Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI

DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ CU


FRECVENŢĂ REDUSĂ
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL
MECANIC
DISCIPLINA: MANAGEMENTUL CALITATII

TEMA 8­15

Student:PREDA GHEORGHE

Anul:IV; grupa:10575

1
TEME 8-15

8. Se considera cazul recepţionarii unor loturi de câte 5000 de exemplare (N=5000). Din
analiza desfăşurării procesului de fabricaţie se cunoaşte că fracţiunea defectivă probabilă este
de 0,2% (p=0,002). Care este probabilitatea ca în lot să se găsească: a) 15 exemplare
necorespunzătoare; b) mai mult de 10 exemplare necorespunzătoare.

Întrucât n=5000 este suficient de mare, iar p=0,002 este suficient de mic, se poate
aproxima probabilitatea
15
P15 ; 5000  C5000  0,002 15  0.998 4985 ,

cu distribuţia Poisson de parametru  = np = 50000,002 = 10,

1015
f 15 ; 10   e 10  0 ,0347 .
15 !

Pentru punctul b) calculăm mai întâi probabilitatea evenimentului opus (probabilitatea


ca în lot să se găsească cel mult 10 exemplare defecte)

P 0  x  10  P 0  x  10 ; 5000 
10 10
  Pd ; 5000   f  d ; 10  F 10 ; 10  0 ,583
d 0 d 0

Atunci probabilitatea ca în lot să se găsească mai mult de 10 exemplare defecte este:

P X  10  1  0 ,583  0 ,417

9. Într-o fabrică s-au instalat 2000 de lămpi noi. Viaţa medie a unei lămpi este garantată de
producător la 1000 ore de funcţionare, cu o abatere medie pătratică de 100 ore. Se cere să se
determine:

1) numărul de lămpi care probabil se vor arde în primele 700 ore de funcţionare;

2) numărul de lămpi care probabil se vor arde între 900 şi 1300 de ore de funcţionare;

3) numărul de ore după care probabil se vor arde 10% din lămpi;

Se presupune că durata de funcţionare a lămpilor urmează legea normală.

Rezolvare:

1) Notăm cu x durata de funcţionare a unei lămpi.

Variabila normală redusă este

2
x  m 700  1000
z   3
 100

Aria de sub curba normală, de la z =  la z = 3, furnizează numărul probabil de


lămpi care au viaţa sub 700 ore. Din considerente de simetrie, această arie este aceeaşi cu cea
de sub curba normală între z = +3 şi z = +. Probabilitatea corespunzătoare valorii z = -3 este
 = 0,5 – 0,4967 = 0,00130. Deoarece s-au montat 2000 de lămpi, numărul probabil de căderi
în primele 700 ore este:

(2000)(0,00130)3 lămpi

2) Procedând ca la punctul precedent, se găseşte:

900  1000
z  1,0
100

Din tabele pentru repartiţia Laplace (-1) = 0,341, probabilitatea ca o lampă să cadă
în primele 900 ore este 0,159, adică numărul probabil de lămpi care cad în acest interval de
timp este

(2000)(0,159)318 lămpi

În mod similar, variabila redusă care corespunde valorii x=1300 ore este: x=(1300-
1000)/100=3,00. Aria de sub curba normală de la z= la z=+3,00 este egală cu
0,5+(z)=0,5+0,4987=0,9987. Deci, numărul probabil de lămpi care cad într x=0 ore şi
x=1300 ore de funcţionare este:

(2000)(0,9987)1997 lămpi

Rezultă că, numărul probabil de căderi între x=900 ore şi 1300 ore este:

1997 – 318 =1679 lămpi

3) Probabilitatea căutată este egală cu 1-1,10=0,90, căreia îi corespunde o valoare


tabelară z=1,28. Putem scrie deci că

x  1000
 1,28 
100

de unde, durata de timp căutată va fi egală cu x=872 ore

10. Sa se proiecteze(folosindu-se tabelele-anexa 5.3 si 5.4) (din curs),planul de control pentru


receptia unor loturi de produse cunoscandu-se ca in contractul economic de aprovizionare
tehnico-materială s-au convenit: livrarea unui produs în loturi cu efectivul în clasa N=1201 …
3200, pentru caracteristicile majore valoarea AQL=1 %, aplicarea eşantionării simple, cu
Nv=II.
N
L.C.
Nv 3
AQL n, A, R

SEVER
Conform celor din Figura 5.17 şi utilizând datele de mai sus, în STAS 3160/2-84:
-din Tabelul-anexă 3, cu N=1201 … 3200 şi cu Nv=II, rezultă LC=K;
- din Tabelul-anexă 4, cu LC=K se obţine n=125 care, împreună cu AQL=1 %, conduce la
valorile A=3 şi R=4 pentru verificarea normală

11. In urma efectuarii unui sir de masuratori asupra unei caracteristici de calitate s-au obtinut
urmatoarele rezultate:

5,12 5,10 5,06 5,11 5,08 5,09 5,11 5,10

5,11 5,06 5,09 5,15 5,11 5,10 5,09 5,12

5,10 5,13 5,10 5,12 5,13 5,11 5,07 5,05

5,13 5,02 5,12 5,16 5,08 5,13 5,14 5,11

5,10 5,09 5,10 5,11 5,12 5,12

Pe baza datelor obtinute sa se testeze,daca rezultatele reprezinta o repartitie


independenta,pentru un nivel de semnificatie α=0,05.

M(h) si  (h) reprezinta media si abaterea medie patratica a numarului punctelor critice
h,care se calculeaz cu relatia:

2
M(h)= (n  2)
3

16n  29
 (h) = ,unde n=38
90

M(h)=24

 (h) =2,53

z 0, 05 =0,3944

12. Determinările efectuate asupra unui număr de 250 de epruvete de

oţel luate din 25 de şarje (10 epruvete din fiecare şarjă) au dus la obţinerea

4
datelor din tabelul 6.3. (din curs) referitoare la caracteristica de calitate

„rezistenţa la rupere”.

Să se verifice omogenitatea dispersiilor şi să se calculeze dispersia generală.


Indicaţii. Se poate observa că cea mai mare dispersie este cea care corespunde. Se
s12  v
verifica cu formula  n2  , .rezultatele sunt in tabelul de mai jos.
s2

nr.sarjei  n2 nr.sarjei  n2 nr.sarjei  n2


1 1,32 10 4,27 19 3,19
2 9,37 11 2,82 20 7,88
3 8,25 12 3,27 21 12,06
4 2,32 13 3,69 22 24,34
5 12,02 14 1,61 23 7,29
6 12,69 15 8,75 24 9,08
7 6,42 16 11,94 25 9,33
8 18,58 17 12,23
9 3,64 18 28,5
0,32  9
Ex. 1  2,17  1.32
2

Intrucat  82 =18,58> 16,9 se trage concluzia ca dispersia acestei sarje difera


semnificativ de a celorlalte sarje si in consecinta trebuie eliminate din calcul celelalte
dispersii care difera semnificativ de ale celorlalte sarje.

La fel si in cazul sarjei nr.18 si 22.

Dispersia generala se obtine ca medie a dispersiilor ramase(neeliminate),acesta fiind:

s12  s22  s32  ...  s72  s92  ....s172  s192  ...s21


2
 s23
2
 s24
2
 s 25
2
s 2
total 
22

5
2
s total  1,94

13. Cele 10 valori care au constituit rezistenţa la rupere pentru proba a 10-a din aplicaţia 2
sunt: 43,80; 42,50; 43,00; 44,20; 44,10; 43,40; 41,60; 44,30; 44,80; 42,30. În tabelul 6.3. (din
curs) se dau media şi dispersia acestei probe respectiv x = 43,40 şi s 2 = 1,03. Se va verifica
cu testul Massey dacă valorile care alcătuiesc această probă urmează o lege de repartiţie
normală.
Indicaţii. Pentru aplicarea testului valorile caracteristicii se grupează crescător
(coloana 1 , tabelul 6.6) (din curs). Întrucât fiecare variantă xi apare o singură dată,
rezultă că n i = 1 în toate cazurile. Funcţia empirică de repartiţie Fn(x i ) reprezintă

frecvenţa relativa cumulată obţinută cu relaţia  n k /  ni


k 1

xi xi  x ni Fn ( xi ) ( zi ) Fn ( xi )   ( z i )
xi =
s
1 2 3 4 5 6
41,60 -1,78 1 1 -0,75 0,250
42,30 -1,08 1 1 -0,168 0,832
42,50 -0,89 1 1 -0,094 0,906
43,00 -0,39 1 1 -0,007 0,993
43,40 0 1 1 0 1
43,80 0,39 1 1 0,007 0,993
44,10 0,69 1 1 0,004 0,996
44,20 0,79 1 1 0,066 0,934
44,30 0,89 1 1 0,094 0,906
44,80 1,38 1 1 0,349 0,651

zi
1 1
( zi )   exp( 2 u
2
)du
2 

14. In vederea introducerii controlului statistic pe baza ,,fisei p” la un produs timp de 20 de


zile,din productia masinii au fost prelevate si controlate zilnic cate 100 de
exemplare.Rezultatele controlului se prezinta in tabelul 6.9(din curs).

Tabelul 6.9.Rezultatele controlului pentru 100 produse

Ziua Numar de Fractiunea Ziua Numar de Fractiunea


produse defectiva produse defectiva
defecte defecte
1 3 0,03 11 7 0,07
2 4 0,04 12 9 0,09
3 5 0,05 13 10 0,10
4 7 0,07 14 11 0,11
5 4 0,04 15 5 0,05

6
6 6 0,06 16 4 0,04
7 2 0,02 17 5 0,05
8 10 0,10 18 2 0,02
9 7 0,07 19 3 0,03
10 7 0,07 20 9 0,09
Se cere să se determine limita de control pentru acest proces.
Indicaţii. Întrucât nu se cunoaşte fracţiunea defectivă şi dispersia caracteristice procesului de
fabricaţie, pentru calculul limitei de control se vor utiliza relaţiile prezentate la cazul 2 (din
curs).

Daca in proba i s-au gasit d i exemplare necorespunzatoare,numarul mediu de exemplare


necorespunzatoare gasite in cele v probe examinate(fiecare de marime n) se calculeaza cu
relatia:
v
 di
i 1
d
v

Procentul mediu de produse necorespunzatoare este:


v
d
d i 1 i
p 
n nv

In urma aplicarii celor 2 formule reies urmatoarele rezultate:

Ziua v v Ziua v v
 di  di
d i 1
 di  di
d i 1
i 1 i 1
d p  d p 
v n nv v n nv
1 30 0,3 11 70 0,7
2 40 0,4 12 90 0,9
3 50 0,5 13 100 1
4 70 0,7 14 110 1,1
5 40 0,4 15 50 0,5
6 60 0,6 16 40 0,4
7 20 0,2 17 50 0,5
8 100 1 18 20 0,2
9 70 0,7 19 30 0,3
10 70 0,7 20 90 0,9

Limita de control se calculeaza cu relatia:

p (1  p )
LC ( p )  p  z a
n

In cazul in care marimea probei este constanta,unde z a  3 .

7
Pentru calculul limitei de control superioara se alege valoarea cea mai mare, si anume
p 14 =1,1.

1,1(1  1,1)
LCS=1,1+3 =1,1
100

Pentru calculul limitei inferioare se alege valoarea ce mai mica, p7 =0,2.

0,2(1  0,2)
LCI=0,2+3 =0,24
100

15. Se introduce controlul statistic prin număr de defecte la produsul Z. deoarece, din
cercetări anterioare, nu se dispune de date privind desfăşurarea procesului de fabricaţie, s-a
făcut o analiză premergătoare introducerii controlului statistic. În acest scop s-au extras din
producţia maşinii 15 probe, fiecare de volum n = 4. După efectuarea controlului a rezultat
situaţia din tabelul 6.10 (obţinută în urma depistării defectelor din probă) (din curs).
Să se determine de control pentru fişa C şi pentru fişa U.

Se calculeaza numarul defectelor pentru fiecare exemplar pentru fiecare proba,cu


relatia:

Ci
u= , n-marimea probei.
n

Numarul mediu de defecte pe exemplar pentru toate cele k probe se obtine cu relatia:

8
k
 ui
i 1
u
k

Limitele de control se calculeaza cu relatiile:

u
LCS= u  z a
n

u
LCI= u  z a
n

In cazul fisei C numarul mediu al defectelor din proba se calculeaza cu relatia:


k
 Ci
i 1
C 
k

Limitele de control se calculeaza cu relatiile:

LCS= C  z a C

LCI= C  z a C

In ambele cazuri z a =3.

In tabelul de ma jos sunt rezulatetele pentru fiecare proba.

Numar k LCS LCI k LCS LCI


proba  ui  Ci
i 1 i 1
u C 
k k
1 2 4,12 -0,12 8 16,46 0,46
2 1,5 3,33 0,33 6 13,32 1,32
3 3,5 6,33 -0,7 14 25,22 2,78
4 1,5 3,33 -0,33 6 13,32 1,32
5 1 2,5 -0,5 4 10 2
6 2,5 4,87 -0,12 10 20,8 0,8
7 2,0 4,12 -0,12 8 16,46 0,46
8 3,0 5,59 -0,40 12 22,38 -1,62
9 0 0 0 0 0 0
10 2,5 4,87 -0,12 10 20,8 -0,8
11 1,5 3,33 -0,73 6 13,32 -1,32
12 3,5 6,30 0,70 14 25,22 -2,78
13 3,0 5,59 -0,40 12 22,38 -1,62
14 1,5 3,33 -0,33 6 13,32 -1,32
15 2,5 4,87 -0,12 10 20,8 -0,8

9
10