STRATEGIE DE FORMARE

MODULUL: Autocunoaştere şi dezvoltare personală

TIMP: 4 ore

GRUP ŢINTĂ: cadre didactice din învăţământul liceal

ARGUMENT:

În relaţiile interpersonale este necesar ca fiecare persoană să se

cunoască pe sine şi să-şi conştientizeze propriile valori pentru o bună
relaţionare cu cei din jur. Autoaprecierea şi stima de sine reprezintă ceea
ce simţim despre noi înşine. Mulţi oameni au un grad redus de
autoapreciere şi se simt nesiguri şi vinovaţi. Aceste sentimente afectează
negativ comportamentul, relaţia cu alţii şi modul în care luăm decizii. O
autoapreciere înaltă şi o stimă de sine pozitivă presupune să ne simţim
bine în propria piele, să fim convinşi că suntem capabili să încercăm şi
lucruri noi şi să câştigăm.

SCOP:

Creşterea stimei de sine prin exersarea abilităţilor de

autocunoaştere şi intercunoaştere în activitatea de grup.

OBIECTIV GENERAL:
Participanţii învaţă să-şi identifice calităţile, să facă şi să
primească complimente, demonstrând prin comportament capacitatea de
a depăşi eficient obstacolele.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: formabilii vor fi capabili:

 să-şi identifice propriile dorinţe, calităţi şi comportamente;

 să-şi dezvolte modalităţi de autocunoaştere şi intercunoaştere;
 să comunice deschis, să se implice în discuţiile din cadrul
grupului, dezvoltând aptitudini referitoare la capacitatea de a fi
membru eficient al grupului;
 să fie capabili să exploreze şi să pună în valoare resursele
personale.

1
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:

 Participanţii se aşează în cerc şi se realizează următorul exerciţiu de

activizare pentru spargerea gheţii: ”Am o căsuţă mică - aşa şi-aşa; şi
fumul se ridică – aşa şi-aşa; îmi lustruiesc pantofii – aşa şi-aşa; şi
bat la poarta casei aşa şi-aşa”
 Se oferă formabililor modelul „Blazonul personal” şi li se explică
cele patru cadrane:

Notează ceva ce îţi place să faci Notează un aspect pozitiv despre

în timpul liber munca/activitatea ta
Precizează un scop pe care îţi Notează un aspect important din
doreşti să-l atingi în viaţă trecutul tău

 Se completează fiecare cadran, respectând instrucţiunile

primite. Sub blazon fiecare va scrie un moto care consideră
că-l reprezintă. Pentru aceasta se acordă 10 minute.
 Formabilii sunt invitaţi să împărtăşească ceea ce au scris,
desenat, vorbind cu cât mai mulţi colegi posibil. Se acordă 10
minute.
 Formabilii sunt rugaţi să se aşeze lângă colegul cu care au
vorbit ultima dată şi să-şi prezinte partenerul spunându-i
numele, un lucru pe care l-au aflat despre el şi, de asemenea
să-i citească motto-ul.
 Când se fac prezentări către grupul extins, fiecare se dezvăluie
ca şi când ar fi celălalt astfel încât să se poată cunoaşte reciproc
şi pentru a învăţa să accepte diversitatea umană.
 Blazoanele vor fi expuse pe tablă.
 Vor avea loc discuţii privind realizarea activităţii şi impactului
ei asupra respectului de sine.

2
 Formabilii vor număra până la 6 şi se vor grupa în funcţie de număr
pe echipe.
 Pe tablă este realizat un grafic al vieţii, oferind detalii despre
factorii care au crescut sau au scăzut nivelul stimei de sine . Li
se precizează faptul că nu trebuie să dezvăluie nici un amănunt
al vieţii lor despre care nu doresc să se afle.
 Sunt invitaţi să-şi împărtăşească graficul vieţii în perechi.
 Se oferă fiecărui grup o foaie mare de hârtie, un marker şi
cartonaşe însemnate cu cuvintele: familie, şcoală, prieteni,
anturaj, evenimente neaşteptate.
 Ţinând cont de graficul propriei vieţi, fiecare grup trebuie să se
gândească la felul în care factorul de pe cartonaş le-a afectat
autorespectul. Răspunsurile se scriu pe o foaie de hârtie iar un
reprezentant din fiecare grup prezintă pe scurt răspunsurile
date.
 Acest exerciţiu oferă ocazia de a reflecta asupra propriei
persoane.
 Participanţii vor schimba obiecte între ei, astfel încât în momentul în
care sunt revăzute este reamintită experienţa trăită împreună şi găsite
mai uşor resurse personale în situaţii de „criză”, astfel încât stima de
sine să evolueze în sens.
 Pentru a descoperi valorile şi credinţele proprii, cum sunt ele
structurate şi în ce mod sunt legate de o serie de conflicte, se pot face
o serie de exerciţii, ei vor descoperi importanţa respectului de sine şi
a imaginii despre sine.
Prin intermediul acestor exerciţii formabilii vor fi capabili să
înţeleagă ce fel de oameni sunt, care sunt părţile lor tari, ce simt faţă de
ei înşişi, care sunt posibilităţile lor şi care sunt speranţele, scopurile şi
visurile lor.

3
 Aceste exerciţiile sunt concepute pentru îmbunătăţirea
sentimentului de respect faţă de sine şi sentimentul valorii proprii.

EXERCIŢII:

*0 “Mă desenez pe mine”;

*1 “Cine sunt eu?”
*2 “Munţi şi văi”
*3 “Persoanele deosebite ale săptămânii”;
*4 “Când este vorba despre mine, despre câţi oameni este
vorba?”;
*5 “Despre cum să purtăm o discuţie pozitivă cu noi înşine”;
*6 “Eu şi Oglinda”;
*7 “Cele două părţi ale EU-lui meu”.

EXERCIŢII:

1. „Inima” (A - 3 calităţi personale care îţi plac cel mai mult; B - 3

lucruri - caractere - din viaţa ta pe care vrei să le schimbi; C - 3
lucruri pe care le faci bine; D - 3 cuvinte care ţi-ar plăcea să fie spuse
despre tine).
2. Ierarhia valorilor
3. Lucruri care mă descriu (1. amuzant, 2. Un bun ascultător, 3.
Relaxat, 4. Încrezător; 5. Bun, 6. Sănătos; 7. Generos; 8. Bun
înotător; 9. Înţelegător; 10. Ambiţios; 11. Deschis la experienţe noi)

CUNOAŞTERE - “TU”

Ca oameni, noi avem fiecare experienţe unice şi percepem lumea

dintr-un punct de vedere diferit. Unicitatea este una dintre calităţile
noastre cele mai importante: nu există doi oameni care să fie la fel. De
aceea, fiecare din noi poate adăuga ceva la culoarea şi la freamătul vieţii.
Aceste diferenţe influenţează modul în care acţionăm, gândim, simţim şi
în care reacţionăm.
Exerciţiile pe care le voi recomanda şi cele pe care le vom aplica
în acest curs vor permite formabililor să-şi lărgească percepţia şi
perspectivele asupra lumii. Ei vor învăţa despre relaţii şi vor avea
experienţe legate de procesele, gândurile şi de sentimentele implicate de
probleme grave, ca prejudecăţile, discriminarea şi stereotipurile. Pe baza
procesului de învăţare în care vor fi implicaţi, ei îşi vor dezvolta
capacităţi de a aprecia şi de a fi sensibili la existenţa asemănărilor şi
deosebirilor dintre oameni.

4
 Vor fi denumiţi termenii de „prejudecată”, „discriminare” şi
„stereotip”.

PREJUDECATĂ -opinie, adeseori nefavorabilă, despre un

anumit lucru, despre o persoană sau despre un grup, care se formează
înainte de explorarea tuturor faţetelor implicate de acea problemă,
persoană sau grup.
DISCRIMINARE - acţiunea de a trata pe cineva diferit, pe baza
vârstei, religiei, apartenenţei etnice, cetăţeniei, handicapului, sexului,
clasei sociale, rasei etc.. Discriminarea este prejudecata manifestată în
exterior; ea este similară strategiei de găsire a ţapului ispăşitor, când o
persoană sau un grup sunt învinovăţite pentru greşelile sau evenimente
comise sau determinate de altceva.
STEREOTIP - credinţa că un grup de oameni posedă anumite
trăsături comune, fără a accepta diferenţele individuale.

EXERCIŢII:

*8 “Fulgi de zăpadă”
*9 “Diferenţele asemănătoare”

EXERCIŢIU:
 “Cercurile concentrice” (Relaţii, Activităţi, Locuri, Obiecte/
Lucruri)
 Prezentarea unui test psihologic bazat pe simbolistică.

METODE ŞI PROCEDEE:
- dezbaterea,
- brainstorming-ul,
- conversaţia dirijată,
- jocuri de autocunoaştere şi intercunoaştere.
- lucrul în grup pentru facilitarea autocunoaşterii
şi a intercunoaşterii
EVALUARE:
Evaluarea iniţială presupune sondarea stării de confort şi nivelul stimei
de sine

5
Evaluarea continuă presupune parcurgerea tematicii, eficienţa
dezbaterilor şi a strategiilor propuse.
Evaluarea finală presupune măsurarea nivelului de participare la
activitate, a calităţii activităţii. Discuţie liberă finală pentru a evalua
feedbackul acţiunilor întreprinse la nivelul dezvoltării stimei de sine.
Realizarea mapei cu strategiile de acţiune elaborate pe parcursul
activităţii.

6
 FIŞE DE LUCRU
1.
ÎNTREBĂRI PENTRU EVALUAREA STIMEI DE SINE

 Cine sunt eu?

 Care sunt calităţile şi defectele mele?
 De ce sunt capabil?
 Care sunt reuşitele şi eşecurile mele, competenţele şi limitele?
 Care este valoarea mea, în ochii mei, ai apropiaţilor mei, ai
persoanelor care mă cunosc?
 Mă consider o persoană care merită simpatia, afecţiunea, iubirea
celorlalţi sau, din contră, mă îndoiesc adesea de capacităţile de a fi
apreciat şi iubit?
 Îmi conduc viaţa aşa cum îmi doresc?
 Faptele mele sunt în acord cu dorinţele şi părerile mele sau,
dimpotrivă, sufăr din cauza discrepanţei dintre ceea ce vreau să fiu
şi ceea ce sunt?
 Sunt împăcat cu mine însumi sau adesea nemulţumit?
 Când m-am simţit ultima oară decepţionat de mine însumi,
nemulţumit şi trist?
 Când m-am simţit mândru de mine, satisfăcut şi fericit?

2.
BLAZONUL PERSONAL

Notează ceva ce îţi place să faci în Notează un aspect pozitiv despre

timpul liber munca/activitatea ta

Precizează un scop pe care îţi Notează un aspect important din

doreşti să-l atingi în viaţă trecutul tău

Moto:

3.

7
 Îmi place………………………………………………………………………………
Clipa cea mai fericită……………………….…………………………………………
Împreună……………………………………………………………………………
Întorcându-mă acasă……………………………………………………………………
Îmi pare rău……………………………………………………………………
Când adorm………………………………………………………………………………
Familia mea…………………………………………………………………………………
Cel mai bine………………………………………………………………………………
Pe mine mă frământă………………………………………………………………………
Cei din jurul meu…………………………………………………………………………
Mama………………………………………………………………………………………
Copilăria mea………………………………………………………………………………
Cea mai mare groază a mea………………………………………………….………….
La şcoală…………………………………………………………………………………
Eu nu pot……………………………………………………………………………………
Viaţa mea…………………………………………………………………………………
Când eram mic/ă……………………………………………………………………………
Nervii mei…………………………………………………………………………………
Ceilalţi………………………………………………………………………………………
Pe străzi………………………………………………………………………………
N-am izbutit…………………………………………………………………………
Cititul………………………………………………………………………………………
Eu gândesc…………………………………………………………………………………
Am reuşit…………………………………………………………………………………
Am nevoie…………………………………………………………………………………
Căsătoria……………………………………………………………………………………
Eu mă simt bine…………………………………………………………………………
Câteodată……………………………………………………………………………………
Ceea ce mă supără…………………………………………………………………

4.

8
 TEST PENTRU EVALUAREA INTELIGENŢEI EMOŢIONALE
(pentru adulţi, adaptat de Mihaela Roco după D. Goleman)

Imaginaţi-vă că vă aflaţi în situaţiile care sunt prezentate mai jos şi arătaţi

cum veţi proceda în mod concret. Pentru aceasta, veţi alege una dintre cele patru
variante de răspuns.

1. Sunteţi într-un avion care intră brusc într-o zonă de turbulenţă şi începe
să se balanseze puternic într-o parte şi alta. Ce faceţi?
a) Continuaţi să citiţi sau să vă uitaţi la film, dând puţină atenţie
turbulenţei..
b) Vă îngrijoraţi, urmăriţi stewardesa şi citiţi fişa cu instrucţiuni în caz
de pericol.
c) Câte puţin din a) şi b).
d) Nu observaţi nimic.

2. Mergeţi în parc cu un grup de copii de patru ani. O fetiţă începe să

plângă deoarece ceilalţi nu vor să se joace cu ea. Ce faceţi?
a) Nu vă amestecaţi, lăsaţi copiii să rezolve singuri problema.
b) Vorbiţi cu ea şi o ajutaţi să găsească o modalitate de a-i face pe ceilalţi
să se joace cu ea.
c) Îi spuneţi cu o voce blândă să nu plângă.
d) Încercaţi să-i distrageţi atenţia şi-i lăsaţi câteva lucruri cu care se
poate juca.

3. Imaginaţi-vă că sunteţi student şi doriţi să obţineţi o medie mare pentru

bursă. Aţi constatat că una dintre note vă scade media. Ce faceţi?
a) Vă faceţi un plan special pentru a vă îmbunătăţi nota la cursul
respectiv, fiind hotărât să urmaţi planul.
b) Vă propuneţi ca în viitor să luaţi note mai bune la acest curs.
c) Consideraţi că nu contează mult ce aţi făcut la acest curs şi vă
concentraţi asupra altor cursuri, la care notele dv. sunt mai mari.
d) Mergeţi la profesor şi încercaţi să discutaţi cu el obţinerea unei note
mai mari.

4. Imaginaţi-vă că sunteţi agent de asigurări şi telefonaţi clienţilor pentru

prospectare. Cincisprezece persoane la rând v-au închis telefonul şi sunteţi
descurajat. Ce faceţi?
a) Vă spuneţi: „Ajunge pentru azi” sperând că veţi avea mai mult noroc
mâine.
b) Vă evaluaţi calităţile care, poate, subminează abilitatea dv. de a face
vânzări.
c) Încercaţi ceva nou la următorul apel telefonic şi vă străduiţi să nu vă
blocaţi.
d) Găsiţi altceva de lucru.

9
5. Sunteţi managerul unei organizaţii care încearcă să încurajeze respectul
pentru diversitatea etnică şi rasială. Surprindeţi pe cineva spunând un banc
rasist. Ce faceţi?
a) Nu-l luaţi în seamă – este numai o glumă.
b) Chemaţi persoana respectivă în biroul dv. pentru a-i face observaţie.
c) Vorbiţi pe faţă, pe loc, spunând că asemenea glume sunt nepotrivite şi
nu vor fi tolerate în organizaţia dv.
d) Îi sugeraţi persoanei care a spus gluma să urmeze un program de
şcolarizare privind diversitatea.

6. Încercaţi să calmaţi un prieten înfuriat pe un şofer care era să-l

accidenteze foarte grav. Ce faceţi?
a) Îi spuneţi să uite evenimentul pentru că nu a păţit nimic.
b) Încercaţi să-i distrageţi atenţia de la acest eveniment vorbindu-i
despre lucrurile care-i plac foarte mult sau care îl interesează.
c) Îi daţi dreptate, considerând, la fel ca şi el că celălalt i-a pus în pericol
viaţa.
d) Îi relataţi că şi dv. vi s-a întâmplat mai demult ceva asemănător, dar
după aceea v-aţi dat seama că, după cum conduce, şoferul va ajunge
în mod sigur la spitalul de urgenţă.

7. Dumneavoastră şi partenerul de viaţă (prietenul) aţi intrat într-o discuţie

aprinsă, care a devenit foarte repede un meci de ţipete. Sunteţi amândoi
furioşi şi, în focul furiei, recurgeţi la atacuri personale pe care nu le
înţelegeţi, dar le continuaţi. Care este cel mai bun lucru de făcut?
a) Luaţi o pauză de 20 de minute şi apoi reluaţi discuţia.
b) Opriţi cearta de îndată, pentru că nu contează ce spune partenerul dv.
c) Spuneţi că vă pare rău şi îi cereţi partenerului să îşi ceară la rândul său
iertare.
d) Vă opriţi un moment, vă adunaţi gândurile şi, apoi, vă precizaţi
punctul de vedere.

8. Imaginaţi-vă că aţi fost numit şeful unei noi echipe care încearcă să
găsească o soluţie creativă la o problemă de serviciu. Care este primul lucru
pe care îl faceţi?
a) Notaţi paşii necesari pentru rezolvarea rapidă şi eficientă a problemei.
b) Cereţi oamenilor să-şi facă timp pentru a se cunoaşte mai bine între ei.
c) Începeţi prin a cere fiecărei persoane idei privind rezolvarea
problemei, cât timp ideile sunt proaspete.
d) Începeţi printr-o şedinţă de brainstorming, încurajând pe fiecare să
spună orice idee îi vine în minte, indiferent cât de fantastică pare.

9. Fiul dv. este foarte timid şi a fost foarte sensibil şi înfricoşat de locurile
şi oamenii străini, de când s-a născut. Ce faceţi?
a) Acceptaţi că are un temperament sfios, timid şi căutaţi căi
de a-l proteja de situaţii care să-l tulbure.
b) Îl duceţi la un psihiatru de copii.
c) Îl expuneţi intenţionat la mai mulţi oameni şi în locuri străine, astfel
încât să-şi poată înfrânge frica.

10
 d) Organizaţi o serie de experienţe care să-l înveţe pe copil să ia treptat
contact cu oameni şi situaţii noi.

10. Consideraţi că de mulţi ani aţi dorit să reîncepeţi să practicaţi un sport

pe care l-aţi încercat în copilărie, iar acum pentru distracţie, în sfârşit, v-aţi
hotărât să începeţi. Doriţi să vă folosiţi cât mai eficient timpul. Ce faceţi?
a) Vă limitaţi la timpul strict de exerciţii în fiecare zi.
b) Alegeţi exerciţii care vă forţează mai mult abilitatea (care vi
se par mai grele).
c) Exersaţi numai când, în mod real, aveţi dispoziţie.
d) Încercaţi exerciţii care sunt cu mult peste abilităţile dv.

INTERPRETAREA RĂSPUNSURILOR

Nr. Notarea răspunsurilor Nr. Notarea răspunsurilor

întrebării întrebării
1 a, b, c 20 de puncte 6 b, c 5 puncte
d 20 de puncte
2 b 20 de puncte 7 a 20 de puncte
3 a 20 de puncte 8 b 20 de puncte
4 c 20 de puncte 9 b 5 puncte
d 20 de puncte
5 c 20 de puncte 10 b 20 de puncte

Se adună punctele la cele 10 răspunsuri. Semnificaţia sensului global este:

 100 = sub medie
 100-150 = mediu
 peste 150 = peste medie
 200 = excepţional

11
5.
TEST PENTRU EVALUAREA INTELIGENŢEI EMOŢIONALE
(pentru copii şi adolescenţi, adaptat de Mihaela Roco după D. Goleman)

Alege răspunsul care descrie cel mai bine reacţia ta la următoarele

scenarii. Răspunde pe baza aceea ce ai fi vrut să faci în realitate, nu cum
crezi că trebuie să fie răspunsul.

1. Imaginează-ţi că te afli la ora de curs şi dintr-o dată pământul începe să se

cutremure foarte puternic, cu un zgomot înspăimântător. Ce faci?
a) Continui să stai liniştit în bancă şi să citeşti lecţia din
manual, dând puţină atenţie evenimentului, aşteptând ca
acesta să înceteze curând.
b) Devii plin de grijă faţă de pericol urmărind profesorul şi aştepţi cu
atenţie instrucţiunile date de acesta.
c) Câte puţin din a) şi b).
d) N-am observat nimic.

2. Eşti în curtea şcolii în timpul recreaţiei. Unul dintre colegii tăi nu este
acceptat în jocul celorlalţi şi începe să plângă. Ce faci?
a) Nu te bagi, îl laşi în pace.
b) Vorbeşti cu el şi încerci să-l ajuţi.
c) Mergi la el şi îi spui să nu mai plângă.
d) Îi dai o bomboană sau altceva care să-l facă să uite.
3. Imaginează-ţi că te afli la mijlocul ultimului semestru şi speri să obţii un
premiu, dar ai descoperit că nu ai nota dorită la o materie, ci una mai mică
decât cea la care te aşteptai. Ce faci?
a) Îţi faci un plan special pentru a îmbunătăţi nota, hotărându-
te cum să-ţi urmezi planul.
b) Te hotărăşti să înveţi mai bine anul viitor.
c) Îţi spui că nu te interesează materia respectivă şi te concentrezi
asupra altor discipline unde notele tale sunt şi pot fi mai mari.
d) Mergi la profesor şi încerci să discuţi cu el în scopul obţinerii unei
note mai bune

4. Consideră că în lipsa profesorului eşti elevul responsabil cu disciplina în

clasă. În urma unor acte de indisciplină 10 elevi au fost deja avertizaţi cu
scăderea notei la purtare şi eşti descurajat din cauza acestei situaţii. Ce faci?
a) Notezi numele elevilor indisciplinaţi şi predai lista
profesorului diriginte a doua zi.
b) Consideri că nu-ţi poţi asuma această responsabilitate.
c) Încerci să discuţi cu colegii propunând soluţii pentru păstrarea
disciplinei şi pentru îndreptarea situaţiei create.
d) Doreşti să devii responsabil cu altceva.

12
5. Eşti anunţat că de mâine veţi avea un nou coleg care este rrom. Surprinzi pe
cineva spunând cuvinte urâte şi răutăcioase la adresa lui. Ce faci?
a) Nu-l iei în seamă considerând că este o glumă.
b) Îl chemi afară pe colegul răutăcios şi îl cerţi pentru fapta făcută.
c) Îi vorbeşti în prezenţa celorlalţi spunând că asemenea fapte sunt
nepotrivite şi nu vor fi acceptate în clas voastră.
d) Îţi sfătuieşti colegul să fie bun şi îngăduitor cu toţi colegii.

6. Te afli în recreaţia mare şi încerci să calmezi un coleg de clasă înfuriat pe alt

coleg care i-a pus piedică pe hol, riscând astfel să-i fractureze braţul. Ce
faci?
a) Îi spui să-l ierte pentru că ceea ce s-a întâmplat a fost o
glumă.
b) Îi povesteşti o întâmplare hazlie şi încerci să-l distrezi.
c) Îi dai dreptate considerând, asemenea lui, că celălalt coleg s-a dat în
spectacol.
d) Îi spui că ţi s-a întâmplat şi ţie ceva asemănător şi că te-ai simţit la fel
de furios, dar după aceea ţi-ai dat seama că cel vinovat putea la
rândul său să cadă şi să-şi spargă capul.

7. Tu şi prietenul tău cel mai bun vă certaţi şi aproape că aţi ajuns să vă luaţi la
bătaie. Care este cel mai bun lucru de făcut?
a) Faceţi o pauză de 20 de minute şi apoi discutaţi din nou.
b) Te opreşti din ceartă şi taci.
c) Spui că-ţi pare rău şi îi ceri şi lui să-şi ceară scuze.
d) Vă opriţi puţin pentru a vă linişti şi apoi fiecare, pe rând, spune ceea
ce gândeşte despre problemă.

8. La sfârşit de an şcolar se organizează o serbare. Închipuie-ţi că tu eşti

conducătorul unui grup de elevi şi vreţi să compuneţi o scenă hazlie. Cum
faci?
a) Îţi faci un orar şi acorzi un timp pentru fiecare amănunt.
b) Propui să vă întâlniţi după ore şi să vă cunoaşteţi mai bine.
c) Îi ceri separat fiecărui copil să vină cu idei.
d) Vă strângeţi toţi în grup şi tu îi încurajezi pe ceilalţi să propună
diverse variante.

9. Imaginează-ţi că ai un frate de 3 ani care întotdeauna a fost foarte timid şi

puţin înfricoşat de oamenii şi locurile necunoscute. Ce atitudine ai faţă de
el?
a) Accepţi că are un comportament timid şi cauţi să-l protejezi
de situaţii care pot să-l tulbure.
b) Îl prezinţi unui medic cerându-i un sfat.
c) Îl duci cu bună ştiinţă în faţa oamenilor străini şi în locuri
necunoscute astfel încât să-şi poată înfrânge frica.
d) Faci cu el jocuri şi competiţii uşor de realizat care îl vor învăţa că
poate intra în legătură cu oamenii şi poate umbla prin locuri noi.

13
10. Imaginează-ţi că-ţi place foarte mult desenul. Începi să te pregăteşti pentru
a desena în timpul tău liber. Cum faci?
a) Te limitezi să desenezi doar o oră pe zi.
b) Alegi subiecte de desen mai grele care să-ţi stimuleze imaginaţia.
c) Desenezi doar când ai chef.
d) Alegi subiecte de desenat pe care ştii să le faci.

INTERPRETAREA RĂSPUNSURILOR

Nr. Notarea răspunsurilor Nr. Notarea răspunsurilor

întrebării întrebării
1 a, b, c 20 de puncte 6 b, c 5 puncte
d 20 de puncte
2 b 20 de puncte 7 a 20 de puncte
3 a 20 de puncte 8 b 20 de puncte
4 c 20 de puncte 9 b 5 puncte
d 20 de puncte
5 c 20 de puncte 10 b 20 de puncte

Se adună punctele la cele 10 răspunsuri. Semnificaţia sensului global este:

 100 = sub medie
 100-150 = mediu
 peste 150 = peste medie
 200 = excepţional

6.
Testul pentru coeficientul de inteligenţă emoţională al părinţilor:

14
 Cunoaşte-te pe tine însuţi!

1. Raporturile pe care le-ai avut cu părinţii în trecut

Faceţi următorul test care explorează relaţiile pe care le-aţi avut cu părinţii în
trecut. Puneţi un X deasupra numărului care reflectă raporturile pe care le-aţi
avut cu părinţii în adolescenţă şi încercuiţi numărul care reflectă raporturile
pe care le aveţi acum. Folosiţi o culoare pentru tatăl dumneavoastră, altă
culoare pentru mama dumneavoastră şi alte culori pentru personajele
importante care au jucat un rol de părinte în viaţa dumneavoastră.

a) Apropiere:
Foarte apropiaţi Foarte distanţi
1 2 3 4 5 6 7
b) Sinceritate:
Foarte apropiaţi Foarte distanţi
1 2 3 4 5 6 7
c) Spijin emoţional:
Foarte apropiaţi Foarte distanţi
1 2 3 4 5 6
d) Sprijin financiar:
Foarte apropiaţi Foarte distanţi
1 2 3 4 5 6 7
e) Frecventa contactelor:
Foarte apropiaţi Foarte distanţi
1 2 3 4 5 6
f) Aprobare:
Foarte apropiaţi Foarte distanţi
1 2 3 4 5 6
g) Atitudinea faţă de disciplină:
Foarte apropiaţi Foarte distanţi
1 2 3 4 5 6
h) Alte aspecte ale comportamentului părintesc:
Foarte apropiaţi Foarte distanţi
1 2 3 4 5 6 7

Folosiţi acest punctaj ca o modalitate de a reflecta asupra relaţiilor

actuale şi trecute cu părinţii dv. Care este tendinţa generală pe care o
observaţi? Se îmbunătăţeşte sau se deteriorează de-a lungul timpului ori în
anumite momente? Care este diferenţa dintre părinţii dv şi în ce măsură se
deosebesc relaţiile pe care le aveţi cu fiecare dintre ei?
Acum parcurgeţi din nou testul de mai sus şi folosiţi-l pentru a stabili
care este relaţia actuală cu adolescentul d-voastră. Acoperiţi vechiul punctaj
şi recalculaţi, sau puneţi un pătrăţel în dreptul numărului care este valabil
pentru adolescentul dv.
Ce observaţi? Semănaţi în unele privinţe cu părinţii dumneavoastră?
Semănaţi mai mult cu unul decât cu celălalt? În ce privinţe vă deosebiţi?

7.

15
2. Situaţia dvs. actuală

Această secţiune a testului se ocupă de slujba d-voastră; prin slujbă înţelegem

meserie sau carieră, muncă voluntară sau părinte cu normă întreagă. Puneţi un X
deasupra numărului care corespunde situaţiei actuale. Încercuiţi numărul acre
corespunde situaţiei de acum 5 ani.
a) Flexibilitate:
Foarte multă deloc
1 2 3 4 5 6 7
b) Satisfacţie:
Deplină deloc
1 2 3 4 5 6 7
c) Stres:
Minim maxim
1 2 3 4 5 6 7
d) Presiuni asupra timpului d-voastră:
Rare constante
1 2 3 4 5 6 7
e) Compensaţii:
Corecte inadecvate
1 2 3 4 5 6 7
f) Distracţie:
Amuzant deloc
1 2 3 4 5 6 7
g) Colegi:
Solidari perfizi
1 2 3 4 5 6 7
h) Dificultate:
Medie epuizare
1 2 3 4 5 6 7

 Ce anume vă place cel mai mult la slujba d-voastră?

 Ce anume vă displace cel mai mult?
 Ce puteţi schimba?

8.

SUNTEŢI O PERSOANĂ ASERTIVĂ?

16
 Pentru aceasta va trebui să răspundeţi la următoarele întrebări,
marcând pe o scală de la 1 la 5 în ce măsură vi se potrivesc
comportamentele exprimate de respectivele afirmaţii, ţinând seama că
pentru :
 „întotdeauna adevărat pentru mine” veţi avea 5 puncte;
 „în mare măsură adevărat pentru mine”- 4 puncte;
 „uneori adevărat alteori nu” -3 puncte;
 „puţin adevărat pentru mine” -2 puncte;
 „dezacord total”- 1 punct.
1. Atunci când situaţia o impune, sunt în stare să spun „nu” la o
solicitare.
2. Obişnuiesc să cer sau să solicit ajutor în diverse situaţii.
3. Ştiu să-mi argumentez solicitările, cererile în faţa unor şefi.
4. De obicei, lupt să-mi fie recunoscute drepturile.
5. Iau cuvântul în apărarea unei persoane căreia i se încalcă
drepturile.
6. Când sunt în societate şi se discută o problemă, obişnuiesc să-mi
spun punctul de vedere chiar dacă nu sunt solicitat.
7. Pot să-mi exprim emoţiile şi sentimentele pozitive faţă de cineva.
8. Atunci când întreţin o conversaţie cu o persoană de sex opus îmi
exprim ideile degajat şi fără reţinere.
9. Când am făcut o greşeală faţă de cineva îmi asum
responsabilitatea şi îmi justific faptele.
10. Anticipez succesul meu social şi am încredere în forţele mele.
11. Când mi se vinde un obiect cu defect îl duc înapoi la magazin sau
mă adresez OPC.
12. Dacă situaţia o cere pot refuza o anumită persoană care îmi
solicită să-i fac o favoare.
13. Nu-mi este ruşine să solicit anumite favoruri când cred că le merit.
14. Am putere de convingere.
15. Utilizez tehnici de comunicare diferite prin care îmi susţin
drepturile.
16. Când un coleg sau un prieten este nedreptăţit îl susţin să-şi apare
drepturile.
17. În conversaţii, discuţii, fac afirmaţii, îmi exprim opiniile personale
mai mult decât subscriu la ale altora.
18. La conferinţe, întruniri, cursuri obişnuiesc să-mi exprim
sentimentele şi emoţiile negative faţă de persoanele care mi le-au
provocat.
19. Când întreţin o conversaţie transmit semnale nonverbale pozitive
şi zâmbesc mult.

17
20. Când comunitatea profesională căreia îi aparţin intră în grevă,
particip efectiv şi nu doar îmi dau acordul.
21. Îmi aleg prietenii care mă pot sprijini în atingerea unui statut
social.
22. Îmi apăr drepturile fără a le încălca pe ale altora.
23. Obişnuiesc să stau în faţă, în primul rând.
24. Rareori spun „da” când, de fapt, aş vrea să zic „nu”.
25. Când cer o favoare ştiu să arăt că sunt pregătit să întorc favoarea
pe care o cer.
26. În general, ştiu ce vreau să spun şi o spun clar, fără confuzii şi fără
a plictisi.
27. Îmi exprim nemulţumirea atunci când sunt încălcate drepturile
semenilor mei şi iau atitudine în această privinţă.
28. În mijloacele de transport în comun, când se produc neînţelegeri,
intervin pentru a ajuta una din părţi.
29. Când nu sunt de acord cu opiniile altor persoane le spun destul de
repede acest lucru, fără să schimb subiectul.
30. Caut orice prilej să le arăt celor din jurul meu ce sentimente am
pentru ei.
31. Îmi pun ordine în gânduri şi obişnuiesc să fiu clar când iau
cuvântul.
32. Iau iniţiativa pentru organizarea activităţilor de grup desfăşurate în
mediul profesional.
33. Consider că un tânăr trebuie să se pregătească cu grijă pentru a
atinge o poziţie socială bună în viitor.
34. În caz de dezacord, caut compromisuri realiste, pe baza intereselor
comune.
35. Dacă nu reţin numele unei persoane căreia i-am fost prezentat o
rog să se recomande din nou.
36. Cer cuiva care vorbeşte tare, de exemplu la cinematograf, să tacă.
37. Dacă cineva încearcă să mă mintă, obişnuiesc să-i reproşez, să-i
arăt că e mincinos.
38. Obişnuiesc să-mi recunosc greşelile.
39. Evit să mi se joace feste, să mi se facă şotii, să ajung ţinta unor
glume.
40. Pot iniţia, continua sau finaliza cu uşurinţă o conversaţie.

Interpretarea rezultatelor

Pentru a delimita nivelul general al asertivităţii se adună punctele la toţi

cei 40 de itemi ai chestionarului.

18
Dacă aţi obţinut:

 Până la 80 de puncte: nivel slab al asertivităţii, caracterizat prin

lipsa curajului de a afirma şi susţine propriul punct de vedere, de a
spune „nu” la o solicitare, de a-ţi apăra drepturile fără a le încălca
pe ale altora, dificultate în exprimarea sentimentelor pozitive şi
negative, în a argumenta şi convinge pentru succesul unei cereri,
nivel scăzut al stimei de sine şi al dorinţei de afirmare. Probabil,
există blocaje la nivel afectiv şi conativ fie necunoscute
subiectului, fie persoana în cauză nu şi-a însuşit tehnici, metode de
depăşire a acestora. Considerăm că este absolut necesar să se
urmeze un antrenament în dezvoltarea asertivităţii şi, probabil, si a
altor componente ale competenţei sociale.

 Între 81 şi 150 de puncte: nivel mediu al asertivităţii, caracterizat

prin: preocupare pentru impunerea personalităţii prin afirmarea
drepturilor, asumarea responsabilităţii, exprimarea emoţiilor,
curajul de a refuza o cerere, abilitatea de a solicita un favor, de a
susţine o conversaţie în general şi de a-ţi afirma punctul de vedere.
Aceste persoane trebuie să identifice care din atitudinile
componente ale asertivităţii sunt mai puţin dezvoltate şi să-şi
orienteze preocuparea spre a le exersa dacă se doreşte creşterea
nivelului de manifestare a asertivităţii.

 Între 151 şi 200 de puncte: nivel înalt de manifestare a

asertivităţii, caracterizat prin abilitatea persoanei de a-şi exprima
emoţiile şi sentimentele, de a-şi apăra drepturile, ţinând seama în
acelaşi timp şi de drepturile celorlalţi, de a-şi susţine şi asuma
responsabilitatea pentru ideile emise, de a anticipa şi pregăti
succesul social. Sunt persoane cu multă putere de convingere, care
utilizează diverse tehnici de comunicare atât în conversaţie, cât şi
în discursuri în faţa unui public, care ştiu să-şi apere drepturile, pe
ale lor şi pe ale altora, să solicite favoruri, manifestând dorinţă de
afirmare şi nivel crescut al stimei de sine.

19