Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
personalitatea anxioasa - isi face griji prea frecvente sau prea intense, tensiune
psihica deseori excesiva, atentie permanenta la riscuri;
personalitatea paranoica - se caracterizeaza prin neincredere (deseori invidioasa,
cauta in detaliu devada banuielilor sale, se simte ofensata cu usurinta), rigiditate
(rationala, rece), are dificultati in a-si arata tandretea sau emotiile pozitive, are
putin umor;
personalitatea obsesionala - se caracterizeaza prin incapatanare, spirit
perfectionist, raceala in cadrul relatiilor, indoieli in legatura cu propria persoana,
multa constiinta si scrupule;
personalitatea histrionica - se caracterizeaza prin atragerea atentiei celorlalti,
dramatizeaza exprimarea propriilor emotii, discurs mai degraba emotional,
tendinta de a idealiza sau devaloriza excesiv anturajul;
personalitatea narcisista - se caracterizeaza prin senzatia ca este exceptionala,
ambitii de a avea un succes rasunator, preocupata de aspectul fizic, se asteapta
la atentie, privilegii, ii exploateaza si ii manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atinge
scopurile, dovedeste putina empatie;
personalitatea evitanta - se caracterizeaza prin hipersensibilitate, evita sa intre in
relatii atat timp cat nu este sigura de bunavointa, din teama de esec se mentine
intr-un rol sters;
personalitatea agresiva - se caracterizeaza prin implicare in actiune, este
puternica, energica in discurs, foarte reactiva mai ales in fata dificultatilor (nu se
retrage); isi manifesta emotiile, de multe ori in mod violent si neasteptat, ranindu-i
pe ceilalti.
S-ar parea ca, din pacate, tulburarile de personalitate nu sunt in regres - societatea
actuala cultiva ego-ul, neincrederea si accentueaza o forma de nevroza colectiva.
Atunci cand stresul a trecut dincolo de faza de alarma si s-a mentinut la un nivel
constant, pentru mai mult timp, in faza de rezistenta, intrand apoi in faza de
epuizare, prapastia care urmeaza este depresia.
Starea de relaxare este o stare opusa din punct de vedere fiziologic, celei de stres,
fiind o metoda de autoreglare a starilor psihice, utilizata in pregatirea psihologica a
sportivilor si cosmonautilor, dar si in tratamentul unor afectiuni de tip nevrotic sau
psihosomatic.
Fiecare individ are responsabilitate fata de sine si fata de toti cei cu care
interactioneaza.
Unul dintre criteriile maturitatii umane este confruntarea (linistita, senina, calma) cu
indatoririle si raspunderile personale.
Stresul poate duce la boli fizice concrete, nelinisti si preocupari care pot duce la
perturbari mentale, dezordini familiale si sociale, pierderea dimensiunii spirituale
necesara mentinerii individului "pe linia de plutire" atunci cand intervin dificultatile.
In toate imprejurarile vietii apar tensiuni, iar atunci cand cineva spune ca le poate
elimina total, este foarte posibil ca, din aceasta cauza, de fapt sa se streseze si mai
mult.
Pentru ca cineva sa poata iesi din aceasta situatie, intr-un mod pozitiv, trebuie sa
canalizeze orice efort in mod constructiv, sa depaseasca momentele de tensiune
psihica, pentru a nu degenera in altceva mult mai grav.