Introducere

Anuităţile posticipate temporare imediate

Anuităţile posticipate temporare amânate
Anuităţile posticipate perpetue
Anuităţile anticipate temporare imediate
Anuităţile anticipate temporare amânate
Anuităţile anticipate perpetue
 Introducere
Prin plată se va înţelege o operaţiune financiară între doi parteneri de afaceri (creditorul şi
debitorul), prin care unul din ei plasează celuilalt o anumită sumă de bani în anumite condiţii şi
cu un anumit scop.
Plasarea sumei de bani poate fi efectuată o singură dată sau fragmentat, la anumite intervale de
timp egale sau nu, cu sume egale sau nu şi cu procente egale sau nu. Se spune că avem de
afacere cu plăţi eşalonate, dacă operaţiunea de plată constă în plasarea unor sume de bani la
anumite intervale de timp.
După clasificarea pe tipuri a variabilităţii sumei plasate sau plătite, avem: plăţi eşalonate
constante (se plăteşte de fiecare dată aceeaşi sumă); plăţi eşalonate variabile (nu se plăteşte de
fiecare dată aceeaşi sumă).
După momentul când se face plata/plasamentul, avem: plăţi eşalonate anticipate (când plata
se face la începutul perioadei); plăţi eşalonate posticipate (când plata se face la sfârşitul
perioadei).
După procentul, cu care se operează, avem: plăţi eşalonate cu procentul constant pe întreaga
durată a eşalonării; plăţi eşalonate cu procent variabil de la o perioadă la alta.
După momentul, de la care începe eşalonarea, avem: plăţi eşalonate imediate (plăţile încep
imediat); plăţi eşalonate amânate (plăţile încep cu o întârziere, faţă de un moment luat ca reper
sau ca bază de evaluare).
După numărul de plăţi (sau de plasamente), avem: plăţi eşalonate temporare (număr de plăţi
finit stabilit între parteneri); plăţi eşalonate perpetuie (număr de plăţi nelimitat).
In practica financiară sunt situaţii când plata (sau plasamentul) unor sume de bani nu se face o
singură dată, ci eşalonat, în rate, la date fixate. Dacă operaţiunea financiară de plată constă în
plasarea unor sume de bani la anumite momente de timp, atunci se spune că avem plăţi
eşalonate.

Anuităţile posticipate temporare imediate

Se spune că avem de afacere cu anuităţi posticipate temporare imediate, dacă operaţiunile de
plată (sau de plasament) se efectuează în următoarele condiţii: anual, la sfârşit de an; prin sume
(anuităţi) constante sau nu de la un an la altul; un anumit număr de ani bine precizaţi; imediat ce
a fost fixat începutul plăţilor; cu un procent anual constant sau variabil de la un an la altul.
Vom nota:
n - numărul de plăţi (sau de plasamente) anuale;
ak - valoarea sumei plătite (sau plasate) în anul k, k = 1,n ;
pk - procentul anual de dobândă din anul k, k = 1,n;
V(o)- valoarea iniţială (sau actualizată în momentul fixat pentru începerea plăţilor) a operaţiunii
financiare de plăţi eşalonate desfăşurate în regim de dobândă compusă;
V(n)- valoarea finală (acumulativă) a operaţiunii financiare de plăţi eşalonate (evaluată la
sfârşitul ultimului an de plată) desfăşurată în regim de dobândă compusă.
Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile expuse mai sus şi în
regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală (acumulată) a tuturor plăţilor, evaluată
(apreciată) la sfârşitul ultimului an de plată, este egală

Anuităţile posticipate temporare amânate

Caracteristic pentru anuităţile posticipate temporare amânate (întârziate) este faptul că are loc o
întârziere, în raport cu momentul fixat pentru începerea plăţilor. Notăm prin r -numărul de ani
după care începe plata sau plasamentul (r < n).
Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile unor anuităţi posticipate
temporare amânate şi în regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală şi valoarea actuală a
tuturor plăţilor se determină conform formulelor:

Anuităţile posticipate perpetue

Acest tip de plăţi constituie un caz particular de plăţi prezentate în subiectele 3.1 şi 3.2, în sensul
că au aceleaşi elemente definitorii, cu excepţia numărului de anuităţi n care, acum, este oricât de
mare (nelimitat). Deoarece durata operaţiunii este destul de mare, determinarea valorii finale nu
are sens.
Are sens doar valoarea actuală a operaţiunii financiare. Aşadar, în cazul anuităţilor posticipate
imediate, avem:
Se observă că, în expresiile de mai sus, avem de afacere cu serii numerice cu termeni pozitivi.
Dacă anuităţile sunt egale, atunci seriile vor fi convergente indiferent dacă plăţile sunt efectuate
cu procente anuale egale sau nu, de la un an la altul.
Ţinând cont de cele expuse mai sus, putem afirma că dacă plăţile sunt efectuate cu anuităţi egale
(a1 = a2 =... = ak =...= a) şi cu procente anuale egale P1 = P2=... = pk = ... = p), atunci
valoarea actuală a tuturor plăţilor este egală cu:

Anuităţile anticipate temporare imediate

Operaţiunile financiare de plăţi eşalonate anticipate diferă de cele cu plăţile posticipate doar prin
faptul că plăţile se fac anticipat (la începutul fiecărei perioade de plată sau plasament).
Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară prin anuităţile anticipate temporare
imediate, în regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală a tuturor plăţilor, evaluată la
sfârşitul ultimului an de plată, este:
 Anuităţile anticipate temporare amânate
Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară prin anuităţile anticipate temporare
amânate, în regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală a tuturor plăţilor, evaluată la
sfârşitul ultimului an de plată, este:

Anuităţile anticipate perpetue

Deoarece durata operaţiunii financiare este oricât de mare (nelimitată), determinarea valorii
finale nu are sens, deoarece aceasta creşte nemărginit. Are sens doar valoarea actuală a
operaţiunii financiare. In cazul anuităţilor anticipate imediate, avem:
 Echivalenţa în operaţiunile financiare de plăţi eşalonate
Conceptul de echivalenţă, în regim de dobândă simplă sau compusă şi de elemente înlocuitoare,
îşi găseşte aplicaţie şi în cazul operaţiunilor financiare de plăţi eşalonate.
Se spune că două modele de plăţi eşalonate referitoare la un acelaşi efort economic sunt
echivalente, la un moment dat oarecare, dacă la acest moment au aceeaşi valoare actuală (sau
actualizată).
Ne vom referi numai la unele variante de echivalenţă în operaţiunile financiare de plăţi eşalonate,
care prezintă interes practic.
Fie că avem un model de plăţi eşalonate anuale posticipate cu anuităţile ak şi procentele pk
variabile şi un al doilea model formal identic cu acesta, dar în care anuităţile sunt constante,
adică ak=a,k = 1,n. Atunci, în condiţiile de echivalentă, rata medie înlocuitoare a se determină
din

Dacă faţă de modelul de plăţi eşalonate anuale posticipate, cu anuităţile şi procentele variabile
vom examina un alt model formal identic cu acesta, dar în care procentele sunt constante, adică
pk = p,k = 1,n, atunci, în condiţiile de echivalenţă, procentul mediu înlocuitor se va determina
din ecuaţia: