CONTABILITATE ȘI RAPORTARE

FINANCIARĂ
Suport de curs
Anul I Semestru I

Copyright © 2018. CECCAR. All rights reserved

OMFP 1802

Stagiu CECCAR 2018 2

II

4. Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor privind stocurile

4.1. Definirea și recunoașterea stocurilor
4.2. Sinteza reglementărilor contabile privind contabilitatea stocurilor
4.3. Exemple practice privind contabilizarea și recunoașterea în situațiile
financiare a stocurilor

5. Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor privind creanțele și

datoriile pe termen scurt
5.1. Sinteza reglementărilor contabile privind contabilitatea creanțelor și
datoriilor comerciale
5.2.Exemple practice privind contabilizarea creanțelor și datoriilor
comerciale
5.3. Particularități privind creanțele și datoriile în valută și creanțele și
datoriile exprimate în lei a căror decontare se face în funcție de cursul unei
valute
5.4. Particularități privind creanțele și datoriile pe termen scurt rezultate
din tranzacțiile cu investiții pe termen scurt
Stagiu CECCAR 2018 3
Întâlnire II

6. Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor privind regularizările – cheltuieli și

venituri în avans
6.1. Sinteza reglementărilor contabile privind contabilitatea cheltuielilor și
veniturilor în avans
6.2. Exemple practice privind contabilizarea cheltuielilor și veniturilor în avans

Stagiu CECCAR 2018 4

5 4. CONTABILITATEA EVENIMENTELOR ȘI TRANZACȚIILOR
PRIVIND STOCURILE.
4.1. SINTEZA REGLEMENTĂRILOR CONTABILE PRIVIND
CONTABILITATEA STOCURILOR

Evaluarea inițială:

Evaluarea inițială a bunurilor

Evaluarea activelor circulante

Cost de achiziție

Cost de producție

Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor

Capacitatea normală de producţie

6

Evaluarea la ieșire:

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile

Evaluarea la data ieşirii din entitate

Costul de achiziţie sau costul de producţie al stocurilor din

aceeaşi categorie

Metoda "costului mediu ponderat" (CMP)

Metoda "primul intrat-primul ieşit" (FIFO)

Metoda "ultimul intrat-primul ieşit" (LIFO)

7
Evaluarea la bilanț:

Evaluarea la bilanț a activelor de natura stocurilor

Evaluarea activelor de natura stocurilor

Valoarea realizabilă netă a stocurilor

Metode de contabilizare a stocurilor:

Ținerea contabilității stocurilor

Inventarul permanent

Inventarul intermitent

Costul în funcție de specificul activității:

Costul standard
 Metoda prețului cu amănuntul
8
Active biologice de natura stocurilor şi produse agricole:

Activitatea agricolă

Transformarea biologică

Definiția activelor biologice de natura stocurilor. Exemple

Definiția produselor agricole

Produse finite rezultate din prelucrarea produselor agricole

Definiția recoltei

Activitatea agricolă

Rezultatele transformării biologice.

 Stocuri

Evaluarea Inventar
iniţială permanent

Evaluarea Inventar
la ieşire intermitent
Metode de
Evaluarea
contabilizare
Evaluarea Cost
la inventar standard

Evaluarea Metoda
la bilanţ preţului cu
amănuntul
10

4.2. EXEMPLE PRIVIND CONTABILIZAREA STOCURILOR

Inventar permanent – Inventar interminent –

stocuri cumpărate stocuri cumpărate

a) Stoc (sold) inițial al perioadei a) Stoc (sold) inițial al perioadei

curente = Stoc (sold) final al curente = Stoc (sold) final al
perioadei precedente=Si perioadei precedente=Si

b) Anulare stoc (sold) inițial al

perioadei curente:
6xx = 3xx - cu Si

b) Intrări (achiziții) stocuri = I: c) Intrări (achiziții) stocuri = I:

% = 401 % = 401
I - 3xx I- 6xx
19% x I- 4426 19% x I 4426
11
Inventar permanent – Inventar interminent –
stocuri cumpărate stocuri cumpărate

c) Ieșiri stocuri = E (consum materii d) Ieșiri de stocuri (consum

prime, materiale sau descărcarea materii prime, materiale sau
de gestiune pentru mărfurile descărcarea de gestiune pentru
vândute): mărfurile vândute):
6xx = 3xx – E NU se contabilizează!

d) Stoc (sold) final al perioadei

curente = Sold scriptic = Sc
Sc = Si + I – E
12

Inventar permanent – Inventar intermitent –

stocuri cumpărate stocuri cumpărate
e)Se determină stocul (soldul) e)Contabilizarea stocului
faptic (Sf) (numărare, cântărire, (soldului) final al perioadei
etc): curente determinat prin
e1)Dacă Sf< Sc se înregistrează numărare, cântărire, etc - Sf
minusul:
6xx = 3xx 3xx = 6xx – Sf

e2)Dacă Sf > Sc se înregistrează

plusul: !!! Soldul contului 6xx
3xx = 6xx reflectă ieșirile = Si + i - Sf
!!! Atenție: caz particular de
creditare a conturilor de
cheltuieli.
13
Inventar permanent –
stocuri fabricate
a) Stoc (sold) inițial al perioadei
curente = Stoc (sold) final al
perioadei precedente=Si
b) Intrări (obținerea de produse
finite) stocuri = I:
345 = 711 – Cost producție I
c) Ieșiri stocuri = E (descărcarea
de gestiune pentru produsele
finite vândute):
711 = 345 - E
Inventar intermitent –
stocuri fabricate
a) Stoc (sold) inițial al perioadei
curente = Stoc (sold) final al
perioadei precedente=Si
b) Anulare stoc (sold) inițial al
perioadei curente:
711= 345 - cu Si
c) Intrări (obținerea de produse
finite) :
NU se contabilizează!
d) Ieșiri de stocuri (descărcarea
de gestiune pentru produsele
finite vândute):
NU se contabilizează!
14
Inventar permanent - Inventar intermitent –
stocuri fabricate stocuri fabricate

d) Stoc (sold) final al perioadei

curente = Sold scriptic = Sc
Sc = Si + I – E
e) Contabilizarea stocului
e) Se determină stocul (soldul) (soldului) final al perioadei
faptic (Sf) (numărare, cântărire, curente determinat prin
etc): numărare, cântărire, etc - Sf
e1) Dacă Sf< Sc se înregistrează
minusul:
711 = 345

e2) Dacă Sf > Sc se înregistrează

plusul: 345 = 711 – Sf
345 = 711
15

Atenție!
Contul 331 funcționează similar metodei inventarului intermitent
pentru stocurile fabricate, adică:

Soldul final al contului 331 din luna precedentă devine sold inițial
Si în luna curentă.

La începutul lunii curente se anulează soldul inițial:

711 = 331 – cu Si

La sfârșitul lunii curente se înregistrează producția neterminată,

Sf:
331 = 711 – cu Sf
16
Filiera principalelor înregistrări privind contabilitatea stocurilor:

Achiziție stocuri:
% = 401-total factură
Cost achiziție 3xx
19% x cost achiziție 4426

Import de stocuri:
Cost de achiziție 3xx = %
446 - taxa vamală
401 - diferența
Și plata TVA în vamă:
4426 = 5121 - 19% x (Preț de cumpărare + Taxa vamală)

! Eventualele cheltuieli de transport intern facturate de furnizor se

adaugă la costul de achiziție:
% = 401-Total factură
Cheltuieli de transport 3xx
19% x cheltuieli de transport 4426
17

Achiziția de stocuri în condițiile în care la recepție se constată o lipsă

care se impută delegatului:

1) Înregistrarea intrării stocurilor și a lipsei:

% = 401 - total factură
Cost de achiziție stocuri efectiv recepționate 3xx
Cost de achiziție stocuri constatate lipsă 6588
TVA din factura primită 4426

2) Ajustarea sumei TVA deduse la momentul achiziţiei bunurilor = 19%

x Cost de achiziție stocuri constatate lipsă :
635 = 4426

3) Imputarea lipsei:
4282 = 7581
18

 Achiziționare pungi cu scop de revânzare:

% = 401-Total factură
Cost de achiziție 371/pungi
19% x cost de achiziție 4426

Atenție!
În costul de achiziție se include și ecotaxa, aceasta fiind o taxă
nerecuperabilă.

 Consum de materii prime sau materiale consumabile:

601 = 301 sau 602 = 302

Atenție!
Pentru evaluarea stocurilor la ieșire vom folosi una dintre
metodele: FIFO, LIFO sau CMP
19

Obținerea de produse finite:

345 = 711 - cost de producție

! Atenție la calculul costului de producție:

Nivelul real de activitate > Nivelul normal de activitate, vom

avea grijă să NU includem în costul de producție o cheltuială fixă
mai mare decât cea efectiv făcută, adică vom avea grijă ca raportul
să fie întotdeauna egal cu 1 și NU supraunitar!

Nivelul real de activitate < Nivelul normal de activitate, o

parte din regia fixă nu va fi inclusă în costul de producție și rămâne
înregistrată ca o cheltuială în contul de profit și pierdere
20

Vânzarea mărfurilor:
1) Pentru prețul de vânzare:
4111 = %
707- preț de vânzare
4427- 19% x preț de vânzare
2) Descărcarea de gestiune pentru mărfurile vândute:
607 = 371 – Cost de achiziție
! Atenție: evaluarea la ieșire: FIFO, LIFO sau CMP

Vânzarea produselor finite:

1) Pentru prețul de vânzare:
4111 = %
7015- preț de vânzare
4427- 19% x preț de vânzare
2) Descărcarea de gestiune pentru produsele finite vândute:
711 = 345 – Cost de producție
! Atenție: evaluarea la ieșire: FIFO, LIFO sau CMP
21

! Dacă produsele finite sau mărfurile sunt vândute împreună cu

pungile achiziționate în scop de revânzare, pentru pungile
vândute se va înregistra:
4111 = %
707 – prețul de vânzare al pungilor
446 - ecotaxa
4427 – 19% x (Preț vânzare + ecotaxa)

Și descărcarea de gestiune pentru cost:

607 = 371/pungi Costul de achiziție al pungilor
22

Transferul produselor finite în magazinul propriu pentru a fi vândute ca mărfuri:

1) Transferul produselor finite la mărfuri:
371 = 345 - cost de producție = Valoare intrare mărfuri
! Evaluarea la ieșire: FIFO, LIFO sau CMP

2) Înregistrarea adaosului comercial:

371 = 378 - Adaos = % de adaos x Valoare intrare mărfuri

3) Înregistrarea TVA-ului neexigibil:

371 = 4428 - 19% x (Adaos + Valoare intrare mărfuri)

4) Vânzarea cu încasare directă a mărfurilor la prețul de vânzare afișat în magazin = Valoare

intrare mărfuri + Adaos + TVA neexigibil
Preț afișat în magazin 5311 = 707 –(Valoare intrare mărfuri + Adaos)
4427 -19% x (Valoare intrare mărfuri + Adaos)

5) Descărcarea de gestiune pentru valoarea de intrare :

% = 371-(Valoare de intrare mărfuri + Adaos+ TVA neexigibil)
378 Adaos
4428 TVA neexigibil
607 Valoare intrare mărfuri
23

Returnarea unor stocuri cumpărate anterior:

% = 401-(Total, în roșu)
(Cost achiziție în roșu) 3xx
(19% x Cost achiziție, în roșu) 4426

Returul mărfurilor sau al produselor finite de la clienți:

1) Înregistrarea returului de produse prin stornarea veniturilor din

vânzare:
(Total, în roșu) 4111 = %
7015- (preț vânzare produse returnate, în roșu)
4427-(19% x preț vânzare produse returnate, în roșu)

2) Corecția stocului de produse:

711 = 345 - (cost de producție produse returnate, în roșu)

! Pentru mărfuri corecția presupune înregistrarea 607 = 371 – în

roșu.
24

Deprecierea stocurilor la sfârșitul exercițiului financiar:

6814 = 39x - cu valoarea pierderii din depreciere

! Regulile deprecierii stocurilor sunt aceleași cu regulile

generale prezentate anterior.

!Atenție:
Valoarea de inventar a stocurilor este valoarea realizabilă netă =
Preț de vânzare estimat – Costurile estimate necesare vânzării.
25

5. CONTABILITATEA EVENIMENTELOR ȘI TRANZACȚIILOR

PRIVIND CREANȚELE ȘI DATORIILE PE TERMEN SCURT

Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor

entităţii în relaţiile acesteia cu:
 Furnizorii
 Clienţii
 Personalul
 Asigurările sociale
 Bugetul statului
 Entităţile afiliate, entitățile asociate și entitățile controlate în
comun
 Acţionarii/asociaţii
 Debitorii şi creditorii diverşi

! De regulă, toate aceste creanțe și datorii sunt exigibile în termen

de 12 luni de la data bilanţului.
26
5.1. SINTEZA REGLEMENTĂRILOR CONTABILE
PRIVIND CONTABILITATEA CREANȚELOR ȘI
DATORIILOR COMERCIALE

Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor:

• Ținerea contabilității furnizorilor şi clienţilor

• Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la client

• Datoriile, respectiv creanţele din penalităţi stabilite conform

clauzelor contractuale
27

Reduceri comeriale:

Tipurile de reduceri comerciale

Recunoașterea reducerilor comerciale acordate de furnizor şi

înscrise pe factura de achiziţie

Recunoașterea reducerilor comerciale primite ulterior facturării

atunci când achiziţia de produse şi primirea reducerii comerciale
sunt tratate împreună

Recunoașterea reducerilor în cazul în care reducerile comerciale

înscrise pe factura de achiziţie acoperă în totalitate contravaloarea
bunurilor achiziţionate

Recunoașterea reducerilor comerciale primite ulterior facturării

28

Reduceri comeriale:

 Recunoașterea reducerilor comerciale primite ulterior facturării

unor imobilizări corporale şi necorporale

 Recunoașterea reducerilor comerciale atunci când vânzarea de

produse şi acordarea reducerii comerciale sunt tratate
împreună

 Recunoașterea reducerilor comerciale acordate ulterior

facturării

 Recunoașterea reducerilor comerciale legate de prestările de

servicii, primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior
facturării
• Recunoașterea reducerilor în cazul în care acestea reprezintă
evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea
situaţiilor financiare anuale
29

Reduceri financiare:
•Definirea reducerilor financiare
•Recunoașterea reducerilor financiare

Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de

servicii, de la care, până la finele lunii, nu s-au primit facturile

Creanţele faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu

au fost întocmite facturile
30
Evaluarea la bilanț:

Evaluarea la inventar a creanţelor şi a datoriilor, inclusiv a crean’elor

incerte
Recunoașterea diferenţelor constatate în plus între valoarea de
inventar şi valoarea contabilă pentru elementele de natura datoriilor
Evaluarea creanțelor în scopul prezentării în situaţiile financiare
anuale
Efecte de comerț:
Definirea scontului comercial
Definirea forfetării
Recunoașterea operaţiunilor privind vânzările/cumpărările de bunuri şi
prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale
Recunoașterea efectelor comerciale scontate neajunse la scadenţă
 Creanţe/datorii comerciale

Achiziţii/Vânzări pe
Reduceri Avansuri Efecte de comerţ
baza avizului de
primite/acordate acordate/încasate emise/primite
expediţie
32
5.2. EXEMPLE PRIVIND CONTABILIZAREA CREANȚELOR ȘI
DATORIILOR COMERCIALE

a) Achiziții cu avansuri a) Vânzări cu avansuri

plătite încasate

1. Primirea facturii de avans: 1. Emiterea facturii de avans:

% = 401 total avans total avans 4111 = %
Avans 4091 419 -avans
19% x Avans 4426 4427-19%x avans

2. Plata avansului: 2. Încasarea avansului:

401 = 5121 - total avans 5121 = 4111 - total avans
33
a)Achiziții cu avansuri plătite a)Vânzări cu avansuri
încasate

3.Primirea facturii privind achiziția 3.Emiterea facturii privind vânzarea

stocurilor: stocurilor:
3.1.Înregistrarea facturii primite: 3.1.Înregistrarea facturii emise:
Total factură
% = 401- total factură primită Emisă 4111 = %
Cost 7xx - preț vânzare
Achiziție 3xx 4427-19%xpreț
19%x Cost vânzare
Achiziție 4426

3.2.Stornarea facturii de avans:

3.2.Stornarea facturii de avans:
% = 401 – (total
avans) (total avans) 4111 = %
(Avans,roșu)- 4091 419 –(avans,roșu)
(19% x Avans,- 4426 4427-(19%x
roșu) avans,roșu)
34
a)Achiziții cu avansuri plătite a)Vânzări cu avansuri
încasate

3.3.Plata diferenței = Total factură 3.3.Încasarea diferenței = Total

primită – total avans: factură emisă – total avans:
401 = 5121 – diferența de plată 5121 = 4111 - diferența de încasat

!!!! La primirea facturii se poate !!!! La emiterea facturii se poate

proceda și astfel: proceda și astfel:
% = 401 4111 = %
Cost 7xx - preț vânzare
achiziție 3xx 419 (Avans, roșu)
(Avans, roșu) 4091 4427 – diferența TVA
Diferența TVA dintre factură și avans
dintre factură
și avans 4426
35
b)Achiziții fără facturi
primite b)Vânzări fără facturi emise

1.Achiziția stocurilor în baza avizului de

însoțire a mărfurilor: 1.Vânzarea stocurilor în baza avizului de
însoțire a mărfurilor:
% = 408-total
Total- 418 = %
Cost achiziție 3xx
7xx-preț de vânzare
19% x cost
4428-19% x preț de vânzare
achiziție 4428

2.La primirea facturii:

2.La emiterea facturii:
2.1.Stornarea înregistrării anterioare:
% = 408-total roşu 2.1.Stornarea înregistrării anterioare:
(Cost Total roşu- 418 = %
achiziție,roșu) 3xx 7xx-(preț de vânzare,roșu)
(19% x cost 4428-(19% x preț de
achiziție, roșu) 4428 vânzare,roșu)
2.2.Înregistrarea facturii primite: 2.2.Înregistrarea facturii emise:
% = 401-total fact 4111 = %
Cost achiziție 3xx 7xx-preț de vânzare
19% x cost 4427-19% x preț de vânzare
achiziție 4426
36
b)Achiziții fără facturi b)Vânzări fără facturi
primite emise

La primirea facturii se poate proceda și La emiterea facturii se poate proceda și

astfel: astfel:
Cazul I: Valoarea facturii primite este Cazul I: Valoarea facturii emise este
mai mare decât avizul: mai mare decât avizul:
4426 = 4428 -TVA aferent aviz
408 = 401 - Total aviz 4428 = 4427 -TVA aviz
Și pentru diferența dintre factură și aviz: 4111 = 418 – Total aviz
% = 401 Și pentru diferența dintre factură și aviz:
Diferența 3xx 4111 = %
19% x diferență 4426 7xx-Diferența
4427-19% x diferența
Cazul II: Valoarea facturii primite este
mai mică decât avizul: Cazul II: Valoarea facturii emise este
4426 = 4428 -TVA aferent facturii mai mică decât avizul:
408 = 401 - Total factură 4428 = 4427 -TVA factură
Și pentru diferența dintre factură și aviz: 4111 = 418 – Total factură
% = 408 Și pentru diferența dintre factură și aviz:
(Diferența,roșu) 3xx
418 = %
(19% x diferență 4428
roșu) 7xx-(Diferența,roșu)
4428-(19% x diferența,roșu)
37
c)Reduceri financiare c)Reduceri financiare
primite acordate

Scontul primit reprezintă un venit Scontul acordat reprezintă o

financiar: cheltuială financiară:

401 = % % = 4111
767-Valoarea scontului primit Valoare scont
4426- 19% x scont acordat 667
19% x scont 4427
38
d)Reduceri comerciale primite
printr-o factură ulterioară celei
de achiziţie
d1) Cazul în care factura de
reducere și factura inițială SUNT
tratate împreună iar stocurile se
mai află în gestiune:
% = 401
(Reducere, roșu) 3xx
(19% x reducere, roșu) 4426
d2) Cazul în care factura de
reducere și factura inițială SUNT
tratate împreună iar stocurile NU se
mai află în gestiune:
% = 401
(Reducere, roșu) 609
(19% x reducere, roșu) 4426
d)Reduceri comerciale acordate
printr-o factură ulterioară celei
de vânzare
d1)Cazul în care factura de
reducere și factura inițială SUNT
tratate împreună (exemplu pe
factură se specifică mărfurile pentru
care se acordă reducerea):
4111 = %
7xx –(Reducere, în roșu)
4427-(19%xReducre, în roșu)
d2)Cazul în care factura de
reducere și factura inițială SUNT
tratate împreună (exemplu pe
factură se specifică mărfurile pentru
care se acordă reducerea):
4111 = %
7xx –(Reducere, în roșu)
4427-(19%xReducre, în roșu)
39
d)Reduceri comerciale primite d)Reduceri comerciale acordate
printr-o factură ulterioară celei printr-o factură ulterioară celei
de achiziţie de vânzare

d3) Cazul în care factura de d3)Cazul în care factura de

reducere și factura inițială NU reducere și factura inițială NU
sunt tratate împreună
SUNT tratate împreună: (exemplu acordarea unei
reduceri pentru toate vânzările
anului):
4111 = %
% = 401
(Reducere, roșu) 609 709 –(Reducere, în roșu)
(19% x reducere, roșu) 4426 4427-(19%xReducre, în roșu)
40
d)Reduceri comerciale primite d)Reduceri comerciale acordate
printr-o factură ulterioară celei printr-o factură ulterioară celei
de achiziţie de vânzare

d4)În cazul imobilizărilor necorporale sau

corporale achiziționate:
404 = 475 – Reducerea

4426 = 404-(19%x reducere în roșu)

475 = 7584 Reducerea/Durata rămasă

Unde:
Durata rămasă= Durata de amortizare în
luni-Număr de luni între data achiziției și
data primirii reducerii
41
d) Reduceri comerciale primite d) Reduceri comerciale
printr-o factură ulterioară celei acordate printr-o factură
de achiziţie ulterioară celei de vânzare

! În cazul facturilor privind ! În cazul facturilor privind

prestările de servicii se utilizează prestările de servicii se
NUMAI contul 609. utilizează NUMAI contul 709.
42

e) Cazul particular în care reducerea comercială înscrisă pe

factura primită acoperă în totalitate contravaloarea bunurilor
achiziționate (reducere 100%)

e1) În cazul stocurilor cumpărate:

e1.1) Factura cu reducerea de 100%:
% = 401 – 0 lei
0 lei 3xx
0 lei 4426

e1.2) Recunoașterea stocurilor la valoarea justă (prețul de vânzare

înscris pe factură):
3xx = 758 – cu valoarea justă = prețul din factură

e1.3) Darea în consum:

6xx = 3xx – cu valoarea de intrare = valoarea justă
43

e2) În cazul imobilizărilor necorporale sau corporale cumpărate:

e2.1) Factura cu reducerea de 100%:
% = 404 – 0 lei
0 lei 2xx
0 lei 4426

e2.2) Recunoașterea imobilizărilor la valoarea justă (prețul de

vânzare înscris pe factură):
2xx = 475 – cu valoarea justă = prețul din factură

e2.3) Pe măsura amortizării reluarea contului 475 la venituri

curente:
475 = 7584 – Valoarea justă/Durata de amortizare
44
f) Efecte de comerț emise f) Efecte de comerț
către furnizori primite de la clienți

f1) Emiterea efectului și decontarea f1) Primirea efectului și decontarea

prin casă:
401 = 403- valoarea efectului emis
(exemplu pentru valoarea unei facturi
primite)
Și plata prin casă:
403 = 5311 - valoarea efectului emis
prin casă:
413 = 4111 - valoarea efectului primit
(exemplu pentru valoarea unei facturi
emise)
Și încasarea prin casă:
5311 = 413 - valoarea efectului primit

f2) Emiterea efectului și decontarea f2) Primirea efectului și decontarea

prin bancă care percepe un comision: prin bancă care percepe un comision:
401 = 403- valoarea efectului emis 413 = 4111- valoarea efectului primit
Și plata prin bancă: Și încasarea prin bancă:
% = 5121-total % = 413-valoare efect primit
Val efect emis 403 Comision 627
Comision 627 Diferența 5121
45

f3) Cazul particular privind depunerea la bancă pentru scontare a

efectului de comerţ primit de la client (încasarea fără a aștepta
scadența efectului):

Valoare încasată = Valoare efect – Scont – Comisioane

Scont = Valoare efect x taxa de scont x numărul de zile rămase până

la scadența efectului/360 zile

f31) Primirea efectului:

413 = 4111 - valoarea efectului primit

f32) Încasarea efectului scontat:

% = 413 - valoarea efectului primit
Scont 666
Comision 627
Diferența 5121
46

f4) Cazul particular privind remiterea efectului de comerţ primit de la

client spre încasare:
f41) Primirea efectului:
413 = 4111 - valoarea efectului primit

f42) Remiterea efectului spre încasare:

5113 = 413 - valoarea efectului primit

f42) Încasarea efectului prin bancă care percepe un comision:

% = 5113 –valoarea efectului primit
Comision 627
Diferența 5121
47

f5) Cazul particular privind remiterea efectului de comerţ primit de

la client spre scontare:

f5.1) Primirea efectului:

413 = 4111 - valoarea efectului primit

f52) Remiterea efectului pentru a fi scontat:

5114 = 413 - valoarea efectului primit
Şi:
Debit 8037 - valoarea efectului primit

f5.3) Scontarea efectului:

% = 5114 - valoarea efectului primit
Scont 666
Comision 627
Diferența 5121
48

g) Deprecierea creanțelor clienți la sfârșitul exercițiului financiar:

g1) Trecerea clienților în categoria clienților incerți pentru toată

valoarea facturii (inclusiv TVA!)
4118 = 4111-valoarea totală a facturii

g2) Constituirea unei ajustări pentru deprecieri pentru

probabilitatea de neîncasare a creanței:
6814 = 491 -valoarea totală a facturii x probabilitatea de
neîncasare
49

h) Cazuri posibile în anul următor:

h1) Creanța nu e încasată până la sfârșitul exercițiului financiar și

probabilitatea de neîncasare crește:
Ajustarea necesară va fi mai mare ca cea existentă din anul precedent, deci
pentru diferență ajustarea se va majora:
6814 = 491 – diferența

h2) Creanța nu e încasată până la sfârșitul exercițiului financiar și

probabilitatea de neîncasare scade:
Ajustarea necesară va fi mai mică ca cea existentă din anul precedent, deci
pentru diferență ajustarea se va diminua:
491 = 7814 – diferența

h3) În cursul anului se încasează toată creanța:

5121 = 4118 –valoarea înregistrată în contul 4118 = valoarea totală a facturii

Și anularea ajustării existente pentru sold:

491 = 7814 – sold 491
50

h4) În cursul anului se încasează o parte din creanță:

5121 = 4118 –suma încasată

Și diminuarea ajustării existente pentru suma încasată:

491 = 7814

h5) Nu se mai încasează nimic întrucât clientul dă faliment și

există o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă:
654 = 4118 – valoarea creanței exclusiv TVA

4118 = 4427 (Valoarea TVA în roșu)

Și anularea ajustării existente pentru sold:

491 = 7814 – sold 491
51 5.3. PARTICULARITĂȚI PRIVIND CREANȚELE ȘI DATORIILE
ÎN VALUTĂ ȘI CREANŢELE ŞI DATORIILE EXPRIMATE ÎN LEI,
A CĂROR DECONTARE SE FACE ÎN FUNCŢIE DE CURSUL
UNEI VALUTE

Tranzacţie în valută - este o tranzacţie care este exprimată sau

necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională
(leu), inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate:

a) cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este

exprimat în valută;

b) împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce

urmează să fie plătite sau încasate sunt exprimate în valută;
sau

c) achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active,

contractează sau achită datorii exprimate în valută.
52

Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două

monede.

Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din

conversia unui anumit număr de unităţi ale unei monede într-o
altă monedă la cursuri de schimb diferite.

! Atenție
Creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face
în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor
exprimate în valută.
53
5.3.1.SINTEZA REGLEMENTĂRILOR CONTABILE PRIVIND
CONTABILITATEA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR ÎN VALUTĂ ȘI
CREANŢELOR ŞI DATORIILOR EXPRIMATE ÎN LEI, A CĂROR
DECONTARE SE FACE ÎN FUNCŢIE DE CURSUL UNEI VALUTE

Recunoașterea inițială:
Înregistrarea inițială a unei tranzacții în valută
Definirea cursului de schimb de la data efectuării operațiunii.

Evaluarea lunară:
Cursul valutar folosit pentru evaluarea lunară.

Recunoașteea diferențelor de curs valutar pentru creanțele și

datoriile în valută

Recunoașterea diferențelor de curs valutar pentru creanțele și

datoriile exprimate în lei a căror decontare se face în funcție de
cursul unei valute
54

Evaluarea la data bilanțului:

Cursul valutar folosit pentru evaluarea la bilanț.

Determinarea și înregistrarea diferențelor de curs valutar care

rezultă în urma evaluării creanţelor sau datoriilor în valută la data
bilanțului.

Determinarea și înregistrarea diferențelor de curs valutar care

rezultă în urma evaluării creanţelor sau datoriilor exprimate în lei
a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute la data
bilanțului.
55
Decontarea:

Cursul valutar folosit la decontare

Recunoașterea diferenţelor de curs valutar care apar cu ocazia

decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de
cele la care au fost înregistrate initial

Recunoașterea diferenţelor de curs valutar atunci când creanţa

sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni în
care a survenit și recunoașterea diferenţelor de curs valutar atunci
când creanţa sau datoria în valută este decontată într-o lună
ulterioară.
56
Decontarea:

 Recunoașterea diferenţelor de curs valutar care apar cu ocazia

decontării creanţelor şi datoriilor exprimate în lei a căror
decontare se face în funcție de cursul unei valute.

 Recunoașterea diferenţelor de curs valutar atunci când creanţa

sau datoria exprimate în lei a căror decontare se face în funcție
de cursul unei valute este decontată în decursul aceleiaşi luni în
care a survenit

 Recunoașterea diferenţelor de curs valutar atunci când creanţa

sau datoria exprimate în lei a căror decontare se face în funcție
de cursul unei valute este decontată într-o lună ulterioară.
57 5.3.2. EXEMPLE PRIVIND CONTABILIZAREA CREANȚELOR ȘI
DATORIILOR ÎN VALUTĂ ȘI CREANŢELOR ŞI DATORIILOR
EXPRIMATE ÎN LEI, A CĂROR DECONTARE SE FACE ÎN FUNCŢIE DE
CURSUL UNEI VALUTE

1) Creanţe şi datorii exprimate în lei, a căror decontare se face în

funcţie de cursul unei valute

Beneficiar
a) În martie N se înregistrează
achiziția unei imobilizări la
cursul de schimb valutar de c1
lei/euro, comunicat de BNR =
Valoare în euro x c1 lei/euro =
Valoare în lei V1:
2xx = 404 –V1
Furnizor
a) În martie N se înregistrează
livrarea unei imobilizări la
cursul de schimb valutar de c1
lei/euro, comunicat de BNR =
Valoare în euro x c1 lei/euro =
Valoare în lei V1:
4111 = 707 –V1
58
Beneficiar
b) La 31.03.N se efectuează
evaluarea datoriei la cursul c2
lei/euro cursul de schimb al pieţei
valutare, comunicat de BNR în data
de 28.03.N ultima zi bancară a lunii
martie, c2<c1:
Datorie la 31.03.N = Valoare în
euro x c2 lei/euro = Valoare în lei =
V2
Datorie inițială = V1 lei
Diminuarea datoriei și
recunoașterea diferențelor de curs
valutar = V1 – V2 = D1:
404 = 768 – D1
Furnizor
b) La 31.03.N se efectuează
evaluarea creanței la cursul c2
lei/euro cursul de schimb al
pieţei valutare, comunicat de
BNR în data de 28.03.N ultima
zi bancară a lunii martie,
c2<c1:
Creanță la 31.03.N = Valoare
în euro x c2 lei/euro = Valoare
în lei = V2
Creanță inițială = V1 lei
Diminuarea creanței și
recunoașterea diferențelor de
curs valutar = V1 – V2 = D1:
668 = 4111 – D1
59
Beneficiar
c) La data de 30.04.N se efectuează
evaluarea datoriei la cursul c3
lei/euro cursul de schimb al pieţei
valutare, comunicat de BNR în data
de 30.04.N, ultima zi bancară a lunii
aprilie, c3>c2:
Datorie la 30.04.N = Valoare în
euro x c3 lei/euro = V3
Datorie la 31.03.N = V2
Creșterea datoriei și recunoașterea
diferențelor de curs valutar = V2-V3
= D2
668 = 404 –D2
Furnizor
c) La data de 30.04.N se
efectuează evaluarea creanței la
cursul c3 lei/euro cursul de schimb
al pieţei valutare, comunicat de
BNR în data de 30.04.N, ultima zi
bancară a lunii aprilie, c3>c2:
Creanță la 30.04.N = Valoare în
euro x c3 lei/euro = V3
Creanță la 31.03.N = V2
Creșterea creanței și
recunoașterea diferențelor de curs
valutar = V2-V3 = D2
4111 = 768 –D2
60
Beneficiar Furnizor

d) La data de 29.05.N se plătește d) La data de 29.05.N se

datoria la cursul valutar c4 lei/euro, încasează creanța la cursul valutar
cursul din data de 28.05.N ultima zi c4 lei/euro, cursul din data de
bancară anterioară operaţiunii, 28.05.N ultima zi bancară
c4<c3:
anterioară operaţiunii, c4<c3:

Datorie la 30.04.N = V3
Sumă plătită = Valoarea în euro x Creanță la 30.04.N = V3
c4 lei/euro = V4: Sumă încasată = Valoarea în euro
V3 - 404 = % x c4 lei/euro = V4:
5121 – V4 % = 4111 – V3
768 – Diferența V4 5121
Diferența 668
! Dacă c4>c3 înregistrarea devine: ! Dacă c4>c3 înregistrarea devine:
% = 5121 – V4 V4 5121 = %
V3 404 4111 – V3
Diferența 668
768-Diferența
61

2) Creanţe şi datorii exprimate în valută – exemplificare la

beneficiar persoană juridică română:

a) În martie N se înregistrează achiziția unei imobilizări la cursul de

schimb valutar de c1 lei/euro, comunicat de BNR = Valoare în euro x c1
lei/euro = Valoare în lei V1:
2xx = 404 –V1

b) La 31.03.N se efectuează evaluarea datoriei la cursul c2 lei/euro

cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de BNR în data de 28.03.N
ultima zi bancară a lunii martie, c2<c1:

Datorie la 31.03.N = Valoare în euro x c2 lei/euro = Valoare în lei = V2

Datorie inițială = V1 lei

Diminuarea datoriei și recunoașterea diferențelor de curs valutar = V1 –

V2 = D1:
404 = 7651 – D1
62

c) La data de 30.04.N se efectuează evaluarea datoriei la cursul c3

lei/euro cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de BNR în
data de 30.04.N, ultima zi bancară a lunii aprilie, c3>c2:
Datorie la 30.04.N = Valoare în euro x c3 lei/euro = V3
Datorie la 31.03.N = V2

Creșterea datoriei și recunoașterea diferențelor de curs valutar =

V3-V2 = D2
6651 = 404 –D2
63

d) La data de 29.05.N se plătește datoria la cursul valutar c4 lei/euro,

cursul din data de 28.05.N ultima zi bancară anterioară operaţiunii,
c4<c3:
Datorie la 30.04.N = V3
Sumă plătită = Valoarea în euro x c4 lei/euro = V4:
V3 - 404 = %
5124 – V4
7651 – Diferența
!!! Dacă c4>c3 înregistrarea devine:
% = 5124 – V4
V3 404
Diferența 6651
64 5.4. PARTICULARITĂȚI PRIVIND CREANȚELE ȘI DATORIILE PE TERMEN
SCURT REZULTATE DIN TRANZACȚIILE CU INVESTIȚII PE TERMEN
SCURT
5.4.1.SINTEZA REGLEMENTĂRILOR CONTABILE PRIVIND
CONTABILITATEA INVESTIȚIILOR PE TERMEN SCURT

Evaluarea la intrare:
Evaluarea la intrarea în entitate a investiţiilor pe termen scurt

Costul de achiziție în cazul valorilor mobiliare pe termen scurt

admise la tranzacționare pe o piață reglementată

Costul de achiziție în cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care

NU sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.
65

Evaluarea la data bilanţului:

 Evaluarea la bilanț a titlurilor pe termen scurt (acţiuni şi alte
investiţii financiare) admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată

 Evaluarea la bilanț a titlurilor pe termen scurt netrazancționate

 Deprecierea investițiilor deținute ca active circulante și

recunoașterea ajustărilor pentru pierdere de valoare

 Suplimentarea, diminuarea sau anularea ajustărilor pentru

pierdere de valoare.

Evaluarea la ieșire.
 • Creanţe şi datorii în valută
• Creanţe şi datorii exprimate în lei a căror decontare se efectuează
în funcţie de cursul unei valute

Evaluarea iniţială Evaluarea la data bilanţului

Evaluarea la sfârşitul lunii Decontarea

Diferenţele de curs valutar aferente creanţelor şi datoriilor în valută se înregistrează
în conturile:
• 7651 Diferenţe favorabile de curs valutar legate de elemente monetare
exprimate în valută
• 6651 Diferenţe nefavorabile de curs valutar legate de elemente monetare
exprimate în valută

Diferenţele de curs valutar aferente creanţelor şi datoriilor exprimate în lei a căror

decontare se face în funcţie de cursul unei valute se înregistrează în conturile:
• 768 Alte venituri financiare
• 668 Alte cheltuieli financiare
68
5.4.2. EXEMPLE PRIVIND CONTABILIZAREA
INVESTIȚIILOR PE TERMEN SCURT
Acțiuni necotate Acțiuni cotate
a) Achiziția prin intermediul unei bănci a) Achiziția prin intermediul unei bănci
care percepe un comision a unor acțiuni care percepe un comision a unor acțiuni
ca valori mobiliare pe termen scurt. ca valori mobiliare pe termen scurt.
! Comisionul NU se include în cost.
! Comisionul se include în cost.
Cost achiziție = Nr acțiuni x cost
Cost achiziție = Nr acțiuni x cost unitar/acțiune
unitar/acțiune + Comision Cost achiziție 501=%
Cost achiziție 501 = % 5121 - Plata pe loc
5121 - Plata pe loc 509– Plata ulterioară
509 – Plata ulterioară
Și comisionul:
622 = 5121 -Comision
69

Acțiuni necotate Acțiuni cotate

b) La sfârșitul exercițiului b) La sfârșitul exercițiului

financiar: financiar:
b1) Valoare de inventar > Cost b1) Valoare de inventar
Plusul NU se contabilizează (valoare de cotație) > Cost:
501 = 768

b2) Valoare de inventar < Cost: b2) Valoare de inventar

6864 = 591 (valoare de cotație) < Cost:
668 = 501

! Se aplică regulile generale ! Excepție de la regulile

privind ajustările pentru generale privind deprecierea
deprecieri
70

c) Vânzarea investițiilor financiare pe termen scurt:

c1) Dacă prețul de vânzare >valoarea de intrare (costul):

Preț vânzare 461 = %
501 – Valoare de intrare
7642 – Diferența

c2) Dacă prețul de vânzare < valoarea de intrare (costul):

% = 501 –Valoare de intrare
Preț vânzare 461
Diferența 6642

! Atenție
Pentru acțiunile necotate dacă există constituite ajustări pentru deprecieri
odată cu vânzarea acestea se anulează.

! Atenție
Dacă acțiunile au valori de intrare diferite  aplicarea metodelor de evaluare la
ieșire: FIFO, LIFO, CMP
 Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt
Valori mobiliare care
NU sunt admise la
tranzacţionare pe o
piaţă reglementată
Evaluarea iniţială
comisioanele de la achiziţie se
includ în cost
Evaluarea la bilanţ
Investiţiile se evaluează la
minimul (valoarea de inventar,
valoarea contabilă). Se
înregistrează doar minusurile
de valoare, nu şi plusurile de
valoare!
Valori mobiliare
admise la
tranzacţionare pe o
piaţă reglementată
Evaluarea iniţială
comisioanele de la achiziţie
NU se includ în cost
Evaluarea la bilanţ
Investiţiile se evaluează la
valoarea de inventar, plusurile
şi minusurile înregistrându-se
în conturile 768/668.
6. CONTABILITATEA EVENIMENTELOR ȘI
TRANZACȚIILOR PRIVIND REGULARIZĂRILE –
CHELTUIELI ȘI VENITURI ÎN AVANS

 Cheltuielile plătite/de plătit și veniturile încasate/de încasat în

exercițiul financiar curent, dar care privesc exercițiile financiare
următoare

 Cheltuieli în avans (contul 471) sau Venituri în avans (contul 472)

73
6.1. SINTEZA REGLEMENTĂRILOR CONTABILE
PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI
VENITURILOR ÎN AVANS

Onorarii și comisioane bancare achitate în vederea obținerii de

împrumuturi pe termen lung:
•Recunoașterea drept cheltuieli în avans și reluarea la cheltuieli curente

Definirea și aria de cuprindere a subvențiilor guvernamentale:

•Definirea subvențiilor guvernamentale
•Ce cuprinde categoria subvențiilor și de unde pot fi primite
•Ce se reflectă distinct în categoria subvențiilor
•Definirea subvenţiilor aferente activelor
•Transferul unui activ nemonetar recunoscut ca subvenții
•Donaţiile pentru investiţii şi plusurile la inventar de natura imobilizărilor
corporale şi necorporale recunoscute ca subvenții
74

Recunoașterea subvențiilor:

•Condițiile recunoașterii subvențiilor guvernamentale

•Recunoașterea subvențiilor ca venituri în avans

•Recunoașterea subvențiilor legate de activele amortizabile în contul

de profit și pierdere

•Subvențiile legate de terenuri

•Recunoașterea subvențiilor pentru active

•Transferul la venituri a subvenției în cazul terenurilor şi clădirilor

pentru care s-au primit subvenţii şi au făcut obiectul unei cedări
parţiale
75

 Restituirea subvențiilor:

• Restituirea unei subvenţii referitoare la un active

• Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor

• Recunoașterea cheltuielii în măsura în care suma rambursată

depăşeşte venitul amânat sau dacă nu există un asemenea
venit

• Prezentarea de informații în notele explicative

76

Contabilitatea proiectelor finanţate din subvenţii:

•Ținerea contabilității proiectelor finanţate din subvenţii

•Corelarea cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile aferente

din punctul de vedere al contului de profit şi pierdere și din punctul
de vedere al bilanţului

Active primite prin transfer de la clienţi:

•Recunoașterea ca venit în avans a activelor primite prin transfer
de la clienți

•Transferul venitului amânat la venituri curente

 Cheltuielile în avans

Înregistrarea cheltuielilor în Trecerea cheltuielilor în

avans (Bilanţ) avans pe cheltuieli
curente (Contul de profit
şi pierdere)

Exemple
 Veniturile în avans

Înregistrarea veniturilor în Trecerea veniturilor în

avans (Bilanţ) avans pe venituri curente
(Contul de profit şi
pierdere)

Exemple
79

6.2. EXEMPLE PRIVIND CONTABILIZAREA

CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR ÎN AVANS
a) Înregistrarea comisioanelor bancare plătite odată cu contractarea unui
credit bancar pe termen lung pe “n” ani:

a1) Recunoașterea comisioanelor la primirea creditului drept cheltuieli în

avans:
471 = 5121 – Valoarea totală a comisioanelor plătite
a2) Transferul lunar al cheltuielilor în avans la cheltuieli curente pe
perioada de rambursare a creditului adică pe “n” ani:
627 = 471 –Valoare totală comisioane/12 luni x “n” ani.

b) În luna “n” se achită asigurarea RCA valabilă pentru următoarele 12 luni:

b1) În luna “n” plata RCA:

471 = 5121- Suma totală plătită
b2) Trecerea lunară pe cheltuieli a părţii aferente din asigurare:
613 = 471 - Suma totală plătită/12 luni
80

c) În luna “n” se facturează unui chiriaş în avans chiria pe 12 luni pentru

punerea la dispoziţie a unui spaţiu de birouri.
c1) În luna “n” facturarea chiriei în avans:
4111 = 472 - Valoarea totală facturată

c2) Recunoaşterea lunară a veniturilor din chirii:

472 = 706 - Valoarea totală facturată/12 luni

d) Subvenții aferente unui activ amortizabil utilizat până la sfârșitul duratei lui
de viață:
d1) Primirea subvenției:
4451 = 4751 - Valoarea subvenției ce urmează a fi primită

d2) Încasarea subvenției:

5121 = 4451 - Suma încasată

d3) Achiziția imobilizării:

2xx = 404 - Cost achiziție
81

d4) Lunar, se înregistrează:

d4.1) Amortizarea imobilizării:

6811 = 281x - Cost achiziție/”n” ani perioada de amortizare x 12
luni

d4.2) Transferul la venituri a cotei părți din venitul amânat după

aceeași bază liniară aplicată amortizării:
4751 = 7584 - Valoarea subvenției ce urmează a fi primită/ ”n” ani
perioada de amortizare x 12 luni

! Atenție
Subvenția se reia la venituri chiar dacă nu a fost încasată.
82

e) Subvenții aferente unui activ amortizabil vândut înainte de sfârșitul

duratei lui de viață (subvenție primită la sfârșitul anului N-1, activul
vândut la sfârșitul anului N):
e1) Primirea subvenției la sfârșitul anului N-1:
4451 = 4751 - Valoarea subvenției ce urmează a fi primită

e2) Încasarea subvenției:

5121 = 4451 - Suma încasată

e3) Anual, se înregistrează:

e3.1) Amortizarea imobilizării:
6811 = 281x - Cost achiziție/”n” ani perioada de amortizare

e3.2) Transferul la venituri a cotei părți din venitul amânat după aceeași
bază liniară aplicată amortizării:
4751 = 7584 - Valoarea subvenției ce urmează a fi primită/ ”n” ani
perioada de amortizare
83

e4) Vânzarea imobilizării la sfârșitul anului N+1:

e41) Preț de vânzare:
461 = 7583 - Preț de vânzare

e42) Scoaterea din evidență a imobilizării:

% = 2xx- Cost de achiziție
Amortizare cumulată pe 2 ani 281x
Diferența 6583

e43) Concomitent, soldul contului de venit amânat este

transferat la venituri curente:
4751 = 7584 – sold 4751 = Valoarea subvenției ce urmează a fi
primită contabilizată la sfârșitul anului N-1 – (2 ani x Suma
transferată la 7584)
84

f) Subvenții sub forma activelor nemonetare evaluate la valoarea justă

(exemplu subvenții aferente unui teren condiționate de construirea unei
clădiri pe terenul respectiv):

Subvenția, adică terenul este primită în ianuarie N-2, construcția este

inaugurată în decembrie N-1.
f1) Recunoașterea subvenției ca venit amânat în ianuarie N-2:
2111 = 4751 - Valoarea justă a terenului stabilită de un expert evaluator

f2) Realizarea construcției în perioada ianuarie N-2 – decembrie N-1:

f2.1) Recunoașterea cheltuielilor după natura lor:
6xx = 2xx,3xx,4xx - Valoarea cheltuielilor

f2.2) Recunoașterea imobilizărilor în curs de execuție:

231 = 722 – Cost de producție
85

f2.3) Recepția clădirii în decembrie N-1:

212 = 231 – Cost de producție

f2.4) Începând cu anul N clădirea se va amortiza:

6811 = 2812 – Cost de producție/Durata de amortizare a clădirii

! Atenție
Tot începând cu anul N se va înregistra transferul anual la
venituri a cotei părți din venitul amânat :

4571 = 7584- Valoarea justă a terenului stabilită de un expert

evaluator /Durata de amortizare a clădirii
86

g) Subvenții aferente unui teren vândut ulterior (terenul este primit în

anul N cu titlu de subvenție condiția fiind crearea de locuri de muncă și
este vândut în anul N+7):
g1) Recunoașterea subvenției ca venit amânat în anul N:
2111 = 4751 - Valoarea justă a terenului stabilită de un expert evaluator

g2)
! Atenție
Subvenția înregistrată în contul de venit amânat va fi transferată la
venituri în contul de profit și pierdere în momentul vânzării terenului,
explicația fiind aceea că terenul fiind un activ neamortizabil va genera o
cheltuială în momentul scoaterii lui din evidență.
87

Prin urmare, după 7 ani în momentul vânzării se efectuează

înregistrările:

g2.1) Prețul de vânzare:

461 = 7583- Preț vânzare

g2.2) Scoaterea din evidență:

6583 = 2111 -Valoarea justă a terenului stabilită de un expert
evaluator

g2.3) Transferul venitului amânat la venituri curente:

4751 = 7584- -Valoarea justă a terenului stabilită de un expert
evaluator
88

h) Intrări de imobilizări corporale prin donație:

h1) Primirea prin donație a unei imobilizări corporale evaluate la
valoarea justă:
2xx = 4753- Valoarea justă a imobilizării stabilită de un expert
evaluator

h2) Lunar se înregistrează:

6811 = 281x - Valoarea justă a imobilizării/Numărul de ani de
amortizare x 12 luni

și concomitent transferul venitului în avans la venituri curente:

4753 = 7584- Valoarea justă a imobilizării/Numărul de ani de
amortizare x 12 luni
89

i) Intrări de imobilizări corporale de natura plusurilor de inventar:

i1) Înregistrarea activului constatat plus la inventarul anului N
evaluat la valoarea justă:
2xx = 4754- Valoarea justă a imobilizării stabilită de un expert
evaluator

i2) Începând cu anul N+1 se va înregistra:

6811 = 281x - Valoarea justă a imobilizării/Numărul de ani de
amortizare

și concomitent transferul venitului în avans la venituri curente:

4754 = 7584- Valoarea justă a imobilizării/Numărul de ani de
amortizare
90

j) Rambursarea unei subvenții aferente activelor amortizabile:

j1) Dacă suma rambursată NU depășește soldul contului 4751:
4751 = 5121- Suma rambursată

j2) Dacă suma rambursată depășește soldul contului 4751:

% = 5121- Suma rambursată
Sold 4571 4751
Diferența 6588
91

k) Subvenții aferente veniturilor primite anterior înregistrării în contabilitate

a cheltuielilor pe care acestea urmează a le acoperi (exemplu, entitatea
primește și încasează în luna ianuarie anul N o subvenție în valoare de x
lei pentru a compensa o parte din cheltuielile cu salariile personalului
aferente anului N. Cheltuielile lunare cu salariile personalului sunt în
valoare de y lei.):
k1) La începutul anului N se înregistrează primirea subvenției pentru plata
personalului ca venit amânat deoarece ea se primește anterior înregistrării
cheltuielilor cu salariile:
4451 = 472- x lei

k2) Încasarea subvenției:

5121 = 4451 – x lei

k3) Lunar în tot anul N se va înregistra:

k3.1) Cheltuielile cu salariile:
641 = 421 – y lei
k3.2) Transferul venitului în avans la venituri curente:
472 = 7414 – x lei/12 luni
92

l) Primirea de la furnizorul de energie a unor stâlpi pentru

racordarea la rețeaua de energie electrică:
l1) Primirea stâlpilor pentru racordarea la rețeaua de energie
electrică:
214 = 478-Valoarea stâlpilor primiți

l2) Amortizarea lunară a stâlpilor:

6811 = 2814 - Valoarea stâlpilor primiți/Numărul de ani de
amortizare x 12 luni

Și concomitent transferul lunar al venitului în avans la venituri

curente:
478 = 7588- Valoarea stâlpilor primiți/Numărul de ani de
amortizare x 12 luni
93

Mult spor!