Sunteți pe pagina 1din 7

NOŢIUNI DE FONETICĂ

FONETICA – ştiinţa care studiază sunetele vorbirii .

Sunetele vorbirii

1. VOCALELE – sunete care se pronunţă fără ajutorul altor sunete şi care pot forma singure o silabă
a, ă, e, i, î, o, u.

2. CONSOANELE – sunete care se pronunţă cu ajutorul altor sunete şi NU pot forma singure o silabă .
b, c , d , f ….

3. SEMIVOCALELE – sunete asemănătoare vocalelor, apar numai împreună cu vocalele şi nu pot


forma singure o silabă: Apar numai în diftongişi în triftongi.
e, i, o, u.
Litera

 definitie = este semnul grafic al unui sunet .

 corespondenta dintre litere si sunete

 regula: o literă – transcrie un sunet: pom – 3 litere, 3 sunete.

 exceptii

1. aceeasi litera poate nota sunete diferite

a. litera e noteaza
- vocala e: era
- semivocala e : vrea
- semivocala i: ea

b. litera i noteaza
- vocala i: in
- semivocala i: iarna
- sunetul i, scurt, nesilabic: pomi

c. litera o noteaza
- vocala o: om
- semivocala o: soare
- semivocala u: oameni

d. litera u noteaza
- vocala u: unu
- semivocala u: nou
2. aceeasi litera poate nota grupuri diferite de 2 sunete

a. litera X

 noteaza:
- grupul de sunete cs: claxon [c l a cs o n] 6 litere 7 sunete; axa; pix; sufix
- grupul de sunte gz: examen [e gz a m e n] 6 litere 7 sunete; exact; auxiliar

 NU reda – insa – grupul de sunete cş – care se pronunta cş si se scrie cu literele corespunzatoare:


complecsi, ficsi, sfincsi

 exista cuvinte in care sunetele cs si gz – sunt redate prin literele corespunzatoare si NU prin litera x
– potrivit cu forma din limba de origine sau cu traditia literara: catadicsi; imbacsi; rucsac; sconcs;

 in cuvantul eczema – se scrie si se pronunta cz

b. litera E – noteaza: semivovala i + vocala e: el [i e l]

c. două litere - transcriu un sunet – C [ c i ] C [ c e ]


 CER – 3 litere, 3 sunete
 CEAS – 4 litere 3 sunete [ č a s ] e = literă ajutătoare : ce, ci urmate de vocală în
aceeaşi silabă
 NUCI – 4 litere, 3 sunete i = lit. ajutătoare – sunetul [ci] apare la sfârşit de cuvânt în
aceeaşi silabă cu o vocală
 GEM – 3 L , 3 S
 GEAM – 4 litere , 3 sunete e – lit. ajutătoare : sunetul [ge] apare în aceeaşi silabă
cu o vocală .
 MERGI – 5 L , 4 S - sunetul gi apare în aceeaşi silabă cu o vocală , la sfârşit de
cuvânt , deci i este literă ajutătoare .

d. trei litere – transcriu un sunet

 K [ che , chi ]
- CHEM – 4 litere 3 sunete : h : literă ajutătoare ( întotdeauna )
- CHEA - MĂ 6 litere 4 sunete h şi e : litere ajutătoare – sunetul Cheapare în aceeaşi silabă cu o
vocală ( a ) .

 G [ ghe , ghi ]
- GHEM – 4 litere 3 sunete h = literă ajutătoare
- GHEA –ŢĂ – 6 litere, 4 sunete - sunetul G he, în aceeaşi silabă cu o vocală: h, e = litere
ajutătoare
- UNGHI – 5 litere, 3 sunete - sunetul G hi, la sfîrşit de cuvânt, în aceeaşi silabă cu o vocală =
h, i = litere ajutătoare .
Grupuri de sunete

1. DIFTONGUL
 este – grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi o semivocală pronunţate în aceeaşi silabă: ai :
cântai; au: stau.

 poate fi:
- ascendent – ea - mea, ia - iarba, oa - moara, io - iod,
- descendent – ei - mei, au - sau, eu - leu, ou - bou,

 A!!! – in
grupurile
de sunete
ce, ci, ge,
gi, che, chi,
ghe, ghi –
E si I – NU
pot fi
niciodata
semivocale

2. TRIFTONGUL

 este – grupul de sunete alcătuit dintre – 1 vocală şi 2 semivocale pronunţate în aceeaşi silabă:

 poate avea ca forma


- SVS – oai –le-oaic-ca, eau – ve-deau, iai – vo-iai
- SSV – ioa – i-ni-mioa-ra, eoa – leoar-că.

3. HIATUL -

 apare între 2 vocale alăturate – VV, dar aflate în silabe diferite :


- po-et, po-e-zi-e, co-o-pe-ra, fi-in-ta, a-le-e, zi-ar

 A!!! – daca 1 dintre vocale face parte dintr-un diftong sau un triftong => atunci NU exista hiat
- mie-u-na – ie este diftong
- fe-me-ie

Silaba

Silaba –
 este formată dintr-o vocală sau dintr-un grup de sunete care conţine o vocală
 şi care se pronunţă printr-un singur efort respirator.

Cuvintele – pot fi:


 monosilabice – formate dintr-o singură silabă – ceas, timp, roz, fag, pat, crom, var, fragi etc
 bisilabice – formate din două silabe – ca-să, floa-re, ar-tist
 plurisilabice – formate din trei sau m.m. silabe – ex-po-zi-ţi-e, res-pec-tu-os, în-fru-mu-se-ţat

Despartirea cuvintelor in silabe

Câteva reguli de despărţire a cuvintelor în silabe

I. REGULI BAZATE PE STRUCTURA FONETICA A CUVINTELOR

1. II vocale alăturate se despart în silabe diferite – vocale in hiat – V-V


- a-er; a-le-e; po-e-zi-e;

2. diftongul sau triftongul se despart de vocala sau diftongul precedent : V-SV, V-SVS, V-SSV
- ta-ia, vo-iau, cre-ioa-ne, ploa-ie

3. I consoana aflata între II vocale trece la silaba următoare: V – CV :

 Exemple: a-pă, re-ce, soa-re, ca-să

 Observatii:

- Grupurile de litere CH, GH (urmate de E sau I) notează cate o singură consoană; de aceea,
cuvintele în care apar se despart în silabe conform regulii enunțate: u-re-che, a-chi-tat, le-ghe,
o-ghial etc.

- Litera X notează întotdeauna două consoane (fie CS, fie GZ); din punctul de vedere al
despărțirii în silabe este însă tratată ca o singură unitate, iar cuvintele în care apare se despart
tot conform acestei reguli: a-xă, e-xa-men etc.

4. in succesiunea de II consoane între II vocale –

 despărţirea se face, de regulă, după prima consoană: VC-CV


- tic – sit , în – ger, ex – cur – si – e, trais – tă , pas – tă .
 Excepţie: Dacă în grupul de 2 consoane, a 2a este L sau R, iar 1 este B, C, D, F, G, H, P, T, V,
atunci ambele consoane trec in silaba urmatoare:

BL: ca-blu; BR : o-braz:

CL : pro-cla-ma; CR : a-crit
DL: Co-dlea DR: co-dru

FL : a-flu-ent FR : a-fri-can

GL : a-glo-me-rat GR : a-gri-col

HL : pe-hli-van HR : ne-hră-nit

PL : su-plu PR : cu-pru

TL : ti-tlu TR : li-tru

VL : e-vla-vi-os VR : de-vre-me

5. III sau m.m. consoane între II vocale –

 despartirea se face dupa prima consoana – prima consoana trece la silaba de dinainte, iar celelalte
două la silaba următoare. Exemplu.: as – tru; mon – stru; con – struc –tor;

 Excepţie: În cazul grupurilor de consoane LPT, MPT, NCT, NCŢ, NCŞ, NDV, NGS, NSP, RCT,
RTD, RTF, STM, despărţirea se face după a 2a consoană din grup:

LPT sculp-tu-ră NGS gang-ster

MPT somp-tu-os NSP trans-planta

NCT punc-taj RCT arc-tic

NCŢ func-ţi-e RTD port-drapel

NCŞ linc-şii RTF jert-fa

NDV sand-viş STM ast-ma-tic

II. REGULI BAZATE PE STRUCTURA MORFOLOGICA A CUVINTELOR

1. se despart numai dupa structura

a. cuvintele care pastreaza grafii straine si au structura din limba de origine: blue-jeans

b. cuvintele compuse de tipul: alt-ce-va// alt-fel// ast-fel

c. cuvintele formate cu elementul de compunere – port: port-ba-gaj// port-dra-pel; port-stin-dard

d. cuvintele derivate cu prefixul:


- post: post-be-lic// post-sco-lar;
- trans: trans-bor-da// trans-plant
e. cuvintele derivate – de la baze terminate in 2 consoane – cu sufixul:
- lac: sa-vant-lac// a-mant-lac
- nic: varst-nic// pust-nic
- sor: targ-sor

2. se despart numai dupa pronuntare –


a. cuvintele compuse, a caror scriere NU coincide cu pronuntia: in-tra-ju-to-ra-re ( NU intr-a-ju-to-
ra-re)// ne-vral-gi-e (NU nevr-al-gi-e)
b. cuvintele a caror structura nu mai este clara, elementele componente fiind neintelese: ab-stract//
su-bi-ect// a-bro-ga// o-bi-ect
c. cuvintele care au prefixe reduse la o singura consoana: ra-li-a// spul-be-ra

3. se despart si dupa structura si dupa pronuntare


a. cuvintele compuse – din cuvinte intregi, din care cel putin unul exista independent: al-tun-de-va//
alt-un-de-va; des-pre//de-spre; por-ta-vi-on//port-a-vi-on
b. cuvintele derivate cu prefixe: a-nor-ga-nic// an-or-ga-nic; i-ne-gal// in-e-gal; su-bli-ni-a// sub-li-
ni-a
Accentul

 reprezintă pronunţarea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt;

 in limba română accentul nu are un loc fix.

 Accentul – se notează cu semnul ′: cá-să, ma-túr, ve-rí-gă, mă-séa, bol-náv etc.

 Accentul – are rol de diferentiere:

 a 2 cuvinte:

 OMOGRAFE – se scriu la fel – dar se pronunta diferit prin accent – avand si sens diferit
Exemplu: vé-se-lă (bucuroasă) şi ve-sé-lă (vase), có-pii (xerox) şi co-píi (oameni).

 omografele se deosebesc de OMOFONE – se


pronunta la fel – dar se scriu diferit – chiar
daca au acelasi accent
Exemplu: parintii sai// sa-i spuna; mananca cas/// am spus c-as merge si eu

 a 2 forme gramaticale
Exemplu: aduna – prezent; aduna – perfect simplu

 În cazul unor cuvinte – DOOM acceptă două variante de accent:


pro-fé-sor / pro-fe-sór
án-tic / an-tíc
pó-nei / po-néi

ATENTIE!!!!
NU au diftong despartire in silabe – speciale
- CEAS - acuarela – a-cu-a-re-la
- ghiozdan - cais – ca-is
- guasa – gua-sa
exista HIAT in - subiect – su-bi-ect
- a-a => contraatac - bojdeuca – boj-deu-ca
- o-o => microorganisme - toaleta – to-a-le-ta
- u-u => continuu - pleoapa – pleoa-pa
- imediat – i-me-di-at
- manuscris – ma-nus-cris