Articulatia soldului

 fetele articulare sunt capul femural cu foseta capului femural in centru (pe aici intra artera
capului femural si se insera ligamentul capului femural)
 are 2/3 dintr-o sfera si acoperit cu cartilaj hialin
 cavitatea acetabulara are ca fata articulara acoperita cu cartilaj hialin, doar fata lunata
 fundul acetabulului este reprezentat de fosa patrulatera iar aici se insera ligamentul capului
femural; fosa este nearticulata
 marginea se numeste spranceana si incompleta infero-medial, delimitand incizura femurala
 este ? de ligamentul transvers, pe sub care intra artera capului femural
 la periferia acetabulara se gaseste labrul acetabular, fibrocartilaj ce mareste capacitatea de
contentie a cavitatii acetabulare
 colul femural este dispus aproape in plan transversal; astfel in fracturile sale contentia
terapeutica se realizeaza cu dificultate, datorita fortelor de forfecare (greutatea corpului trage
in jos iar rezistenta femurului in sus)
 rezistenta colului este asigurata de dispozitia traveelor osoase, dupa liniile de forta
 spranceana acetabulara se formeaza dintr-un centru de osificare dedicat (cu mesaj genetic
dedicat)
 cand nu se formeaza spranceana acetabulara, exista riscul ca in momentul in care copilul
incepe sa mearga, sa se produca luxatia congenitala de cap femural (cu ruperea arterei
capului si viitoare necroza)

Mijloacele de fixare

 capsula articulara este puternica, multa mai puternica decat la umar, avand un rol in
limitarea miscarilor
 se insera la periferia suprafetelor articulare
 spre lateral, capsula se insera pe linia intertrohanterica, dar nu si pe creasta intertrohanterica
(se insera la 1,5 – 2 cm medial de creasta)
 astfel o fractura partiala de col in apropierea crestei poate fi extracapsulara
 ligamentul ischiofemural marginea posterioara a acetabulului si se insera pe creasta
intertrohanterica
 zona orbiculara este o condensare de fibre circulare care reuneste celelalte ligamente dar la
interiorul capsulei
 ligamentul capului femural, nu are rol in sustinerea capului; este doar un suport pentru artera
capului femural
 este o articulatie sferoidala cu conducere...

 axul este unul de sumatie transversal in centrul acetabular

 cand gamba este intinsa poate ajunge la 90 de grade prin contractia muschilor anteriori,
adductori, pectineu si tensorul fasciei lata
 sunt inervati de nervul femural; numai tensorul fasciei lata este inervat de fesierul superior

 astfel in cadrul unei paralizii a muschilor inervati de nervul femural se recomanda

gimnastica medicala pentru antrenarea tensorului ce poate prelua aproape integral functia de
flexie
  flexia se face pe peretele abdominal cu iliopsoasul; se face la aproape 130 de grade, iar
hiperextensia (in gimnastica), se poate face pana la 180 de grade prin insumarea miscarii de
flexie de partea opusa cu accentuarea lordozei lombare...
 rotatia mediala si laterala

Articulatia genunchiului

 meniscurile sunt cartilaje semi-lunare ce refac congruenta fetei articulare

 prin partea laterala adera la capsula iar cea superioara este concava
 extremitatile sunt fixe si inserate in 2 arii
 corpul meniscal este mobil si urmeaza in permanenta miscarile condililor femurali
 daca nu, meniscul poate fi prins si se poate rupe
 meniscul imparte articulatia intr-un etaj infra- si supra-meniscal
 in locul meniscului scos apare un neo-menisc de granulatie (tesut modelat de miscarile
femurului)
 pot suferi degenerari cu aparitia de cavitati intra-meniscale, ce pot preta la confuzia cu
meniscul rupt (ce nu se cicatrizeaza)
 fragmentele de menisc blocheaza articulatia intr-o anumita pozitie

Sinoviala

 are o bursa sub-cvadricipitala (poate fi utila in punctia articulara)

 de-o parte si de alta a rotulei, sinoviala face 2 plici alare
 la locul de convergenta incepe o plica denumita „sub-patelara” ce contine corpul gras patelar

Importanta ligamentului incrucisat

 sunt ligamente foarte puternice

 mentin oasele in contact
 structura lor face posibil semnul de „sertar anterior”, deplasarea anterioara a tibiei
reprezentand diagnosticul ruperii de tendon