 13 45,5 0,81 0,76 14 49,0 0,79 0,74 15 52,5
0,77 0,72 16 56,0 0,74 0,68 17 59,5 0,72 0,66 18 63,0 0,70 0,63 20 70,0 0,65 0,58 22 76,0 0,61 0,54 24
83,0 0,56 0,49 26 90,0 0,53 0,46 28 97,0 0,49 0,42 30 104,0 0,46 0,38 32 111,0 0,42 - 34 118,0 0,39 - 36
125,0 0,36 - Lungimea de flambaj pentru elementele de zidărie Tabel 3.9 31 Rigiditatea legăturilor
elementelor de zidărie lf Stâlpi şi pereţi cu L>2H Capătul superior fix H Capătul superior deplasabil, 1.
construcţie cu o singură deschidere 1,5H 2. construcţie cu mai multe deschideri 1,25H A Capătul
superior liber (nelegat de planşee) 2H B Pereţi plini sau cu goluri (< Tcap 4. CALCULUL ELEMENTELOR
STRUCTURALE DIN BETON ŞI BETON ARMAT Etape de lucru - Se stabileşte schema statică din care face
parte elementul care trebuie dimensionat sau verificat, după caz. - Se evaluează încărcările ĩn gruparea
stabilită (GF sau GS). - Se determină eforturile axiale. - Notă: dacă eforturile secţionale, respectiv
solicitarea elementului sunt cunoscute se trece direct la etapele următoare. - Pentru secţiunea fiecărui
element se fixează caracteristicile secţiunii utile, acoperirea de beton. - Se determină cantitatea de
armătură necesară. Se verifică respectarea procentului minim de armare pe secţiune, ĩn funcţie de tipul
elementului. Se dispune armătura ĩn secţiune cu respectarea prevederilor din STAS 10107/0-1992.
Aplicaţii numerice 1.Să se verifice presiunile pe talpa unei fundaţii rigide, continue din beton la o
construcţie P+1E, amplasată ĩn Iaşi, cu structura din pereţi structurali de zidărie amplasată pe un teren
pentru care presiunea admisibilă este de pad 1,5 daN/cm2 solicitată la compresiune centrică (Nn =5800
daN). 45 N + V 37 Rezolvare: Fiind o fundaţie continuă sub pereţi structurali din zidărie, solicitată la
compresiune centrică, se alege o fundaţie rigidă, cu secţiune dreptunghiulară, ca ĩn figura alăturată,
realizată din beton C4/5. H = 1,20m, se impune B = 50cm Se face verificarea presiunilor efective pe talpa
fundaţiei folosind relaţia: ad n f ef p B N G p ≤ ⋅ + = 100 b n Gf = B ⋅ H ⋅100 ⋅γ G daN n f = 0,5 ⋅1,20 ⋅ 2400
⋅1,00 = 1440 2 2 1,448 / 1,5 / 50 100 5800 1440 pef = dan cm 〈 pad = daN cm ⋅ + = 2.Să se determine aria
secţiunii armăturii unei grinzi cu secţiune dreptunghiulară cunoscând: b = 25 mm, h = 500 mm, M = 230
KNm, beton C16/20, oţel PC 52. Calculul poate fi condus direct folosind „Calculul secţiunilor elementelor
din beton armat - proiectare rapidă” metode elaborate de H. Popescu. Folosim metoda de calcul rapid
pentru grinzi cu secţiune dreptunghiulară solicitate la ĩncovoiere. a a = 50mm h0 = h –a h0 = 500-40 =
460 mm Rc bh M m 2 0 = 0,478 250 450 9,5 230 100 2 = ⋅ ⋅ ⋅ m = mb < m ≤ 0,5 0,40 < 0,478 < 0,50 ' a a’=
35mm ( ') ( ) 0 2 ' 0 R h a m m bh R A a b C a − − = 2 2 ' 301 300(450 35) (0,478 0,40)250 450 9,5 Aa = mm
− − ⋅ ⋅ = 1 0 bh R R A a C a b = ξ ⋅ ⋅ 2 1 250 450 1959 300 9,5 Aa = 0,55⋅ ⋅ ⋅ = mm ' Aa = Aa1 + Aa Aa=
1959+301=2260 mm2 38 Dispunerea armăturii ĩn secţiune : 6 Φ 22 (Aa,ef=2281 mm2 ) 3 Φ 12 ( ' 2 , Aa
ef = 339mm 3 Φ 12 500 Φ8/20cm 250 6 Φ 22 Unde: m = α (1- 0,5 α ) şi c a a R R bh A = ⋅ 0 α 3.Să se
determine ariile secţiunilor armăturilor unui stâlp cu secţiune dreptunghiulară armată simetric
cunoscând: b = 400 mm, h = 400 mm, N = 500 kN, M = 15 kNm , η = 1,20, beton C65/20, oţel PC 60.
Folosim metoda de calcul rapid pentru stâlpi cu secţiuni dreptunghiulare solicitate la compresiune
excentrică. 1 bRC N x = (poziţia Axei neutre) x 118mm 400 0,85 12,5 500 1000 = ⋅ ⋅ ⋅ = 2 a a = 35 mm 3 h0
= h − a h0 = 400 − 35 = 35mm 4 h0 ξ ⋅ 0,55 x 365 = 201 mm 5 x < h0 ξ ⋅ 118 mm < 201 mm 6 ea ≥{h/30,
20mm} ea≥ { 400/30; 20 mm} 7 0 0 e N M e c = + e c 20 320mm 500 150000 0 = + = 8 a h e = e + − 2 η 0 e
= 1,2 x 320 +200 – 35 = 549 mm 9 a’ = a 35 mm 10 Aa = ( ) ) 2 ( ' 0 0 R h a bR N N e h a C − − + =Aa’ Aa = =
− ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ − + 350(365 35) 2 400 0,85 12,5 500 10 500 10 (549 365 3 3 1052 mm2 11 0 ' bh A A p a + a =
100 1,44% 400 365 2 1052 ⋅ = ⋅ ⋅ p = 39 Dispunerea armăturii ĩn secţiune 2 ф 20 + 2 ф 16 (Aef = 1030
mm2 ) 2 ф 20 2 ф 16 ф10/20cm 2ф16 4. Să se dimensioneze armătura necesară pentru podestele şi
rampa unei scări realizate din elemente de beton prefabricate. Se dau schema statică şi încărcările totale
ĩn gruparea specială aferente elementelor componente scării. Podest 1: lungime 1,80m, qc 1= 1305,27
daN/m; Rampă înclinată la 45º, lungime, măsurată pe plan înclinat 2,40m, încărcare q daN m c II =
1230,62 / ; Podest 2: lungime 1,60m; q daN m c III = 1160,24 / Calculul eforturilor secţionale. Trasarea
diagramelor de eforturi. c q3 c q1 c q2 20 30 α = 45˚; 1,60 0 10 2,40 1,80 Schemă statică scară
prefabricată Se folosesc indicaţiile de Calcul pentru structurile static nedeterminate (Munteanu C.,
Caraba I.). Deschiderile se încarcă succesiv cu încărcările aferente uniform distribuite, se determină
reacţiunile şi momentele ĩn punctele 0, 10,20, 30, apoi se suprapun efectele. Deschiderea 10-20 se
reduce la planul orizontal. Ĩn final se suprapun efectele şi rezultă: Tabel centralizator reacţiuni şi
momente pe reazeme. Punc t Reacţiune verticală Vk (daN) Moment Mk (daNm) 0 953,58 0 10 2553,13 -
492,88 20 3535,25 -502,49 30 926,02 0 Ĩn continuare se determină valoarea momentelor ĩn fiecare din
câmpurile: 0-10, 10-20, 20-30. 40 Evaluarea forţei tăietoare Deschiderea I q1 0 x 10 V0 1,80 V10 T(x) =
V0 – q1x T(x) = 0; m q V x 0,73 1306,27 953,58 1 0 = = = 953,5 + - 1395,91 Deschiderea III q3 20 x 30 V20
1,60 V30 T(x)= -V30 –q3x m q V x 0,80 1160,24 926,02 3 30 = = = T V q l daN dr 20 = − 30 + 3 ⋅ 3 =
−926,02 +1160,24 ⋅1,6 = 930,36 930,36 + - 926,02 dr T10 q2 stg T20 10 20 2,40cosα V10 V20
Deschiderea II T daN dr 949,54 2 2 (1409,69 1329,07 1395,91) 10 = + − = T daN stg 3161,42 2 2 ( 355,25
936,36) 20 = − + = − 949,54 + - 3161,42 Determinarea momentelor maxime ĩn câmp Deschiderea I M V q
348,32daNm 2 0,73 953,58 0,73 1305,27 2 0,73 0,72 2 2 max = 0 ⋅ − 1 ⋅ = ⋅ − ⋅ = Deschiderea III M V q
134,21daNm 2 0,8 926,02 0,8 1160,24 2 0,8 0,8 2 2 max = − 30 ⋅ + 3 ⋅ = − ⋅ + ⋅ = Deschiderea II cos45
492,88 1805,06 870,05 0 2 ( ) cos45 2 2 = − 10 + 10 ⋅ ⋅ − 2 ⋅ ⋅ = + x − x = x M x M V x q → x 1,04m 2 870,05
1805,06 = ⋅ = Mmax = 492,88+1805,06٠1,04-870, 05·1,042 = 1429,10 daNm Cunoscând grosimea plăcii,
clasa betonului şi tipul de oţel folosit pentru 41 armare, se alege direct numărul de bare necesar pentru
armarea ĩn câmp (I, II, III) şi pe reazeme (0, 10, 20, 30). hp=15cm, C16/20, OB 37 Valoare Armătură
moment (kNm) Poziţie Aanec (cm2 ) Aaef (cm2 ) Φ nr.bare pe metru 0 Reazem 0 Constr. 1,87 2,26 3,49
Câmp 0-10 Constr. 1,87 2,26 -4,93 Reazem 10 1,87 2,26 1,43 Câmp 10-20 Constr. 1,87 2,26 -5,03 Reazem
20 1,87 2,26 8 6 14,29 Câmp 20-30 4,96 5,25 12 5 0 Reazem 30 Constr. 1,87 2,26 8 6