UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU”

Catedra de igienă general

Șeful Catedrei,
dr. hab. Șt. Med., prof. univ.
Ion Bahnarel

Referat
“Studiul obiceiurilor alimentare ale populației din diferite țări”

Elaborat: Ilescu Ana-Maria, M1815

Controlat: Ciobanu Elena
Conferențiar universitar
Nota:

Chișinău 2019

1
 Cuprins:
Introducere………………………………………………………………………………………………………3
1.Factorii ce influențează alimentația...........................................................................................4
2. Piramida alimentelor…………………………………………………………………………………….5

3.Stilul alimentar……………………………………………………………………………………………...6
4.10 obiceiuri alimentare sănatoase din jurul lumii…………………………………………...8

5.Concluzie…………………………………………………………………………………………………….10

6. Bibliografie………………………………………………………………………………………………...11

2
În fiecare cultură există atât alimente acceptabile, cât și inacceptabile, deși acest lucru nu
este determinat dacă ceva este comestibil sau nu. De exemplu, aligatori există în multe părți
ale lumii, dar sunt inacceptabili ca aliment pentru multe persoane. De asemenea, caii,
broaștele țestoase și câinii sunt mâncați (și chiar considerați o delicatesă) în unele culturi,
deși sunt surse alimentare inacceptabile în alte culturi. Există, de asemenea, reguli cu cine
este potrivit să mănânci. De exemplu, medicii dintr-o unitate medicală pot mânca în zone
separate de pacienți sau clienți. Există mulți factori care determină ce alimente mănâncă o
persoană. Pe lângă preferințele personale, există factori culturali, sociali, religioși,
economici, de mediu și chiar politici.
Problema alimentară la nivel mondial rezultă din jocul a numeroase contradicţii,
nepotriviri din sfera producţiei şi distribuţiei bunurilor alimentare, contradicţii
determinate, la rândul lor, de un ansamblu de fenomene complexe – economice, sociale şi
politice – specifice ţărilor şi regiunilor lumii. Proiectele de dezvoltare vizând o alimentaţie
adecvată sunt cele care aduc beneficii unui segment extins de populaţie, care contribuie la
reducerea inegalităţii veniturilor şi au şanse să ducă la îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii
vieţii. În acest context, recunoaşterea existenţei unei probleme alimentare, precum şi
conştientizarea implicaţiilor şi riscurilor pe care nerezolvarea acesteia le poate induce
asupra stării de sănătate a populaţiei pe termen scurt, mediu şi lung, s-au materializat în
intensificarea eforturilor de elaborare şi implementare a unor politici alimentare şi
nutriţionale. Scopul general al acestor politici îl constituie protejarea dreptului fiecărui
individ de a avea acces permanent la hrana necesară unei vieţi active şi sănătoase.

3
Factorii ce influențează alimentația
Preferințe individuale.
Fiecare persoană are aprecieri și plăceri unice în ceea ce privește alimentele. Aceste
preferințe se dezvoltă de-a lungul timpului și sunt influențate de experiențe personale, cum
ar fi încurajarea de a mânca, expunerea la un aliment, obiceiurile și ritualurile familiei,
publicitatea și valorile personale. De exemplu, o persoană nu poate să-i placă frankfurters,
în ciuda faptului că sunt un favorit al familiei.
Influențe culturale.
Un grup cultural oferă linii directoare cu privire la alimente acceptabile, combinații
alimentare, modele de alimentație și comportamente alimentare. Respectarea acestor
recomandări creează un sentiment de identitate și apartenență pentru individ. În cadrul
grupurilor culturale mari, există subgrupuri care pot practica variații ale
comportamentelor alimentare ale grupului, deși sunt considerate încă parte a grupului mai
mare. De exemplu, un hamburger, cartofi prăjiți și un sifon sunt considerați o masă tipică
americană. Vegetarienii din Statele Unite, însă, mănâncă „burgeri veggie” obținuți din piure
de fasole, legume curățate sau soia, iar persoanele care urmează diete pot mânca un burger
obținut din curcan slab. În Statele Unite, acestea sunt înlocuiri culturale adecvate, dar un
burger făcut din carne de cal ar fi inacceptabil.
Influențe sociale.
Membrii unui grup social depind unul de celălalt, împărtășesc o cultură comună și își
influențează comportamentele și valorile celuilalt. Calitatea de membru al unei persoane în
anumite grupuri de colegi, de muncă sau comunitate are un impact asupra
comportamentelor alimentare. De exemplu, un tânăr la un joc de baschet poate mânca
anumite alimente atunci când este însoțit de prieteni și alte alimente atunci când este
însoțit de profesorul său.
Influențe religioase.
Proscripțiile religioase variază de la câțiva la mulți, de la relaxați la extrem de restrictivi.
Acest lucru va afecta alegerile și comportamentele alimentare ale unui adept. De exemplu,
în unele religii, alimentele specifice sunt interzise, cum ar fi carnea de porc printre adepții
evrei și musulmani. În cadrul creștinismului, adventiștii din ziua a șaptea descurajează
băuturi „stimulatoare” precum alcoolul, care nu este interzis în rândul catolicilor.
Influențe economice.
Banii, valorile și abilitățile consumatorilor afectează toate ceea ce cumpără o persoană. Cu
toate acestea, prețul unui aliment nu este un indicator al valorii sale nutritive. Costul este o
combinație complexă între disponibilitatea, statutul și cererea unui aliment.
Influențe de mediu.
Influența mediului asupra obiceiurilor alimentare derivă dintr-un compus de factori
ecologici și sociali. Alimentele care sunt cultivate frecvent și ușor într-o anumită regiune
devin frecvent o parte a bucătăriei locale. Cu toate acestea, tehnologia modernă, practicile
agricole și metodele de transport au crescut disponibilitatea pe tot parcursul anului pentru

4
multe alimente, iar multe alimente care erau disponibile anterior doar în anumite
anotimpuri sau în anumite zone sunt acum disponibile aproape oriunde, oricând.

Influențe politice.
Factorii politici influențează, de asemenea, disponibilitatea și tendințele alimentare. Legile
privind alimentele și acordurile comerciale afectează ceea ce este disponibil în interiorul și
peste țări și afectează și prețurile produselor alimentare. Legile privind etichetarea
produselor alimentare determină ce știu consumatorii despre produsele alimentare pe care
le achiziționează.

Piramida alimentelor
Altfel spus, preferinţele pentru un anumit aliment, în cea mai mare parte a cazurilor, nu iau
naştere sau se sting dintr-un capriciu sau moft de moment. Mutaţiile sunt generate de
schimbările sociale şi economice care au loc într-o comunitate sau într-un grup social când,
foarte des, problema care se pune nu se referă la ce tipuri de alimente se consumă ci, mai
degrabă, la ce cantitate de produse este disponibilă pentru consum şi cum este împărţit
acesta între membrii comunităţii sau, după caz, ai familiei. Ţinând cont de toate aceste
aspecte, este de dorit ca specialiştii în nutriţie să analizeze diferitele obiceiuri şi preferinţe
alimentare existente în diversele regiuni ale lumii şi, prin intermediul unor programe de
educaţie nutriţională bine construite, să contribuie, pe de o parte la consolidarea celor
pozitive, iar, pe de altă parte, la schimbarea celor negative. Acest lucru este necesar să se
întâmple, cu atât mai mult cu cât fundamentarea şi consolidarea unor politici alimentare şi
nutriţionale eficiente trebuie să se întemeieze pe o bună cunoaştere a acestor realităţi.În
acest sens, un instrument util de lucru îl reprezintă aşa numita piramidă a alimentelor, prin
intermediul căreia se prezintă, într-o formă grafică sugestivă, proporţiile pe care trebuie să
le aibă în alimentaţia cotidiană principalele grupe de alimente, cunoscându-se necesarul
zilnic de substanţe nutritive al diferitelor categorii de consumatori. Astfel, Departamentul
Agriculturii din Statele Unite ale Americii, la nivelul căruia există o structură specializată
care oferă consumatorilor consultanţă în legătură cu nutriţia, a elaborat o piramidă
generală a alimentelor, în care se poate observa cu uşurinţă că ponderea cea mai ridicată în
consum (baza piramidei) ar trebui să revină grupei cerealelor şi produselor derivate din
acestea, dat fiind conţinutul lor nutritiv şi necesarul de nutrienţi care trebuie acoperit la
nivel individual, iar cea mai scăzută (vârful piramidei) grupei zahărului şi produselor
zaharoase, respectiv grăsimilor şi uleiurilor alimentare, dacă ţinem cont de riscurile pe care
le induce asupra sănătăţii consumul abuziv al acestora. În cadrul piramidei, grupele
intermediare sunt reprezentate, mai departe, în ordinea crescătoare a ponderilor, de către
legume şi fructe, carne şi preparate din carne, peşte, lapte şi produse derivate şi, respectiv,
ouă. Pe această bază, pot fi imaginate piramide alimentare specifice diverselor regiuni ale
lumii, în condiţiile în care realitatea demonstrează că aceste regiuni prezintă particularităţi
în ceea ce priveşte nu numai tradiţiile şi preferinţele alimentare, ci şi posibilităţile de
realizare permanentă a unor bunuri alimentare la costuri acceptabile din punct de vedere
economic, şi aceasta cu atât mai mult cu cât există diferenţieri semnificative între aceste
regiuni, din punct de vedere al condiţiilor pedoclimatice, respectiv al mijloacelor tehnice de
producţie care pot fi folosite în agricultură. Aşadar, pot fi realizate mai multe tipuri de
piramide alimentare, corespunzătoare marilor regiuni geografice ale lumii (Europa, Asia,

5
 Africa, America de Nord şi de Sud şi Oceania), tipurilor de alimentaţiei sau categoriilor de
consumatori. Elaborarea pe baze ştiinţifice şi aplicarea coerentă a măsurilor de politică
alimentară şi nutriţională implică şi cunoaşterea profundă a stilurilor alimentare şi a
tipurilor de alimente.

Figura 1.Piramida alimentară SUA Figura 2. Piramida alimentară Chile

Figura 3. Piramida alimentară în India Figura 4. Piramida alimentară în Costa Rica

6
Figura 5. Piramida alimentară în Guatemala Figura 6. Piramida alimentară în Canada

Figura 7. Piramida alimentară în Mexic

Stilul alimentar
Stilul alimentar este o componentă a stilului de viaţă al omului şi defineşte
comportamentul unui consumator sau al unei colectivităţi umane în ceea ce priveşte
aspiraţia şi semnificaţia care sunt acordate actului alimentar, precum şi procurării,
pregătirii şi consumului bunurilor alimentare necesare întreţinerii vieţii. Între factorii care
influenţează stilurile alimentare amintim: organismul uman, prin caracteristicile lui
fiziologice şi psihologice, de vârstă, sex, greutate, stare de sănătate etc.; stilul de viaţă, în
întregul său, dintre care se detaşează stilul de muncă, de folosire a timpului liber, resursele
financiare etc.; nivelul de cultură şi civilizaţie al populaţiei ţintă pentru care se analizează
stilul alimentar: cunoaştere, tradiţii alimentare, credinţe religioase etc.; mijloacele
materiale utilizate pentru satisfacerea cerinţelor de hrană: alimentele propriuzise,
echipamentele, instalaţiile şi ustensilele necesare pregătirii şi servirii mesei, dotările
pentru crearea ambianţei etc.; distribuţia în spaţiu a consumatorilor, producătorilor şi
7
comercianţilor de bunuri alimentare; timpul şi condiţionările impuse de acesta în ceea ce
priveşte procurarea, pregătirea şi servirea mesei, respectiv menţinerea sau creşterea
calităţi bunurilor alimentare. Stilurile alimentare pot fi grupate în mai multe categorii:
• stiluri alimentare condiţionate de nevoile fiziologice şi care au ca scop acoperirea
cerinţelor de bază ale organismului: pentru situaţii obişnuite, care ţin de rutina actului
alimentar şi pentru situaţii deosebite, aşa cum sunt, de exemplu, cele legate de refacerea
organismului datorită unei boli;
• stiluri alimentare determinate de satisfacerea cerinţelor speciale ale consumatorilor, aşa
cum sunt de exemplu mesele festive şi protocolul alimentar oficial;
• stiluri alimentare impuse de valorificarea cu precădere a unor anumite materii prime:
stiluri alimentare bazate pe produse ale mării, cu dominantă vegetală’ sau numai cerealieră
etc.;
• stiluri alimentare definite în raport cu timpul în care au fost sau vor fi practicate: istorice
sau din trecut, contemporane sau care prefigurează viitorul;
• stiluri alimentare generate de modul de organizare a asigurării hranei (“felul de a
bucătări”). Tipul de alimentaţiei al individului – consumator se defineşte prin regimul
alimentar practicat cu consecvenţă de-a lungul întregii vieţi sau, cel puţin, pentru perioade
îndelungate de timp, acesta fiind determinat fie de particularităţi fiziologice specifice, fie de
factori care ţin de obiceiuri şi tradiţii alimentare, credinţe religioase, posibilităţi de acces la
hrană etc..

10 obiceiuri alimentare sanatoase din jurul lumii

Diferențele de cultură și stil de viață dintre statele lumii se răsfrâng și asupra alimentației.
În timp ce în unele obezitatea este la cote alarmante, există țări in care abia atinge un
procentaj de 5%. Iată cele mai bune sfaturi de alimentație culese de peste tot din lume.
1. Japonia
Japonezii sunt printre cei mai sănătoși oameni din lume, iar asta pentru că mănâncă foarte
multe fructe de mare, pește și legume. Dincolo de asta, există ceva cu adevărat special ce ar
trebui să te inspire: felul lor de a-și decora farfuriile. Japonezii pun mare preț pe cum arata
mâncarea, de aici și mesele bento - mesele la pachet, aranjate frumos într-o cutie de
mancare, decorate cât mai plăcut pentru ochi. Doar dacă privești imaginile îți dai seama că
bento e o operă de artă facută din mancare. Fiecare produs este atent porționat, decorat,
modelat și aranjat.
2. China
Chinezii mănâncă cu bețișoarele, adică mult mai incet decât noi. Iar mâncatul lent te ajută
pe mai multe planuri: să mănânci mai puțin, să fii mai atent la ce pui îm farfurie, să previi
boli precum obezitatea si afecțiunile cardiologice.
3. Franța
Știi deja: franțuzoaicele nu se îngrașă. Care e secretul lor? Că mănâncă câte puțin din toate.
Nu-și refuză nimic, dar în același timp nu exagerează cu nimic. Deși sunt niște gurmanzi
convinși, pasiunea lor pentru mâncare îi ajută sa fie foarte atenți la ce pun în gură. Iar
echilibrul din farfurie se vede și în statistici: Franța stă foarte bine la capitolul obezitate și
boli cardiovasculare.

8
4. India
Bucătăria indiană este un răsfăț al simțurilor. Condimentele lor aduc savoare, culoare și
numeroase beneficii pentru sănătate. Turmericul, ghimbirul, ardeiul rosu sunt niște aliați
excelenți împotriva cancerului și a bolilor cardiovasculare, iar lista de condimente poate
continua.
5. Italia
Deși pastele și pizza nu sunt cele mai bune pentru siluetă, italienii sunt un exemplu de
urmat. Pentru ei, mesele sunt adevărate ritualuri - toată lumea se așează la masă, mănâncă
încet și savurează un pahar de vin roșu, extrem de benefic pentru sănătate. Dieta lor
include multe legume, pește, ulei de măsline, ingrediente esențiale pentru o sănătate de
fier.
6. Grecia
Grecii se răsfață la orice masă, însă nu cu mâncăruri calorice și nesănătoase. Ei mănâncă
multe legume, fructe de mare, iaurturi. Știm cu toții cât de fideli sunt produselor locale,
proaspete si naturale. De altfel, în Grecia există cei mai longevivi oameni.
7. Singapore
Locuitorii din Singapore au una dintre cele mai sănătoase diete din lume. Secretul?
Mănânca foarte multe legume și pește. Alte feluri de carne sunt o raritate în meniul lor. În
plus, dulciurile sunt foarte des inlocuite cu fructe tropicale, un desert mult mai sănătos.
8. Suedia
Suedia este una dintre țările cu cea mai sănătaosă populație de pe continent, în ciuda unui
meniu lipsit de fructe și legume proaspete tot timpul anului. Secretul constă într-o dietă
bogată în lactate, pâine neagră sau integrală, fructe de padure și pește. Calciul din lactate
poate ajuta la topirea mai rapidă a grăsimilor, pâinea cu cereale integrale este bogată în
fibre, fructele de pădure sunt pline de antioxidanți, iar peștele conține grăsimi bune. La
toate acestea se adaugă și poftă de sport pe care o au suedezii, care practică aproape tot
anul schi sau alte sporturi pe zăpadă.
9. Mexic
Mexicanii au o regulă de aur de la care nu se abat: mănâncă un prânz bogat. Acesta este
foarte important pentru că în timpul zilei corpul arde caloriile mult mai ușor. Un prânz
bogat în calorii echilibrează dieta zilnică și te împiedică să mănânci prea mult seara.
10. Republica Moldova
Nu avem cea mai sănătoasă bucătărie, însă murăturile pe care le consumăm iarnă de iarnă
sunt recunoscute pentru proprietățile incredibile. Sunt o sursă excelentă de probiotice,
bacterii sănătoase care se mai găsesc și în varza acră, iaurt, vin, pâine, sos de soia și bere.
Acestea au capacitatea de a calma și sistemul imunitar, de a reduce inflamațiile, de a reduce
alergiile și durata răcelilor, de a preveni apariția diareei și a sindromului de col iritat, de a
stimula răspunsul imunitar și chiar de a reduce riscul de apariție a anumitor tipuri de
cancer.

9
Conclozie
În concluzie, succesul politicilor alimentare şi nutriţionale, inclusiv a programelor de
îmbunătăţire a alimentaţiei care derivă din acestea, depind de o serie de factori esenţiali, şi
anume: angajamentul politic ferm şi consecvent al autorităţilor competente, concretizat în
acţiuni de finanţare a programelor de alimentaţie, mobilizarea şi participarea efectivă a
comunităţii în toate fazele de planificare şi implementare a acestor programe, dezvoltarea
resurselor umane capabile să consilieze comunitatea în acţiunile întreprinse, stabilirea
corectă a obiectivelor şi a mijloacelor pentru atingerea lor, dezvoltarea unor sisteme
informaţionale care să permită monitorizarea şi evaluarea luării deciziilor la diferite nivele
şi, nu în ultimul rând, reproductibilitatea şi durabilitatea rezultatelor obţinute, care permit
extinderea strategiilor respective în cadrul altor comunităţi.

10
Bibliografi:

1. Banu C., Dorin S., Shleanu E., Vizireanu C., Gavrilă G. Alimente. Alimentaţie. Sănătate.
Editura AGIR. Bucureşti, 2005.
2. Beaton, H. G. Human nutrient requirement estimates, www. fao.org.
3. Beckford J. Quality. A critical introduction, p. 3-9, Routledge, Londra, 2000.
4. Brown, R. L. Opţiuni dificile. Confruntarea cu perspectiva crizei alimentare, seria
„Probleme globale”, Editura Tehnică, Bucureşti, 2009.
5. Brown, R. L. Probleme globale ale omenirii. Editura Tehnică, Bucureşti, 2007.
6. Cianetti, E. La cultura dellaqualita, SEF Editoriale, S.r.l., Milano, 1997.
7. Lathan, M. Human nutrition the developing world, FAO, Rome, 2012;
8. Malassis, L. Economie agroalimentaire, vol. 1 – 3, EditionsCujas, Paris, 2011 ;
9. Mencinicopshi, Gh. ş.a. Un nou stil de viaţă , Food and Drinks Globus, Revista Industriei
Alimentare Româneşti, nr. 54, 2004, p.6.
10. Mencinicopshi, Gh., Stroia, A. Un nou stil de viaţă , Food and Drinks Globus, Revista
Industriei Alimentare Româneşti, nr. 55, 2004, p.6.
11. Niculescu, N. Bucătăria creativă, Editura CERES, Bucureşti, 2009.
12. Kennet K. Quality Control For Management, Prentice-Hall, 2010. 13. Vachette J.
Amélioration continue de la qualité, Paris,2012.

11