Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ritmul normal al inimii se numestre ritm sinusal. Este un ritm regulat cu frecventa intre
60-100 batai/min, in functie de conditiile in care se afla organismul (odihna, efort, emotii,etc).
Centrul care determina ritmul sinusal se numeste nod sinusal si se afla in atriul drept. Acest
centru are proprietatea de automatism: descarca fara incetare, pe tot parcursul vietii impulsuri
electrice care sunt conduse pe cai specifice la intregul muschi al inimii si comanda contractia
acestuia.
Un rol important pe acest traseu are nodul atrio-ventricular: acesta face legatura dintre
miocardul atrial si cel ventricular si are rolul de a conduce impulsurile electrice la miocardul
ventricular, care este cel mai important pentru functia de contractie.
Tot nodul atrio-ventricular are rolul de a determina o anumita intarziere in conducerea
impulsului pentru a permite miocardului ventricular sa se relaxeze, sa se destinda si sa permita
alimentarea ventriculilor cu sange care este pompat apoi spre organe. Ventriculii se umplu cu
sange in diastola si pompeaza sange in sistola.
La un ritm de 60 batai/min inseamna ca sunt 60 de contractii (sistole) dar si 60 de
perioade de umplere (diastole). La 100 batai/ min vor fi 100 de sistole si 100 diastole, dar mai
scurte. Cresterea ritmului cardiac permite cresterea debitului cardiac numai pana la o anumita
limita, dincolo de care diastolele devin atat de scurte incat ventriculii nu mai au timp sa se umple
si debitul cardiac va scadea.
Depolarizarea atriala:
- Directia: de la endocard spre epicard: zona subendocardica devine prima
electronegativa => vector orientat cu varful spre + (pol negativ: endocard; pol pozitiv:
epicard)
- Durata: 0,06-0,10 s
- Evidentiat pe EKG prin unda P
Depolarizarea ventriculara:
- Directia: de la endocard spre epicard: zona subendocardica devine prima
electronegativa => vector orientat cu varful spre + (pol negativ: endocard; pol pozitiv:
epicard)
- Vectorul rezultant in VS > vectorul rezultant in VD (deoarece peretele VS este mai
gros => forte mai mari)
- Secventa depolarizarii: Sept IV -> Apex -> Pereti laterali -> Baza
- Durata: 0,08 – 0,10 s
- Evidentiat pe EKG prin complexul QRS
Repolarizarea atriala:
- Directia: de la endocard spre epicard => zona subendocardica devine prima
electropozitiva => vector orientat cu varful spre + => in sens opus depolarizarii (pol
pozitiv: endocard, pol negativ: epicard)
- Nu este evidentiata pe EKG deoarece se suprapune cu repolarizarea ventriculara
Repolarizarea ventriculara:
- Directia: de la epicard spre endocard => zona subepicardică devine prima
electropozitivă => vector de repolarizare cu vârful spre + => concordant cu vectorul
de depolarizare
- EKG: segment ST = sfârşit de polarizare şi început repolarizare - izoelectric +/-1mm;
Unda T- concordantă cu QRS, rotunjită, asimetrică, amplitudine <1/3 QRS
Ritmurile rapide se numesc tahicardii. Ritmurile lente se numesc bradicardii.
Tulburarile de ritm pot avea punctul de pornire la nivelul atriilor si se numesc aritmii
supraventriculare sau la nivelul ventriculilor si se numesc aritmii ventriculare.
Aritmii supraventriculare:
Este o tulburare de ritm in care atriile au o frecventa foarte mare: 600/min; aceasta frecventa
este incompatibila cu supravietuirea, dar nodul atrio-ventricular blocheaza un numar foarte mare
de impulsuri, astfel incat frecventa ventriculara este de doar 150-180/min.
Aritmii atriale
Flutterul atrial – apare in aceleasi conditii ca si fibrilatia atriala. Frecventa atriala este
ceva mai scazuta si fixa – 300/min; frecventa ventriculara este de obicei 150/min
Aritmii ventriculare