Sunteți pe pagina 1din 8

= Bârlad =

„ Terra Berladensis”
Anul 2018 - 610 ani de atestare documentară

Bârlad este un municipiu în județul Vaslui, Moldova, România și este localizat în


estul țării, în regiunea Moldova. La recensământul din 2011 avea o populație de 55.837 de
locuitori, fiind cel mai mare oraș al județului.1 Până la instaurarea regimului comunist în
România a fost reședința județului Tutova. În anii 1950, Bârladul devine reședința regiunii
Bârlad, una din cele 15 regiuni care formau Republica Populară Română. La acea dată doar
Suceava, Iași, Bacău și Galați beneficiau în Moldova – alături de Bârlad – de statutul de oraș
regional. Ulterior, Bârladul pierde statutul de reședință de regiune, devenind centrul unui
raion din regiunea Iași. Reîmpărțirea administrativă a țării din anii 1968 în județe situează
orașul în județul Vaslui.

Municipiul Bârlad se situează, din punct de vedere geografic, aproape de intersecția


paralelei de 46º latitudine nordică cu meridianul de 27º longitudine estică. În cadrul țării
ocupă o poziție estică. În unitatea fizico-geografică a Podișului Moldovei, se situează în zona
de contact dintre dealurile Fălciului la est și colinele Tutovei la vest. Este așezat pe valea
consecventă a râului Bârlad (de unde a împrumutat și denumirea).

1
Rezultatele finale ale Recensamantului din 2011: „Tab8. Populatia stabila dupa etnie – judete, municipii, orase,
comune”. Institutul National de Statistica din Romania. Iunie 2013;

1
Prima mentionare documentara dateaza din 1174, intr-o cronica ruseasca iar mai apoi
intr-un hrisov din 1422 emis de Alexandru cel Bun. Mai tarziu, in 1495 este amintit ca si
targ. Dupa batalia din 1475 Ştefan cel Mare decide sa ajute orasul cu o fortificatie de pamant
pentru a face fata unor eventuale atacuri ale turcilor. Si totusi orasul Bârlad a avut o istorie
zbuciumata fiind in mai multe randuri distrusa de catre tatari (1440,1444, 1683), turci (1822)
si fortele naturii (cutremurul din 1802 distruge aproape in intregime orasul iar cel din 1840
jumatate din oras). De asemenea incendiile erau frecvente, cel mai important fiind cel din
1826. Cu toate acestea insa, Bârladul a fost unul dintre centrele mestesugaresti importante ale
Moldovei, fiind un centru comercial important si resedinta unui mare vornic. Orasul si
imprejurimile sale erau cunoscute in aceea perioada sub numele de Ţara Berladnicilor
(„Terra Berladensis”, cum apare în unele izvoare bizantine și în unele acte emise de
cancelaria papală).

Berladnicii, erau o populatie misterioasă, războinică, de mercenari, care îşi avea


cartierul general în zona Bârladului de astăzi. Mulţi istorici români cred că aceşti berladnici
erau la origine români, iar alții că erau ruși sau chiar de origine incertă.2

În anul 1802 cutremurul cel mare, consemnat de documente, i-a dărâmat orașului cele
mai vechi monumente, unele dintre ele trebuind să fie reclădite din temelii. Calamitătile s-au
repetat de mai multe ori în decursul anilor culminând cu marele cutremur din 1940 care a
distrus jumătate din clădirile orașului. În anul 1822 a fost ars și jefuit de turci după înăbușirea
răscoalei eteriștilor (luptători pentru independența Greciei), cu care Moldovenii au simpatizat,
iar în anul 1826 o parte a târgului este mistuită de un puternic indendiu. Cu toate aceste
vicisitudini, în a doua jumătate a secolului XVIII și începutul sec. XIX orașul se reclădește și
se repopulează, reluându-și locul de centru comercial și creându-și premizele viitoarei sale
dezvoltări economico-sociale.3

În secolul XIX orașul este locul unde ia naștere Asociația Patriotică inființată de
Alexandru Ioan Cuza, Grigore Cuza si Iordache Lambrino. Aceștia iși propuneau ca scop
principal unirea Moldovei cu Țara Româneascâ.4

2
Adevarul.ro, “Misterioşii războinici care au trăit acum 800 de ani în Moldova. Cine erau brodnicii, berladnicii
şi bolohovenii”, https://adevarul.ro/locale/botosani/misteriosii-razboinici-trait-800-ani-moldova-erau-
brodnicii-berladnicii-bolohovenii-1_55d1e8a2f5eaafab2c9af1f9/index.html
3
Brotăcelul plimbăreț, “Presentarea orasului Bârlad”, https://www.brotacelul.ro/Orase/Barlad.aspx
4
Ropedia.ro, “Barlad”, https://www.ropedia.ro/localitati/Vaslui/Barlad/

2
Înfăptuirea unirii a fost obiectivul de luptă care a însuflețit masele, în fruntea cărora se
găseau cele mai progresiste elemente din Bârlad printre care: Manolache Costache Epureanu,
Iorgu Radu, Ioan Popescu și alții, care au creat acea atmosfera care a dus la dubla alegere ca
domnitor a lui Al.I Cuza, "fiu al Bârladului". Născut in "Mahalaua de Gios a Târgului" (în
prezent strada Al. I. Cuza, unde se află și casa memorială) de peste "Podul Pescariei" la data
de 12 septembrie 1818 așa cum este stipulat în diploma de bacalaureat a domnitorului, emisă
de Universitatea din Paris în data de 21 noiembrie 1836. Dupa înfăptuirea Unirii din anul
1859 și orașul cunoaște o dezvoltare pe multiple planuri alături de celelate orașe ale țării.5

Rolul important pe care l-a jucat Bârladul este reflectat și în avântul pe care îl cunoaște
dezvoltarea activităților culturale. Astfel la 1 decembrie 1832 se deschide prima "Școală de
băieți nr.1". Primul pas spre învățământul secundar din oraș este făcut la data de 2 octombrie
1846 când ia ființă "Clasul real Gh. Roșca Codreanu". În anul 1858, "Clasul Real Codreanu"
se transformă în gimnaziu, fiind singurul oraș din Moldova, cu excepția Iașiului, în care
functionează un gimnaziu. Ca urmare a reformei invățământului realizată de domnitorul Al. I
Cuza în anul 1864, gimnaziul se transforma in liceu, numarându-se printre primele orașe din
țara în care funcționa un liceu. Astăzi poarta titulatura de “Colegiul Național Gheorghe Roșca
Codreanu” și se află printre liceele de elită din țară, cu nenumărați elevi olimpici naționali și
internaționali..

5
Brotăcelul plimbăreț, “Presentarea orasului Bârlad”, https://www.brotacelul.ro/Orase/Barlad.aspx

3
Dezvoltarea învățământului a creat o puternică atmosferă spirituală care a determinat
crearea unor instituții de cultură specializate. Astfel, în anul 1909 profesorul Stroe S.
Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru
adapostirea unei biblioteci publice și a unui muzeu.

Printre societătile cultural-literare existente în Bârlad se numără și „Academia


Bârlădeană”, înființată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George
Tutoveanu, Toma Chiricuță, Tudor Pamfile, societate care desfășoară o prodigioasă activitate
atât în domeniul creației literare cât și în domeniul muzicii și artelor plastice. Activitatea
acestei societăți a prilejuit participarea unor mari personalități ale culturii românești care au
poposit pe aceste meleaguri. Printre aceștia se numără marele istoric Nicolae Iorga, marele
muzician George Enescu, poeții și scriitorii Alexandru Vlahuță, Cincinat Pavelescu, Cezar
Petrescu, Victor Ion Popa, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu, George
Bacovia, Vasile Voiculescu și alții.

Activitatea teatrală bârlădeană debutează în a doua jumătate a secolului XIX. Aici a


existat o clădire a teatrului unde, începand cu anul 1860, trupe de actori conduse de Matei
Millo, Al. K. Robescu au poposit pe scena teatrului bârlădean. În secolul XX a existat un
Ateneu Popular și un Teatru Muncitoresc a căror activitate a făcut posibil ca în anul 1953 să ia
ființă Teatrul de stat „Victor Ion Popa”. 6

După războiul din anul 1918, conform documentelor primăriei, suprafața locuibilă a
Bârladului era de 793.76 ha care, cu mici modificări, s-a păstrat până în anul 1932. În urma
marilor inundații din acel an, au fost afectate cartierele Gară și Cazărmi. Acum se va organiza
treptat un nou cartier denumit Deal, între zona centrală și Cimitirul “Eternitatea”. Zona
centrală avea cea mai mare densitate locuibilă. Aici erau situate principalele edificii politico-
administrative, culturale, unități comerciale, de credit, etc. Cele 45 de imobile, care dispuneau
de unul sau două nivele, erau amplasate, în majoritate, pe Strada Mare, devenită Regală.

6
Wikipedia, Bârlad, https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C3%A2rlad

4
Strada Mare (Regală) se întindea de la Cazărmi la Grădina Publică, străbătând orașul
pe o lungime de circa 4 km, fiind pavată cu piatră cubică de granit, în dreptul Grădinii Publice
fiind asfaltată.

Grădina Publică din Bârlad nu este numai un parc de o frumusețe extraordinară, ci și


locul care, în trecut, îi atrăgea pe scriitori ca un magnet. Ibrăileanu, Vlahuță, Victor Ion Popa,
Tutoveanu sunt doar câteva dintre numele care apar în istoria acestui loc. Aproape de a
termina liceul, Vlahuță s-a refugiat în grădină o zi întreagă pentru a scrie poemul „Dormi în
pace”. A corectat-o și a perfectat-o de zeci de ori. Poezia vorbea despre moartea unei fete din
Bârlad, duduia Leanța, adorată de toți liceenii de atunci.

În ceea ce privește înființarea grădinii, legenda spune că în anul 1834, Mihail Sturdza,
domnul Moldovei, venind de la Constantinopol, cunoscuse la Bârlad o boieroaică frumoasă. O
chema Marghiolița și era soția boierului Iordachi Iamandi. De dragul ei, domnul Sturdza a dat
poruncă proprietarilor din Tutova să trimită cu care de beilic, pui de copaci din esența cea mai
bună, pentru a înfiripa o grădină, oferind-o ca omagiu.

Puțini știu că, prin 1917, generalul Eremia Grigorescu, eroul de la Mărășești, care își
avea Cartierul general al armatei la Bârlad, făcea, seara, plimbări lungi prin grădină.

Grădina a fost un refugiu temporar și pentru marele George Enescu. Aici, el susținea,
uneori, spectacole pentru răniți. Ambianța muzicală bârlădeană, marcată, mai ales de formația
„Armonia” întemeiată de Eugen Bulbuc, îl atrăgeau deseori pe Enescu la Bârlad. Dintr-o
scrisoare pe care i-a trimis-o profesorului Gheorghe Neștian, aflăm că marele muzician se
gândea cu mare nostalgie la acest oraș și, în special la Grădina Publică. Simpatia pe care le-o
purta i-au convins pe bârlădeni să-i ridice o statuie exact în centrul grădinii.7

7
Estnews.ro, „Legendele Bârladului – Grădina publică, raiul scriitorilor”,
http://estnews.ro/2015/10/30/legendele-birladului-gradina-publica-raiul-scriitorilor/

5
Astăzi, în incinta Grădinii Publice (video) cu o suprafaţă de aproximativ 17 ha., există
un Teatru de vară, cu o capacitate de peste 150 de locuri, o Gradină Zoologică, se mai află
amenajată o bază sportivă modernă, cu nocturnă, pentru jucătorii de tenis de câmp, pentru
copii se află amenajat un parc de joacă, iar pentru pasionaţii jocurilor de şah, table, etc., sunt
instalate mai multe mese. Iubitorii de artă pot descoperi lucrări de o deosebită valoare: statuia
lui George Enescu- realizată de sculptorul Ion Vlad; bustul scriitorului Al. Vlahuţă – realizat
de sculptorul Ioan Dimitriu Bârlad; Grupul statuar „Ion Creangă povestind copiilor”. O
atracţie deosebită îl are foişorul amenajat. Aici, pe timpul verii, sunt susţinute spectacole de
muzică de fanfară, dar nu numai. . În 1857, în anul luptei pentru Unire, parcul a fost locul
unde a fost promovat dezideratul naţional al vremii. Se spune că partida naţională locală i-ar fi
forţat pe lăutari să cânte Hora Unirii, lucru intrezis atunci.

Un alt punct de interes este Biserica “Domnească”, cel mai vechi lăcaș de cult din
oraș. Edificiul cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, aflat chiar în centrul orașului, este
considerat ca fiind ctitoria lui Vasile Lupu, care fie a refãcut o bisericã mai veche de lemn din
timpul lui Ștefan cel Mare (poate din anii 1495-1504), fie a clãdit una nouã din zid (1636),
chiar dacã primele mențiuni documentare indirecte despre acest lãcaș dateazã din 1623, 1632
și 1634, când în mai multe acte de atunci semneazã “Ion Carapotona soltuzul cu cei 12 pârgari
ai târgului Bârlad și cu preotul Ștefan de la Biserica Domnească”.8

8
Vremeanoua.ro, “Biserica “Domneascã”, cel mai vechi lãcas de cult din Bârlad”,
http://www.vremeanoua.ro/biserica-%E2%80%9Cdomneasca%E2%80%9D-cel-mai-vechi-lacas-de-cult-din-
barlad, 6 Aprilie 2018;

6
Bârladul se face remarcat si prin personalitățile ce le-a dat țării si nu numai.
Cateva dintre aceastea ar fi :
 Manolache Costache Epureanu
 Alexandru Ioan Cuza (1820 - (prim ministru)
1873), primul domnitor al Principatelor  Marcel Guguianu (sculptor)
Unite și al statului național România;
 Mihail Cristodulo Cerchez (general)
 Nicolae Tonitza (1886 - 1940), pictor
și grafician.  Ion Hobana (scriitor)
 Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901 -  Anton Holban
1965), om politic, liderul comunist al  Cezar Ivănescu
României din 1948 până în 1965;  Ernest Juvara (1870–1933), chirurg,
 Ștefan Procopiu (1890 - 1972), profesor universitar la Facultatea de
fizician, profesor universitar și inventator, Medicină din București, inovator în tehnica
membru titular (din 1955) al Academiei chirurgicală
Române; a descoperit ceea ce ulterior va fi  Valeriu Lazarov
denumit efectul Procopiu;  Constantin Manolache
 Victor Ion Popa (1895 - 1946), om  Constantin T. Nicolau
de teatru și literat polivalent; teatrul din oraș  Gheorghe Palade
îi poartă numele;
 George D. Pallade
 Ionel Teodoreanu (1897 - 1954),  Alexandru Philippide (1859 -
romancier și avocat interbelic.
1933), bibliotecar, profesor universitar,
 Titi Aur (n. 1963), pilot de raliuri; considerat întemeietorul școlii lingvistice
 Petru Condrea (1888-1967), medic, ieșene, membru titular al Academiei
profesor de microbiologie la Facultatea de Române;
Medicină din Iași.
 Cicerone Poghirc
 Stroe S. Belloescu  Andreea Răducan (sportiva)
 Martin Bercovici  Bujor Nedelcovici
 Ion Chiricuță  George Tutoveanu
 Florin Ciorăscu  Barbu Zaharescu (1906 - 2000),
 Nicolae Cocea demnitar comunist
 Victor Cristea  Gheorghe Roșca Codreanu
 Ion Dimitriu–Bârlad  Anton Davidoglu (1876-1958),
 Grigore Gafencu (1892 - 1957), om matematician
politic, diplomat și ziarist;  Cleante Davidoglu (1871–1947),
 Cristian Dragomir (1940), medic general
chirurg, profesor la Facultatea de Medicină  Radu Ralea (1908-1966), profesor
din Iași, rector al Institutului de Medicină și universitar, chimist
Farmacie din Iași și membru de onoare al
 Constantin Vasiliu–Rășcanu
Academiei de Științe a Moldovei.
(1887-1980), general
 Virgil Duda
 Constantin Codrescu (1840-1891),
 Vasile Sturdza (politician)
medic
 Elena Farago (poeta)
 Alice Gabrielescu;
 Lorica Gavriliță (1928–2003),
medic, profesor de anatomie patologică la  Petru Pogonat (1880 – 1957), jurist
Facultatea de Medicină din Iași și rector al și om politic, care a îndeplinit funcția de
Institutului de Medicină și Farmacie din Iași. primar al municipiului Iași.
 Max Goldstein  Victor Anagnoste,(1928 – 2011),
avocat, senator
 Constantin Hamangiu
 Corneliu Vasilescu n(1934), pictor,
 Ștefan Procopiu (fizician) artist
 Prim ministru

7
De asemenea, în decursul timpului Bârladul s-a făcut cunoscut și prin sport. Un sport de
echipa ce caracterizează deja orasul de mulți ani, este cel de rugby, sport ce a facut ca
Barladul să fie numit „orașul rugbyului”. Jocul de rugby pe meleagurile bârladene se leagă de
șantierele viitoarei Fabrici de Rulmenți și cele din oraș, la începutul anilor '50. Astfel, în
Bârlad sosește și tânarul inginer constructor Ionel Mirea, de numele caruia se leagă înființarea
primei echipe de rugby din oraș. Rugbyul bârladean intră pe prima scenă a rugbyului
național, în anul 1962, sub titulatura de "Rulmentul", nume preluat dupa Intreprinderea de
Rulmenti Bârlad (I.R.B.), sub a cărui “patronaj” a activat până în ultimii ani.
Sub cârma antrenorului Florescu, în anii 1986 si 1987, avea sa se obțină cel mai prețios
trofeu al clubului : CUPA de campioni naționali, pe atunci purtând numele de “Cupa R.S.R.”
"Rulmentul" bârlădean a fost și este o adevărată pepinieră de jucatori pentru toate
cluburile din țară, pentru cluburi europene de tradiție, dar și pentru echipa națională.9

9
vremeanoua.ro, “Cu totii la rugby: 60 de ani de rugby la Bârlad”, http://www.vremeanoua.ro/cu-totii-la-rugby-
60-de-ani-de-rugby-la-barlad, 24 Mai 2016;