UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTAȚIE PUBLICĂ

SPECIALIZAREA INFORMATICĂ ECONOMICĂ

CONSECINȚELE DOBÂNDIRII CALITĂȚII JURIDICE DE

CĂTRE SOCIETATEA COMERCIALĂ

PROFESOR, STUDENT,

LECT. DR. LEUCIUC GABRIELA ANGHEL NICOLETA, AN I

OCTOMBRIE 2019
 CUPRINS

1. Societatea comercială – persoană juridică pag. 1

2. Elementele definitorii ale personalității juridice a societății pag. 1
3. Atributele de identificare a societății pag. 4
4. Voința societății comerciale pag. 6
5. Capacitatea juridică a societății comerciale pag. 7
6. Patrimoniul societății pag. 7
7. Caracterul autonom al patrimoniului societății pag. 8
8. Consecințele autonomiei patrimoniului societății pag. 9
9. Consecințele dobândirii personalității juridice a SC pag. 9
10. Studiu de caz pe exemplul SC ASSIST SRL pag. 11
11.Bibliografie pag. 12
 1. Societatea comercială – persoană juridică

Societatea comercială – persoană juridică, așa cum este definită în art 25 alin 3 Cod civil .

Societatea comercială este subiect de drept ce are aptitudinea de a dobândi drepturi și de a-și
asuma obligații, putând fi proprietară, uzufructuară, creditoare, debitoare, etc.

Societatea comercială este:

 grupare de persoane constituită pe baza unui contract de societate şi beneficiind de

personalitate juridică,
 grupare de persoane în care asociații înțeleg să pună în comun anumite bunuri, pentru
exercitarea unor fapte de comerţ, în scopul realizării şi împărţirii beneficiilor realizate
 entitate juridică, cu personalitate juridică, la originea căreia se află consimţământul
individual al asociaţilor.
2. Elementele definitorii ale personalității juridice a societății

Societatea comercială – persoană juridică, are ca elementele definitorii ale personalităţii juridice,
așa cum rezultă din definiţia societăţii dată de Codul civil art 187 şi Legea nr. 31/1990 art 1:

 organizare de sine stătătoare

 un patrimoniu propriu
 un scop propriu

Aceste trei elemente au drept caracteristici generalitatea, legalitatea şi sunt:

 cumulative = pentru existenţa persoanei juridice cele trei elemente trebuie întrunite
cumulativ – lipsa unui element determină inexistenţa calităţii de persoană juridică a
respectivei entităţi
 exclusive= nu sunt numai necesare ci şi suficiente
 diverse

Prin organizare proprie sau de sine stătătoare vom înţelege:

 alcătuirea ca un tot unitar şi structurarea colectivului de oameni în organe investite cu

funcţii distincte
 variază de la un tip de persoană juridică la altul
 necesitatea practică de gestiune în cadrul oricărei persoane juridice face să apară o
diferenţiere între organele ei deliberative şi organele de executare.

Prin patrimoniu propriu distinct înţelegem acel element constitutiv care:

  constă în totalitatea drepturilor şi obligațiilor patrimoniale care au ca titular persoana
juridică
 orice persoană fizică sau persoană juridică este titular a unui patrimoniu care include toate
drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia (art. 31 alin 1 Cod civil)
 poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaţiuni numai în cazurile şi în condițiile
prevăzute de lege

Scopul propriu – este motivul înfiinţării respectivului subiect de drept.

Scopul trebuie să fie determinat, licit, moral şi în concordanţă cu interesul general (art.187 Cod
civil). Scopul propriu al unei persoane juridice poate fi:

 unul patrimonial (economic sau lucrativ) ori

 unul nepatrimonial (nelucrativ) care vizează promovarea unor interese fără conţinut
economic (asociaţiile, fundaţiile).

Scopul lucrativ sau comercial şi nelucrativ sau de binefacere – constituie şi unul dintre criteriile
de distincţie între persoane juridice de drept public şi cele de drept privat.

Scopul propriu al persoanei juridice dă sens celorlalte două elemente constitutive.

3. Atributele de identificare a societății

Prin identificarea persoanei juridice înţelegem individualizarea subiectului colectiv de drept

civil în raporturile civile la care participă ca subiect distinct.

Există:

 atribute de identificare generale (denumirea, sediul, naţionalitatea şi contul bancar) şi

 atribute de identificare specifice, din care fac parte celelalte elemente de identificare ce
privesc anumite persoane juridice.

Firma societăţii

Persoana juridică poartă denumirea stabilită, în condiţiile legii, prin actul constitutiv sau
statut. Odată cu înregistrarea persoanei juridice se vor trece în registrul public denumirea şi
celelalte atribute de identificare (art. 30 din Legea nr. 26/1990 şi art. 7 şi 8 din Legea nr. 31/1990).

Prin art 32-36 din Legea nr. 26/1990 a registrului comerţului este reglementat conţinutul
firmei în funcţie de forma juridică a societăţii comerciale:

 firma unei societăţi în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre
asociaţi cu menţiunea „societate în nume colectiv” scrisă în întregime.
  firma unei societăţi în comandită simplă trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre
asociaţii comanditaţi, cu menţiunea „societate în comandită” scrisă în întregime.
 firma unei societăţi pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni se compune dintr-o denumire
proprie însoţită de menţiunea scrisă în întregime „societate pe acţiuni” sau „S.A.” ori, după
caz, „societate în comandită pe acţiuni”.
 firma societăţii cu răspundere limitată se compune dintr-o denumire proprie la care se poate
adăuga numele unuia sau al mai multor asociaţi, şi va fi însoţită de menţiunea scrisă în
întregime „societate cu răspundere limitată” sau „S.R.L.”

Înainte de întocmirea actului constitutiv sau de înfiinţare a unei persoane juridice se solicită:

 rezervarea de denumire (pentru societăţi comerciale la registrul comerţului iar pentru

organizaţii non-profit la Ministerul Justiţiei)
 rezervarea de emblemă – ce este un atribut de identificare facultativ. Emblema este
semnul sau denumirea care deosebeşte un comerciant de un altul de acelaşi gen [art. 30
alin. (2) din Legea nr. 26/1990] .

Pentru că numele este un element al patrimoniului persoanei juridice, aceasta este liberă
să îi asigure apărarea sau să îl cedeze, cu titlu oneros sau gratuit.

Sediul societăţii

Sediul persoanei juridice se stabileşte potrivit actului constitutiv sau statutului.

În funcţie de obiectul de activitate, persoana juridică poate avea mai multe sedii secundare
pentru:

 sucursale,
 reprezentanţele sale teritoriale şi
 punctele de lucru

În conformitate cu art. 7 si 8 din Legea 31/1990 – sediul trebuie prevăzut în actul constitutiv, fiind
un atribut de identificare.

Dovada denumirii şi a sediului, în raporturile cu terţii:

 se face cu menţiunile înscrise în registrele de publicitate sau de evidenţă a persoanelor

juridice
 în lipsa acestor menţiuni, stabilirea sau schimbarea denumirii şi a sediului nu va putea fi
opusă altor persoane (art 229 Cod civil)
Identificarea sediului persoanei juridice permite, în principiu, să se determine şi naţionalitatea
acesteia.

În raport de specificul obiectului de activitate, persoana juridică mai poate avea şi alte atribute
de identificare, precum:

 numărul de înregistrare în registrul comerţului sau

 numărul de înregistrare în alt registru public,
 codul unic de înregistrare,
 codul fiscal,
 contul bancar,
 marca, etc.

Naţionalitatea societăţii

Societatea comercială are o naţionalitate proprie, distinctă de naţionalitatea persoanelor

fizice sau juridice ce au constituit-o.

Potrivit prevederilor art.1 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, societăţile comerciale cu sediul în
România sunt persoane juridice române. În consecinţă, orice societate comercială care şi-a
stabilit sediul pe teritoriul României are naţionalitate română, fiind supusă reglementărilor legii
române.

4. Voința societății comerciale

Voinţa societăţii comerciale este formată din voinţa asociaţilor persoane fizice sau persoane
juridice, care se manifestă în adunarea generală a acționarilor/asociaţilor, devenind o voinţă
colectivă a persoanei juridice.

Prin art. 132 din Legea nr.31/1990 se dispune că hotărârile luate de adunarea generală în
limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la
adunare sau au votat contra.

Având personalitate juridică, societatea:

 apare ca un grup organizat de persoane, care, graţie personalităţii juridice,

 acţionează ca un subiect de drept distinct.

Asociaţii păstrează însă dreptul de a decide în condiţiile actului constitutiv şi cu respectarea

prevederilor legii asupra societăţii, putând modifica actul constitutiv ori chiar dizolva societatea.
 În plus, pentru obligațiile societăţii, toţi asociaţii, indiferent de forma acesteia, răspund ca
garanţi ai societăţii în raport de felul acesteia.

5. Capacitatea juridică a societății comerciale

Pentru o persoană juridică personalitatea juridică apare ca o aptitudine care coincide cu capacitatea
de folosinţă.

Capacitatea juridică a societății comerciale nu este reglementată de legea nr.31/1990, întrucât nu

cuprinde reguli speciale referitoare la capacitatea juridică a societăţii.

Capacitatea juridică este guvernată de regulile generale relative de la capacitatea persoanelor

juridice reglementate de Codul civil, reprezentând acea parte a capacităţii civile ce constă în
aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii civile.

Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice reprezintă acea parte a capacităţii civile ce constă
în aptitudinea:

 de a avea drepturi şi
 de a avea obligaţii civile

Capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice este acea parte a capacităţii civile care constă în
aptitudinea persoanei juridice:

 de a dobândi şi exercita drepturi subiective civile şi

 de a-şi asuma şi îndeplini obligaţii civile prin încheierea de acte juridice, de către organele
sale de conducere.

Data dobândirii capacităţii de exercitiu este data constituirii organelor de administrare ale
persoanei juridice.

Au calitatea de organe de administrare persoanele fizice sau juridice care:

 prin lege, actul de constituire sau statut,

 sunt desemnate să acţioneze în raporturile cu terţii, în numele şi pe seama persoanei juridice

6. Patrimoniul societății

Prin patrimoniu propriu distinct înțelegem acel element constitutiv care constă în totalitatea
drepturilor și obligațiilor patrimoniale care au ca titular persoana juridică. O entitate cu
personalitate juridică are un patrimoniu în care pot să fie incluse toate drepturile și datoriile:
  ce pot fi evaluate în bani și
 care aparțin acesteia (art 31 alin 1 Cod civil)

În reglementările Codului civil:

 este consacrată teoria patrimoniului de afectațiune,

 este permisă divizarea sau afectațiunea unei mase patrimoniale în vederea realizării unui
scop determinat și licit
 se dispune că sunt patrimonii de afectațiune:

1. masele patrimoniale fiduciare,

2. masele afectate exercitării unei profesii autorizate

3. alte patrimonii determinate potrivit legii.

Transferul drepturilor și obligațiilor dintr-o masă patrimonială în alta, în cadrul aceluiași

patrimoniu, se face:

 fără a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecărei mase patrimoniale,

 în condițiile prevăzute de lege

Patrimoniul profesional individual:

 este reglementat de art. 33 Cod civil

 este afectat exercitării în mod individual a unei profesii autorizate (notar, medic, avocat,..)
și
 se stabilesc prin actul încheiat de titular, cu respectarea condițiilor de formă și publicitate
prevăzute de lege.
7. Caracterul autonom al patrimoniului societății

Patrimoniul propriu al persoanei juridice este distinct:

 atât față de patrimoniul altor persoane juridice cât și

 față de patrimoniul fiecărei persoane (fizice sau juridice) care intră în colectivul său.


Patrimoniul propriu al persoanei juridice are două laturi:

 cea activă – cuprinzând drepturile patrimoniale, bunurile aduse ca aport şi cele dobândite
în cursul activităţii de societate,
  cea pasivă – cuprinzând obligațiile patrimoniale indiferent de natura lor (contractuale sau
extracontractuale).

Ca semnificaţie juridică:

 capitalul social reprezintă expresia valorică a aporturilor asociaţilor,

 patrimoniul social este totalitatea drepturilor, obligaţiilor şi bunurilor aparţinând societăţii

Din punct de vedere material:

 capitalul social nu are o existenţă reală, are o valoare fixă pe întreaga durată de existenţă
a societăţii
 patrimoniul cuprinde elemente concrete, adică totalitatea bunurilor societății. Are o
compoziţie şi o valoare care diferă în funcţie de profitabilitatea activității exercitate de
societate.
8. Consecințele autonomiei patrimoniului societății
 patrimoniul societății este o universalitate de drept – un ansamblu în interiorul căruia
funcționează corelația activului și pasivului.
 principiul ne-confuziunii celor doua patrimonii – caracterizează raporturile dintre
patrimoniul persoanei juridice și patrimoniul individual al membrilor aceleiași persoane
juridice.
 bunurile aduse ca aport de asociați ies din patrimoniul lor şi intră în patrimoniul societății
 obligaţiile societăţii faţă de terţi nu se pot compensa cu obligaţiile terţilor faţă de asociaţi
 procedura insolvenţei faţă de societate priveşte numai patrimoniul societăţii. Când
pasivul întrece activul patrimonial al persoanei juridice, ea se va afla în stare de
insolvabilitate.

9. Consecințele dobândirii personalității juridice a SC

Principalele consecinţe ale personalităţii juridice a societăţii comerciale sunt următoarele:

 Dreptul societăţii de a participa în nume propriu la raporturile juridice

Conţinutul noţiunii de „persoană juridică” nu se suprapune cu noţiunea de „personalitate juridică”.

Dobândirea personalităţii juridice marcând recunoaşterea persoanei juridice ca veritabil subiect de
drept.
  Răspunderea societăţii pentru obligațiile sociale

Participând la raporturile juridice cu preponderenţă comerciale (dacă societatea este cu scop

lucrativ, comercial), societatea îşi asumă diferite obligaţii în realizarea obiectului său de activitate.
Răspunderea pentru obligaţiile sale este garantată cu patrimoniul de care dispune asupra căruia
creditorii sociali beneficiază de un drept de gaj general.

 Dreptul societăţii de a sta în judecată ca reclamantă sau pârâtă

Datorită personalităţii juridice de care beneficiază, ca orice alt subiect de drept, societatea
comercială:

 are legitimare procesuală activă şi pasivă,

 poate sta în justiţie în calitate de reclamantă sau de pârâtă, după caz.

În art. 87 pct. 2 Cod procedură civilă se prevede că persoanele juridice de drept privat :

 vor fi citate prin reprezentanţii lor la sediul principal al administraţiei sau cel al sucursalei
din circumscripţia instanţei,
 va fi citată societatea şi nu asociaţii/acţionarii.

Astfel o SC poate răspunde juridic în mai multe feluri:

 răspundere juridică proprie.

 răspunderi reparatorii, care se concretizează fie în executarea în natură a obligaţiei, fie
în despăgubiri.
 răspundere sancţionatorie, cu caracter aflictiv, aşa cum este cazul răspunderii
contravenţionale sau a celei penale.

Cazuri de limitare a răspunderii

 răspundere nelimitată, impune fondatorilor sau asociaţilor persoanei juridice declarate

nule să acopere toate datoriile entităţii
 răspundere solidară alături de persoana juridică; conform art. 27 C.proc.fisc., membrii
persoanei juridice de tip asociativ sau constituenţii entităţilor unipersonale cu personalitate
juridică răspund solidar cu persoana juridică în măsura în care i-au determinat starea de
insolvabilitate;
 răspundere subsidiară, în locul persoanei juridice; fondatorii sau membrii unei persoane
juridice răspund în locul acesteia dacă s-au folosit de calitatea de subiect de drept a
persoanei juridice pentru a ascunde o fraudă, un abuz sau o atingere adusă interesului
public
 Studiu de caz pe exemplul SC ASSIST SRL
 Tara:
Romania
 Domeniul de activitate:
Software Development & Outsourcing
 Descrierea activitatii:
ASSIST Software România este specializată în proiecte outsourcing de dezvoltare software.
Echipa noastră are un palmares solid dovedit, oferind servicii de înaltă calitate. Fondată în anul
1992, ASSIST Software este prezentă pe piața internațională ca un furnizor de soluții inovatoare,
adăugând valoare afacerii prin implementarea tehnologiei la un nivel profesional. Concentrând
activitățile noastre spre dezvoltarea de produse software complexe, ASSIST Software-ul oferă
rezultate consistente în domenii emergente, cum ar fi aplicații business mobile și web-based, e-
commerce, e-payment, e-security, e-health, planificare a resurselor și divertisment. Concentrați pe
dezvoltarea de aplicaţii puternice de ultimă oră, oferim soluții care oferă beneficii reale de afaceri.
Livrăm produse şi servicii cu ROI cuantificabile, precum şi sprijinim direcţiile strategice de
dezvoltare ale partenerilor noștri. Echipa noastră îndeplineşte în mod continuu cerințele
partenerilor noștri, prin actualizarea în mod constant a cunoștințelor, cucerirea a noi domenii de
expertiză, creşterea calităţii serviciilor noastre de consultanţă şi suport. Noi construim relaţii de
lungă durată cu partenerii noştri de afaceri, prin adaptarea noastră la fiecare dintre cerinţele lor.
 Poziţia ASSIST SOFTWARE SRL în Topul Firmelor:
Locul 1 in Top Afaceri Romania, judetul SUCEAVA, domeniul 72: Cercetare-dezvoltare
 Dobândirea calității de personalite juridică în 2 septembrie 1992
Firma își exercită calitatea de personalitate juridică și datorită bunei desfășurări a activității nu a
fost nevoită să
raspundă juridic.
 Bibliografie

1. http://www.projurista.ro/societatea-comerciala-persoana-juridica/ Autor: Gabriela Fainita

2. https://www.risco.ro/verifica-firma/assist-software-cui-2693736