Sunteți pe pagina 1din 8

Revista Română de Bioetică, Vol. 10, Nr.

1, Ianuarie - Martie 2012

AUTO - NEGLIJAREA LA VÂRSTNICI: O


PROBLEMĂ GLOBALĂ NEGLIJATĂ ÎN
ROMÂNIA
Ioana Dana Alexa*, Adina Carmen Ilie**
Anca Moroúanu**, Papaioannou Emmanouil - Stamos***
Ismo Räihä***
Abstract
Scop: Acest articol prezintă rezultatele parĠiale ale unui studiu ce îúi propune să compare din
punct de vedere medical, social, psihologic úi comportamental vârstnicii auto-neglijaĠi, din trei
unităĠi cu profil geriatric din Finlanda, Grecia úi România. În acest articol ne-am propus
identificarea particularitaĠilor vârstnicilor auto-neglijaĠi din Nord-Estul României. Metoda:
PacienĠii au fost evaluaĠi utilizând informaĠiile din foile de observaĠii precum úi diverse
chestionare ce au inclus scalele de evaluare geriatrică, date economice úi sociale, elemente
psihologice úi de comportament. Rezultate: Au fost analizate datele obĠinute de la 30 de pacienĠi;
vârsta medie a fost de 76,84 ani, iar 60% au fost femei. Analizele ulterioare au arătat că 60% au
fost aduúi la spital de ambulanĠă úi doar 16,67% au beneficiat de un bun suport familial. Venitul
lunar la mai mult de jumătate din vârstnici (53,33%) a fost mai mic de 1000 RON. 83,33% din
pacienĠi aveau comorbidităĠi, cele mai frecvente fiind bolile cardiovasculare úi psihiatrice.
Pornind de la rezultatele acestui studiu au fost analizate dilemele etice care apar la aceúti
pacienĠi vârstnici, având la bază principiul de a nu face rău, principiul autonomiei, a
responsabilităĠii familiei de a-úi proteja membrii, a responsabilităĠii societăĠii de a-úi proteja
cetăĠenii precum úi problema competenĠei medicale úi legale. Concluzii: Datorită diversităĠii
factorilor implicaĠi în auto-neglijarea la vârstnici, intervenĠia trebuie să fie complexă, antrenând
familia, comunitatea, serviciile sociale úi medicale úi, de asemenea, luând în considerare
principiile etice, drepturile civile úi la intimitate ale fiecărui pacient vârstnic.

Cuvinte cheie: auto-neglijare, vârstnic, abuz, etică.

*
Facultatea de Medicină, UMF „Gr. T. Popa” Iaúi, România, e-mail: ioana.b.alexa@gmail.com
**
Clinica Geriatrie, Spitalul „Dr. C. I. Parhon”, Iaúi, România
**
Clinica Geriatrie, Spitalul „Dr. C. I. Parhon”, Iaúi, România
***
Facultatea de Medicină, Universitatea din Turku, Finlanda

59
Introducere asupra vârstnicilor: abuzul domestic,
Auto-neglijarea este un comporta- abuzul în instituĠii úi auto-neglijarea-
ment prin care o persoană vârstnică îúi abuzul pe care cineva úi-l face asupra
pune în pericol propria sănătate úi propriei persoane. Problema este cu atât
siguranĠă. Această afecĠiune este mai importantă cu cât fenomenul de auto-
diagnosticată la persoanele care refuză neglijare la vârstnici este într-o continuă
hrana adecvată, aportul de apă, adăpost creútere (fiind documentată o creútere de
sau îmbrăcăminte, medicaĠia sau 34% din 2000 până în 2005) úi pentru că
îngrijirea medicală úi măsurile pentru este un marker pentru creúterea
siguranĠa personală. Studii din Statele mortalităĠii independent de funcĠia
Unite, Canada sau din Ġările Europei de cognitivă sau forma fizică. [1, 9-11] În
Vest [1-3] atrag atenĠia asupra faptului că lume au fost publicate numeroase studii
auto-neglijarea este cea mai frecventă asupra auto-neglijării, de exemplu CHAP
formă de abuz la vârstnici. Un studiu (Chicago Health Aging Project) - care
populaĠional efectuat de Serviciile este úi cel mai citat în literatura de
Sociale din Texas, SUA [4] a evidenĠiat specialitate, însă raportând problema la
că 62,5% din participanĠi sufereau de situaĠia medico-socială, economică úi
auto-neglijare, 90% din cazurile de auto- populaĠională din România am constatat
neglijare documentându-se la persoanele că nu avem suficiente date. [12, 13]
peste 65 ani. Acest articol prezintă rezultatele
Vârstnicii care suferă această formă parĠiale, pe 12 luni, ale unui studiu care
de neglijare trăiesc frecvent singuri, în are drept scop compararea situaĠiei
condiĠii mizere, sunt izolaĠi social, au medicale, sociale, psihologice úi
boli psihice (ex. boala Alzheimer) sau comportamentale a persoanelor vârstnice
fizice, depresie severă. Această formă de auto-neglijate între trei centre cu profil
abuz se întâlneúte mai frecvent la geriatric din Finlanda, Grecia úi
vârstnici, femei, la cei cu nivel România. Prin această lucrare ne-am
educaĠional săzut úi cu un venit scăzut.[5] propus să identificăm particularităĠile
Prima dată a fost descris în 1960 în vârstnicilor auto-neglijaĠi din Nord-Estul
Statele Unite ale Americii úi Marea României precum úi cauzele ce duc la
Britanie având numeroase denumiri: auto-neglijare úi statusul medical, social,
„sindromul prabuúirii sociale” sau psihologic úi comportamental al
„prăbuúire senilă”. AlĠi autori utilizează vârstnicilor auto-neglijaĠi.
termenul de “sindromul Diogenes”
pentru cei ce trăiesc în condiĠii insalubre, Material úi metodă
o particularitate fiind faptul că adună PacienĠii au fost evaluaĠi utilizând
lucruri inutile úi le depozitează în casă; informaĠiile din foile de observaĠii
însă această afecĠiune se întâlneúte úi la precum úi diverse chestionare ce au
persoane tinere cu afecĠiuni psihice úi inclus scalele de evaluare geriatrică, date
tulburări de personalitate. [5-8] economice úi sociale, elemente
Datorită numărului în continuă psihologice úi de comportament. Studiul
creútere al vârstnicilor auto-neglijaĠi, român a fost derulat în cadrul SecĠiei de
acest lucru a devenit o problemă ce a Geriatrie a Spitalului “Dr. C.I. Parhon”
necesitat reglementarea prin lege. Astfel, Iaúi.
în 1987, legislaĠia americană, prin Studiul nostru a fost realizat pe un
Amendamentul la Actul Americanilor număr de 30 pacienĠi care au fost
Vârstnici, a definit trei categorii de abuz spitalizaĠi în ultimele 12 luni pentru

60
afecĠiuni medicale severe secundare fie evaluarea geriatrică globală a fost
auto-neglijării, fie inabilităĠii de a folosită o baterie de teste
respecta recomandările medicale. Aceúti acceptate/recomandate pe plan
pacienĠi au fost selectaĠi folosind internaĠional. ToĠi subiecĠii au fost supuúi
următoarele criterii ce au la bază definiĠia evaluării funcĠei cognitive folosind Mini
auto-neglijării după Pavlou úi Lachs [14]: Mental State Evaluation (MMSE),
1. Neglijarea persistentă a igienei evaluării statusului nutriĠional folosind
personale úi/sau a complianĠei la Mini Nutritional Assessment® (MNA®)
indicaĠiile medicale; precum úi evaluării prezenĠei depresiei cu
2. Refuzul repetat al unuia/tuturor ajutorul Scalei de Depresie Geriatrică
serviciilor indicate pentru a creúte (Geriatric Depression Scale - 4; GDS -
calitatea vieĠii; 4). Scalele de evaluare au fost aplicate în
3. „Auto-periclitarea” determinată de colaborare atât cu pacientul cât úi cu
comportamente riscante (ex. refuzul familia acestuia sau cu
repetat de a îngriji o rană, creerea de aparĠinătorii/îngrijitorii (acolo unde a
situaĠii periculoase în casă, abuzul de impus situaĠia). Datele au fost colectate
alcool). de personalul implicat în studiu úi
În cadrul evaluării geriatrice au fost analizate statistic.
colectate atât date demografice
(incluzând: vârsta, sexul, mediul rural Rezultate
sau urban), date (bolile cronice asociate, PacienĠii noútri au avut vârste
medicaĠia cronică, consumul de alcool), cuprinse între 65 úi 88 ani, cu o medie de
date sociale (gradul de dependenĠă, 76,84 ± 7,15; 50% aveau vârsta cuprinsă
suportul familial, existenĠa îngrijitorilor) între 75 úi 85 ani, 33,33% făceau parte
úi date economice (venitul lunar, igiena din grupul “vârstnicilor tineri” (65 până
personală, condiĠiile de trai úi aspectul la 75 ani) úi 16,67% parte din grupul
gospodăriei). [15,16] “vârstnicilor bătrâni” (peste 85 ani). A
Datele despre suportul familial au fost fost observată o predominanĠă a
colectate prin intermediul unor pacienĠilor din mediul rural (73,33%)
chestionare încruciúate ce au fost aplicate versus urban, date aflate în concordanĠă
îngrijitorilor, pacientului, membrilor cu distribuĠia geografică din regiunea
familiei úi personalului medical care a noastră. PacienĠii au fost aduúi la spital în
însoĠit pacientul la internarea în spital. principal de către ambulanĠă (60%) sau
ToĠi vârstnicii auto-neglijaĠi au fost de familie/aparĠinători (36,67%). Doar
evaluaĠi în ceea ce priveúte aspectul 3,33% au venit singuri. Cu toate că
personal úi condiĠiile de mediu luând în aproape jumătate din ei au fost aduúi de
calcul faptul că auto-neglijarea se familie, doar 16,67% beneficiau de un
asociază cu o igienă personală deficitară, suport familial adecvat (suport moral,
condiĠii de trai úi locuinĠe insalubre. financiar úi ajutor la efectuarea
Am evaluat aspectul general al activităĠilor zilnice). Doar unul din
vârstnicilor precum úi aspecte particulare pacienĠii selectaĠi avea studii superioare,
ca de exemplu: aspectul pielii, al majoritatea absolvind doar úcoala
unghiilor, părului, cavităĠii bucale primară sau gimnaziul (43,33% úi
incluzând aspectul dinĠilor, de asemenea respectiv 33, 33%) úi doar 6,67% au
úi aspectul hainelor. absolvit liceul.
ToĠi pacienĠii au fost supuúi unei Cele mai frecvente cauze de
evaluări geriatrice complete. Pentru spitalizare au fost decompensările acute

61
ale afecĠiunilor cardiovasculare cronice: social úi chiar educaĠia medicală. Părul
insuficienĠa cardiacă (46,67% din cazuri), era murdar úi foarte murdar la majoritatea
aritmii (46,67% din cazuri), pacienĠilor cu procente aproximativ egale
hipertensiunea (43,33%), boala cardiacă (40% versus 50%), iar în 3,33% din
ischemică (16,67%). ToĠi pacienĠii aveau cazuri a fost decelată pediculoza.
multiple comorbidităĠi, incluzând boli Aspectul vestimentaĠiei a relevat
psihice cum ar fi depresia úi demenĠa următoarele aspecte: neîngrijit la
(43,33% respectiv 46,67%) úi boli aproximativ jumătate din pacienĠi
metabolice (diabet zaharat la un număr (46,67%), foarte neîngrijit úi urât
de 16,67% pacienĠi úi malnutriĠie într-un mirositor (ex. incontinenĠă urinară) la
procent de 43,33% din cazuri); 13,33% 36,67% din pacienĠi úi restul aveau
erau consumatori cronici de alcool, hainele rupte úi neîngrijite.
aceútia fiind distribuiĠi egal în toate Statusul mediului de viaĠă nu a putut
grupele de vârstă. fi evaluat la toĠi participanĠii la studiu;
Date despre tratamentul medical au datele au fost colectate fie de la familie,
fost disponibile la 50% dintre pacienĠi; îngrijitori/aparĠinători sau de la
aceútia urmau cel puĠin parĠial personalul de pe ambulanĠă la 70% dintre
prescripĠiile. Predomină medicaĠia cu participanĠi. Aspectul general era: sărac
viză cardiovasculară (40% din pacienĠi), úi foarte sărac la 33,33% si respectiv
pulmonară (20% din pacienĠi), 9,52% din cazuri, moderat în 28,57% din
antidiabetică (6,67% pacienĠi) úi neuro- cazuri. Chestionarul nostru a inclus úi o
psihiatrică (13,33% pacienĠi). serie de întrebări despre gospodărie úi
La prima evaluare, starea úi aspectul aspectul locuinĠei; răspunsurile au fost
general erau variate: 60% erau confuzi, date de către persoanele care au
50% agitaĠi, 26,26% cu demenĠă, 13,33% acompaniat vârstnicul la spital. După
depresivi, 10% agresivi úi câte 3,33% analiza chestionarului, datele obĠinute au
normali sau necooperanĠi. La internare, sugerat o importantă deficienĠă a igienei
igiena personală era precară úi foarte casei. La 62,55% dintre participanĠi,
precară la 70% dintre participanĠi interiorul casei era prafuit, cu un miros
(36,67% din pacienĠi, respectiv 33,33%) neplăcut úi sordid; la 56,25% cearúafurile
úi la 10% dintre pacienĠii înrolaĠi igiena erau îngălbenite úi murdare, iar patul era
precară avea consecinĠe vitale. În deteriorat, murdat úi cu miros neplăcut.
continuare, am decelat următoarele În 68,75% din cazuri pereĠii aveau găuri
aspecte: piele murdară úi uscată la un în tencuială úi în 81,25% din evaluări
procent aproximativ egal din pacienĠi geamurile erau nespălate.
(76,67% respectiv 80%), rănită la 20%, Am colectat date despre venitul lunar
inflamată úi cu vânătăi la 36,67% din la 86,67% din pacienĠi; restul pacienĠilor
pacienĠi úi 10% aveau escare. Unghiile (13,33%) fie nu aveau un venit, fie aveau
(atât de la mâini cât úi de la picioare) un venit dar acesta nu a putut fi apreciat
erau lungi, netăiate úi foarte murdare la (în procente egale). Venitul lunar la mai
mai mult de jumătate din vârstnicii mult de jumătate din vârstnici (53,33%)
evaluaĠi (56,67%), tăiate, dar murdare la era mai mic de 500 RON; 30% aveau un
40% úi doar un pacient avea unghii venit între 500 si 1000 RON úi doar
curate úi tăiate. Igiena orală prezenta 3,33% aveau un venit de peste 1000
deficienĠe la toĠi pacienĠii, 70% aveau RON. Un lucru demn de menĠionat este
carii dentare profunde úi 30% doar carii, faptul că doar un singur pacient avea un
acest lucru reflectând statusul economic, venit de peste 1000 RON. Venitul lunar

62
reprezintă o variabilă importantă în familiei de a-úi proteja membrii, a
studiul nostru, având în vedere faptul că societăĠii de a-úi proteja cetăĠenii precum
factorii economici împreună cu statutul úi la aspectul competenĠei clinice úi
social úi suportul familial contribuie la legale. Frecvent, principiile de
fenomenul de auto-neglijare la vârstnici. autonomie, beneficienĠa úi de a nu face
rău trebuie evaluate úi echilibrate pentru
Rezultatele evaluării geriatrice fiecare caz în parte.
Rezultatele noastre au arătat că Probabil că cea mai frecventă dilemă
76,67% dintre pacienĠi au obĠinut un scor etică din practică o reprezintă efortul de a
scăzut la Mini Mental State Examination respecta dorinĠa pacientului (autonomia)
(normal •24) astfel: 36,67% încadrându- úi în acelaúi timp principiul beneficienĠei,
se la scorul pentru demenĠă moderată, având în vedere faptul că la vârstnicii
10% demenĠă severă úi 23,33% auto-neglijaĠi poate fi întâlnit un
deteriorare cognitivă uúoară. comportament care îi poate pune în
Evaluarea statusului nutriĠional a situaĠii riscante sau să rămână în situaĠii
relevat tulburări nutriĠionale la ce pot fi periculoase. În astfel de cazuri,
majoritatea pacienĠilor, doar 4 pacienĠi persoanele specializate, societatea úi
având un status nutriĠional normal, restul chiar familia se confruntă cu o dilemă.
fiind fie malnutriĠi (36,67%) sau cu risc Astfel profesioniútii pot considera că
de malnutriĠie (50%). respectarea autonomiei individuale intră
Aproximativ jumătate din pacienĠii în conflict cu părearea lor despre ce este
cărora li s-a aplicat Scala de Depresie cel mai bine pentru pacient úi sănătatea
Geriatrică (GDS - 4) au obĠinut scoruri lui. Ne întâlnim cu această dilemă mai
semnificative pentru depresie, astfel ei ales când ei refuză ajutorul calificat. În
fiind supuúi unui examen psihiatric astfel de cazuri este necesară evaluarea
amănunĠit. statusului cognitiv, discuĠia cu familia,
Analiza tuturor datelor colectate a un psiholog úi chiar cu un preot cu scopul
arătat că în 60% din cazuri pacienĠii de a găsi cea mai bună soluĠie. Acest
înĠelegeau úi recunoúteau statutul lor úi lucru ridică întrebarea dacă rolul
chiar au dorit ajutor calificat în 40% din societăĠii se schimbă atunci când
cazuri. vârstnicii suferă un declin funcĠional
Examinatorii au observat că important ce le poate pune viaĠa în
principalele tulburări sau probleme ce se pericol. Poate că cel mai corect mod de a
corelează cu auto-neglijarea sunt: soluĠiona această problemă este de a
tulburările cognitive (26,67%), determina dacă pacientul este competent
tulburările de dispoziĠie (23,33%), úi, dacă acest lucru se confirmă, trebuie
problemele financiare (23,33%), lipsa respectat eventualul lui refuz de a se
spijinului familial sau social (13,33% úi interveni. [17,18]
respectiv 30%) precum úi declinul Evaluarea capacităĠii decizionale atât
funcĠiei executive (ca procentaj din clinic cât úi legal este o sarcină
numărul total de pacienĠi). provocatoare în asistenĠa acestor pacienĠi.
Evaluarea poate fi imprecisă, capacitatea
Aspecte etice privind problematica legală úi clinică a unei persoane poate
auto-neglijării la vârstnici varia de-a lungul timpului, chiar într-un
Dilemele etice care se pun în discuĠie interval de câteva ore, ceea ce face
frecvent în cazurile vârstnicilor auto- dificilă luarea unei decizii care poate
neglijaĠi se referă la responsabilitatea avea implicaĠii secundare ce privesc nu

63
numai pacientul dar úi familia úi severitatea cea mai mare a auto-neglijării
societatea. Profesioniútii din domeniul au fost asociate cu afectarea funcĠiilor
medical trebuie să urmărească cauzele motorii úi cognitive precum úi cu un
reversibile ce pot duce la alterarea status economic úi social precar. MulĠi
capacităĠii decizionale, cum sunt: din pacienĠii noútri aveau un suport
depresia severă, stressul social sau familial insuficient sau absent úi/sau
economic, care odată tratate pot probleme financiare (54,17% din
transforma vârstnicul într-o persoană ce vârstnicii auto-neglijaĠi aveau un venit
nu mai reprezintă un pericol pentru el sub 500 RON). Acest aspect scoate în
însuúi úi pentru ceilalĠi. În gupul nostru evidenĠă importanĠa unui bun suport
de pacienĠi, am identificat astfel de cuze familial (moral, financiar úi ajutor la
reversibile ca: lipsa suportului familial activităĠile zilnice), mai ales în prezent
sau social, problemele financiare úi chiar când ne confruntăm cu emigrarea
depresia. populaĠiei tinere în Ġările cu un nivel
AcĠiunile vârsticilor auto-neglijaĠi pot social ridicat, vârstnicii fiind lăsaĠi acasă
avea consecinĠe pentru anturaj úi îi pot singuri, fără nici un sprijin, neglijaĠi. Aici
pune atât pe ei cât úi pe ceilalĠi în pericol. ar trebui să intervină politicile sociale de
Un astfel de caz este atunci când un ajutare a vârstnicilor, asigurând nu numai
vârstnic competent úi sănătos din punct sprijin financiar, dar úi social úi medical
de vedere mental doreúte să trăiască în (de la ajutor pentru activităĠile zilnice
mizerie, iar casa lui este infestată cu odată sau de două ori pe săptămână până
diverse animale úi rozătoare, astfel la instituĠionalizare).
devenind un pericol atât pentru el cât úi Fiecare factor are un rol important în
pentru vecini úi comunitate, în general. severitatea úi prevalenĠa autoneglijării la
Această situaĠie generează un nou vârstnici, astfel încât echipa care a
conflict, úi anume respectarea drepturilor participat la acest studiu a fost una
individuale versus drepturile comunităĠii, complexă, formată din medici geriatri,
afectată de mizerie úi de alte aspecte psihiatri, cei specializaĠi în medicina de
negative ce vin din partea unui vecin care urgenĠă precum úi asistente medicale,
se auto-neglijează. Care este soluĠia asistenĠi sociali úi echipaje de urgenĠă.
potrivită în acest caz, având în vedere că ToĠi aceútia au contribuit nu numai la
se ridică nu numai o problemă de etică, identificarea cazurilor de vârstnici auto-
dar úi una legată de drepturile legale úi neglijaĠi, dar úi la diagnosticarea úi la
civile? [9,17-21] În studiul de faĠă nu ne- asistarea medicală úi socială după
am confruntat cu astfel de situaĠii, perioada de spitalizare. Aceútia au lucrat
deoarece pacienĠii au fost aduúi la noi împreună nu numai pentru identificarea
pentru afecĠiuni medicale acute, acestea pacienĠilor care se autoneglijau, dar úi în
fiind pe primul plan. diagnosticarea, tratamentul úi asistenĠa
lor după externare.
DiscuĠii Studiul de faĠă este primul din
Datele parĠiale obĠinute din partea România pe această temă în ultimii 20 de
română a studiului multinaĠional ani úi este menit să deschidă drumul úi
subliniază importanĠa auto-neglijării la altor studii deoarece subiectul pacienĠilor
vârstnicii spitalizaĠi, mai ales că nu am vârstnici auto-neglijaĠi are o importanĠă
găsit date semnificative în ceea ce crescută, auto-neglijarea fiind considerată
priveúte fenomenul auto-neglijării la un indicator de mortalitate crescută
vârstnicii din România. Riscul úi

64
independent de funcĠiile cognitive si afecĠiuni medicale acute. Nu avem date
starea de sănătate. despre vârstnicii auto-neglijaĠi din
Nu se cunoaúte încă un management populaĠia generală (atât de la nivelul
al autoneglijării fără a interfera cu regiunii noastre, cât úi de la nivelul Ġării)
aspectele legate de etică, valorile datorită lipsei studiilor.
individuale personale úi cu drepturile Anumite informaĠii - ca de exemplu
civile úi la intimitate. Ori de câte ori este cele despre condiĠiile de trai úi despre
posibil, după acceptul pacientului, gospodărie-au fost colectate nu direct, ci
intervenĠia ar trebui să fie complexă (cu de la intermediari, dar oricând a fost
implicarea familiei, comunităĠii, posibil au fost chestionaĠi doi sau mai
serviciilor medicale úi sociale) úi mulĠi aparĠinători, iar răspunsurile lor au
multifactorială cu scopul de a aborda toĠi fost confruntate.
factorii care au condus la autoneglijare. A fost dificil să concepem un grup de
Considerăm ca familia ar trebui să fie în control datorită lipsei studiilor româneúti
centrul abordării terapeutice, susĠinută anterioare úi datorită complexităĠii
îndeaproape de serviciile sociale úi de problemei úi a grupului studiat. Studiul
organizaĠiile de voluntariat. Cu toate nostru a evidenĠiat faptul că nu există un
acestea, schimbările sociale úi economice protocol medical sau social pentru a
care au avut loc în România ultimilor ani identifica persoanele ce prezintă risc
au diminuat rolul familiei în asistenĠa pentru auto-neglijare, acest lucru
vârstnicilor, în timp ce serviciile sociale explicând de ce studiul nostru a avut doar
nu mai fac faĠă numărului tot mai mare al pacienĠi spitalizaĠi.
persoanelor auto-neglijate. ùi, în cele din urmă, nu am putut
efectua o analiză statistică completă
Limite datorită lipsei datelor din celelalte centre,
Acest studiu are o serie de limitări. astfel că, atunci când vor fi colectate
Prezentăm doar rezultatele din România, toate datele, va fi efectuată o nouă
având aúadar un eúantion redus. SubiecĠii analiză ce va fi publicată într-o lucrare
incluúi au fost numai vârstnici aduúi la ulterioară.
spital, de familie sau ambulanĠă, pentru

Bibliografie
[1]. Abrams RC, Lachs M, McAvay G, Keohane DJ, Bruce ML. Am J Psychiatry 2002
Oct;159(10):1724-30.
[2]. Dong X, Simon M, Mendes de Leon C, Fulmer T, Beck T, Hebert L, et all. Elder self-
neglect and abuse and mortality risk in a community - dwelling population. JAMA 2009
Aug 5;302(5):517-26
[3]. The Study Concerning the Situation of the Elderly in Romania. The Princess Margarita of
Romania Foundation 2009.
[4]. Dyer CB, Franzini L, Watson M, Sanchez L, Prati L, Mitchell S, et all. Future research: a
prospective longitudinal study of elder self-neglect. J Am Geriatr Soc 2008 Nov;56(Suppl
2):S261-5.
[5]. Gill TM. Elder self-neglect: medical emergency or marker of extreme vulnerability?.
JAMA 2009 Aug 5;302(5):570-1.
[6]. Dyer CB, Pickens S, Burnett J. Vulnerable elders: when it is no longer safe to live alone.
JAMA 2007;298(12):1448-50.
[7]. Fulmer T, Guadagno L, Bitondo Dyer C, Connolly MT. Progress in elder abuse screening
and assessment instruments. J Am Geriatr Soc 2004 Feb;52(2):297-304.

65
[8]. Iris M, Ridings JW, Conrad KJ. The development of a conceptual model for understanding
elder self-neglect. Gerontologist 2010 Jun;50(3):303-15.
[9]. Astărăstoae V. Is it necessary an ethical analysis of the romanian healthcare system?.
Romanian Journal of Bioethics 2010;8:114-115.
[10]. Choi NG, Kim J, Asseff J. Self-neglect and neglect of vulnerable older adults:
reexamination of etiology. J Gerontol Soc Work 2009 Feb-Mar;52(2):171-87
[11]. Teaster PB, Dugar TA. Mendiondo MS, Abner EL, Cecil K. The 2004 Survey of state adult
protective services: Abuse of adults 60 years of age and older. The National Center on
Elder Abuse: Washington DC; 2005.
[12]. Dong XQ, Mendes de Leon CF, Evans DA. Is greater self-neglect severity associated with
lower levels of physical function?. J Aging Health 2009;21(4):596-610.
[13]. Dong XQ, Simon M, Evans D. Cross-sectional study of the characteristics of reported elder
self-neglect in a community - dwelling population: findings from a population-based
cohort. Gerontology 2010;56(3):325-34.
[14]. Pavlou MP, Lachs MS. Self-neglect in older adults: a primer for clinicians. J Gen Intern
Med. 2008 Nov;23(11):1841-6.
[15]. Dyer CB, Kelly PA, Pavlik VN, Lee J, Doody RS, Regev T, et all. The making of a self-
neglect severity scale. J Elder Abuse Negl 2006;18(4):13-23.
[16]. Smith SM, Mathews OSA, Zwart SR, Kala G, Kelly PA, Goodwin JS, et all. Nutritional
status is altered in the self-neglecting elderly. J Nutr 2006 Oct;136(10):2534-41.
[17]. Loue S. Life metaphors for the ethical conduct of research. Romanian Journal of Bioethics
2009;7(4):108-19.
[18]. Tauúer RG, Ioan BG, Zugun-Eloae F. Bioethical dimension of the pharmacogenetic
research. Romanian Journal of Bioethics 2010;8(2):67-73.
[19]. Dyer CB, Goodwin J, Pickens-Pace S, Burnett J, Kelly A. Self-Neglect Among the Elderly:
A Model Based on More Than 500 Patients Seen by a Geriatric Medicine Team. Am J
Public Health 2007;97:1671-6.
[20]. Halphen JM, Varas GM, Sadowsky JM. Recognizing and reporting elder abuse and neglect.
Geriatrics 2009 Jul;64(7):13-8.
[21]. Lauder W, Davidson G, Anderson I, Barclay A. Self-neglect: the role of judgments and
applied ethics. Nurs Stand 2005;19(18):45-51.

66

S-ar putea să vă placă și