Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Catedra Drept Public

Autor:Sandic Alexandrina

Referat:Fondul Monetar Internațional și importanța lui.

Conducător științific:________________ Cuciurcă Doina,


magistru în drept, lector universitar

Autorul:__________________

1|Page
Cuprins:
Abrevieri.......................................................................................................3
Bibliografie...................................................................................................4
Introducere....................................................................................................5
Titlul I. Aspecte Teoretice
1.1Scurt istoric..............................................................................................6
1.2Organizarea și Funcțiile Fondului Monetar Internațional........................6
1.3Perspectivele Fondului Monetar Internațional.........................................9
Titlul II. Aspecte Practice
2.1Facilități de creditare.................................................................................10
2.2Relația Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional.................12
2.3 Studii de caz.............................................................................................14
Concluzii..........................................................................................................16

2|Page
ABREVIERI
1)FMI-Fondul Monetar Internațional
2)ONU-Organizația Națiunilor Unite
3)DST-Drepturi Speciale de Tragere
4)BNM-Banca Națională a Moldovei
5)RM-Republica Moldova
6)FSI- Financial Soundness Indicators

3|Page
Bibliografie:
- Tratat de drept financiar și fiscal-Dan Droșu Șaguna
- Dreptul Finanțelor publice.Volumul I Drept Financiar-Mircea Ștefan Minea și
Cosmin Flavius Costaș
- Prezentarea completă a condițiilor, Iulian Văcărel, Relații Financiare
Internaționale, București,1995
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional
-https://economics113.wordpress.com/2016/10/30/fondul-monetar-international-
istoric-structura-si-functii/
- http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=307333
- http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343357
- http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343543
- https://www.imf.md/
- https://www.bnm.md/ro/content/relatia-republicii-moldova-cu-fondul-monetar-
international

4|Page
Introducere
Din motiv că Fondul Monetar Internațional este cel mai important fond pentru ajutor financiar a
tuturor țărilor care au nevoie de susținere materială,aceasta reperezintă o temă extrem de actuală
din momentul apariției acestuia. Până în prezent Fondul Monetar Internațional reprezintă o
instituţie responsabilă de asigurarea condiţiilor monetare şi financiare pentru un sistem stabil de
schimburi comerciale.Acesta a fost criteriul de bază pentru alegerea temei referatului.Scopul
meu este de a demonstra importanța existenței acestui fond, de a specifica componența și
rolurile acestuia în sistemul monetar internațional, de asemenea și relația Republicii Moldova cu
Fondul Monetar Internațional. Sarcina de bază este de a prezenta și argumenta prin textul care v-
a urma in cele două capitole funcțiile, scopurile, obiectivele, facilitățile de creditare și importanța
FMI atât pentru întregele state membre, cât și partial pentru Republica Moldova. Pentru a intra în
esența constituirii fondului monetary international am apelat la sursele bibliografice menționate
mai sus, printre care vreau să menționez “Tratatul de drept financiar și fiscalitate “-Dan Droșu
Șaguna, care a jucat rolul sursei de bază și studierea cărui a stat la baza formării și acumulării
informației necesare despre Fondul Monetar Internațional. Acest autor explică destul de amplu,
dar într-o manieră extrem de ușoară și înțeleasă pentru toți ce înseamnă de fapt acest fond,
datorită cui, cu ce scop și cum a evoluat activitatea lui din momentul fondării.
Obiectivele de bază ale temei date vor fi următoare:
-Evoluția istorică a FMI și aderarea RM
-Funcțiile,scopurile de bază a FMI
-Drepturile țărilor membre a FMI
-Obiectivele și pricipiile fundamentale a FMI
-Structura și perspectivele FMI
-Scopul DST
-Părțile revizuirii cotei
-Facilitățile FMI
-Noțiunea condiționalității
-Împuternicirile BNM în cadrul FMI și cota parte a RM
Informația care v-a urma, prevede aceste obiective și dă răspuns la fiecare în parte.

5|Page
Tilul I. Aspecte teoretice
1.1 Scurt istoric
În anii 30 țările se aflau sub presiunea cotei aurului care fusese reintrodusă după primul război
mondial ,cu rate de schimb considerate nerealiste. Fondul Monetar Internaţional a fost fondat ca
parte a sistemului Bretton-Woods, ca instituţia responsabilă cu asigurarea condiţiilor monetare şi
financiare a unui sistem stabil de schimburi comerciale. El reprezintă primul sistem monetar
internaţional din istoria relaţiilor internaţionale şi vizează un ansamblu de principii şi
reglementări coerente, asumat de statele semnatare, privind politicile ratei de schimb şi al
cooperării monetare multilaterale. În timpul celui de-al doi-ea război mondial,în anii 40, John
Maynard Keynes de la Trezoreria Marii Britanii și Harry Dexter White de la Trezoreria SUA au
conceput aproape simultan planuri pentru instaurarea unui sistem monetar nou,pentru a stabiliza
ratele de schimb și a propulsa comerțul liber. S-a făcut simțită nevoia unei instituții
internaționale permanente, care să coordoneze aceste nou sistem, să acorde asistență financiară
țărilor cu probleme în ceea ce privește balanțele de plăți, în ideea că prin acest ajutor financiar
țările respective își pun ordine în afaceri și își echilibrează balanțele de plăți. Keynes vedea
instituția internațională ca pe o bancă mondială centrală, White vedea ca sursă a asistenței
financiare. Finalizarea acestor două teorii este reprezentată de Fondul Monetar Internațional, care
îmbină cele două opinii. Negocierile finale au avut loc în 1944 la care au luat parte 45 de țări,
inclusiv Uniunea Sovietică. FMI a început să funcționeze la 1 martie 1947, ca instituție
specializată a ONU, având 39 țări membre și sediul general la Washington. Uniunea Sovietică cu
timpul nu a putut face față obligațiilor care îi reveneau în calitate de membru al Fondului și a
părăsit această instituție. Și țările din blocul estic au fost nevoite să renunțe ca urmare a
războiului rece. Prin anii 60, numărul membrilor a crescut rapid prin aderarea noilor țări
independente, în curs de dezvoltare. România a devenit membru al FMI din 1972, iar Ungaria în
1982. În 1992 a existat o nouă creștere a numărului de membri datorit aderării a 15 republici din
fosta Uniune Sovietică, inclusiv și Republica Moldova. În prezent FMI numără 187 de țări
membre.1

1.2 Organizare și Funcții


Fondul Monetar Internaţional este o organizaţie hibrid, reunind caracteristici ale unei organizaţii
internaţionale interguvernamentale dar şi ale unei societăţi anonime pe acţiuni, de drept
American. Spre deosebire de alte organizaţii, statele membre sunt reprezentate în structurile sale
de conducere potrivit unui principiu de proporţionalitate cu puterea economiei naţionale.
Ţările membre ale FMI au următoarele drepturi:
-dreptul la vot şi la participare în adoptarea deciziilor

1
Tratat de drept financiar și fiscal-Dan Droșu Șaguna, op.cit, pp.214-224.

6|Page
-dreptul de a efectua tranzacţii şi operaţii cu FMI
Adunarea Generală a FMI, are loc de obicei în luna octombrie sau noiembrie a fiecărui an.
Guvernatorii decid asupra problemelor importante, cum ar fi creșterea capitalului fondului,
aderarea noilor membri sau acordarea drepturilor speciale de tragere(DST). O dată pe an,
guvernatorii se întâlnesc într-o ședință anuală, care se ține împreună cu cea a Băncii Mondiale.
Deciziile se iau în urma unor rapoarte scrise. Deciziile politice curente sunt luate de către
Consiliul Executiv compus din 24 directori executive care se întâlnesc cel puțin de 3 ori pe
săptămână. Cele 5 țări cu cotă parte mai mare de participare-SUA,Marea
Britanie,Germania,Franța și Japonia-au dreptul la câte un un director permanent fiecare. Cel mai
important organism care trasează politica FMI este Comitetul Interimar, compus din miniștrii
acelorași 24 de țări care au loc în Consiliul Executiv. Acest comitet se întâlnește de de două ori
pe an. Președinția Comitetului este asigurată prin rotație. Consiliul Executiv este prezidat de
Directorul General, numit pe o periodă de 5 ani, el fiind șeful întregului personal.Deciziile
Consilului Executiv se iau cu majoritatea calificată, fiecare director executiv dispunând de un
număr de voturi egal cu suma voturilor de care dispune fiecare ţară membră a grupului care l-a
ales. Consiliul este răspunzător de administrarea activităţilor curente ale FMI. El asigură
coordonarea operaţiunilor şi respectarea principiilor în relaţiile financiare, valutare şi de creditare
internaţională. Consiliul decide aprobarea acordurilor negociate de reprezentanţii statelor şi
experţii FMI şi, prin aceasta, acordarea de credite.
Tabelul 1.1 Cota de participare a principalilor membri FMI:
Țară membră a FMI Cota de participare;procent din total
Statele Unite ale Americii 17.69
Japonia 6.56
Germania 6.12
Franța 4.51
Marea Britanie 4.51
2

Puterea de votare este semnificativ determinată de contribuția financiară în cadrul FMI care, la
rîndul ei, este stabilită în funcție de indicatorii economici și financiari ai fiecărei țări. În practică
rareori se votează în cadrul Consiliului Executiv, de obicei deciziile sun luate prin consens. SUA,
țara cu cel mai mare număr de voturi, are un drept de veto asupra celor mai importante decizii,
cum ar fi suplimentarea de capital, amendamentele la Prevederile Acordului de Înființare, pentru
care este nevoie de 85% din voturi.Acordul de înființare al FMI prevede funcțiile
Fondului.Principala funcție este de a supreveghea sistemul monetar international. Din aceasta
derivă alte funcții:
-supravegherea politicii monetare și a ratei de schimb din țările membre
-elaborarea de recomandări privind politica financiară pentru mebri

2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional

7|Page
-acordarea de credite pentru țări cu dificultăți în balanța de plăți
Îndeplinirea acestor funcții, urmărește de fapt realizarea obiectivelor fondului:
-promovarea cooperării monetare internaționaleprintr-o instituție permanentă care să pună la
dispoziție mecanismul de consultare și colaborare în probleme monetare internaționale
-promovarea stabilității valutare și evitarea deprecierii competitive a cursului valutar
-scurtarea duratei și reducerea gradului de dezechilibru al balanței de plăți externe
-sprijinirea organizarii unui sistem multilateral în ce privește tranzacțiile curente între membrii
săi și eliminarea restricțiilor valutare care stânjenesc creșterea comerțului mondial
-facilitarea expansiunii și creșterii echilibrate a comerțului internațional și contribuirea prin
aceasta la promovarea și menținerea unor niveluri ridicate de utilizare a forței de muncă și de
venituri reale,precum și la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor statelor membre ca
obiective prioritare ale politicii economice
-propagarea încrederii în rândurile membrilor săi prin punerea temporară la dispoziția acestora a
resurselor generale ale Fondului pe bază de garanții adecvate și dându-le, în felul acesta,
posibilitatea de a corecta dezechilibrele balanței lor de plăți fără să recurgă la măsuri care să
afecteze prosperitatea națională sau internațională.3
Acordul creditelor nu este totuși funcția de bază a FMI. Rolul cel mai important este acel de
manager al unui sistem monetar internațional ordonat, previzibil și stabil, cu garanții deschise și
care să ofere cadrul necesar unei creșteri echilibrate în comerțul mondial și în economiile țărilor
membre.

FMI acordă credite numai în urma satisfacerii unor condiții de politică economică și financiară.
Scopurile declarate ale noii organizaţii, Fondul Monetar Internaţional, aşa cum au rezultat la
finalul negocierilor, erau:

1. promovarea cooperării monetare internaţionale;


2. facilitarea expansiunii şi a creşterii echilibrate a comerţului internaţional şi contribuirea, prin
acestea, la promovarea şi menţinerea unor nivele înalte de ocupare şi de venituri reale şi la
dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor ca obiective primordiale ale politicii
economice”;
3. promovarea stabilităţii ratei de schimb, a unor mecanisme disciplinate de schimb şi evitarea
deprecierii schimbului prin competiţie;
4. contribuirea la stabilirea unui sistem multilateral de plăţi şi la eliminarea restricţiilor de
schimb extern care împiedică dezvoltarea comerţului mondial;
punerea la dispoziţie de resurse, pe termen scurt, pentru a asista membrii în corectarea balanţelor de
plăţi, “fără a recurge la măsuri destructive pentru prosperitatea naţională şi internaţională”.

3
Dreptul Finanțelor publice.Volumul I Drept Financiar-Mircea Ștefan Minea și Cosmin Flavius Costaș p. 149-150

8|Page
diminuarea duratei şi nivelului dezechilibrului din balanţa de plăţi externă a membrilor săi.4
La baza sistemului monetar international inaugurat la Bretton Woods,au stat câteva principii
fundamentale:
-cooperarea monetară internaţională
-universalitatea sistemului
-fixitatea parităţii şi cursurilor valutare
-convertibilitatea reciprocă a monedelor prin desfiinţarea restricţiilor asupra plăţilor curente

FMI supervizează oferta internațională de lichidități.În cazul în care membrii consider că există
pericolul diminuării lichidităților internaționale,Fondul poate aloca drepturi special de tragere
pentru a suplimenta rezervele oficiale existente ale țărilor membre.

1.3 Perspectivele Fondului Monetar Internațional


Una dintre problemele cu care a fost confruntat FMI-ul în perioada anilor 1990 a fost aceea de a
reconcilia caracterul monetar al instituției cu creditarea pe termen lung și cu creșterea termenelor
pentru creditele fondului. Creditul FMI nu este suficient pentru rezolvarea problemelor. Este
esențial că țările care primesc credite să aplice o politică de ajustare adecvată. Prin afișarea
transparenței reale, FMI poate reechilibra piețele financiare în cazul modificării solvabilității
unei țări.
FMI are un rol extrem important în reformele din Europa de Est și fostele republici sovietice.În
lipsa acestuia, statele date vor avea de suferit extrem de mult neavînd posibilitate și abilități de a
suporta chiar și cele mai minime cheltuieli necesare pentru a satisface necesitățile populației,
ceea ce reprezintă obiectivul principal al fiecărui stat.

4
https://economics113.wordpress.com/2016/10/30/fondul-monetar-international-istoric-structura-si-functii/

9|Page
Titlul II. Aspecte practice
2.1 Facilități de creditare
La aderarea în FMI fiecare țară membră contribuie cu o anumită sumă de bani,numită cotă
subscripție.Cota determină importanța și mărimea votului în cadrul FMI.În limita cotei de capital
deținute, fiecare stat dispune de drepturi special de tragere, care îi confer posibilitatea de a
obține devize la alegere în schimbul monedei naționale.DST nu sunt menite a remedia sau
înlătura deficiențele balanței de plăți a statului membru respective, ci doar a-i acorda posibilitatea
acestuia să-ți creeze noi rezerve utilizabile pentru acordurile internaționale de plată ale țării
respective. Drepturile Speciale de Tragere sunt alocate țărilor membre în mai multe
tranșe,proporțional cu cotele de participare ale acestora în cadrul fondului. Cota limitează gradul
în care se poate apela la finanțare prin creditare din partea Fondului și valoarea creditului care
poate fi obținut din partea FMI. Astfel se crează un echilibru între drepturile și obligațiile țărilor
membre. Cota de participare a unei țări membre este determinată după o formulă cu variabile
financiar-economice, cum ar fi produsul intern brut, control curent al balanței de plăți și mărimea
rezervelor oficiale. Aceste cote sunt revizuite o data la 5 ani. La revizuire se ia în calcul creșterea
ecnomiei mondiale și schimbările în pozițiile ecnomice relative ale membrilor. Revizuirea cotei
are două părți:
-o parte proporțională prin care fiecare țară primește același procentaj de creștere pe care îl aplică
cotei existente
-o parte selectivă, prin care fiecare țară primește o majorare proporțională cu cota calculată
Fondurile de care dispune FMI pentru acordarea creditelor sunt în diferite monede naționale și
în DST-uri.Dacă o țară solicită credit Fondului, aceasta folosește o metodă specială: se ia valută
general acceptată de la FMI și se returnează echivalentul în monedă națională. FMI este finanțat
din rezervele oficiale ale țărilor a căror monedă este folosită de FMI. Ajutorul financiar acordat
de FMI se bazează pe sistemul tranșelor de credit în care fiecare tranșă prezintă 25% din cota de
participare. Prima tranșă este ușor de obținut. Pentru acordarea următorelor tranșe, problema se
pune în mod diferit-țara care solicită ajutor financiar trebuie să adopte un program politic
elaborat în colaborare cu FMI. Creditul este luat în etape și modificat după gradul în care sunt
îndeplinite condițiile impuse.
Tabelul 2.1 Cotele membrilor principali FMI(DST)
Țară membră a FMI Cota:milioane de DST
Statele Unite ale Americii 42,122.4
Japonia 15,628.5
Germania 14,565.5
Franța 10,738.5
Marea Britanie 10,738.5

10 | P a g e
Fondul are două tipuri de facilități;
1)Facilitatea de finanțare compensatorie, și contingent-este o facilitate menită să preia din
problemele balanței de plăți, ca urmare a unei diminuări temporare a cîștigurilor din exporturi.
Aceasta interesează în primul rând țările producătoare de mărfuri de bază care riscă eșecuri în
export, din motive fără posibilitatea de control.
2)Facilitatea stocului tampon-se referă la posibilitatea de a finanța menținerea unor stocuri
tampon de mărfuri de bază, pentru care există acorduri internaționale recunoscute. În
practică,numai un număr mic de țări au beneficiat de această facilitate.
Ambele facilități special sunt finanțate exclusiv din resursele proprii ale fondului.
În 1974 a apărut o nouă facilitate de finanțare extinsă, care era destinată în special țărilor în
decurs de dezvoltare care se confruntau cu dezechilibre structurale în producție și comerț și care
nu puteau fi remediate pe termen scurt. Această rată se determină pe baza veniturilor nete ale
Fondului și a remunerației plătite de FMI țărilor creditoare de a căror valută se folosește. Pentru
toate împrumuturile finanțate de FMI din resurse proprii rata dobânzii este aceeași și se
calculează la fiecare 6 luni În 1979 s-a creat o facilitate suplimentară Facilitatea Witteveen, și s-
au impus mai multe condiții. În momentul în care a devenit evident faptul că țările cel mai slab
dezvoltate din cadrul FMI nu vor mai putea face față datoriilor, s-a luat măsura înființării unei
facilități special, Facilitatea de ajustare structurală, accesibilă țărilor sărace, din 1986. Facilitatea
oferă fonduri pentru programele de reformă economică, în condițiile favorabile –rata dobînzii
scăzută, 0,5%, termen de plată al datoriilor de peste 10 ani. În 1987 a fost introdusă o variantă
lărgită a acestei facilități, numită Facilitatea de ajustare structurală extinsă. bazată pe
împrumuturi mici și pe donații din partea țărilor bogate. Cel mai nou tip de facilitate special este
Facilitatea de transformare sistemică, înființată special pentru țările din fostul bloc estic, în anul
1993. Sub această facilitate, țările aliate în tranziție către economia de piață pot împumuta 50%
din cota de participare, în două tranșe, cu termene flexibile. În prezent,aproximativ 20 de țări
membre au beneficiat sau încă mai beneficiază de aceasă facilitate, însumînd peste 5 miliarde de
dolari. Acordarea creditelor de către FMI se face, în prezent, numai în condițiile îndeplinirii de
către statul solicitant unor cerințe impuse de instituția financiar-bancară internațională. Aceste
cerințe sunt cunoscute sub denumirea generic de condiționalitate.
Prin condiționalitate, FMI, înțelege obligația unei țări (care solicit acces la resursele Fondului) de
a pune în aplicare un program de politică economică menit să redreseze balanța sa de plăți într-o
perioadă corespunzătoare.Condițiile pe care FMI le impune pe lîngă facilitățile de creditare nu
pot constitui o compensație standard,pentru că motivațiile pentru echilibrarea balanței de plăți
diferă. Condițiile vizează întotdeauna reechilibrarea balanței interne și externe și stabilitatea
prețurilor. Aceste condiții se prezintă sub forma unor înțelegeri încheiate între FMI și statele care
urmează a primi credite prin care se stabilesc anumite măsuri menite să elimine cauzele
dezechilibrelor balanțelor de plăți. Aceste măsuri se referă la creditul intern, rata dobânzilor,
sistemul prețurilor, curs valutar, prețul produselor de importanță deosebită pentru comerțul

11 | P a g e
exterior al țării, finanțarea sectorului public, menținerea unor nveluri minime ale rezervelor nete
în devize, etc.5

2.2 Relația Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional


Republica Moldova a acceptat Statutul FMI prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1107 din 28 iulie
1992 cu privire la aderarea Republicii Moldova la Fondul
Monetar Internaţional, la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare şi la organizaţiile afiliate6, iar la 12 august 1992 a devenit membru al FMI. BNM, în
calitatea sa de agenţie fiscală a Republicii Moldova în cadrul FMI, este împuternicită să
efectueze, în numele Republicii Moldova, toate operaţiunile şi tranzacţiile autorizate conform
Statutului FMI.
Poziția de guvernator al Republicii Moldova în cadrul Consiliului de Guvernatori al FMI este
deținută de către dl Sergiu Cioclea, Guvernatorul BNM, iar cea de guvernator supleant – de către
dl Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator al BNM.
Cota actuală a Republicii Moldova la FMI constituie 172.5 milioane Drepturi Speciale de
Tragere, ceea ce reprezintă 0.04 la sută din capitalul FMI. Această cotă a intrat în vigoare la
17 februarie 2016 după ce Republica Moldova și-a majorat cota sa anterioară de 123.2 milioane
DST. Majorarea respectivă s-a produs în contextul a 2 reforme importante inițiate de FMI în anul
2010 – Cea de-a Paisprezecea Revizuire Generală a Cotelor și Reforma Consiliului Executiv al
FMI. În rezultatul implementării reformelor menționate, capitalul FMI a fost dublat (de la 238.5
miliarde DST la 477 miliarde DST), cotele țărilor membre au fost ajustate pentru a reflecta mai
exact poziția acestora în economia globală, iar Consiliul Executiv al FMI a devenit mai
reprezentativ. Țara noastră și-a exprimat susținerea pentru aceste reforme prin adoptarea Legii
nr. 109 din 11 mai 2012 cu privire la majorarea sumei de subscripție a Republicii Moldova la
Fondul Monetar International7 și a Legii nr. 118 din 24 mai 2012 pentru acceptarea
Amendamentului la Statutul Fondului Monetar International privind reforma Consiliului
Executiv8.Din momentul aderării la FMI, Republica Moldova a beneficiat de următoarele
acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor şi anume:
-Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională
- Mecanismul finanţării reformelor structurale,
- Acordurile Stand-by

5
Prezentarea completă a condițiilor, Iulian Văcărel, Relații Financiare Internaționale, București,1995, pp.283-499
6
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=307333
7
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343357
8
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343543

12 | P a g e
-Mecanismele de finanţare extinsă şi Mecanismele de reducere a sărăciei şi creştere economică-
din 2009 numite Mecanisme de creditare lărgită.
Anual FMI acordă Republicii Moldova consultări în domeniul politicii economice şi financiare,
conform prevederilor Articolului IV al Statutului FMI, care reglementează relaţiile de cooperare
dintre ţările membre şi FMI.
Urmare consecinţelor crizei financiare, FMI a extins proiectul cu privire la indicatorii financiari
de stabilitate Financial Soundness Indicators (FSI), lansînd invitaţia de participare la proiectul
nominalizat mai multor ţări, printre care şi Republicii Moldova.
În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaţionale în domeniile
relevante pentru activitatea FMI, Republica Moldova a participat la diverse programe, inclusiv:
 Programul FMI şi al Băncii Mondiale (din 2004) de evaluare a sectorului financiar (Financial
Sector Assessment Program - FSAP), fiind actualizat în 2007 și în 2014.
 ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor şi codurilor), prin care experţii
FMI au realizat în iulie 2005 o evaluare a calităţii statisticilor macroeconomice elaborate în
Republica Moldova.

FMI a acordat Republicii Moldova asistenţă tehnică într-un şir de sectoare, inclusiv în cel al
politicii monetare/organizării băncii centrale, sistemului de raportare monetară, supravegherii
bancare etc.
Comunicatele reprezentanţei FMI în Republica Moldova, acordurile cu FMI, rapoartele, precum
şi alte informaţii sînt disponibile pe pagina-web a FMI.9 10

9
https://www.imf.md/
10
Toată informația cu privire la relațiile RM cu FMI este prezentată într-o formă mai complexă pe pagina web a
Băncii Naționale a Moldovei https://www.bnm.md/ro/content/relatia-republicii-moldova-cu-fondul-monetar-
international-fmi

13 | P a g e
2.3Studii de caz privind activitatea FMI
Banca Națională a Moldovei a fost vizitată, în perioada 28-29 septembrie 2017, de Nils
Oeyvind Maehle, economist superior în Departamentul piața monetară și piața de capital
al Fondului Monetar Internațional (FMI)
Acesta a avut mai multe întrevederi cu membrii Comitetului executiv și reprezentanții
Departamentului politică monetară ai băncii centrale.
Discuțiile s-au axat pe evaluarea cadrului operațional de elaborare și fundamentare a politicii
monetare, precum și identificarea domeniilor de asistență tehnică de care are nevoie BNM. În
urma vizitei la Chișinău, experții FMI urmează să elaboreze un plan de lucru, care ar putea
începe anul viitor.
În cadrul vizitei, Nils Oeyvind Maehle a organizat un curs de formare în domeniul prognozării și
politicilor de țintire a inflației cu scopul de a familiariza membrii Comitetului executiv cu cele
mai recente practici și modele aplicate pe plan internațional, inclusiv în regiunea Europei
centrale și de est.
Poziția de guvernator al Republicii Moldova în cadrul Consiliului de Guvernatori al FMI este
deținută de către dl Sergiu Cioclea, Guvernatorul BNM, iar cea de guvernator supleant – de către
dl Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator al BNM.
Cota actuală a Republicii Moldova la FMI constituie 172.5 milioane Drepturi Speciale de
Tragere, ceea ce reprezintă 0.04 la sută din capitalul FMI. Această cotă a intrat în vigoare la
17 februarie 2016 după ce Republica Moldova și-a majorat cota sa anterioară de 123.2 milioane
DST. Majorarea respectivă s-a produs în contextul a 2 reforme importante inițiate de FMI în anul
2010 – Cea de-a Paisprezecea Revizuire Generală a Cotelor și Reforma Consiliului Executiv al
FMI. În rezultatul implementării reformelor menționate, capitalul FMI a fost dublat (de la 238.5
miliarde DST la 477 miliarde DST), cotele țărilor membre au fost ajustate pentru a reflecta mai
exact poziția acestora în economia globală, iar Consiliul Executiv al FMI a devenit mai
reprezentativ. Țara noastră și-a exprimat susținerea pentru aceste reforme prin adoptarea Legii
nr. 109 din 11 mai 2012 cu privire la majorarea sumei de subscripție a Republicii Moldova la
Fondul Monetar International și a Legii nr. 118 din 24 mai 2012 pentru acceptarea
Amendamentului la Statutul Fondului Monetar International privind reforma Consiliului
Executiv.
Pe 30 iunie 1995 Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII al Statutului FMI. Prin aceasta,
Republica Moldova se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la
efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la
aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea / consultarea
FMI.
Din momentul aderării la FMI, Republica Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu FMI
pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor şi anume: Mecanismul de
finanţare compensatorie şi excepţională, Mecanismul finanţării reformelor structurale,
Acordurile Stand-by, Mecanismele de finanţare extinsă şi Mecanismele de reducere a sărăciei şi
creştere economică- din 2009 numite Mecanisme de creditare lărgită.

14 | P a g e
Anual FMI acordă Republicii Moldova consultări în domeniul politicii economice şi financiare,
conform prevederilor Articolului IV al Statutului FMI, care reglementează relaţiile de cooperare
dintre ţările membre şi FMI.
BNM este un participant activ în cadrul Standardului Special de Diseminare a Datelor, la care a
aderat în luna mai 2006 şi prin intermediul căruia, în mod periodic, sînt puse la dispoziţia
publicului date privind indicatorii economici, financiari şi socio-demografici în scopul asigurării
transparenţei politicilor şi performanţelor macroeconomice ale ţării.
Urmare consecinţelor crizei financiare, FMI a extins proiectul cu privire la indicatorii financiari
de stabilitate Financial Soundness Indicators, lansînd invitaţia de participare la proiectul
nominalizat mai multor ţări, printre care şi Republicii Moldova. Astfel, BNM a fost desemnată
instituţia responsabilă de compilarea informaţiei aferente FSI şi transmiterea acesteia FMI.
Obiectivul de bază al FSI este de a promova analiza macroprudenţială şi de a evalua punctele
forte şi vulnerabilităţile sistemelor financiare.
În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaţionale în domeniile
relevante pentru activitatea FMI, Republica Moldova a participat la diverse programe, inclusiv:

 Programul FMI şi al Băncii Mondiale (din 2004) de evaluare a sectorului financiar

(Financial Sector Assessment Program - FSAP), fiind actualizat în 2007 și în 2014.

 ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor şi codurilor), prin care

experţii FMI au realizat în iulie 2005 o evaluare a calităţii statisticilor macroeconomice

elaborate în Republica Moldova.

FMI a acordat Republicii Moldova asistenţă tehnică într-un şir de sectoare, inclusiv în cel al
politicii monetare/organizării băncii centrale, sistemului de raportare monetară, supravegherii
bancare etc.11

11
Informație extrasă din publicația reporterului Pavel Maftei https://deschide.md/ro/stiri/economic/18984/BNM-
a-solicitat-asisten%C8%9B%C4%83-tehnic%C4%83-de-la-FMI-%C3%AEn-domeniul-politicii-monetare.htm

15 | P a g e
Concluzii:
În concluzia acestei teme, pot afirma cu certitudine că activitatea FMI se divizează în 3 perioadede
funcționare:
- Perioada regimului dela Bretton Woods, în timpul căreia Fondul a ajutat ţările occidentale pentru
a-şi stabiliza eocnomiile
-Perioada în care s-a axat pe programe de ajustare structurală, în ţările în curs de dezvoltare.
-Perioada de dupa 1989, când a contribuit la programele de reformă ale ţărilor est-europene şi la
tranziţia lor la economia de piaţă.
În pofida faptului că FMI pe parcursul dezvoltării și activării sale a “nimerit” în perioadă de criză,
acesta , pus în faţa faptului împlinit prin deciziile unilaterale ale statelor membre, a trebuit să se
adapteze şi să îşi caute noi „nişe” de acţiune, ceea ce i-a reușit.
În prezent, FMI este unul din cele mai importante fonduri existente, care ajută din punct de vedere
financiar statele membre. În ultimii zece ani accentual fondului s-a deplasat treptat înspre politici
de consolidare a fundamentelor economice ale producţiei şi spre utilizarea cât mai eficientă a
resurselor.
Pe parcursul anilor de existență, doctrina fondului a trecut prin mai mlte modificări până la ediția
finală, din cauza criticilor care erau adresate de către guverne și observatori exterior, iar din motiv
că scopul fondului este totuși bunăstarea financiară a statelor membre și atingerea unui scop
comun, doctrina acestuia a fost nevoit să fie conformată tuturor cerințelor.
Dar nu mereu țările vizate au adoptat cu adevărat măsurile cerute de FMI, și motiv al acestei
neconformări este faptul că măsurile date ating direct niște grupuri de interese existente în statul
dat.
După părerea mea, FMI are unul din cele mai importante roluri în viața economică a statelor care
sunt membre a acestui fond, inclusiv și pentru Republica Moldova, care ca fost stat socialist, după
destrmarea Uniunii Sovietice a rămas cu independență, dar fără idei și posibilități de dezvoltare,
fără o economie stabile și fără finanțe cu care statul ar fi putut asigura satisfacerea necesităților
populației, iar FMI a fost cel care a reîntors stabilitatea și siguranța econimică în stat(în măsura în
care aceasta este posibilă).

16 | P a g e