Sunteți pe pagina 1din 2

FARMACOTOXICOLOGIA GENERALA

1.1. Aspecte introductive


Este ramura farmacologiei care studiaza aspecte diverse legate de manifestari nedorite
nocive rezultate in urma administrarii medicamentelor si numite in general reactii adverse,
dar si alte aspecte legate de lipsa de reactivitate sau raspuns al organismului la administrarea
substantelor medicamentoase.
Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste reactiile adverse ca reactii nedorite, daunatoare si
care apar la doze terapeutice.
Desigur, pentru aparitia reactiilor adverse sau a altor forme de manifestare care fac obiectul
de studiu al farmacotoxicologiei, exista anumiti factori favorizanti, dintre care amintim:
- polimedicatia;
- administrarea de substante medicamentoase cu indicatii terapeutice necunoscute;
- diversi poluanti (chimici, fizici etc.);
- stari fiziologice particulare (sarcina, alaptare, varsta inaintata, copii de varsta mica etc.);
- complianta deficitara;
- alti factori (subnutritia, fumatul, consumul de alcool, droguri etc.).
In functie de mecanismul incriminat in producerea lor, reactiile adverse pot fi de mai multe
tipuri, si anume:
- reactii adverse produse ca efecte secundare ale unui efect farmacologic de baza;
- reactii adverse produse prin mecanism idiosincrazic;
- reactii adverse produse prin mecanism imunologic (reactii alergice);
- reactii adverse produse ca urmare a unei adaptari fiziologice, si anume sensibilizare sau up
regulation, si desensibilizare sau down regulation.
In continuare vom prezenta principalele manifestari nedorite sau neasteptate care fac
obiectul de studiu al farmacotoxicologiei.
1.2. Efecte secundare
Mecanismul de producere a efectelor secundare este de tip farmacodinamic. Intensitatea si
frecventa de aparitie a acestora este in general dependenta de doza, factorul favorizant fiind
supradozarea.
Ca exemple de efecte secundare amintim:
- uscaciunea gurii, datorata reducerii secretiei salivare, provocata de parasimpatolitice;
- hipotonicitate digestiva sau chiar constipatie, produsa de parasimpatolitice;
- sindrom de blocare excesiva a S.N.C. cu manifestari depresive, produse de simpatolitice etc.;
- somnolenta produsa de medicamente deprimante ale S.N.C., ca de exemplu hipnotice;
- sindrom neurologic extrapiramidal produs de neurolepticele clasice prin blocarea excesiva a
transmisiei neuronale dopaminergice (D2);
- sindrom astmatic (bronhoconstrictie) provocat sau agravat de ?- adrenolitice neselective
(propranolol);