Universitatea de stat de medicină și farmacie

„Nicolae Testemițanu”

Referat cu tema:
„Alimentația curativ-profilactică (de protecție) a
diferitor tipuri de muncitori”

A elaborat: Banciu Victor,student Grupa M1815

Profesor:Ciobanu Elena, conferențiar universitar

1
 Cuprins

Introducere……………………………………………………….1

Principiile unei alimentații sănătoase…………………………..1

Problema fast-food-ului …………………………………………9

Alimentatia în conditii de munca fizica……………………….11

Alimentatia in conditii de munca intelectuala………………..12

2
Introducere:
Nutriţia adecvată şi optimală este un factor important în menţinerea stării de
sănătate a individului. Îmbunătăţirea nutriţiei şi a îngrijirilor la diferite vârste şi stări
fiziologice sunt elementele majore în progresul către o stare de sănătate mai bună.
Modul în care percepem alimentaţia şi alegerile pe care le facem zi de zi au un
impact semnificativ asupra sănătăţii şi stării noastre de bine.

Pentru a putea vedea efecte vizibile, oamenii trebuie să înţeleagă că alimentaţia

corectă şi sănătoasă nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată într-un
stil de viaţă care va asigura starea generală de sănătate şi longevitatea.

Niciun aliment nu poate aduce, singur, toate principiile nutritive de care are nevoie
organismul, ci doar o alimentaţie variată, moderată şi echilibrată. Baza alimentaţiei
noastre ar trebui să fie alcătuită din alimente de origine
vegetală. Legumele reprezintă cu adevărat hrană sănătoasă. Şi fructele de asemenea,
însă ele ar trebui privite mai curând ca o completare a alimentaţiei, mai ales atunci
când există probleme cu greutatea corporală. Motivul este cantitatea mai mare de
zaharuri pe care acestea le conţin şi o valoare calorică mai crescută.

Cantitatea minimă de legume şi fructe pe care ar trebui să le consumăm zilnic

pentru a ne menţine starea de sănătate este de 5 porţii (o porţie este considerată a
avea în jur de 80 de grame). Din categoria alimentelor de origine animală nu ar
trebui să ne lipsească lactatele, sursă valoroasă de proteine de bună calitate, calciu şi
alţi micronutrienţi, ouăle, peştele şi, în mai mică măsură, carnea.

Principiile unei alimentații sănătoase:

Avem la dispozitie patru principii usor de inteles si de urmat, ce pot deveni unelte
valoroase in scopul reducerii greutatii si reenergizarii corpului dumneavoastra:

1. Principiul unei alimentatii cu inalt continut de apa.

2. Principiul combinarii corecte a alimentelor.

3. Principiul consumului corect de fructe.

4. Principiul gestionarii depozitelor de grasime.

3
1.Principiul unei alimentatii cu inalt continut de apa

Corpul nostru este format in proportie de 70% din apa, insa din clipa in care
ne nastem, el devine avid de mancare, aer si apa pentru supravietuire.

Pentru supravietuire si pentru a mentine corpul in cea mai buna

conditie, trebuie sa consumam o dieta care sa fie constituita din cel putin 70%
apa. Aici nu este vorba de baut apa, ci de alimentele care sa contina, in stare
normala, apa.

Fructele si vegetalele crude sunt alimente care satisfac acest deziderat.

Orice altceva este mancare concentrata, care si-a pierdut apa prin gatire sau
prelucrare. Nu trebuie mancat exclusiv fructe si vegetale, ele reprezinta doar 70%
din mesele noastre zilnice; restul de 30% va contine alimente concentrate, cum ar
fi: paine, carne, produse lactate, legume etc.

Sunt doua motive pentru care avem nevoie de apa din

vegetale: hranire si curatare. Trebuie retinut faptul ca acestea sunt si motivele
pentru care apa bauta nu va fi de nici un ajutor.

Apa este transportata de nutrientii din mancare la toate celulele corpului si

apoi, la intoarcere, inlatura reziduurile toxice.

Toti nutrientii de care are nevoie corpul uman (vitamine, proteine, minerale,
aminoacizi, enzime, acizi grasi) se gasesc in fructe si vegetale. Aceste elemente sunt
transportate de apa din vegetale si fructe in intestine, unde sunt absorbite.

Vitaminele si mineralele din farmacii – se pare – nu sunt asimilabile. In

livezi si gradini sunt vitaminele, nu in farmacii.

La randul lor, toxinele (reziduurile) sunt curatate de apa din corpul nostru si
eliminate.

Ca orice lucru pe care il folosim, care se curata si se spala, si corpul nostru

are nevoie de acestea. Faptul ca o larga patura a populatiei este grasa arata ca noi nu
curatam corpul in interior, deci mancam defectuos. Sunt oameni care, o viata
intreaga, nu isi pun problema curateniei interioare a propriului corp.

4
 Repet, aceasta curatare a corpului (interioara) se face prin intermediul
unei hrane cu un continut mare de apa, care va favoriza spectaculos desfasurarea
celor trei cicluri ale corpului.

Cand mancam trebuie sa ne punem intrebarea:

“Oare mancarea pe care o consum acum va contribui la curatarea

corpului meu sau la imbacsirea lui cu toxine ?”.

Sau, cu alte cuvinte: Este dominata de fructe si salate ?

Actualmente, noi suntem prizonierii papilelor noastre gustative. Nu

mancam alimente de care are cu adevarat nevoie corpul nostru, ci pe cele cerute de
gusturi. De aceea, mancam acum mancaruri foarte gustoase care - de fapt – ne
naclaiesc corpul adaugandu-i greutate.

Daca vreti sa fiti viu, viguros, vibrant si intr-o forma din cele mai bune
trebuie sa mancati mancare vie (fructe si legume crude). Comparandu-ne cu
animalele care traiesc in mijlocul naturii, ati vazut animale obeze, stirbe, surde, cu
ochelari, cu stimulatoare cardiace sau animale care sa moara de atac de cord,
cancer, diabet sau congestie cerebrala ?

Carnivorele nu mananca niciodata alte carnivore, iar de la ierbivore

mananca prima data intestinele pline cu vegetale, bogate in apa; apoi le beau
sangele, dupa care mananca organele bogate in apa si la sfarsit, daca nu sunt satule,
carnea si muschii.

Fara discutie, exista momente cand mancarurile concentrate vor domina; nu

trebuie sa va simtiti vinovati. Dupa zeci de ani de concentrate, este greu sa treci la o
alimentatie naturala. Vechile pofte rabufnesc. Dupa o zi cu concentrate, a doua zi
treceti pe vegetale. Trebuie sa aveti in minte importanta acestei alimentatii
bogate in apa.

In atomii moleculelor din plante se afla enzimele, care nu sunt lucruri sau
substante, ci principii ale vietii fiecarei celule vii. Enzimele din celulele corpului
uman sunt identice cu cele vegetale. In consecinta, cand anumiti atomi sunt necesari
pentru refacerea sau inlocuirea celulelor corpului, va aparea o atractie “magnetica”
intre celulele de acelasi tip din alimentele vegetale si cele din corpul nostru. Deci
fiecare celula din structura corpului nostru este impregnata cu si animata de viata
5
cunoscuta ca enzima. Aceasta atractie magnetica este valabila numai in moleculele
vii. Enzimele se distrug la 54 grade C si orice mancare gatita la o temperatura mai
mare decat aceasta este condamnata la moarte prin disparitia enzimelor. Mancarea
gatita la peste 54 grade C si-a pierdut viata si deci valoarea nutritiva. Aceasta
mancare poate sa sustina viata sistemului uman, dar o face in contul energiei,
vitalitatii si al unei sanatati degenerate progresiv.

Bautul apei este specific oamenilor care mananca mancaruri

concentrate. Cei care mananca fructe si vegetale crude nu mai au nevoie sa bea
apa. Daca totusi doriti sa beti apa, ar trebui sa beti apa distilata sau “apa minune”
(de tarate), daca aveti aceasta posibilitate.
Alimentele sunt substante comestibile care contin un anumit numar de elemente
organice, precum: proteine, lipide, glucide, saruri minerale si vitamine, apa si materii
nedigerabile (ca fibrele).

Proteinele

Acestea sunt celule organice ale muschilor, organelor, creierului, oaselor etc.
Sunt formate din cele mai simple elemente, numite “aminoacizi”. Problema care
se pune in cazul unei alimentatii “traditionale” nu este sa duci lipsa de proteine, ci cum
sa nu mananci prea multe. Prea multe proteine sunt periculoase pentru corpul
uman in aceeasi masura cu a avea prea putine.

Proteinele sunt cele mai complexe alimente, iar asimilarea si utilizarea lor, cele
mai complicate. Daca alimentul cel mai usor de descompus este fructul, cel mai
greu de separat in elemente pe care corpul nostru le poate folosi este proteina.

Cand consumam proteine, corpul cheltuie pentru digestie o energie mai mare
decat pentru orice alt aliment. Cu cat mancam mai multe proteine, cu atat mai mult ne
este consumata energia pentru descompunerea lor.

Noi nu avem nevoie atat de mult de proteine, deoarece corpul uman recicleaza
doar 70% din reziduurile proteice; si apoi, noi ne pierdem numai 23 de grame de
proteine pe zi, prin fecale, urina, par, piele moarta si transpiratie. Pentru a completa
aceasta cantitate pierduta ar trebui sa mancam 750 grame proteine, ori unii
mananca mai mult.

Consumand mai mult decat avem nevoie, corpul este suprasolicitat in incercarea
lui de a elimina surplusul. Proteinele in exces nu numai ca va fura energie, dar trebuie
sa fie depozitate in corp ca reziduu toxic, determinand si o crestere in greutate,
deoarece nu exista energia necesara pentru a-l elimina. A doua zi, un alt surplus de
proteine apare si situatia se agraveaza. Proteina nu apare in corpul omului prin
consumul de proteine, ci prin aminoacizii din mancare. Proteina animalelor
consumate difera de proteina umana. Corpul nu poate folosi sau asimila proteine in
6
forma lor originara. Ele trebuie descompuse in aminoacizii care o formeaza. Apoi, corpul
recompune aminoacizii (ii sintetizeaza) in proteine proprii corpului uman. Valoarea unui
aliment este data de aminoacizii care il compun. Animalele insa nu au puterea sa
sintetizeze cei 8 aminoacizi esentiali si de aceea trebuie sa-I ia din plante. Plantele ii pot
sintetiza din aer, apa, pamant, dar animalele, inclusiv omul, sunt dependente de
proteinele din plante – fie direct, mancand plantele, fie indirect, mancand animalele care
au mancat plante (carnivorele mananca numai ierbvivore).

Exista 23 de aminoacizi diferiti. Toti sunt esentiali, altfel nu ar mai exista. 15

dintre ei pot fi sintetizati de corpul uman, dar 8 trebuie luati direct din mancarea
consumata. Consumarea regulata a fructelor, vegetalelor, nucilor, semintelor,
mugurilor va asigura toti aminoacizii necesari, exact ca si la alte mamifere, care nu
consuma carne si care totusi nu sufera de vreo deficienta proteica.

Din alimentele digerate si din reciclarea reziduurilor proteice, corpul are in

permanenta aminoacizi, care circula prin sange si prin sistemul limfatic. Cand corpul are
nevoie de aminoacizi, ii ia de aici.

Circulatia aminoacizilor este ca o banca deschisa toata ziua. Ficatul si celulele

depun si scot permanent aminoacizii necesari din sange si limfa. Cand in sange sunt
prea multi, ficatul ii scoate si ii depune (stocheaza) pana este din nou nevoie de ei. Daca
scade nivelul lor din sange datorita consumarii acestora de catre celule, ficatul ii repune
inapoi in circulatie. Si celulele ii pot depozita si repune in circulatie. Deoarece
majoritatea celulelor din corp sintetizeaza mai multe proteine decat este necesar pentru
sustinerea vietiilor, celelalte celule retransforma proteinele repartizate lor in aminoacizi,
depozitandu-i in sange. Acest circuit al aminoacizilor este esential in intelegerea
faptului ca proteinele complete (animale) nu sunt necesare in dieta.

Cei 8 aminoacizi pe care corpul nostru nu ii poate sintetiza trebuie luati din
alimente. Fructele si vegetalele contin majoritatea celor 8 aminoacizi, iar morcovii,
bananele, varza, conopida, porumbul, castravetii, vinetele, mazarea, cartofii,
dovlecii, rosiile, nucile, semintele de floarea-soarelui, susanul, alunele si
fasolea ii contin pe toti opt.

Aminoacizii continuti in plante sunt intr-o cantitate mai mare decat cei continuti
in carnuri.

Trebuie urmarite urmatoarele aspecte:

1. Carnurile nu ne furnizeaza combustibil; energia se gaseste in carbohidrati (vezi

“Glucidele”). Carnea nu contine carbohidrati, deci nu furnizeaza energie.

2. Grasimile pot furniza energie, dar descompunerea lor este mai greoaie si mai putin
eficienta. Ele sunt descompuse in combustibil numai cand rezervele de carbohidrati
sunt epuizate. Grasimea din corp nu provine numai de la consumul lor direct. Cand se
consuma in exces carbohidrati, acestia sunt transformati de organism in grasime si
7
 sunt depusi ca atare. Astfel, corpul poate inmagazina si folosi grasime fara a
consuma mancaruri grase. Depozitele de grasime pot fi privite ca o banca de
carbohidrati, unde se fac restituiri sau depuneri, cand este necesar.

3. Sanatatea noastra depinde foarte mult de fibrele celulozice pe care le consumam.

Printre multe alte lucruri, ele previn constipatia si hemoroizii. Carnea nu contine fibre
celulozice.

4. Un lant de aminoacizi contine de la 51 pana la 200.000 de aminoacizi. Cand mancam

carne, acest lant trebuie descompus (rupt) complet si reasamblat in proteina umana.
Aminoacizii sunt foarte delicati. Caldura gatitului ii coaguleaza sau ii distruge,
facandu-i inutilizabili pentru organism. Astfel, devin toxici depunandu-se, marind
consumul de energie.

5. Carnea este foarte bogata in grasimi saturate, diferite de cele folosite pentru
energie; provoaca atacul de cord (datorat colesterolului).

6. Sinteza vitaminei B12 este ingreunata mult, provocand starile anemice.

7. Toxinele continute de carnea animalelor au o extraordinar de mare influenta in

perturbarea metabolismului hidratilor de carbon, de aici pana la diabet nemaifiind
decat doi pasi.

8. Mare parte a tumorilor, adesea maligne, au la origine substante create in timpul

digestiei carnii, care nu au putut fi asimilate de organism.

9. Foarte putina lume stie ca, pentru a inlocui culoarea gri-verzuie a carnii, dupa
taierea animalului, cu acea culoare rosiatica, placuta, a produsului din galantar,
majoritatea fabricilor de prelucrat folosesc nitrati si conservanti foarte daunatori
organismului uman, predispunandu-l in timp la cancer.

10. In urma procesarii termice calitatile carnii se modifica:

Valoarea nutritiva a carnii scade cu 2/3.

 Fierul devine anorganic, deci nefolositor corpului uman.

 Vitaminele dispar aproape complet din carnea fripta sau fiarta.

 Noul aliment incarca si aciduleaza organismul uman favorizand aparitia bolilor.

8
 Problema fast-food-ului :
În prezent, alimentația majoritatea tipurilor de muncitori neagă
foarte mult principiile alimentației corecte, deoarece majoritatea
preferă fast-food-ul.
Riscurile consumului de fast food: Cum afecteaza sistemul digestiv,
cardiovascular, respirator sau nervos
Fast food-ul contine, de regula, prea multe calorii si o nutritie slaba. Daca fast food-
ul este o componenta obisnuita a dietei dumneavoastra zilnice, in acest moment va
puteti confrunta cu probleme cu greutatea sau disfunctii ale organelor principale.

Efectele asupra corpului

Mancarea este doar combustibil pentru organism si are un impact direct asupra
modului in care va simtiti. Acest tip de masa se refera strict la rapiditatea cu care
este servita. In cele mai multe cazuri, asta insemnand mancare procesata, cu un
continut ridicat de carbohidrati, zaharuri, grasimi saturate si sare. Aceste mancaruri,
in general, contin un numar ridicat de calorii si ofera o valoare nutritionala scazuta,
spre nula.

Cand fast food-ul inlocuieste felurile de mancare gatite in casa sau

legumele/fructele din alimentatie poate conduce direct si sigur spre o nutritie slaba
si sanatate precara.

Atentie! Gheata de la fast food, mai murdara decat apa de la toaleta publica

Efecte asupra sistemului digestiv si cardiovascular

Multe dintre aceste gustari preferate si bauturi sunt pline de carbohidrati, dupa cum
am spus mai sus, cu multe calorii. Sistemul digestiv transforma carbohidratii in
zahar (glucoza) si apoi ii elimina in sistemul circulator, respectiv in vasele de sange.

Pancreasul raspunde prin a elibera insulina, de care este nevoie pentru a transporta
zaharul in toate celulele din corp. Din moment ce zaharul este absorbit, nivelul din
sange scade. Cand zaharul din sange scade, pancreasul se vede nevoit sa mai
9
elibereze si hormonul numit glucagon. Acesta din urma, ii transmite ficatului sa
inceapa folosirea zaharului ce a fost cumulat de mai mult timp.

Cand se intampla sa exagerati cu cantitatea de carbohidrati, se formeaza un nod in

cantitatea de zahar din sange, iar acest lucru poate da peste cap tot acest sistem
foarte important al raspunsului normal al insulinei. Mai multe noduri contribuie la
aparitia diabetului de tip 2.

Prea multa sare duce la retentia de apa. Sarea contribuie si la o presiune arterial
ridicata sau la marirea muschiului inimii. Pe langa aceastea, creste riscul aparitiei
pietrei la rinichi, afectiuni ale rinichiului sau cancer la stomac.

Ce se intampla cu sistemul respirator?

Obezitatea este asociata cu o crestere a problemelor respiratorii si tratarea acestor

anomalii poate fi destul de complicata in acest stadiu. Chiar daca nu ati fost
diagnosticati, obezitatea poate cauza episoade in care vi se opreste respiratia sau o
respiratie suieratoare deranjanta. Obezitatea joaca un rol foarte important in
dezvoltarea apneei si a astmului.

Paradox: Cum creste consumul de fructe si legume apetitul pentru mancare

nesanatoasa

Efecte asupra sistemului nervos si asupra pielii

Sunt multe tipuri de dureri de cap si numeroase lucruri ce le pot cauza. Multe dintre
acestea isi pot gasi cauza in sare, carne procesata sau nitrati. Un studiu a aratat ca,
in cazul in care se consuma mancare din comert gata preparata sau fast food, poti
ajunge cu usurinta la depresie.

Oamenii care prefera respectivul tip de alimentatie sunt predispusi sa dezvolte

aceasta insuficienta cu cca 51% mai mult decat cei care au o alimentatie
diversificata.

Ciocolata si alimentele grase din comert sunt, de regula, de vina pentru acnee. In
cazul copiilor ce sunt obisnuiti de mici cu acest tip de comportament dezvolta un
10
risc ridicat de eczeme sau semne pe piele din cauza numarului ridicat de
carbohidrati care maresc nivelul de zahar din sange.

Alimentatia în conditii de munca fizica:

Organismul uman necesita energie bazala, energie pentru ingerarea hranei, pentru
termoreglare si pentru activitate musculara. Activitatea musculara include orice
efort, atât profesional, cât si neprofesional. Consumul de energie pentru activitati
fizice include modul de efectuare a activitatii, durata ei, parametrii corpului,
participarea întregului corp la activitate sau numai a unei parti a lui.

Activitatile de munca se clasifica în urmatoarele categorii: profesiuni cu efort mic,

mediu sau mare si foarte mare. Valoarea energetica pentru cei ce îndeplinesc un
efort mic este de 2100 (femei) - 2800 kcal (barbati) în 24 ore. în acest grup se
includ profesiunile: dactilografa, contabil, ceasornicar, farmacist, laborant, croitor,
coafor, dentist, medic, sofer, tractorist.

Valoarea energetica pentru persoanele cu activitate medie constituie 2500 (femei) -

3300 kcal (barbati) în 24 ore: sudor, cizmar, cofetar, strungar, conductor de
troleibuz s.a. Valoarea energetica pentru cei ce depun eforturi mari este de 2900
(femei) - 3900 kcal (barbati) în 24 ore: slefuitor de marmora, dogar, bucatar.
Valoarea energetica pentru activitate foarte mare - 3200 (femei) - 3800 kcal
(barbati) în 24 ore: sapator, fochist, taietor de lemne, sobar s.a.

Principalii furnizori de energie sunt glucidele si lipidele. Glucidele se utilizeaza în

cursul unui efort fizic mare ce trebuie efectuat în timp scurt. Lipidele se indica în
cazul unui efort mare, în special, în conditii cu temperatura scazuta.

În cursul activitatii fizice este necesar un supliment proteic. Daca pentru un adult
necesarul este de 1 g la 1 kg masa/corp pe zi, în conditiile de efort mare acest indice
creste pâna la 1,5 g la 1 kg masa/corp pe zi. Aportul proteic sporeste proportional cu
aportul energetic global. Raportul calorii - proteine constituie 10-13% din valoarea
calorica totala a zilei. Nevoia de vitamine creste în cursul activitatii, îndeosebi în
privinta tiaminei, riboflavi-nei, niacinei, acidului ascorbic. Pe parcursul activitatii
fizice creste si necesitatea în elemente minerale (clorura de sodiu, calciu, fosfor). La
întreprinderile industriale trebuie sa existe ospatarii ceea ce asigura luarea mesei
într-un timp mai redus si permite de a organiza alimentatia rationala conform
11
particularitatilor proceselor de lucru.

O deosebita atentie se va acorda muncitorilor tineri. Alimentatia rationala se

organizeaza tinând cont de intensitatea proceselor de munca si particularitatile
fiziologice ale vârstei ce se afla în crestere. Ratia alimentara trebuie sa includa
proteine în cantitati satisfacatoare, îndeosebi de origine animala, necesare pentru
asigurarea normala a proceselor plastice, si calciu usor asimilabil. Se recomanda
lapte si derivatele lui, brânza de vaci, cascaval.

În alimentatia rationala a muncitorilor din sfera de transport si constructii se

mentine corelatia proteine, grasimi, glucide 1:1:4. Proteinele de origine animala
trebuie sa constituie 55%, grasimile vegetale 30% din norma de grasimi zilnica.
Hrana celor ce muncesc va fi bogata în vitamine. Necesitatea lor creste în functie de
greutatea si durata efortului fizic. Necesitatea în vitamine creste în cazul lucrului
fizic greu si de o durata mare. De regimul alimentar corect depinde profilaxia unor
boli. Este raspândit regimul alimentar de 3 mese pe zi. Valoarea energetica a ratiei
alimentare se va repartiza astfel: 30% la dejun, 45% la prânz, 25% - la cina. în
ultimul timp se pledeaza pentru alimentatia de 4 ori pe zi: dejun I - 25%; dejun II -
15%; prânzul - 35%; cina - 25% din ratia pentru 24 ore.

O deosebita atentie se acorda celor ce lucreaza în schimbul de noapte. Pentru

aceasta categorie de muncitori se considera mai rational luarea unei cantitati mai
mari de hrana pâna la începutul lucrului si o cantitate mai mica - în a doua jumatate
a schimbului de noapte. în asa conditii se asigura o capacitate înalta de munca si o
stare generala buna a muncitorilor. Pentru muncitorii din schimbul de noapte se
recomanda urmatorul regim alimentar: dejunul -25%, prânzul - 35%, cina - 30%,
gustarea de noapte -10% (în a doua jumatate a noptii).

Alimentatia in conditii de munca intelectuala:

În munca intelectuala si efort muscular mic consumul de energie este de 90-110
kcal pe ora sau 1800-2400 kcal în 24 ore. Asupra sanatatii si capacitatii de munca a
persoanelor ce îndeplinesc munci intelectuale o mare însemnatate are hipodinamia,
insuficienta reflexelor visceromotorice, suprasaturarea, surplusul masei corpului si
dezvoltarea precoce a modificarilor ateros-clerotice în organism.

Hipochinezia se caracterizeaza prin activitatea motorie redusa si încetarea aproape

12
definitiva a oricarui alt lucru fizic. Sistemul muscular, care functioneaza activ, este
un factor ce asigura functionarea normala a altor sisteme ale organismului, în
primul rând -nervos si cardiovascular, normalizeaza schimbul de substante. Este
bine cunoscut ca miscarile reprezinta cel mai eficient mijloc în reabilitarea
bolnavilor de diferite maladii, inclusiv a celor cu infarct miocardic.

Indicii functionali ai capacitatii de munca a miocardului, vascularizarea si contractia

se micsoreaza considerabil în conditiile hipochineziei si insuficientei de miscari
musculare. în lipsa lucrului fizic si insuficientei reflexelor visceromusculare se
accelereaza procesele de ateroscleroza. Conform unor date hipodinamia este un
factor de risc în nefrolitiaza.

Reflexele visceromusculare, aparute în procesul de munca, regleaza schimbul de

substante si functia sistemelor organismului. Astfel, se regleaza functia cordului,
contractiile lui devin mai puternice si mai rare, ceea ce asigura muschilor
miocardului un efort mai rational si mai econom. Reflexele visceromusculare
normalizeaza si stimuleaza functia organelor digestive, amelioreaza activitatea
sucurilor digestive, micsoreaza procesele de putrefactie în intestin, favorizeaza
peristaltismul si evacuarea intestinului. Pe fondul activitatii musculare se
normalizeaza schimbul de substante, substantele nutritive fiind consumate cu
eficacitate maxima pentru necesitatile organismului.

Insuficienta de efort muscular în conditii de alimentatie cu valoare energetica înalta

duce la cresterea masei corpului si la aparitia aterosclerozei.

Principiul de baza al alimentatiei rationale în lucrul intelectual este reducerea valorii

energetice a alimentatiei pâna la nivelul cerintelor energetice în conditiile de munca
sau marirea efortului fizic si sporirea pierderilor energetice pâna la nivelul
calorajului hranei consumate. Un numar mai mare de mese cu folosirea unor
cantitati mici de hrana preîntâmpina dezvoltarea surplusului masei corporale si
aterosclerozei.

13
Alimentatia limitata ca un factor antiaterogen este indicata în lucrul intelectual,
hipochinezie, surplus al masei corporale, persoanelor vârstnice. Ea trebuie sa fie
balantata si calitativa, sa asigure necesitatile organismului. Limitarea moderata a
alimentatiei presupune o varietate înalta cu folosirea unui asortiment bogat de
alimente.

In limitarea moderata a ratiei alimentare în 24 ore norma de proteine constituie 60

(femei) - 75 g (barbati), lipide 60 (femei) -80 g (barbati), glucide 260 (femei) - 350
g (barbati), valoarea energetica 1800 (femei) - 2500 kcal (barbati). Proteinele
animale trebuie sa constituie 50% din norma, jumatate din aceasta cantitate fiind
asigurata cu proteine din produse lactate. Totodata, 25% din grasimi le vor constitui
untul si 25% uleiul vegetal, 50% grasimile ce intra în componenta produselor
alimentare. Zaharurile din glucide vor alcatui nu mai mult de 15%; glucidele
cartofilor, legumelor si fructelor nu mai mult de 25% din cantitatea totala de glucide
(80-100 g).

In alimentatia echilibrata a oamenilor cu munci intelectuale grasimile trebuie sa fie

combinate rational cu proteine, glucide, vitamine, saruri minerale. Grasimile
servesc ca sursa reala de factori antisclerotici, datorita acizilor grasi polinesaturati,
fosfolipidelor, vitaminelor (A; E, D) pe care le contin.

În efort fizic limitat se micsoreaza cantitatea de glucide, îndeosebi de cele usor

asimilabile. Consumul de zahar în conditii de lucru fizic limitat mareste masa
corpului si provoaca obezitate. în alimentatia moderat limitata pentru a satisface
cerintele organismului în glucide se recomanda a folosi mai multe fructe. în efort
fizic limitat se recomanda produse alimentare bogate în factori lipotropi si
antiaterogeni, ca metionina ce intra în componenta brânzei de vaci, cascavalului,
carnii de gaina, pestelui.

O deosebita atentie se va acorda alimentatiei balantata în vitamine. La lucrul

intelectual organismul are nevoie de vitamine care stimuleaza reactiile de
oxidoreducere (vitaminele B2,B6, C, P, PP). Nu mai putin importante sunt

14
vitaminele cu actiune antiaterogena (colina, inozita, vitaminele E, B12, acidul folie,
acizii grasi poline-saturati). Sunt periculoase formele latente de hipovitaminoza,
fara o clinica vadita, dar care provoaca dereglari metabolice, micsoreaza capacitatea
de munca mintala, au drept consecinta ateroscle-roza, hipertensiunea arteriala.

Nerespectarea regimului alimentar, intervalele mari între mese provoaca sporirea

nivelului colesterolului în sânge si contribuie la aparitia aterosclerozei. Cel mai
indicat este regimul alimentar de 4 mese pe zi. în acest caz hrana se digereaza bine
si substantele nutritive se asimileaza usor. în acest regim alimentar intervalele între
mese sunt de 4-5 ore si se creeaza efort uniform de activitate a organelor digestive,
se asigura prelucrarea completa a hranei cu sucurile digestive. Pentru restabilirea
activitatii glandelor tractului digestiv este necesara o pauza de 10-11 ore. Masa de
seara, servita târziu, lipseste aparatul excretor de acest repaus si provoaca
supraîncarcarea si istovirea glandelor digestive. Din aceste considerente se
recomanda ca cina sa fie luata cu 3 ore înainte de culcare.

15
 Bibliografie:

-https://sanatatea.com/pub/alimentatie/2717-alimentatia-in-
conditii-de-munca-intelectuala.html
-https://sanatatea.com/pub/alimentatie/3111-alimentatia-in-
conditii-de-munca-fizica.html
-http://public-
health.md/uploads/docs/bibl_virtuala/Nutritia_in_Sanatatea_Public
a.pdf
-http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/mancaruri/riscurile-
consumului-de-fast-food-cum-afecteaza-sistemul-digestiv-
cardiovascular-respirator-sau-nervos-1367262
-http://www.qreferat.com/referate/alimentatie/ PRINCIPIILE-
ALIMENTATIEI-COREC133.php
-https://ziarullumina.ro/societate/sanatate/alimentatia-corecta-
primul-pas-catre-o-viata-lunga-si-sanatoasa-41256.html
-https://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/alimentatia-
sanatoasa-reguli-de-baza-pentru-o-viata-ferita-de-boli-12329553

16