NESECRET

MANUALUL PROTECŢIEI CBRN

A PERSONALULUI DE INTERVENŢIE DIN
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII
DE URGENŢĂ
- IGSU/CBRN 01-

- BUCURESTI 2012 -

1 /121
NESECRET
 Pag.
Preambul 6
CAPITOLUL I Protecţia CBRN
1.1 Principii generale __________________________________________ 7
1.2 Principiile Protecţiei CBRN _________________________________ 10
CAPITOLUL II Managementul pericolelor CBRN
2.1 Principii generale ___________________________________________ 12
2.2 Managementul pericolului ____________________________________ 13
2.3 Managementul expunerii _____________________________________ 21
2.4 Controlul contaminării _______________________________________ 23
2.5 Decontaminarea RBC _______________________________________ 25
CAPITOLUL III Echipamente şi materiale de apărare CBRN
3.1 Principii generale ___________________________________________ 29
3.2 Echipamente şi materiale pentru evitarea pericolului _______________ 30
3.3.Echipamente şi materiale pentru protecţie ________________________ 34
3.4 Echipamente şi materiale pentru decontaminare ___________________ 38
CAPITOLUL IV Protecţia individuală CBRN
4.1 Principii generale ___________________________________________ 39
4.2 Niveluri de Protecţie Individuală CBRN (NPINBC) _______________ 40
4.3 Reducerea/scăderea performanţei pe timpul
operaţiilor în condiţii/medii CBRN ________________________________ 43
4.4 Factorii fiziologici care influenţează degradarea performanţei _______ 44
4.5 Factorii psihologici care influenţează degradarea performanţei ______ 44
4.6 Recomandări pentru a contracara stresul datorat îmbrăcării EPINBC __ 46
4.7 Factori atenuanţi în scăderea performanţei _______________________ 48
4.8 Parametrii utilizaţi pentru estimarea reducerii performanţei
pe timpul purtării EPINBC________________________________________ 49
4.9 Proceduri generale pentru estimarea reducerii performanţei şi
managementul unităţilor pe timpul purtării EPINBC ___________________ 50
CAPITOLUL V Protecţia CBRN a tehnicii şi echipamentelor militare
5.1 Principii generale __________________________________________ 52
5.2 Protecţia tehnicii de intervenţie în cazul contaminării RBC_________ 53
CAPITOLUL VI Protecţia CBRN a personalului de intervenţie
6.1 Analiza riscului şi vulnerabilităţii_____________________________ 55
6.2 Determinarea perioadelor de timp critice/perioadelor de interes ______ 59
6.3 Corelarea timpului critic/perioadelor de interes cu situaţia
meteorologică __________________________________________________ 59
6.4 Determinarea/stabilirea situaţiilor critice________________________ 59
6.5 Evitarea pierderilor_________________________________________ 60
6.6 Evaluarea riscului în cazul purtării mijloacelor individuale de protecţie 6. 60
7 Implicaţii privind deschiderea EPINBC/scoaterea măştii contra
gazelor _______________________________________________________ 62
2 /121
 NESECRET

CAPITOLUL VII Măsuri pentru evitarea expunerii personalului de intervenţie

7.1 În caz de risc radiologic ______________________________________ 63
7.2 În caz de risc biologic________________________________________ 64
7.3 În caz de risc chimic ________________________________________ 67
CAPITOLUL XI Dispoziţii finale ________________________________ 69

ANEXE:
Anexa nr. 1 Glosar _________________________________________ 70
Anexa nr. 2 Diferenţierea riscului acceptabil de cel inacceptabil (model) ___ 86
Anexa nr. 3 Nivele graduale de ameninţare cu STI____________________ 89
Anexa nr. 4 Nivele de protecţie individuală (NPINBC) ________________ 90
Anexa nr. 5 Semne de avertizare pentru marcarea raioanelor/porţiunilor de
teren contaminate CBRN _______________________________ 91
Anexa nr. 6 Elemente de identificare a personalului pe timpul purtării
echipamentelor individuale de protecţie NBC (EPINBC) ______ 94
Anexa nr. 7 Tabele pentru estimarea degradării performanţei ___________ 95
Anexa nr. 8 Rapoarte NBC (model) _______________________________ 105
Anexa nr. 9 Fişă contaminare personal ____________________________ 108
Anexa nr. 10 Fişă de dozimetrie personală _________________________ 109
Anexa nr. 11 Fişă privind contaminarea____________________________ 110
Anexa nr. 12 Valorile efectuării măsurătorilor spectrometrice în situ _____ 111
Anexa nr. 13 Fişă obiecte contaminate _____________________________ 112
Anexa nr. 14 Fişă recepţie obiecte contaminate _____________________ 113
Anexa nr. 15 Fişa contaminării autovehiculelor______________________ 114
Anexa nr. 16 Fişa măsurare doză radiaţie din aer ____________________ 115
Anexa nr. 17 Fişă de triaj medical ________________________________ 116
Anexa nr. 18 Alegerea cartuşelor filtrante __________________________ 117
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ __________________________________ 121

3 /121
 NESECRET

PREAMBUL

Riscurile chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN) dau o nouă dimensiune

eventualelor atacuri teroriste, accidente, catastrofe naturale şi/sau pandemii din cauza
aspectului lor transnaţional şi provocării unui număr mare de victime.
O reacţie adecvată la un astfel de pericol nu include doar programe de intervenţie ex
post, ci trebuie prevăzută mult mai devreme, în cadrul etapelor de manipulare a acestor
materiale, depozitare adecvată, acces limitat şi control.
În acelaşi timp, intervenţiile posterioare unui accident necesită o vastă cooperare între
diferitele autorităţi dintr-un stat membru (servicii de intervenţie profesioniste, poliţie,
jandarmerie, ministerul apărării naţionale, servicii de informaţii, etc) precum şi între
autorităţile naţionale din diferite state membre şi organismele Parlamentului European.
Implicarea de lungă durată a UE în programele CBRN a început cu declaraţia de la
Consiliul European de la Ghent din 19 octombrie 2001, axată pe combaterea terorismului
„sub toate formele sale şi pretutindeni în lume”, ca reacţie directă la atacurile din 11
septembrie 2001 de la New York, aceasta fiind urmată de concluziile Consiliului European
de la Laeken din 13-14 octombrie 2001.
Noul Plan de acţiune al UE în domeniul CBRN a fost prezentat de Comisie în iunie
2009 şi adoptat de Consiliu în noiembrie 2009. Planul de acţiune al UE în domeniul CBRN
va fi pus în aplicare în perioada 2009-2012 şi este divizat pe trei secţiuni: prevenire,
detectare şi p regătirea şi răspuns. Este esenţială recunoaşterea importanţei tuturor acestor
trei aspecte în cadrul abordării materialelor CBRN pentru a asigura implementarea corectă a
studiilor de evaluare a riscurilor, a reacţiilor şi a măsurilor de combatere.
Proliferarea continuă şi diseminarea necontrolată a tehnologiilor şi materialelor
nucleare sau radioactive, existenţa pe teritoriul diverselor state a mijloacelor de distrugere în
masă chimice, biologice, radiologice sau nucleare (CBRN), posibilitatea realizării unor
Dispozitive de Dispersie Radiologică (bombă murdară), existenţa unor obiective industriale
cu risc nuclear, biologic şi chimic pe teritoriul naţional, sau pe teritoriul altor state,
posibilitatea desfăşurării unor activităţi teroriste care să includă mijloace CBRN, creşterea
riscului producerii unor evenimente CBRN ca urmare a manifestării unor dezastre naturale,
constituie o serie de factori de ameninţare directă la adresa populaţiei, teritoriului şi a
factorilor de mediu, cu efecte socio-economice majore pe termen mediu şi lung.
Accidentele sau atacurile CBRN reprezintă ameninţări serioase la adresa securităţii
locuitorilor Uniunii Europene şi pot peturba infrastructurile vitale şi funcţionarea normală a
societăţilor în unul sau mai multe state membre, indiferent de frontiere.
Prezentul manual oferă posibilitatea de consiliere şi îndrumare asupra procedurilor,
capabilităţilor şi echipamentul necesar pentru implementarea unui răspuns eficient, de către
factorii decidenţi din cadrul structurilor subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii
de Urgenţă.
Mai mult decât să dorească o standardizare a misiunilor de specialitate, prezentul
manual se axează pe dezvoltarea unei înţelegeri comune a acţiunilor de intervenţie optime şi
eficiente pentru limitarea efectelor în cazul unui eveniment CBRN cu minimizarea
pierderilor de vieţi omeneşti din rândul personalului de intervenţie.
4 /121
 NESECRET

CAPITOLUL I
Protecţia CBRN
1.1. Principii generale

Art. 1- Protecţia CBRN, din punct de vedere al managementul intervenţiei se

referă la utilizarea instrucţiunilor, reglementărilor, metodelor şi echipamentelor specifice
pentru asigurarea protecţiei individuale şi colective a populaţiei bunurilor materiale şi
mediului, protecţia personalului şi echipamentelor proprii, realizarea măsurilor şi
contramăsurilor medicale, de tratament şi profilactice în scopul menţinerii capabilităţilor
operaţionale a structurilor proprii şi desfăşurării în condiţii normale a vieţii economico-
sociale, în condiţiile întrebuinţării ADM (arme de nimicire în masă),
incidentelor/accidentelor în care sunt implicate substanţe chimice sau radioactive, mijloace
biologice precum şi atacurilor teroriste, care pot avea ca efect contaminarea chimică,
radioactivă sau biologică.
Art.2 - Protecţia CBRN, din punct de vedere al managementului protecţiei
populaţiei, bunurilor, mediului şi structurilor proprii, reprezintă atributul structurilor de
management şi intervenţie în situaţii de urgenţă, având ca obiectiv supravieţuirea în
medii/condiţii CBRN şi reducerea vulnerabilităţii la situaţiile CBRN prin: identificarea,
evaluarea, anticiparea producerii acestora, organizarea, înzestrarea şi pregătirea structurilor
de intervenţie, asigurarea protecţiei CBRN a populaţiei, bunurilor şi factorilor de mediu,
pregătirea populaţiei şi lichidarea urmărilor acestora.
Art.3 -Protecţia CBRN, din punct de vedere al managementului protecţiei
structurilor de intervenţie, cuprinde ansamblul de măsuri pentru miniminalizarea
expunerii personalului de intervenţie la riscurile asociate la evenimentele CBRN, prin
anticiparea corectă şi oportună de optimizare a capacităţilor de intervenţie, înzestrarea cu
tehnică şi echipamente de apărare CBRN, pregătirea personalului specializat pentru
acţionarea în medii contaminate, analizarea şi planificarea operaţiilor pentru dispunerea
forţelor proprii şi a celor primite în sprijin pentru limitarea efectelor, asigurarea
dispozitivului de intervenţie, îmbunătăţirea protecţiei personalului propriu şi refacerea
capacităţii operaţionale după terminarea misiunilor.
Art. 4 - Cerinţele protecţiei CBRN la nivelul IGSU sunt:
a) acţiuni de prevenire prin efectuarea analizei de risc privind ameninţările CBRN
pe domeniul de competenţă;
b) aplicarea măsurilor de prevenire în scopul diminuării riscurilor în
domeniul CBRN;
c) protecţia CBRN a structurilor aparţinând IGSU;
d) monitorizarea contaminării şi executarea decontaminării personalului propriu de
intervenţie;
e) asigurarea funcţiilor de sprijin pe timpul acţiunilor de ordine publică;
f) coordonarea categoriilor de forţe şi sprijinul tehnic de specialitate pentru
refacerea zonelor afectate de un incident CBRN.
Art.5- Conceptul de protecţie CBRN se bazează pe trei principii generale, care se
adresează în mod specific riscurilor create ca urmare a incidentelor CBRN:
1. evitarea contaminării a populaţiei, obiectivelor de interes public naţional/regional
sau elemente din cadrul infrastructurii critice;
2. protecţia populaţiei, a unităţilor/subunităţilor de intervenţie, materialelor şi
echipamentelor;
5 /121
 NESECRET

3. decontaminarea populaţiei, terenului, a personalului şi tehnicii de intervenţie în

scopul refacerii capacităţii operaţionale de intervenţie.
Art. 6- Protecţia CBRN cuprinde:
a) detecţia;
b) avertizare şi raportare;
c) protecţia fizică;
d) managementul riscului;
e) protecţia forţelor de intervenţie;
f) asistenţă şi contramăsuri medicale

Art.7- Detecţia CBRN, reprezintă descoperirea prin orice mijloace, a prezenţei

unui agent sau substanţe chimice, biologice sau materiale radioactive, de importanţă militară
potenţială (STL), substanţe toxice industriale (STI) sau ca urmare a producerii unei urgenţe
radiologice. Echipamentele şi procedurile necesare pentru detectarea evenimentelor şi de
aplicare a măsurilor de răspuns trebuie să fie pregătite din timp şi repetate pe niveluri de
ameninţare adecvate, astfel încât pericolele pot fi detectate cât mai curând posibil şi
alertarea în timp util a instituţiilor abilitate.
Art.8- Detecţia CBRN include:
a) supraveghere CBRN, presupune observarea sistematică prin utilizarea de
mijloace vizuale, mecanice sau altele, a spaţiului, zonelor de suprafaţă, locuri, lucruri pentru
determinarea prezenţei sau absenţei riscului NBC;
b) recunoaşterea CBRN, reprezintă totalitatea misiunilor întreprinse în scopul
obţinerii de informaţii executarea observării vizuale sau prin alte metode, pentru a confirma
sau nega prezenţa pericolelor NBC sau a unor potenţiale riscuri. Aceasta poate include
culegerea de informaţii cu privire la modul de producere a contaminării, substanţelor
implicate, pericolele asociate sau obţinerii de date meteorologice pentru elaborarea
prognozelor de risc CBRN.
c) cercetarea NBC, este definită ca direcţionarea efortului în scopul determinării
naturii şi gradului de risc CBRN într-o zonă de contaminare confirmată sau suspectată,
precum şi pentru a delimita limitele zonei de pericol. Aceasta poate include monitorizarea
gradului de radiaţie, prezenţa unui pericol biologic sau chimic, precum şi prelevarea de
probe de produse suspectate de contaminare NBC.
d) prelevarea de probe şi identificarea agenţilor biologici, chimici sau
radiologici (SIBCRA, anexa nr.1), pentru identificarea pericolelor CBRN şi a tipurilor de
substanţe implicate în eveniment/incident, a datelor care nu pot fi obţinute prin utilizarea
echipamentelor de detecţie sau monitorizare; dovezile analitice de laborator pot constitui
alături de valorile măsurate de aparate dovezi incontestabile şi în cazul unui incident
transfrontier; prelevarea de probe trebuie să fie executată de către personalul instruit, astfel
încât să existe uniformitate, viabilitate, siguranţă şi responsabilitate în procedurile de
prelevare; pe termen lung, informaţiile obţinute sunt necesare pentru realizarea
decontaminării suprafeţelor contaminate şi ridicarea anumitor restricţii.
e) identificarea, implică determinarea identităţii unui agent, substanţe sau material
ca urmare a producerii unui accident/ incident CBRN. Există trei tipuri de identificare, cu
diferite grade de fiabilitate: identificare provizorie (prezumtiv), asigurând numai nevoi
imediate, identificare confirmată, care este permanentă şi puţin probabil să se schimbe şi
identificare sigură, în cazul în care clasificarea este dincolo de orice îndoială.

6 /121
 NESECRET

f) monitorizarea, reprezintă procesul continuu sau periodic de stabilire dacă există

un risc CBRN; riscurile CBRN pot fi afectate în mod semnificativ de o serie de factori,
inclusiv meteorologici, teren, perioada din zi (dimineaţă/seară) şi tipul de substanţă
implicată în eveniment; monitorizarea de suprafaţă se realizează de către personal,
echipamente, teren pentru stabilirea prezenţei contaminanţilor la suprafaţă şi validarea
începerii decontaminării; această activitate sprijină pe comandantul acţiunii în determinarea
aplicării măsurilor de protecţie pentru personalul de intervenţie.
Art.9- Avertizare şi raportare- 1) sunt necesare pentru a ajuta la colectarea rapidă,
evaluarea şi difuzarea de date privind producerea unor evenimente în care au fost implicate
substanţe chimice toxice industriale, agenţi patogeni sau materiale radioactive, inclusiv în
evaluarea de prognozelor pentru stabilirea zonelor de pericol. Odată ce un eveniment CBRN
a fost detectat, avertizarea se execută prin utilizarea Sistemului de Informaţii şi Comunicaţii
existent (SIC) cu prioritate şi implică activarea Planului de protecţie specific tipului de
risc în vederea aplicării măsurilor de protecţie corespunzătoare
în timp util. Avertizarea se realizează prin utilizarea procedurile existente în normativele în
vigoare.
2) Şefii ISUJ/ISUMB şi USISU trebuie să evalueze impactul evenimentelor CBRN
privind modul de intervenţie al forţelor proprii pe baza unor informaţii actuale, precise pe
baza evaluărilor raporturilor CBRN. Colectarea, evaluarea şi schimbul de informaţii privind
incidentele CBRN au o contribuţie importantă pentru aplicarea eficace a măsurilor de
protecţie NBC a personalului propriu şi a populaţiei . Este necesară standardizarea
avertizărilor şi a rapoartelor NBC elaborate, pentru asigurarea furnizării la timp, în
format coerent, a datelor referitoare la evenimentele CBRN şi suprafeţele posibil
contaminate.
3) scopul aplicării procedurilor de avertizare şi raportare NBC, sunt:
a) raportarea tuturor evenimentelor CBRN şi riscurile asociate;
b) prognozarea zonelor de pericol şi avertizarea structurilor proprii,
instituţiilor publice şi a populaţiei în cazul unor evenimente CBRN;
c) evaluarea informaţiilor CBRN, astfel încât să permită desfăşurarea acţiunilor de
intervenţie în condiţii de siguranţă pentru personalul propriu şi cel dat în sprijin;
d) schimbul de rapoarte între autorităţile naţionale/judeţene civile şi militare
participante cu forţe la activitatea de intervenţie.
Art. 10-Protecţia fizică în condiţii/medii CBRN, vizează:
a) protecţia individuală a personalului destinat misiunilor de intervenţie -
cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate de către fiecare participant la misiunile de
intervenţie, în condiţii/medii CBRN, în scopul menţinerii capabilităţilor proprii care să-i
permită îndeplinirea cerinţelor operaţionale şi activităţilor specifice.
b) protecţia colectivă -reprezintă ansamblul de măsuri întreprinse de către
toate structurile din subordinea IGSU pentru limitarea contaminării personalului propriu,
prin utilizarea facilităţilor de adăpostire (adăposturi amenajate din timp sau improvizate) şi
asigurarea condiţiilor de continuare a activităţilor curente (lucru, hrănire, odihnă şi igienă
personală).
c) protecţia animalelor-constă în totalitatea activităţilor desfăşurate pentru
asigurarea restrângerii activităţilor animalelor existente (câinii de căutare-salvare) în mediu
contaminat, asigurarea hranei şi a apei pe timpul aplicării restricţiilor de consum a anumitor
produse.
d) protecţia materialelor şi echipamentelor de intervenţie - reprezintă
ansamblul de măsuri întreprinse pentru limitarea contaminării prin acoperirea materialelor şi
7 /121
 NESECRET

echipamentelor, schimbarea locaţiilor acestora în afara zonelor potenţial contaminate,

identificarea din timp a unor itinerarii de evacuare a acestora dacă situaţia o impune.
Art. 11 -Managementul riscului, se bazează pe principiile de pre-risc şi de control
al riscului, fiind necesare pentru limitarea impactului operaţional al pericolelor CBRN prin
evitarea pericolelor, controlul răspândirii, de control al expunerii şi necesităţile de
decontaminare; odată cu venirea în contact a personalului sau echipamentului de protecţie
sau autospecialele de intervenţie, în contact cu substanţe chimice toxice industriale sau
agenţi patogeni, este necesar impunerea utilizării unei perioade îndelungate a
echipamentelor de protecţie individuală (EPI); purtarea EPI afectează negativ performanţa
operaţională, principalul mijloc de contracarare constă în evitarea pericolelor şi riscul
contaminării acestora; constituie parte integrantă a tuturor planificărilor operaţionale şi, pe
cât posibil, să fie bine pregătite în din timp.
Art.12-Asigurarea igienei personale şi colective, aplicarea contramăsurilor
medicale cuprinde măsurile sanitaro-igienice şi profilactice (vaccinări preventive ale
personalului de intervenţie, tratamente preventive, imunizare), controlul antiepidemic,
tratamentul răniţilor contaminaţi, furnizarea antidoturilor (pastile de iodură de potasiu-KI),
livrarea seringilor autoinjectabile..
Art.13 - Sensul unor termeni şi expresii, precum şi abrevierile utilizate sunt
prezentate în Anexa nr.1.
1.2 Principiile protecţiei CBRN

Art.14- Principiile protecţiei CBRN pe timpul desfăşurării misiunilor de intervenţie

în cazul producerii unor evenimente/incidente CBRN sunt următoarele:
a) evaluarea riscului şi vulnerabilităţii, trebuie să fie continuă şi permanent
actualizată pe baza datele obţinute din teren precum şi de la alte surse (operatori economici,
reţeaua de monitorizare a mediului, etc) în scopul adoptării măsurilor optime de intervenţie
şi utilizarea capabilităţilor necesare în scopul limitării pierderilor de vieţi omeneşti, a
pagubelor materiale şi deteriorarea gravă a factorilor de mediu.
b) managementul riscului, reprezintă totalitatea acţiunilor desfăşurate în
scopul evitării pierderii de vieţi omeneşti sau limitarea acestora la data producerii
evenimentului, inclusiv informarea populaţiei despre riscurile asociate;
c) interoperabilitatea cu structuri similare de intervenţie CBRN aparţinând
autorităţilor naţionale sau internaţionale, implică aplicarea în mod unitar a procedurilor de
intervenţie în scopul evitării suprapunerii activităţilor de intervenţie şi utilizarea optimă a
resurselor şi capacităţilor de intervenţie;
d) stabilirea priorităţilor de intervenţie, necesitatea identificării gradului de
protecţie CBRN pentru fiecare structură participantă la intervenţie, modul de implicare a
acestora în misiuni, categoria de personal participant la misiunile de intervenţie, elementele
în folosul cărora se execută intervenţia, impactul mediatic şi social;
e) mobilitatea forţelor de intervenţie reprezintă capacitatea structurilor care
asigură protecţia CBRN de a acţiona independent, de a răspunde oportun la schimbările
rapide în cazul modificării situaţiei operative şi să aibă capacitatea de colaborare cu forţele
naţionale/internaţionale sosite în sprijin sau în folosul cărora desfăşoară acţiuni.

8 /121
 NESECRET

Art.15 – Cerinţele pentru realizarea protecţiei CBRN sunt:

a) instruirea – pregătirea de specialitate a personalului cu atribuţii în domeniul
managementului consecinţelor în condiţii/medii CBRN şi pregătirea periodică prin
desfăşurarea de activităţi practice a personalului echipelor de intervenţie în poligoane de
specialitate;
b) menţinerea în alertă – personalul cu atribuţii în planificarea misiunilor de
intervenţie în colaborare cu personalul de specialitate NBC trebuie să stabilească riscurile
CBRN care pot împiedica îndeplinirea misiunii, să determine în timp oportun nivelul de
ameninţare, nivelul de protecţie individuală, gradul de contaminare CBRN, gradul de
afectare a populaţiei şi dispunerea măsurilor necesare în vederea limitării pierderilor de vieţi
omeneşti atât în rândul personalului propriu cât şi a populaţiei;
c) perfecţionarea personalului cu atribuţii în domeniul CBRN – personalul cu
atribuţii în domeniul CBRN reprezintă componenta cea mai sensibilă în protecţia CBRN a
structurilor de intervenţie profesioniste; încrederea în capacităţile personale şi competenţa
profesională vor permite adoptarea deciziilor corecte şi oportune în situaţia desfăşurării
operaţiilor în mediul complex CBRN;
d) menţinerea disciplinei – structurile de specialitate din organigrama IGSU şi
structurile subordonate trebuie să îndeplinească misiunea în condiţiile producerii unor
evenimente/incidente CBRN; întregul personal trebuie să fie antrenat, echipat şi pregătit din
punct de vedere psihologic pentru acţiunea în medii CBRN;
e) menţinerea mobilităţii – mobilitatea forţei, tactică şi operaţională vor îmbunătăţi
capacităţile de intervenţie a structurilor de specialitate; coordonatorii misiunilor de
intervenţie trebuie să aibă în vedere necesitatea redislocării/dispersiei forţelor de intervenţie
în orice moment, în funcţie de evoluţia evenimentului/incidentului CBRN;
g) asigurarea sprijinului logistic – în situaţia producerii unui nou incident CBRN
iminent în raionul de intervenţie, echipamentele de decontaminare şi personalul destinat
misiunilor de intervenţie se vor dispersa, fără încetarea îndeplinirii misiunilor primite, în
vederea asigurării sprijinului necesar forţelor de intervenţie pentru continuarea activităţilor
de intervenţie (fără a se reaproviziona);
h) planificarea reorganizării – personalul de conducere din cadrul IGSU şi
structurile subordonate cu atribuţii în organizarea şi planificare misiunilor de intervenţie
trebuie să stabilească din timp planuri detaliate pentru reorganizarea forţei, aplicabile în
situaţia declanşării evenimentelor/incidentelor CBRN pentru estimarea pierderilor în
personal şi echipamente, adoptarea oportună a măsurilor de reorganizare ce vor permite
continuarea misiunii;
i) reducerea riscului – personalul de conducere din cadrul IGSU şi a unităţilor
subordonate planifică şi conduce operaţiile, prin intermediul structurilor de specialitate
(Centrul Operaţional Naţional/ Centrul Operaţional Judeţean) în condiţiile producerii
evenimentelor CBRN; reducerea riscului se realizează în primul rând prin utilizarea optimă
a echipamentelor de protecţie individuală şi menţinerea mobilităţii forţei;
j) asigurarea contramăsurilor medicale se realizează prin desfăşurarea
tratamentelor terapeutice şi profilactice, decontaminarea răniţilor, controlul deplasărilor,
instalarea sistemelor COLPRO (COLective PROtection- Sisteme de protecţie colective) în
vederea continuării sprijinului medical în condiţiile evenimentelor CBRN.

9 /121
 NESECRET

CAPITOLUL II
Managementul pericolelor CBRN
2.1 Principii generale

Art.16 –Contaminarea CBRN a factorilor de mediu reprezintă un potenţial pericol

care poate influenţa în mod negativ viaţa şi sănătatea populaţiei, a personalului de
intervenţie cu posibile efecte asupra mediului pe termen scurt, mediu şi lung.
Art.17 - Capacitatea de aplicare a primelor măsuri în situaţia unui incident CBRN,
precum şi desfăşurarea de acţiuni de intervenţie în medii contaminate CBRN necesită
existenţa unui Sistem National de Alertă Rapidă Incidente CBRN, figura nr.1, instruirea
şi dotarea corespunzătoare a personalului specializat de intervenţie; acesta trebuie să fie în
măsură să desfăşoare misiuni în medii contaminate CBRN având capacitatea operaţională
maximă în condiţiile date.

Figura nr.1 Sistem Naţional de Alerta Rapidă Incidente CBRN (varianta)

Art.18 - Aplicarea măsurilor de management al pericolelor contribuie la reducerea

vulnerabilităţii, protecţia personalului propriu de intervenţie precum şi a personalului din
cadrul echipelor de sprijin, refacerea capabilităţilor operaţionale de intervenţie şi menţinerea
ritmului operaţional al echipelor de specialitate în scopul îndeplinirii misiunilor,
concomitent cu aplicarea măsurilor de reducere a efectelor datorate producerii incidentelor
CBRN.
Art.19 - Continuarea activităţilor de intervenţie în medii contaminate CBRN implică
acordarea unei atenţii sporite anumitor elemente ce fac parte din cadrul componentelor de
infrastructură critică sau cu sensibilitate ridicată, cum ar fi: porturi şi aeroporturi, obiective
10 /121
 NESECRET

strategice de importanţă deosebită, combinate chimice şi petrochimice, instalaţii nucleare,

fiind considerate acţiuni de intervenţie de înalt risc, datorită faptului că personalul este
obligat să desfăşoare acţiuni pentru perioade mari de timp în perimetrul acestora.
Art.20 - În cadrul analizelor pentru planificarea şi desfăşurarea misiunilor de
intervenţie în medii CBRN este absolut necesar să se ţină cont de efortul fizic şi psihic
specific datorat modului de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie şi de efectele potenţiale
ale contaminării asupra performanţelor individuale şi colective ale unităţilor şi subunităţilor.
2.2 Managementul pericolului
Art.21 - (1) Managementul pericolului reprezintă totalitatea măsurilor de pregătire
şi răspuns adoptate pentru limitarea vulnerabilităţii forţelor de intervenţie împotriva
pericolelor CBRN în scopul evitării, reducerii şi controlului expunerii personalului de
intervenţie şi neutralizarea agenţilor contaminanţi sau reducerea expunerii personalului la
radiaţii ; managementul pericolelor CBRN este vital pentru limitarea efectelor acestora
asupra personalului şi echipamentelor, a impactului asupra misiunilor de intervenţie.
(2) Personalul de conducere din structurile inspectoratelor judeţene şi a
unităţilor subordonate trebuie să aplice toate măsurile în scopul reducerii la minim a
pierderilor de vieţi omeneşti şi producerii de importante pagube materiale; producerea de
victime şi deteriorarea echipamentelor şi materialelor uneori sunt inevitabile, iar dorinţa de a
evita în totalitate pericolele CBRN pot avea un influenţa în mod negativ îndeplinirea cu
succes a activităţilor de intervenţie şi poate avea ca efect creşterea de pierderi de vieţi
omeneşti;
(3) Managementul pericolului cuprinde prevenirea şi controlul acestuia.
Art.22 - (1) Prevenirea pericolului constă în adoptarea din timp a măsurilor de către
autorităţile naţionale, judeţene sau locale în scopul reducerii posibilităţii de producere a
incidentelor CBRN şi a vulnerabilităţii faţă de efectele negative generate de incidentele
CBRN.
(2) Măsurile adoptate vor fi iniţiate şi stabilite pe timpul etapei de planificare
şi pregătire a activităţii de intervenţie şi vor fi permanent actualizate şi completate în funcţie
de nivelul de ameninţare CBRN cel mai ridicat, toate acestea regăsindu-se în cadrul
Planurilor de protecţie şi intervenţie specifice tipurilor de riscuri identificate; aceste
măsuri nu trebuie să reducă capabilităţile operaţionale ale structurilor de intervenţie
profesioniste.
(3) În procesul de evaluare a managementului pericolului, se va pune accentul
în principal pe măsurile de prevenire a pericolului înaintea declanşării incidentului CBRN;
aceste măsuri trebuie să fie identificate şi stabilite înaintea declanşării activităţilor de
intervenţie la locul incidentului şi a desfăşurării echipelor de intervenţie şi echipamentelor în
raionul de intervenţie; aceste măsuri vor fi incluse în etapa de planificare, înaintea
desfăşurării forţelor de intervenţie şi necesită furnizarea de date şi informaţii adecvate în
scopul actualizării măsurilor stabilite anterior la situaţia reală din zona de intervenţie.
(4) Măsurile de răspuns la pericol se vor aplica, dacă evitarea pericolului este
prioritară, doar în situaţia în care măsurile de prevenire nu au dat rezultatele scontate.
Art.23 - Măsurile de prevenire a pericolului se stabilesc în funcţie de cerinţele
operaţionale şi echipamentele existente, specifice pericolului, cum ar fi: adăpostirea
populaţiei şi dispersia forţelor de intervenţie în scopul evitării contaminării în totalitate a
personalului şi tehnicii de intervenţie, modul de realizare a acestor măsuri trebuie să se
regăsească în Planurile de protecţie şi intervenţie specifice.
11 /121
 NESECRET

Art.24 - Măsurile de prevenire a pericolului se regăsesc în:

a) planificarea şi coordonarea misiunilor şi sistemul de comandă;
b) protecţia fizică CBRN a structurilor de intervenţie de specialitate;
c) igiena individuală şi colectivă;
d) asigurarea comunicaţiilor;
e) aplicarea contramăsurilor medicale;
f) asigurarea excedentelor;
g) coordonarea operaţiilor;
h) disponibilitatea echipamentului;
i) activitatea de informare şi relaţii publice.
Art.25- Planificarea şi coordonarea misiunilor şi sistemul de comandă cuprinde:
a) analiza iniţială a misiunii şi condiţiilor de operare de personalul din cadrul CON
respectiv COJ, iar în cadrul procesului de planificare se vor stabili acţiuni specifice înaintea
şi după incident sau/şi contaminare CBRN; în urma anticipării şi identificării riscurilor de
către conducerea IGSU/IJSU, acţiunile specifice vor fi comunicate pe linie de comandă până
la cel mai mic nivel/până la individ;
b) analiza şi luarea deciziei finale de către conducerea IGSU/IJSU este determinată
de probabilitatea declanşării incidentului CBRN şi de gravitatea efectelor generate, conform
formulei „R (risc) = P (probabilitatea declanşării incidentului) x G (gravitatea efectelor)”,
activitate realizată de către personalul de specialitate în domeniul CBRN de la nivel IGSU şi
unităţi subordonate, figura nr 2; în Anexa nr. 2, este prezentat un model de realizare a
curbei de acceptabilitatea a riscului .

c) procesul de pregătire informativă preliminară a zonelor de intervenţie prezintă

un proces continuu constând în stabilirea distanţelor de siguranţă faţă de pericolele posibile
existente în raionul de intervenţie, colectarea datelor şi informaţiilor referitoare la condiţiile
meteorologice şi alte date de interes ce pot influenţa activităţile de intervenţie; această
12 /121
 NESECRET

activitate se va regăsi materializată în formă grafică pe harta de lucru, componentă a

Planurilor de protecţie şi intervenţie specifice,
d) echipele de intervenţie de specialitate care desfăşoară acţiuni de intervenţie în
zone cu facilităţi industriale dispuse pe suprafeţe mari vor desfăşura recunoaşteri şi vor
colabora cu responsabilii operatorilor economici în folosul cărora desfăşoară activitatea de
intervenţie, pentru a înţelege natura pericolelor ce pot fi generate, precum şi necesităţile
specifice pentru emisiile de altă natură de substanţă care ar putea afecta misiunea;
e) reducerea vulnerabilităţii faţă de capabilităţile CBRN se realizează prin estimarea
reală şi detaliată a riscului ce acoperă întreaga gamă a obiectivelor industriale cu risc major,
aşezări umane, obiective sensibile (spitale, şcoli, grădiniţe, sanatorii, penitenciare etc) ce
pot fi afectate de un incident CBRN;
f) activităţile de management al pericolului, se regăsesc în cadrul Planurilor de
protecţie şi intervenţie specifice, trebuie să fie corect întocmite şi trebuie să includă măsuri
gata să fie implementate înainte şi după declanşarea incidentului funcţie de natura şi gradul
de expansiune/propagare a efectelor incidentului şi de re-evaluarea priorităţilor operaţionale;
acest atribut revenindu-i structurii de specialitate în domeniul planificării misiunilor.
Art.26 - Protecţia fizică CBRN a structurilor de intervenţie de specialitate,
cuprinde adoptarea şi aplicarea măsurilor de protecţie individuală corespunzător situaţiei
operative existente, personalul de conducere din cadrul structurilor subordonate IGSU
trebuie să fie în măsură să analizeze toţi factorii care pot influenţa protecţia individului,
degradarea/scăderea performanţei şi efectele generate de supraîncălzirea corpului pe timpul
purtării Echipamentelor de Protecţie Individuală NBC (EPINBC); acest atribut
revenindu-i structurii de specialitate în domeniul protecţiei CBRN.
Art.27 - Igiena individuală şi colectivă, are ca principal scop evitarea apariţiei
cazurilor de îmbolnăvire în rândul personalului de intervenţie; întreg personalul trebuie să
aplice măsurile standard de igienă personală şi colectivă stabilite; sunt necesare
supravegherea calităţii apei şi măsuri de igienă colectivă în situaţia în care activitatea de
intervenţie se desfăşoară pe o perioadă mai mare; autorizarea utilizării apei şi alimentelor
destinate consumului se va face de către autorităţile judeţene de specialitate; acest atribut
revenindu-i structurii de specialitate în domeniul medical, persoanei desemnate, sau
comandanţilor subunităţilor.
Art.28- Asigurarea comunicaţiilor, sunt esenţiale pentru utilizarea completă şi
oportună a mijloacelor de apărare CBRN; sistemul de comunicaţii existent pe autospeciale
trebuie să fie configurat cu sistemul naţional de răspuns; sistemul integrat de comunicaţii
gestionează şi distribuie informaţiile prin Centrele Mobile de Comandă şi Control; scopul
acestui sistem este obţinerea de către conducătorii activităţii în teren (first responder) a
situaţiei operative, inclusiv aspectul CBRN, ce le poate permite să dispună în mod eficace
de forţele existente, în funcţie de situaţie; acest atribut revenindu-i structurii de
specialitate
în domeniul comunicaţiilor.

Art.29- Aplicarea contramăsurilor medicale sunt extrem de importante în

reducerea/limitarea impactului asupra capacităţii operaţionale a personalului de intervenţie
şi trebuiesc aplicate atât înaintea cât şi după expunerea în medii CBRN, constând în
vaccinări, profilaxie şi tratamentul efectelor generate de agenţii CBRN; personalul care va
acţiona în zone contaminate cu agenţi sau substanţe cu efect neuroparalitic vor primi
medicaţie profilactică şi vor avea asupra lor antidot autoinjectabil (seringă
autoinjectabilă); activităţile de intervenţie a personalului de specialitate în zone contaminate
13 /121
 NESECRET

cu agenţi înalt patogeni se va realiza sub controlul strict al personalului medical de

specialitate, inclusiv cele generate de evenimentele CBRN ce pot afecta sănătatea
personalului; acest atribut revenindu-i structurii de specialitate în domeniul medical sau
persoanei desemnate,
Art.30 - Asigurarea excedentelor, este necesar a se asigura, atunci când este posibil,
forţe de rezervă, rezerve de echipamente şi capacitaţi de aprovizionare cu materiale astfel
încât, în situaţia unor apariţiei unor contaminări majore CBRN, se va constitui un excedent
de un anumit nivel în cadrul IGSU; aceste rezerve pot fi utilizate pentru înlocuirea
personalului şi echipamentelor contaminate; acest atribut revenindu-i structurii de
specialitate în domeniul logisticii.
Art.31- Coordonarea operaţiilor are ca obiectiv utilizarea tuturor forţelor proprii şi
a celor primite în sprijin în scopul eliminării efectelor datorate producerii evenimentelor
CBRN; aceasta impune interrelaţionarea, desemnarea unui singur coordonator responsabil al
acţiunilor de intervenţie în teren şi execuţiei sub toate aspectele a operaţiei, pregătirea
personalului pentru orice situaţie, inclusiv situaţii CBRN şi rapiditatea în luarea deciziei în
scopul reducerii vulnerabilităţii forţelor de intervenţie; în medii CBRN, succesul coordonării
acţiunilor pentru limitarea efectelor acestora presupune necesitatea integrării şi etapizarea
capabilităţilor de culegere a informaţiilor, utilizarea în mod judicios a forţelor date în sprijin
aparţinând altor ministere sau instituţii; acest atribut revenindu-i structurii de specialitate
în domeniul planificării misiunilor (CON/COJ).
Art.32- Disponibilitatea echipamentului, echipamentul CBRN utilizat trebuie să fie
în concordanţă cu misiunea ce urmează a se desfăşura şi specific tipului de intervenţie; se va
verifica funcţionarea acestuia în condiţiile specifice raionului unde se va desfăşura acţiunea;
de asemenea, este necesară, dacă este posibil, stabilirea unui sistem de apro vizionare
integrat cu materiale consumabile de apărare CBRN; echipamentul şi procedurile necesare
pentru protecţia forţei pe timpul desfăşurării unui incident CBRN trebuie să fie pregătite şi
cunoscute din timp, înaintea declanşării acestuia, acest atribut revenindu-i structurii de
specialitate în domeniul logisticii.
Art.33- Activitatea de informare şi relaţii publice, trebuie să aibă în vedere
informarea autorităţilor judeţene şi a populaţiei dispusă în zona potenţial afectată în
momentul apariţiei unui eveniment CBRN, deoarece interesul public poate fi foarte mare şi
poate avea un impact major asupra activităţilor de luare a deciziei de către autorităţile
judeţene/locale; pe de altă parte, şefii inspectoratelor judeţene trebuie să se constituie într-o
sursă de informare oportună, corectă, cu accent în special pe explicarea acţiunilor adoptate
ca răspuns în situaţia apariţiei evenimentelor CBRN; stabilirea unor relaţii constructive cu
organizaţiile media este un element important în activitatea de planificare, acest atribuit
revenindu-i persoanei desemnată din cadrul instituţiei.
Art.34 - (1) Controlul pericolului cuprinde totalitatea măsurilor adoptate în scopul
evitării contaminării şi realizării decontaminării personalului, echipamentelor şi terenului în
funcţie de capacităţile tehnice ale autospecialelor din dotarea inspectoratelor judeţene sau a
Unităţii Speciale de Intervenţie pentru Situaţii de Urgenţă de la Ciolpani.
(2) Evitarea pericolului şi a riscului de contaminare reprezintă principala
măsură a controlului pericolului, iar aplicarea ei va evita sau împiedica necesitatea adoptării
altor măsuri.
(3) Dacă pericolul nu poate fi evitat, se vor aplica măsurile de control al
împrăştierii contaminării şi management al expunerii.
14 /121
 NESECRET

(4) Decontaminarea, ca ultimă măsură a controlului pericolului, necesită

personal, echipament specializat şi timp.
(5) Măsurile de management al pericolului se vor aplica pentru activităţile ce
se vor desfăşura în condiţiile ameninţării sau în medii CBRN.
Art.35 - (1) Măsurile de control al pericolului trebuie să fie implementate imediat
după declanşarea unui incident CBRN.
(2) Controlul pericolului constă în implementarea planului de evitare a
pericolului, controlul împrăştierii contaminării, managementul expunerii şi măsurile de
decontaminare a personalului şi echipamentelor contaminate.
Art.36 - (1) Evitarea pericolului se referă la:
a) elementele forţelor de intervenţie ce vor fi expuse pericolelor de contaminare
CBRN imediate sau reziduale/secundare ca urmare a desfăşurării de acţiuni de intervenţie în
raionul contaminat CBRN sau ca urmare a traversării zonelor contaminate; ca măsura de
apărare/protecţie iniţială împotriva acestor pericole este evitarea acestora dacă situaţia
operativă permite;
b) utilizarea instrucţiunilor, regulilor, procedurilor, precum şi echipamentelor de
detecţie, identificare, prognoză, avertizare şi raportare a pericolelor de contaminare CBRN
în scopul evitării sau reducerii efectelor imediate sau reziduale/ secundare a contaminării
CBRN;
c) desfăşurarea cu succes a procesului de evitare a pericolului va reduce, sau uneori
elimina cerinţele ulterioare de asigurare a protecţiei forţelor de intervenţie şi de control a
contaminării şi vor preveni, de asemenea, întreruperea desfăşurării activităţilor de
intervenţie;
d) după un incident CBRN, şefii inspectoratelor trebuie să fie informaţi în timp
oportun cu datele referitoare la contaminarea personalului, iar în situaţia apariţiei unor
contaminări în rândul personalului de intervenţie se vor lua măsuri de informare imediată a
conducerii IGSU;
e) evitarea contaminării necesită capacitatea recunoaşterii indicilor de contaminare a
personalului, echipamentelor şi facilităţilor; în cadrul procesului de planificare a evitării
pericolului, este necesar evaluarea capabilităţilor sistemelor de detecţie aflate la dispoziţie
ţinând cont de utilizarea acoperirilor de protecţie pentru agenţii biologici, limitările
senzorilor şi a sistemelor de detecţie la distanţă.
(2) Evitarea pericolului constă în:
a) executarea supravegherii – evitarea contaminării se realizează prin desfăşurarea
supravegherii, detecţiei şi monitorizării condiţiilor meteorologice, terenului şi pericolelor
CBRN utilizând toate resursele aflate la dispoziţie de la senzorii de detecţie automaţi la
observatori; elementele critice vor fi obţinute în urma supravegherii amănunţite a raionului
de intervenţie pentru a confirma locaţia, caracteristicile şi durata posibilă a pericolelor
CBRN; această activitate este desfăşurată de către echipajele de primă cercetare şi
evaluare CBRN din structura inspectoratelor judeţene/municipiul Bucureşti sau USISU.
b) emiterea avertizării privind pericolul de contaminare – sistemele manuale de
avertizare vor necesita timp pentru realizarea anunţării tuturor echipelor de intervenţie sosite
la locul intervenţiei despre pericolul contaminării, în special detalierea zonelor de pericol cu
vânt la suprafaţa pământului, fapt ce va avea ca efect utilizarea de către tot personalul de
intervenţie a echipamentelor de protecţie individuală afectând astfel capacitatea operaţională
de intervenţie; de aceea este necesar integrarea senzorilor automaţi de detecţie; avertizarea
privind pericolul contaminării se va face în conformitate cu precizările referitoare la
15 /121
 NESECRET

alarmele de urgenţă/avertizările în caz incident CBRN şi emisii de materiale periculoase;

această activitate este desfăşurată de către echipajele de primă cercetare şi evaluare
CBRN din structura inspectoratelor judeţene/municipiul Bucureşti sau USISU pentru
personalul existent în raionul de intervenţie, iar pentru populaţie prin introducerea
semnalului/mesajului de “ALARMĂ LA DEZASTRE” de către autorităţile
naţionale/judeţene.
c) culegerea de probe şi marcarea suprafeţelor contaminate – operaţiile de
supraveghere vor determina estimarea zonelor contaminate şi necesitatea marcării
zonelor/raioanelor contaminate; supravegherea poate include culegerea de probe de sol, aer,
lichide, alimente etc., pentru a sprijini în identificarea şi confirmarea despre declanşarea
incidentului CBRN; zonele contaminate CBRN trebuie să fie marcate pentru a împiedica
accesul tuturor persoanelor şi structurilor neautorizate şi eliminarea riscului contaminării
suplimentare a persoanelor şi tehncii; marcarea contaminării iniţiale se va executa de către
echipajele de primă cercetare şi evaluare CBRN din structura inspectoratelor judeţene/
municipiul Bucureşti sau USISU din zona de pericol în conformitate cu prevederile Anexei
nr. 5
d) monitorizarea contaminării – în situaţia în care în zona potenţial contaminată s-
a desfăşurat acţiuni de intervenţie, este esenţială monitorizarea contaminării furnizând astfel
şefiilor inspectoratelor judeţene, informaţii necesare privind perioada de purtare a
mijloacelor de protecţie de către personalul echipelor de intervenţie;
e) contro lul deplasărilor – în cadrul Planurilor de protecţie şi intervenţie
specifice, funcţie existenţa obiectivelor de risc CBRN, vor fi planificate itinerarii de
rezervă/ocolire a zonelor de pericol CBRN; aceştia vor implementa măsurile de
restricţionare şi control a mişcării, în colaborare cu structurile de specialitate din cadrul IJP
şi IJJ în scopul prevenirii accesului neautorizat a populaţiei, măsuri ce vor fi realizate prin
stabilirea punctelor de control a pericolului sau liniilor de demarcaţie a zonelor contaminate
de cele necontaminate; în aplicarea măsurilor de control al mişcării se va ţine cont de faptul
că anumite pericole se reduc sau dispar datorită decontaminării naturale, restricţionarea
accesului fiind temporară; dacă nu este posibilă evitarea zonei de pericol, traversarea
acesteia se va executa numai pe şosele, porţiuni tari de teren sau cu vegetaţie mică pentru a
împiedica ridicarea prafului contaminat; se va ţine cont de faptul că traversarea unor
porţiuni de teren contaminat va contamina autovehiculele, agenţii chimici de exemplu fiind
rapid absorbiţi de majoritatea suprafeţelor, în crăpături, caneluri etc.; după traversarea
zonelor contaminate, obligatoriu toate vehiculele vor fi decontaminate în cadrul Punctelor
de Decontaminare Tehnică (PDT); această activitate va fi realizată de către echipajele de
decontaminare tehnică şi teren sau echipajele de primă cercetare şi evaluare CBRN din
structura inspectoratelor judeţene/ municipiul Bucureşti sau USISU care au capabilităţi
de decontaminare tehnică.
Art.37 – (1) Controlul dispersiei/împrăştierii contaminării – se vor depune toate
eforturile necesare împiedicării împrăştierii contaminării către zonele necontaminate unde ar
putea constitui un risc pentru populaţie sau contaminarea unor obiective de importanţă
deosebită; odată ce pericolul a fost identificat, şefii inspectoratelor judeţene vor implementa
măsurile de limitare a împrăştierii contaminării; controlul împrăştierii/dispersiei
contaminării se realizează prin limitarea acesteia şi a pericolului, limitarea deplasărilor
pentru realizarea controlului îmbolnăvirilor şi gestionarea deşeurilor CBRN/TIM.
(2) Limitarea împrăştierii/dispersiei se realizează prin controlul contaminării
forţelor de intervenţie care au acţionat în zonele contaminate şi executarea decontaminării
acestora dacă operaţia în curs permite aceasta; deplasarea forţelor de intervenţie contaminate
dinspre raionul contaminat se va executa sub control strict ale echipajelor de specialitate;
16 /121
 NESECRET

măsurile de control a mişcării se vor aplica, de asemenea, şi deplasării populaţiei ce a fost

contaminată şi a materialelor acestora; în scopul limitării/reducerii riscului emisiilor de
agenţi CBRN/TIM; în scopul limitării împrăştierii/dispersiei contaminării, se va amâna cât
mai mult posibil intrarea/accesul în zona contaminată cu excepţia echipelor de intervenţie
specializate (echipaje de primă cercetare şi evaluare CBRN din structura inspectoratelor
judeţene/ municipiul Bucureşti sau USISU) în scopul salvării de vieţi omeneşti dar fără a
pune în pericol personalul propriu de intervenţie, permiţându-se, astfel, scăderea nivelului
de contaminare în mod natural (decontaminare naturală).
(3) Limitarea pericolului în situaţia scurgerilor de STI sau substanţe
radiofarmaceutice – se referă la facilităţi industriale ce produc, comercializează, depozitează
sau transportă aceste produse, sau reziduurile provenite în urma decontaminărilor, care pot
genera pericole de contaminare datorate scurgerilor; sursele radioactive trebuie să fie
introduse în containere speciale pentru a reduce pericolul de iradiere a personalului de
intervenţie, cu respectarea normelor în vigoare, transportul acestora fiind asigurat prin
intermediul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN); aceste
măsuri pot să fie adoptate permanent, temporar sau corespunzător pentru anumite situaţii:
a) în urma determinării zonelor de siguranţă stabilite în urma estimării gradului de
risc al pericolului se vor stabili perimetrul zonei de siguranţă, delimitarea zonelor
contaminate/necontaminate, punct de acces în/din acesta, stabilirea punctului de adunare a
persoanelor contaminate, zonă de staţionare mass-media, etc;
b) conducătorii echipajelor de intervenţie ce acţionează în zonele de dispunere a
facilităţilor industriale ce utilizează substanţe toxice trebuie să execute recunoaşteri şi să fie
permanent în contact cu responsabilii acestora pentru a înţelege natura pericolelor,
necesităţile şi modul de acţiune recomandat în situaţia declanşării unui eveniment care ar
putea influenţa negativ îndeplinirea misiunii de limitare a consecinţelor;
c) pericolul emisiilor de substanţe CBRN trebuie să fie gestionate pentru a limita
posibilele riscuri ulterioare ce pot afecta activitatea echipajelor de intervenţie, populaţia sau
mediul ambiant;
d) procedurile de limitare a pericolului vor fi executate de către personal specializat
pregătit să gestioneze aceste tipuri de riscuri prin toate mijloacele avute la dispoziţie; aceştia
trebuie să înţeleagă natura ameninţării şi să cunoască foarte bine măsurile de siguranţă şi
echipamentele pe care le vor utiliza; această activitate va fi realizată de către personalul
NBC din structura inspectoratelor judeţene;
e) personalul implicat în aplicarea procedurilor vor trebui să înţeleagă care este
sursa ameninţării, dar trebuie să aibă în vedere că pot întâlni concentraţii mari de agenţi
biologici sau chimici, sau nivele ridicate de radiaţii; în funcţie de natura pericolului, aceştia
trebuie să adopte măsuri suplimentare de protecţie şi siguranţă; această activitate va fi
realizată de către personalul NBC din structura inspectoratelor judeţene
f) înaintea declanşării procedurilor de limitare a pericolului, se vor lua, prin grija
serviciului medical, toate măsurile profilactice necesare, precum vaccinările, imunizările,
profilaxie medicamentoasă pentru reducerea riscurilor de îmbolnăvire cauzate de
majoritatea agenţilor biologici cunoscuţi; această activitate va fi realizată de către
personalul NBC din structura inspectoratelor judeţene
g) în situaţia în care se va acţiona în zone/raioane contaminate radioactiv, personalul
va avea asu pra sa dozimetrele individuale pentru a nu se depăşi limitele maxime ale
expunerii la radiaţii; responsabil pentru verificarea existenţei dozimetrelor asupra
personalului de intervenţie îi revine comandantului subunităţii în structura căreia se
regăseşte echipajul CBRN.

17 /121
 NESECRET

h) la terminarea operaţiei de limitare a pericolului, se va executa controlul

contaminării tuturor persoanelor care au acţionat în zona contaminată, iar dacă se constată
existenţa contaminării, acesta va fi îndrumat spre Punctul de Decontaminare Personal
(PDP) sau Raionul de Decontaminare Total (RnDCT).
Art.38 – Controlul îmbolnăvirilor/epidemiologic se va realiza prin:
a) aplicarea măsurilor de control al mişcării, din timp, pentru a evita îmbolnăvirea
personalului de intervenţie sau a populaţiei;
b) în situaţia declanşării unui incident de natură biologică, sau existenţei suspiciunii
de îmbolnăvire, se vor aplica toate măsurile de investigaţie medicală şi de laborator pentru
determinarea numărului de victime sau potenţiale victime ce ar putea fi afectate;
c) până la identificarea agentului biologic, orice bolnav sau purtător potenţial,
inclusiv personalul care a fost expus fără a fi contaminat, va fi izolat, iar d acă agentul
este transmisibil, aceştia vor fi trataţi ca posibile surse de îmbolnăvire şi se vor aplica
măsurile de carantină sau izolare după caz;
d) personalul contaminat/infectat cu agenţi biologici netransmisibili, cum ar fi
antraxul, nu vor fi izolaţi ci vor fi decontaminaţi şi trataţi în cadrul facilităţilor medicale;
e) carantina se va aplica tuturor persoanelor din cadrul echipelor de intervenţie
suspectate a fi expuse la agenţi biologici transmisibili, chiar dacă simptomele nu s -au
declanşat, aceştia constituind o sursă de dispersie a bolii; aceştia vor urma tratament cu
antibiotice, vaccinare şi monitorizare permanentă pe toată durata de incubaţie a agentului
biologic sau durata de derulare a bolii până la identificarea agentului şi stabilirea exactă a
caracterului contagios al acestuia.
Art.39 - Măsurile de control a deplasărilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor se
vor aplica, de asemenea populaţiei suspectate sau expuşi la boli contagioase;
responsabilitatea aplicării măsurilor de carantină aparţin Ministerului Sănătăţii, sau
Inspectoratelor Judeţene de Sănătate Publice dar trebuie să existe permanent cooperare între
toate instituţiile implicate în aplicarea măsurilor de carantină în scopul adoptării oportune şi
eficace a măsurilor de control a mişcării în scopul prevenirii/limitării îmbolnăvirilor.
Art.40 – Managementul deşeurilor – deşeurile rezultate în urma executării
decontaminării elementelor personalului de intervenţie sau a terenului, contaminate cu
agenţi CBRN, vor fi containerizate/ambalate şi marcate conform prevederilor legislaţiei în
vigoare; locaţiile de depozitare a deşeurilor vor fi transmise prin intermediul Comisiei
Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare sau Agenţiilor Judeţene de Protecţia a
Mediului după terminarea activităţilor de intervenţie; managementul deşeurilor se referă la:
a) decontaminanţi – nu toţi decontaminanţii destinaţi pentru neutralizarea agenţilor
contaminaţi CBRN, sunt netoxici sau benigni, scurgerile rezultate putând fi periculoase prin
transportarea contaminanţilor dintr-o locaţie în alta; scurgerile ca urmare a operaţiilor de
decontaminare trebuie să fie controlate, astfel încât să se împiedice contaminarea mediului
ambiant şi să nu constituie un pericol pentru forţele de intervenţie sau mediu; elementul
principal în alegerea locurilor/raioanelor de decontaminare este capacitatea de drenare
naturală şi posibilitatea de control a scurgerilor fără intervenţii semnificative pentru
realizarea şanţurilor de scurgere şi a puţurilor colectoare;
b) deşeurile contaminate cum ar fi hainele, echipamentul, filtrele măştilor contra
gazelor/M.C.G. folosite şi filtrele de aer de pe tehnica de intervenţie, care nu pot fi practic
decontaminate, trebuie să fie depozitate; acestea pot să fie îndepărtate, arse sau îngropate,
dar prin ardere se pot produce vapori de ardere periculoşi, iar îngroparea acestora poate
afecta pânza freatică; de aceea, deşeurile contaminate trebuie să fie mutate în vederea
18 /121
 NESECRET

distrugerii ulterioare a acestora, închise în containere şi marcate ca şi deşeuri periculoase;

activitatea de transport, depozitare şi distrugere a deşeurilor periculoase îi revine Agenţiei
Judeţene pentru Protecţia Mediului pentru deşeuri chimice periculoase, Institutului de
Sănătate Publică pentru deşeuri biologice şi Comisiei Naţionale pentru Controlul
Activităţilor Nucleare pentru deşeuri radioactive sau nucleare.
c) rămăşiţele contaminate ale decedaţilor vor fi decontaminate, d acă există
capabilităţi tehnice şi predate pentru a fi îngropate în condiţii normale; dacă nu pot fi
decontaminate, acestea vor fi îngropate prin proceduri de urgenţă cât mai aproape de locul
morţii, iar locaţia va fi marcată cu semnele de risc CBRN; posibilitatea apariţiei de
victime în masă, ca urmare a unui eveniment major CBRN şi a cadavrelor contaminate
vor complica aplicarea procedurilor de îngropare atunci când se acţionează într-un
mediu CBRN, de aceea decizia îngropării reprezintă o decizie care va fi adoptată la
nivel politic.
2.3 Managementul expunerii
Art.41 –Managementul expunerii – şefii inspectoratelor judeţene pentru situaţii de
urgenţă trebuie să aibă în vedere cerinţele pentru îndeplinirea misiunii şi asigurarea
siguranţei/protecţiei personalului din subordine pentru îndeplinirea misiunii cu minim de
pericol; managementul expunerii personalului la pericol se realizează prin:
a) controlul expunerii;
b) managementul datelor/informaţiilor referitoare la expunerea la agenţi CBRN;
c) rotirea mijloacelor;
d) măsuri de control medical.
Art.42 - Controlul expunerii – expunerea personalului la pericole CBRN trebuie să
fie, pe cât posibil, evitată; dacă este imposibil de evitat datorită priorităţilor operaţionale, se
va respecta principiul menţinerii expunerilor la un nivel minim acceptabi “ principiul
ALARA”; analiza expunerii la radiaţii a personalului de intervenţie va avea ca bază Ordinul
CNCAN „Norme fundamentale de securitate radiologică NSR 01” în care se stabileşte
limita dozei efective pentru personalul expus professional la 20 mSv/an; şefii
inspectoratelor trebuie să asigure următoarele:
a) înregistrarea expunerilor la pericole de iradiere prin utilizarea dozimetrelor
individuale din dotarea unităţilor/subunităţilor;
b) controlul expunerii colective prin evaluarea nivelului expunerii la radiaţii
nucleare şi controlul dozei absorbite, astfel încât misiunile în medii CBRN vor fi uniform
repartizate;
c) datele pe termen lung referitoare la expunerea personalului personalului de
intervenţie la radiaţii ionizante, peste fondul natural, vor fi păstrate la Institutul de Sănătate
Bucureşti sau sucursalele judeţene de profil şi în documentele de evidenţă ale
inspectoratelor judeţene.
Art.43 - Managementul datelor/informaţiilor referitoare la expunerea la agenţi
CBRN – se vor menţine şi actualiza permanent toate informaţiile referitoare la incidentele
CBRN şi orice expunere a personalului la pericole CBRN; aceste informaţii vor fi utilizate
în procesul de monitorizare pe termen lung a sănătăţii personalului; se vor asigura
următoarele:
a) dozimetre individuale pentru dotarea personalului din organigrama echipajelor de
primă de evaluare şi cercetare CBRN, conform instrucţiunilor în vigoare şi normei de
dotare;

19 /121
 NESECRET

b) informaţiile privind numele personalului, durata staţionării în aria/locaţia

contaminată şi tipul agentului contaminant, ce vor fi transmise structurii de specialitate din
cadrul IGSU pentru gestionare ulterioară;
c) înregistrarea, dacă sunt disponibile avertizoare de radiaţii, a datelor primite în
vederea scoaterii măşti contra gazelor.
Art.44 - Rotirea mijloacelor se referă la:
a) planificarea rotirii mijloacelor/echipamentelor dispuse în zona de risc;
b) managementul expunerii în situaţia apariţiei necesităţii schimbării personalului ce
desfăşoară misiuni în raioane contaminate;
c) eforturile de planificare a rotaţiei pot fi considerabile dacă personalul de
intervenţie din zona contaminată a încasat doza maximă admisă stabilită conform legislaţiei
naţionale în domeniu;
d) controlul mişcării în scopul limitării împrăştierii contaminării/agenţilor
contaminanţi.

2.4 Controlul contaminării

Art.45 – Contaminarea CBRN se referă la contaminarea chimică, biologică şi
radioactivă.
Art.46 – Contaminarea CBRN poate apare în următoarele situaţii:
a) imediat după evenimente CBRN, ca urmare a inhalării de către personal a prafului
radioactiv, agenţilor chimici sau biologici, depunerilor pe echipamente sau teren a acestora;
b) în raionul contaminat CBRN, ca urmare a contactului personalului sau
echipamentului cu suprafeţele contaminate, a inhalării de către personal, depunerii pe
echipamente sau teren a materialelor radioactive, agenţilor chimici sau biologici dispersaţi
sau împrăştiaţi (curenţi de aer, deplasarea vehiculelor sau aparatelor de zbor, etc);
c) în zonele necontaminate în urma transferului materialelor radioactive, agenţilor
chimici sau biologici dinspre raioanele contaminate de către personalul sau echipamentul
contaminat, sau prin depunerea lor în urma deplasării datorate vântului sau/şi
vehicule/aparate de zbor.
Art.47 – (1) Controlul contaminării constă în totalitatea procedurilor destinate
evitării, reducerii sau eliminării efectelor, temporare sau permanente, rezultate în urma
contaminării CBRN în scopul menţinerii sau creşterii capacităţii operaţionale a
inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă; aceasta previne sau reduce scăderea
performanţelor, numărului de victime sau deteriorarea materialelor şi echipamentelor
rezultate în urma unui incident CBRN.
(2) Procedurile de control a contaminării trebuie să fie planificate şi pregătite
înaintea realizării contaminării; aceste planuri trebuie întocmite în baza unei situaţii
nefavorabile dar probabile; planurile detaliate prin care personalul destinat este pregătit şi
instruit vor economisi timp şi resurse umane şi vor reduce împrăştierea contaminării.
(3) Controlul contaminării va depinde de cerinţele operaţionale şi situaţia
contaminării; controlul efectiv al contaminării necesită o bună înţelegere a legăturilor dintre
diferitele măsuri şi beneficiile oferite.
(4) Controlul contaminării trebuie să aibă la bază relaţia dintre beneficiile
obţinute şi efortul depus pentru realizarea acestora; aceasta este importantă în cazul
decontaminării care necesită timp şi sprijin logistic deosebit; scopul principal îl constituie
decontaminarea tuturor persoanelor şi a populaţiei contaminate.

20 /121
 NESECRET

(5) În timp ce tehnicile de evitare a pericolului sunt folosite în cadrul

procesului de control a contaminării, evitarea pericolului este o activitate separată neinclusă
în aceasta.
Art.48 – Măsurile de prevenire în situaţia unui incident CBRN reprezintă
pregătirea din timp de către structurile judeţene medicale a capacităţilor de intervenţie
pentru menţinerea şi recuperarea sănătăţii personalului expus, inclusiv a victimelor din
rândul populaţiei ca urmare a producerii unui incident CBRN sau care au acţionat în medii
CBRN.
Art.49– Măsuri de avertizare şi detecţie, avertizarea la timp şi oportun a
personalului care acţionează în mediu contaminat CBRN reprezintă o componentă vitală a
evitării riscului; dispozitivele de avertizare şi detecţie CBRN trebuie să fie instalate,
verificate şi pornite; existenţa unui pericol chimic necesită acţiuni oportune şi de asemenea,
avertizarea imediată a personalului care desfăşoară misiuni în raionul contaminat; echipele
de primă cercetare şi evaluare trebuie să fie echipate cu mijloace de detecţie pentru
avertizare în situaţia contaminării cu agenţi chimici sau STI pentru a fi în măsură să propună
aplicarea de măsuri imediate de protecţie şi prevenire a împrăştierii contaminării.
Art.50 – Sistemele de protecţie colective aflate în localităţi, adăposturi colective,
trebuie verificate permanent pentru păstrarea stării de operativitate a acestora; la ordin
acestea pot fi utilizate de către populaţie pentru evitarea contaminării.
Art.51 – Întreg personalul de intervenţie trebuie să fie informat privind riscurile
CBRN existente şi să fie la curent cu modul de intervenţie specific.
Art.52 – (1) Măsurile de refacere după incidentul/evenimentul CBRN trebuie
desfăşurate pentru identificarea pericolului, reducerea împrăştierii contaminării şi a nivelului
cerut de protecţie.
(2) Supravegherea, colectarea probelor, detecţia şi monitorizarea:
a) raioanele contaminate trebuie localizate şi marcate astfel încât acestea să poată fi
pe cât posibil evitate; aceasta acţiune va contribui la reducerea dispersării contaminării;
b) procedurile de colectare a probelor trebuie să fie desfăşurate în conformitate cu
prevederile naţionale sau internaţionale;
c) este necesar ca aparatele de monitorizare să fie utilizate pentru verificarea
gradului de contaminare a echipamentului individual, aerului şi alimentelor; aceasta va
identifica tipul de agent şi va indica dimensiunea şi nivelul pericolului, precum şi alte
măsuri de control a contaminării care ar putea fi necesare.
(3) Avertizarea, marcarea raioanelor contaminate, informarea personalului
de intervenţie:
a) întreg personalul va fi informat despre localizarea, natura şi concentraţia
contaminării şi regulile de reducere a împrăştierii acesteia;
b) marcarea raioanelor contaminate va fi realizată în conformitate cu prevederile din
Anexa nr. 5; conducerea unităţilor subordonate IGSU vor stabili, pe baza propunerilor
formulate de către ofiţerul specialist NBC, pentru întreg personalul, modalităţile de refacere,
reducerea nivelului de protecţie individuală etc.
(4) Controlul deplasărilor, planificarea itinerariilor, controlul traficului:
a) este necesar a se reduce deplasările în raioanele contaminate şi realizarea
controlului mişcării în/din acestea; controlul mişcării se va aplica întregului personal,
vehiculelor, aparatelor de zbor, echipamentelor, aprovizionării şi deplasării răniţilor şi ar
trebui implementată imediat după terminarea operaţiei;

21 /121
 NESECRET

b) pentru a preveni împrăştierea contaminării, este necesară stabilirea limitelor

raionului pentru executarea controlului contaminării, şi a punctelor de realizare a acestuia;
c) întreg personalul de intervenţie ar trebui mutat în vehicule închise, având
prioritate personalul esenţial pentru îndeplinirea misiunii;
d) persoanele şi vehiculele contaminate vor fi îndrumate către Punctele de
Decontaminare/Raioane de Decontaminare Totală conform procedurilor.
(5) Evacuarea medicală:
a) transportul victimelor incidentului/evenimentului CBRN, sau a celorlalte victime
care au acţionat într-un mediu CBRN necesită aplicarea unor măsuri suplimentare pentru
prevenirea contaminării interiorului vehiculelor;
b) sprijinul medical va asigura decontaminarea răniţilor şi tratarea victimelor unui
incident/eveniment CBRN;
c) personalul desemnat de către autorităţile publice locale care va desfăşura servicii
funerare trebuie să utilizeze şorţ sau echipament impermeabil; rămăşiţele persoanelor
decedate trebuie să fie introduse într-un sac de plastic de protecţie sau să fie trataţi printr-o
altă metodă pentru evitarea contaminării s-au transferului contaminării prin crearea unei
surse de agenţi contaminanţi care vor putea contamina pânza freatică sau zonele adiacente.
(6) Îndepărtarea/eliminarea deşeurilor contaminate – hainele sau
elementele de echipament contaminate trebuie să fie containerizate sau acoperite pentru a
preveni împrăştierea contaminării înaintea trimiterii spre decontaminare, distrugere,
incinerare, manipularea acestora desfăşurându-se pentru evitarea producerii de noi
contaminări.
(7) Evaluarea protecţiei colective CBRN, după un incident/eveniment
CBRN, se va executa împreună cu autorităţile judeţene/locale verificarea integrităţii
sistemelor colective de protecţie CBRN în scopul refacerii nivelului de operativitate al
acestora.

2.5 Decontaminarea RBC

Art.53 – (1) Decontaminarea RBC reprezintă procesul de adsorbţie, distrugere,

neutralizare sau îndepărtare a agenţilor chimici ori biologici, sau îndepărtarea depunerilor
radioactive de pe personal, teren, tehnică de intervenţie, sau echipamentul contaminat.
(2) Operaţiile de decontaminare, funcţie de situaţia operaţională, se clasifică
astfel:
a) decontaminare pasivă;
b) decontaminare activă.
Art.54 – (1) Decontaminarea pasivă constă în decontaminarea naturală fără
intervenţie umană sau tehnică.
(2) Decontaminarea naturală reprezintă procesul de neutralizare/reducere
datorat condiţiilor meteorologice specifice, este un proces care se desfăşoară în timp; în
cazul contaminării chimice sau biologice, gradul de reducere a pericolului este mai mare
dacă echipamentul este expus la temperaturi ridicate şi vânt.
Art.55 – (1) Decontaminarea activă se realizează prin utilizarea proceselor chimice
şi/sau mecanice pentru îndepărtarea şi/sau neutralizarea materialelor chimice, biologice sau
radioactive.
(2) Operaţiile de decontaminare active reduc nivelul pericolului prin
îndepărtarea sau neutralizarea contaminării cu agenţi CBRN în stare solidă sau lichidă;
22 /121
 NESECRET

decontaminarea este o operaţiune desfăşurată pe etape care trebuie să înceapă cât mai
curând posibil în scopul de a fi eficientă; se va utiliza aparatura de monitorizare şi măsurare
pentru separarea personalului şi echipamentului contaminat de cel necontaminat, reducând
astfel timpul alocat executării decontaminării pentru tot personalul şi echipamentul expus
contaminării CBRN; după ieşirea din Raion/Punct de Decontaminare se va verifica controlul
plenitudinii decontaminării stabilindu-se astfel gradul de decontaminare.
(3) Decontaminarea personalului are prioritate faţă de decontaminarea
echipamentului şi tehnicii.
(4) Metodele de decontaminare active se clasifică, după procesele care au
loc, astfel:
a) decontaminare fizică;
b) decontaminare chimică;
c) decontaminare biochimică.
Art.56 – (1) Decontaminarea fizică constă în îndepărtarea agentului contaminant de
pe suprafaţa contaminată în scopul reducerii expunerii; această metodă este adoptată dacă nu
există alte metode chimice pentru neutralizarea/ distrugerea agentului contaminant; acest
proces va fi urmat de un proces de neutralizare a deşeurilor rezultate;
(2) Decontaminarea chimică sau biochimică constă în modificarea
structurii chimice a agentului contaminant în scopul eliminării sau reducerii toxicităţii
acestuia; pentru agenţii chimici, aceasta va modifica structura chimică la nivel molecular; în
cazul agenţilor biologici, soluţiile de decontaminare, iradierea cu UV sau utilizarea de creme
antibacteriologice vor distruge celulele acestora; tratamentul termic poate de asemenea, să
modifice structura chimică a agentului sau să-i distrugă moleculele componente; datorită
naturii specifice a majorităţii agenţilor chimici, hidroliza şi oxidarea sunt mecanismele care
asigură cea mai eficientă decontaminare.
Art.57 – Operaţiile de decontaminare se clasifică astfel:
a) decontaminarea imediată – cuprinde acţiunile întreprinse de către individ, în
scopul supravieţuirii, prin utilizarea echipamentelor şi materialelor din dotare pentru
decontaminare individuală sau a unor părţi din îmbrăcăminte şi/sau echipamente;
b) decontaminarea operaţională – se execută de către unităţi în scopul reducerii
pericolului de contaminare prin contact, limitării contaminării, eliminării/ reducerii
necesităţii/duratei de purtare a mijloacelor de protecţie individuală; aceasta se execută de
către personalul care a acţionat în medii CBRN sau/şi unităţi, la ordinul şefului
inspectoratului, limitată la anumite părţi ale echipamentului, materiale sau zone de lucru
esenţiale pentru menţinerea capacităţii operaţionale, folosind echipamentele de
decontaminare din înzestrarea unităţii, în vederea continuării operaţiilor şi poate cuprinde
continuarea decontaminării imediate individuale, precum şi decontaminarea părţilor
esenţiale ale echipamentelor sau a unor porţiuni mici de teren esenţiale pentru refacerea
capacităţii de intervenţie a personalului; dacă, în urma decontaminării operaţionale, dacă
personalul nu poate reduce nivelul de protecţie individuală se va avea în vedere executarea
decontaminării până la nivelul minim acceptabil pentru evitarea pericolelor de contaminare
ulterioară a interiorului tehnicii de intervenţie/adăposturilor şi implicit a personalului;
c) decontaminarea totală – se execută de către unităţi/subunităţi, cu sau fără
sprijinul unităţilor direct subordonate IGSU (USISU) sau a altor ministere sau instituţii,
pentru reducerea contaminării personalului, echipamentului, materialelor şi/sau zonelor de
lucru la cel mai scăzut nivel posibil acceptat, pentru a reduce sau elimina necesitatea
utilizării echipamentelor de protecţie individuală (EPI NBC); aceasta se desfăşoară în
raioane necontaminate şi include decontaminarea victimelor contaminate, echipamentelor
esenţiale de pe tehnica de intervenţie, echipamentelor speciale, terenului şi elementelor de
23 /121
 NESECRET

infrastructură importante; aceasta va necesita mobilitate ridicată, rezerve proprii de

materiale de decontaminare, proceduri de decontaminare sigure şi efective chiar şi în
condiţii climaterice extreme, disponibilitatea a avea suficiente materiale de decontaminare şi
rezerve de tehnică şi personal pentru realizarea rotirii operatorilor; procedurile de
decontaminare vor respecta cerinţele naţionale referitoare la protecţia mediului, scop în care
se vor instala mecanisme de control; procedurile de decontaminare trebuie să fie executate
în aşa fel încât să nu permită dispersia contaminării, fiecare procedură fiind necesară a fi
detaliată; perioada necesară decontaminării se stabileşte funcţie de caracteristicile
echipamentului de protecţie specific şi nu trebuie să depăşească 6 ore de lucru continuu;
decontaminarea totală a echipamentelor şi materialelor trebuie să fie executată cât mai
curând posibil pentru a evita penetrarea acestora şi dispersia contaminării;
d) decontaminarea finală – este o formă de decontaminare totală ce se execută în
scopul eliminării contaminării personalului (mecanică, fizică, chimică), echipamentelor,
materialelor etc., pentru adoptarea NPINBC-0, asigurării activităţilor de desfăşurare,
transport, mentenanţă şi coordonare, scoaterea temporară sau înlocuirea tehnicii de
intervenţie din raionul de intervenţie; acest tip de decontaminare utilizează resurse mari de
timp şi mijloace, fiind necesară respectarea standardelor/regulilor naţionale şi internaţionale
în domeniu; deşi echipamentele utilizate pentru decontaminarea finală sunt identice cu cele
utilizate pentru executarea decontaminării totale, se vor utiliza toate capabilităţile proprii sau
ale forţele de sp rijin puse la dispoziţie de ministere sau instituţii ştiinţifice care au structuri
sau personal de specialitate inclusiv asistenţă medicală cât şi sprijin specializat din partea
organizaţiilor internaţionale în cazul solicitării asistenţei internaţionale de specialitate;
înaintea începerii redislocării forţelor participante la acţiunile de intervenţie, este necesar
atingerea pragului minim acceptabil al contaminării prin aplicarea măsurilor de
decontaminare, nivelul de contaminare reziduală a echipamentului fiind criteriul principal
pentru redislocarea forţelor de intervenţie; nivelul de contaminare reziduală a
echipamentului se va stabili prin aplicarea măsurilor de control a contaminării, iar în situaţia
în care nu se poate asigura nivelul minim acceptabil al contaminării datorită caracteristicilor
echipamentelor de decontaminare, perioadei scurte de timp sau situaţiei operative, se vor
adopta măsuri speciale în vederea executării transportului fără a se ţine cont de nivelul de
contaminare (ex. dacă timpul necesar executării decontaminării unei autospeciale SMURD
care transportă un pacient în stare gravă, poate pune în pericol viaţa acestuia şi nu există
posibilitatea transferării acestuia într-un alt mijloc necontaminat, decontaminarea tehnicii
nu se executa, dar odată după predarea pacientul unităţii spitaliceşti, personalul
ambulanţei va executa obligatoriu decontaminarea parţială);
Art.58 – Metode de realizare a decontaminării:
a) decontaminarea naturală – condiţiile climaterice (averse, temperaturi ridicate,
precipitaţii sub formă de lapoviţă sau ninsoare) pot asigura, în anumite cazuri,
decontaminarea chimică şi biologică în decurs de câteva ore de la contaminare;
b) îndepărtarea fizică – se realizează prin spălarea din abundenţă cu apă, periere
sau ştergere, utilizarea aburilor fierbinţi, a materialelor absorbante ce pot îndepărta şi/sau
neutraliza agenţii CBRN;
c) arderea sau incinerarea pot distruge agenţii chimici sau biologici, dar acest
proces poate produce un pericol de contaminare datorat vântului la joasă înălţime ce poate
transporta agentul contaminant; această metodă nu se aplică în cazul contaminării
radioactive;
d) acoperirea/etanşeizarea agenţilor contaminanţi nu asigură distrugerea
acestora, dar se adoptă ca măsură provizorie de îndepărtare a pericolului;
24 /121
 NESECRET

e) neutralizarea sau distrugerea – spre deosebire de contaminarea radioactivă care

nu poate fi neutralizată, majoritatea substanţelor chimice şi agenţi biologici pot fi distruşi
sau neutralizaţi prin utilizarea substanţelor de decontaminare (decontaminanţi) din dotare, a
procedeelor specifice de decontaminare.
Art.59-Decontaminanţii, sunt substanţe utilizate pentru izolarea, absorbţia,
îndepărtarea, neutralizarea sau reducerea toxicităţii agenţilor chimici sau biologici sau a
particulelor radioactive şi pot fi de natură lichidă, sub formă de geluri sau pudră; metodele
expeditive de decontaminare chimică ar putea utiliza solvenţi aflaţi la dispoziţie cum ar fi
benzina sau motorina; substanţele de decontaminare din dotare pot deteriora materialele
asupra cărora acţionează funcţie de natura acestora, de aceea şefii inspectoratelor judeţene
pentru situaţii de urgenţă trebuie să fie informaţi de către specialiştii CBRN de posibilele
efecte negative a decontaminanţilor şi impactul acestora asupra mediului înconjurător;
echipamentele miniaturizate sau electronică care nu pot fi decontaminate vor fi distruse şi
înlocuite.
Art.60-Utilizarea apei pe timpul operaţiilor de decontaminare va ţine cont de
calitatea acesteia, tipul de decontaminare ce va fi desfăşurat, existenţa unei surse de apă
(cursuri de apă, bazine de apă, hidranţi, etc), astfel:
a) apa potabilă se va utiliza pentru decontaminarea personalului şi a
echipamentului acestuia, în special pentru clătire şi limpezire; se vor utiliza cu respectarea
legislaţiei specifice din domeniu şi se evita contaminarea surselor sau a pânzei freatice;
b) apa destinată decontaminării tehnicii, echipamentelor, elementelor de
infrastructură şi terenului nu trebuie să fie potabilizată, dar trebuie să fie
necontaminată CBRN sau cu agenţi patogeni; de asemenea, trebuie îndepărtate particulele
solide pentru evitarea uzării pompelor şi a echipamentului ce se decontaminează; se
recomandă utilizarea surselor de apă proaspătă în locul apei stătute, păstrată în bazine sau a
apei sărate.

25 /121
 NESECRET

CAPITOLUL III
ECHIPAMENTE ŞI MATERIALE DE APĂRARE CBRN
3.1 Principii generale

Art.61 – Echipamentele şi materialele din înzestrarea Inspectoratului General pentru

Situaţii de Urgenţă şi a unităţilor subordonate asigură protejarea organismului împotriva
contaminării cu substanţe chimice, produşi biologici sau materiale radioactive precum şi
decontaminarea parţială sau totală a personalului propriu de intervenţie sau a populaţiei.
Art.62 – Exploatarea corectă şi la timp a echipamentelor şi materialelor individuale
de apărare CBRN oferă posibilitatea menţinerii capacităţii de intervenţie în condiţii/medii
CBRN.
Art.63 – Pentru a acţiona eficient în condiţii/medii CBRN, fiecare echipaj de de
primă cercetare şi evaluare CBRN din structura inspectoratelelor judeţene/al municipiului
Bucureşti/USISU ar trebui să aibă în dotare următoarele:
a) echipamente şi aparatură dozimetrică şi control nuclear;
b) echipamente şi materiale de detecţie a substanţelor toxice industriale, de luptă;
c) echipamente de protecţie individuală CBRN;
d) echipamente şi materiale de prelevare probe şi marcare zone contaminate;
e) echipamente şi materiale pentru decontaminarea personalului de intervenţie şi a
populaţiei.
Art.64 – (1) Echipamentele şi materialele de apărare CBRN din cadrul structurilor
de intervenţie sunt destinate:
a) identificării riscului/pericolului;
b) prelevării de probe şi marcare zone contaminate;
c) protecţiei personalului de intervenţie;
d) decontaminării personalului de intervenţie şi a populaţiei.
(2) Echipamente şi materiale pentru evitarea pericolului:
a) dozimetrul (stilodozimetrul) individual – dispozitive pentru determinarea dozei
absorbite beta şi gama, primită de personalul care desfăşoară misiuni în raioane contaminate
radioactiv;
b) echipament de detecţie a agenţilor chimici – aparat/materiale care indică
existenţa sau contaminarea cu substanţe toxice industriale sau de luptă; echipamentul poate
fi un detector, spectrometre pentru detecţie şi identificare STI sau STL, analizoare de gaze
sau un pachet cu hârtii indicatoare.
c) echipament de identificare agenţi patogeni – aparat/materiale care indică
existenţa sau contaminarea cu agenţi patogeni; echipamentul poate fi un pachet, care prin
interacţiunea cu anumiţi reactivi pune în evidenţă existenţa pe teren a anumitor agenţi
patogeni.

(3) Echipamente şi materiale pentru protecţie:

a) masca contra gazelor – echipament funcţional care asigură, cel puţin, protejarea
ochilor şi căilor respiratorii împotriva agenţilor chimici şi biologici şi a inhalării prafului
radioactiv;
b) complet individual de protecţie – echipament care asigură protecţia corpului şi
părţilor descoperite ale capului, neprotejate de masca contra gazelor, împotriva acţiunii
agenţilor chimici şi biologici, iradierii produse de particule alfa şi beta şi contaminării
radioactive;
26 /121
 NESECRET

(4)Echipamente şi materiale pentru decontaminare:

autospecială/pachet/trusă de decontaminare – tehnică specială/echipament care permite
decontaminarea imediată a pielii, îmbrăcăminte, echipamente de protecţie, aparatură şi
tehnică de intervenţie.
3.2 Echipamente şi materiale pentru evitarea pericolului
Art.65 – Echipamentele şi materialele destinate evitării pericolului chimic, biologic
şi nuclear sunt:
a) dozimetrul individual;
b) detector de radiaţii;
c) contaminometru;
d) analizor radionuclizi multicanal (spectrometru);
e) aparate de detecţie gaz cromatograf;
f) spectrometru pentru detecţie şi indentificare STI şi STL;
g) analizor de gaze combustibile sau COV;
h) trusă de detecţie a STI sau STL;
i) trusă de prelevare probe biologice din aer, pe casete medii de cultură;
j) hotă microbiologică pentru transport probe;
k) vas de transport probe biologice;
l) pachet cu hârtii indicatoare punere în evidenţă existenţă agenţi patogeni.
Art.66 – (1) Dotarea cu echipamente şi materiale destinate evitării pericolului poate
fi completată cu aparate/materiale performante destinate evitării contaminării chimice,
radioactive şi biologice.
(2) Normele de înzestrare şi regulile de exploatare ale acestor echipamente
sunt cuprinse în normativele de specialitate.
Art.67 – Ofiţerul specialist NBC desemnat, din cadrul inspectoratului judeţean
verifică modul de asigurare a personalului de intervenţie cu echipamente şi materiale
destinate evitării pericolului nuclear, biologic sau chimic.
Art.68 – Dozimetrul individual asigură înregistrarea şi măsurarea dozelor absorbite
de radiaţii gama, primite de personal care a acţionat în teren contaminat radioactiv, permite
avertizarea acustică a personalului la atingerea pragurilor de alarmare setate (figura nr.3).

Figura nr. 3. Dozimetrul

Art.69 – Detectorul de radiaţii , asigură detecţia şi măsurarea radiaţiilor γ, fluxului
de neutroni şi a contaminării radioactive α, β, γ (în cazul conectării unei sonde externe).
Poate fi utilizat ca instrument staţionar sau mobil, putând fi montat pe mijloace de transport
(figura nr.4).

27 /121
 NESECRET

sondă aparatul propriu-zis

Figura nr. 4. Detector de radiaţii

Art.70 – Contaminometrul, este un instrument utilizat pentru măsurările de

contaminare radioactivă a suprafeţelor, pentru determinarea activităţilor/contaminării
radioactive de suprafaţă a corpurilor, obiectelor si persoanelor.
Sondele pot fi cu detectori cu gaz capsulaţi (gaz Xe, folie Ti) pt. detectorii beta-
gamma, cu purjare de gaz (butan), pt. contaminare alfa-beta pentru detec ţia şi măsurarea
radiaţiilor γ şi a fluxului de neutroni şi a contaminării radioactive α, β, γ (în cazul conectării
unei sonde externe). Poate fi utilizat ca instrument staţionar sau mobil, putând fi montat pe
mijloace de transport (figura nr.5).

Figura nr. 5.
Contaminometru

Art.71 – Analizor radionuclizi multicanal, este un sistem mobil de spectrometrie

gamma utilizat pentru identificarea şi măsurarea surselor gama în teren, cât şi pentru
măsurarea dozelor produse de acestea pe teren (Cs, Sr, Am, U, I, Ba, Co, Ra, etc) (figura
nr.6).

Sistem cu sonda NaI Sistem cu NaI şi sursă Sistem cu GeHiPur

încorporată
Figura nr. 6. Analizor radionuclizi multicanal

28 /121
 NESECRET

Art.72 – Aparat de detecţie gaz cromatograf, asigură efectuarea de analize din probe
lichide, solide si gazoase, înregistrarea cromatogramelor mixturilor complexe şi identifică
substanţele cu ajutorul librăriilor furnizate sau ale utilizatorului (substanţe toxice industriale,
substanţe toxice de luptă, pesticide, narcotice, explozivi, etc). Instrumentul e fectuează
măsurători în timp real, putând fi operat atât ca echipament portabil, cât şi staţionar
(monitorizare) sau mobil (montat pe mijloace de transport terestre, aeriene sau navale)
(figura nr.7).

Art.73 – Spectometru pentru detecţie şi identificare STI şi STL, asigură detecţia,

clasificarea, identificarea şi determinarea cantitativă a substanţelor toxice industriale şi a
substanţelor toxice de luptă, avertizare acustică şi vizuală a prezenţei/depăşirii pragului de
concentraţie a substanţelor chimice şi monitorizarea în timp real a nivelului de concentraţie
a acestora în aer, sub formă de vapori. Poate fi utilizat ca instrument staţionar sau mobil,
putând fi montat pe mijloace de transport. (figura nr.8).

Art.74 – Analizor de gaze combustibile sau COV, asigură monitorizarea şi

avertizarea acustică şi vizuală a depăşirii pragului de concentraţie a substanţelor
combustibile explozive şi a oxigenului oferind şi un nivel ridicat de sensibilitate la vaporii
organici combustibili (figura nr.9).
 NESECRET

Art.75 – Trusă de detecţie STI sau STL, asigură detecţia STI sau STl din aer, de pe
sol, sau materiale contaminate, prin utilizarea tubusoarelor colorimetrice(figura nr.10).

Figura nr. 10. Trusă de detecţie STI sau STL

Art.76 – Trusă de prelevare probe biologice din aer, pe casete medii de cultură,
sistem de prelevare destinat monitorizarii nivelului de contaminare biologică în aer cu
posibilitate de memorare a prelevărilor şi înregistrarea datei, orei, volumului, debitului şi
duratei prelevării. La sfărşitul perioadei de prelevare, discurile Petri sunt incubate şi după
incubarea standard, se poate evalua nivelul contaminării biologice în aer (activitate realizată
numai în laboratoarele de specialitate aparţinând Ministerului Sănătăţii sau Ministerului
Apărării Naţionale) (figura nr.11).

Art.77 – Hotă microbiologică pentru transport probe, clasa de protecţie III

(Biosafety level 3), asigură protecţia personalului, a probei şi a mediului, pe timpul
manipulării agenţilor biologici activi şi a materialelor toxice (figura nr.12).

30 /121
 NESECRET

Art.78 – Vas de transport probe biologice (Vas DEWAR) asigură transportul

probelor biologice prelevate în condiţii optime de temperatură şi siguranţă (figura nr.13).

Art.79 – Pachet cu hârtii indicatoare punere în evidenţă existenţă agenţi

patogeni, asigură testarea a minim 5 agenţi biologici, pe aceeaşi probă/mostră din teren,
determinarea realizându -se prin metoda imunotest, prin combinarea metodei sticlei cu
soluţie sau prin metoda manevrării pipetei. Asigură detecţia principalilor agenţi patogeni:
Antrax, Ricin, toxină botulinică, yersinia pestis (plaga), SEB (Stafilococul Enterotoxin B).

3.3 Echipamente şi materiale pentru protecţie

Art.80 – (1) Echipamentele şi materialele de protecţie trebuie să se afle permanent în

perfectă stare de funcţionare.
(2) În atenţia şefilor de inspectorat trebuie reţinut că protecţia căilor
respiratorii şi a pielii, se asigură şi pentru personalul civil sau militar din cadrul unităţii.
(3) Aparatele de respirat cu aer comprimat cu presiune pozitivă, cartuşele
filtrante şi echipamentul de protecţie individuală împotriva efectelor substanţelor chimice
toxice industriale sau biologice trebuie să fie asigurate pentru tot personalul echipajelor de
intervenţie astfel încât să permită îndeplinirea misiunilor în condiţii/medii CBRN, cu
prioritate pentru personalul prevăzut în cadrul echipajelor de primă cercetare şi evaluare
CBRN sau echipajelor de decontaminare.
(4) Pentru intervenţii în locuri speciale, sunt necesare asigurarea de cartuşe
filtrante specifice, acolo unde nu există un număr suficient de aparate de respirat cu aer
comprimat cu presiune pozitivă.
(5) Cantitatea necesară de mijloace de protecţie este determinată de
necesitatea asigurării îndeplinirii misiunilor în condiţii/medii CBRN pentru minimum 8 ore.
Art.81. – Articolele medicale care asigură protecţia personalului pe timpul
îndeplinirii misiunilor în medii/condiţii CBRN sunt: truse sanitare, antidoturi şi
radioprotectori (pastile de iodură de potasiu KI).
Art.82. –Masca contra gazelor, asigură protecţia organelor respiratorii, a feţei şi a
ochilor împotriva substanţelor toxice industriale sau toxice de luptă, prafului radioactiv şi
agenţilor biologici şi în plus, alimentarea cu lichide în zone contaminate (M.C.G. md. 1985,
1985-F).
Părţile componente ale echipamentelor de protecţie a ochilor şi căilor respiratorii
împotriva agenţilor chimici şi biologici şi a inhalării prafului radioactiv sunt prezentate în
figurile nr. 14, 15 şi 16.
31 /121
 NESECRET

Figura nr. 14. Mască contra gazelor model 1974

Figura nr. 15. Mască contra gazelor model 1985

Figura nr. 14. Mască contra gazelor model 1985-F

Masca contra gazelor cu vedere panoramică este compatibilă cu costumele de
protecţie de tip Draeger şi SARATOGA (figura nr. 15), asigură protecţia respiratorie la
agenţi chimici, biologici şi radioactivi atât pentru personalul echipelor de intervenţie cât şi
pentru populaţie în caz de contaminare a mediului cu agenţi chimici, biologici sau
radiologici.

32 /121
 NESECRET

faţa măştii contra gazelor

Figura nr. 15. Mască contra gazelor cu vedere panoramică

Art.83. –Echipamentul de Protecţie Individuală (EPI) asigură protecţia
individuală a personalului (părţile descoperite ale corpului) împotriva acţiunii agenţilor
chimici şi biologici, iradierii produse de particule alfa şi beta şi contaminării radioactive.
Acesta trebuie să prevină/reducă expunerea la STI, STL şi praf radioactiv. EPI sunt
clasificate pe 4 niveluri de protecţie A-B-C-D.
Art.84. –Echipamentul de Protecţie Individuală (EPI) Nivel A, clasa de
securitate biologică nivel 4 (Biosafety level 4) (figura nr. 16)- reprezintă cel mai ridicat
nivel de protec ţie a aparatului respirator, părţilor descoperite ale pielii şi ochilor, fiind
format dintr-un costum dintr-o singură piesă, complet izolat, cu protecţie la particule solide,
lichide şi gazoase, cu manşetă de faţă sau mască integrată. Permite intervenţia în medii
agresive cu agenţi lichizi, solizi, gaze sau bacterii înalt patogene sau substanţe necunoscute,
fiind rezistent la substanţe ca amoniac şi clor în concentraţii mari şi la concentraţii ridicate
de acizi şi baze. Aparatul de respirat cu aer comprimat se află în interiorul
echipamentului de protecţie.

Figura nr. 16. Echipament de protecţie CBRN, Nivel A

Art.85. –Echipamentul de Protecţie Individuală (EPI) Nivel B, clasa de
securitate biologică nivel 3 (Biosafety level 3) (figura nr.17)- reprezintă un ridicat nivel de
protecţie a aparatului respirator, părţilor descoperite ale pielii şi ochilor, fiind format dintr-
un costum dintr-o singură piesă, necapsulat, cu protecţie la particule solide, lichide şi
gazoase, cu manşetă de faţă. Permite intervenţia în medii cu agenţi lichizi, solizi, gaze sau
bacterii patogene, fiind rezistent la substanţe ca amoniac şi clor, produse petroliere şi la
concentraţii ridicate de acizi şi baze. Aparatul de respirat cu aer comprimat se află în
exteriorul echipamentul de protecţie. Se poate utiliza împreună cu masca contra gazelor.

33 /121
 NESECRET

costum de protectie

mănusi de protectie

cizme de protectie

ghete protectie
NBC

Figura nr. 17. Echipament de protecţie, Nivel B

Art.86 –Echipamentul de Protecţie Individuală (EPI) Nivel C, clasa de securitate
biologică nivel 2 (Biosafety level 2) (figura nr. 18)- asigură protecţia a aparatului respirator,
părţilor descoperite ale pielii şi ochilor, fiind format dintr-un costum dintr-o singură piesă
sau mai multe piese, cu protecţie la particule solide, lichide şi gazoase, cu manşetă de faţă.
Permite intervenţia în medii cu agenţi lichizi, solizi, gaze sau bacterii patogene, fiind
rezistent la substanţe toxice în concentraţii medii sau mici. Se poate utiliza cu aparatul de
respirat cu aer comprimat peste echipamentul de protecţie sau masca contra gazelor.

Figura nr. 18. Echipament de protecţie, Nivel C

Art.87 –Echipamentul de Protecţie Individuală (EPI) Nivel D, clasa de securitate
biologică nivel 1 (Biosafety level 1) (figura nr. 19)- este utilizat pentru lucrul în condiţii
normale, sau în cadrul exerciţiilor de antrenament, reprezintă o protecţie simplă a
34 /121
 NESECRET

pielii, asigurând o barieră împotriva produşilor biologice cu risc scăzut, nu asigură protecţia
împotriva vaporilor de substanţe chimice. Protecţia aparatului respirator şi a ochilor se
realizează cu ajutorul unui filtru de praf sau ochelari de protecţie.

Figura nr. 19.

Echipament de protecţie, Nivel D

Art.88 – Regulile de exploatare a completelor de protecţie sunt prezentate în

instrucţiuni de specialitate şi instrucţiunile producătorului.
Art.89 – Protecţia sanitară a militarilor care acţionează în medii/condiţii CBRN se
realizează cu ajutorul:
a) truselor sanitare cu care se asigură decontaminarea iniţială, ajutorul şi
autoajutorul sanitar, în caz de răniri şi arsuri;
b) antidoturilor care asigură protecţia împotriva agenţilor chimici de luptă, în special
împotriva agenţilor chimici neuroparalitici;
c) radioprotectorilor care asigură scăderea radiosensibilităţii organismului uman
(figura nr. 20).

Figura nr. 20. Radioprotectori (pastile de iodură de potasiu-KI)

3.4 Echipamente şi materiale pentru decontaminare

Art.90 – Echipamentele şi materialele pentru decontaminarea individuală asigură

neutralizarea contaminanţilor sau micşorarea efectului de contaminare.
Art.91– (1) Pachetul/trusa de decontaminare individuală/PDI/TDI este un
echipament uşor care permite decontaminarea individuală (imediată) a pielii, a unor porţiuni
de îmbrăcăminte, armament şi aparatură personală.
(2) Părţile componente ale PDI md. 81 sunt prezentate în figura nr. 21.

35 /121
 NESECRET

Figura nr. 21 Pachet de decontaminare individuală (PDI md. 81)

36 /121
 NESECRET

CAPITOLUL IV
Protecţia individuală CBRN

4.1 Principii generale

Art.92 – (1) Pe baza informaţiilor şi datelor incluse în „Planul judeţean de acoperire

a riscului”, şefii inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă împreună cu structurile
de specialitate privind coordonarea intervenţiei din subordine şi pe baza recomandărilor
personalului de specialitate CBRN sunt obligaţi să determine nivelurile corespunzătoare de
protecţie împotriva evenimentelor CBRN, pentru fiecare obiectiv de risc CBRN identificat
la nivelul judeţului.
(2) ISUJ/ISUMB pot modifica NPINBC (anexa nr.4) primit de la IGSU pe baza
condiţiilor locale.
(4) Unităţilor li se garantează flexibilitatea de a mări sau micşora protecţia împotriva
evenimentelor CBRN, dar în situaţia în care IGSU stabileşte un anumit NPINBC, atunci
măsurile de protecţie ce se vor aplica la nivel ISUJ/ISUMB/USISU nu pot fi scăzute ci
numai mărite.
Art.93 – (1) Estimarea riscului CBRN cuprinde:
a) analiza iniţială;
b) situaţia operativă;
c) analiza desfăşurării evenimentului;
d) evaluarea acţiunii;
e) recomandări.
(2) Din cadrul procesului estimării CBRN situaţia şi problemele urmărite se referă la:
a) raionul de intervenţie – condiţii meteorologice, teren, obiective cu grad de risc
CBRN;
b) evaluarea situaţiei CBRN la faţa locului – modul de întrebuinţare a forţelor
proprii CBRN, evaluarea riscului, prognoza, evaluarea forţelor primite în sprijin;
c) situaţia forţelor proprii – situaţia cu forţe şi mijloace CBRN la dispoziţie, situaţia
contaminării, modul de asigurare cu materiale şi echipamente suplimentare.
Art.94 – Personalul de specialitate CBRN, participă la evaluarea riscului CBRN în
situaţia în care există date, conform căreia în zona afectată de dezastru, calamitată , există
surse de risc CBRN, examinează fiecare eveniment prognozat astfel încât să poată evalua
toate ameninţările şi interdicţiile CBRN ce pot afecta activitatea de intervenţie a
personalului propriu şi a populaţiei, elaborând propuneri pentru luarea deciziei de către
conducerea ISUJ/ISUMB în vederea îndeplinirii misiunii fără afectarea personalului de
intervenţie.
Art.95 – Echipamentele şi materialele pentru protecţie/mijloacele de protecţie se vor
afla în permanenţă asupra personalului, în autovehiculele de intervenţie sau în cele cu
destinaţie specială.
Art.96 – Echipamentele şi materialele pentru protecţie se folosesc la ordinul
comandanţilor sau din proprie iniţiativă, la intrarea în raioanele contaminate CBRN.
Art.97 – După îmbrăcare, aceste mijloace de protecţie se scot numai la ordinul
comandanţilor şi numai după ce s-a stabilit, cu ajutorul echipamentului specializat, lipsa
pericolului contaminării.

37 /121
 NESECRET

Art.98 – (1) Protecţia căilor respiratorii trebuie asigurată pentru tot personalul militar
sau civil din cadrul unităţilor/subunităţilor;
(2) Pentru desfăşurarea misiunilor, funcţie de tipul de substanţa toxică
implicată în incident, pot fi necesare utilizarea de cartuşe filtrante sau aparate de respirat cu
aer comprimat cu presiune pozitivă; cantitatea este determinată de necesitatea asigurării
protecţiei pentru acţiuni în condiţii/medii CBRN pentru minim 12 ore.
Art.99 – NPINBC nu este un sistem fix sau rigid; flexibilitatea reprezintă cheia
asigurării unui maxim de protecţie cu cel mai scăzut risc posibil pe timpul îndeplinirii
misiunii, aceasta permiţând comandanţilor să ajusteze începerea protecţiei prin adaptarea
NPINBC la situaţii particulare în scopul menţinerii capacitatea de luptă; în al doilea rând
comandanţii pot plasa unităţile/subunităţile militare sau o parte din acestea la diferite nivele
NPINBC, sau să autorizeze variaţii în cadrul NPINBC dat.
Art.100 – (1) Protecţia împotriva substanţelor toxice industriale (STI) pentru
unităţile/subunităţile care se evacuează din zona cu risc de expunere constă în:
a) protecţia căilor respiratorii – masca contra gazelor se va utiliza numai pentru o
protecţie limitată de timp împotriva substanţei toxice existente în zona desfăşurării
acţiunilor de intervenţie sau pe timpul realizării evacuării de urgenţă din zona de risc;
utilizarea acestora se va realiza cu aprobarea şefilor de inspectoratelor de inspectorate la
propunerea specialiştilor CBRN, în funcţie de tipul de substanţă toxică existentă,
concentraţia acesteia, timpul total estimat de intervenţie, caracteristicile tehnico-tactice ale
cartuşelor filtrante existente;
b) protecţia pielii – pe timpul organizării misiunilor de evacuare, personalul de
intervenţie implicat va purta echipamentul adecvat care să asigure scăderea pericolului de
expunere a pielii neprotejate la acţiunea directă a STI; suprafaţa de piele descoperită va
trebui să fie protejată cât mai bine pentru prevenirea depunerilor de STI sub formă lichidă;
echipamentele de protecţie individuală pot fi utilizate în bune condiţii pentru acest scop.
(2) Protecţia unităţilor care acţionează în zone contaminate cu STI vizează:
a) protecţia căilor respiratorii – personalul de intervenţie care va acţiona în aceste
raioane va utiliza măşti de protecţie sau aparate de respirat cu aer comprimat cu presiune
pozitivă;
b) protecţia pielii – pe timpul acţiunii în zona contaminată cu STI, personalul de
intervenţie va avea îmbrăcat echipamentul de protecţie adecvat pentru evitarea contaminării
cu STI, eliminându-se riscul ca vaporii sau picăturile de substanţe toxice să vină în contact
cu pielea.

4.2 Nivelurile de Protecţie Individuală CBRN (NPINBC)

Art.101 – Nivelurile de Protecţie Individuală CBRN/NPINBC asigură flexibilitate în

decizii şi gradualitate în purtarea echipamentelor de protecţie, condiţii imperios necesare
pentru îndeplinirea în siguranţă a misiunii, anexa nr.4.
Art.102 – Nivelurile de ameninţare CBRN se stabilesc:
a) estimativ, în procesul de pregătire a activităţilor de intervenţie atunci când nu se
cunosc cu exactitate tipul şi cantităţile de substanţe chimice, biologice sau materiale
radioactive, de către şefii inspectoratelor judeţene, cu obligativitatea transmiterii lor la
structurile subordonate participante la activităţile de intervenţie;

38 /121
 NESECRET

b) nivelul de ameninţare „RIDICAT” poate fi stabilit şi de către alte persoane din

instituţile abilitate sau din cadrul operatorului economic afectat decât cei de la punctul a), în
situaţia descoperirii contaminării radioactive, biologice şi chimice/RBC.
Art.103 – În scopul particularizării măsurilor de folosire a echipamentelor de
protecţie individuală şi colectivă CBRN, nivelurile de risc CBRN pot fi definite astfel:
a) „SCĂZUT" – în raionul de intervenţie substanţa toxică nu prezintă risc pentru
personalul de intervenţie, a agenţilor patogeni clasificaţi în grupa de risc 1, nu se impun
măsuri stricte de asigurare a protecţiei individuale; se recomandă folosirea mijloacele de
protecţie nivel D;
b) „MEDIU" – existenţa în raionul de intervenţie a substanţelor chimice,
necorosive, cu concentraţie mică, a prafului radioactiv şi a agenţilor patogeni clasificaţi în
grupa de risc 2; se recomandă folosirea mijloacelor de protecţie de nivel C;
c) „MARE” – existenţa în raionul de intervenţie a substanţelor chimice, puternic
corosive, cu clasă de toxicitate ridicată, toxic prin inhalare, cu concentraţie mare, a prafului
radioactiv şi a agenţilor patogeni clasificaţi în grupa de risc 3; se recomandă folosirea
mijloacelor de protecţie de nivel B;
d) „RIDICAT” – existenţa în raionul de intervenţie a substanţelor chimice, puternic
corosive, cu clasă de toxicitate foarte ridicată, deosebit de toxice prin inhalare, cu
concentraţie mare, şi a agenţilor patogeni clasificaţi în grupa de risc 4; se recomandă
folosirea mijloacelor de protecţie de nivel A; activitatea de intervenţie în raion se
realizează NUMAI de personalul de specialitate din cadrul echipelor de primă
cercetare şi evaluare CBRN.
Art. 104 – (1) În NPINBC-ZERO personalul de intervenţie poate să fie efectat de
substanţele toxice industriale şi va trece imediat la NPINBC-1, când se deţin informaţii
potrivit cărora în raionul de intervenţie există substanţe toxice; în această etapă se
desfăşoară activităţi logistice de aprovizionare şi transport a echipamentelor de protecţie
individuală CBRN.
(2) Pentru a considera că echipamentele de protecţie individuală CBRN pot fi folosite
în timp oportun, acestea trebuie să fie asupra fiecărei persoane sau în imediata sa apropiere;
în situaţia când subunitatea de intervenţie nu dispune de toate echipamentele de protecţie
adecvate şi/sau care să întrunească condiţiile tehnice impuse, operatorul economic în folosul
căruia realizează intervenţia va pune la dispoziţie echipamente de protecţie specifice tipului
de substanţă.
Art.105 – (1) În NPINBC-1 , personalul de intervenţie verifică dacă echipamentele
de protecţie individuală CBRN sunt utilizabile.
(2) NPINBC-1 asigură trecerea rapidă şi în timp oportun la celelalte
niveluri de protecţie individuală CBRN; echipamentele de protecţie individuală CBRN sunt
asupra personalului de intervenţie, au fost pregătite şi verificate.
Art.106 – În NPINBC-2 personalul de intervenţie îmbracă completul de protecţie
individuală mai puţin cizmele/galoşii şi mănuşile de protecţie; masca contra gazelor sau
aparatul de respirat cu aer comprimat se găseşte asupra acestuia.
Art.107 – În NPINBC-3 personalul de intervenţie îmbracă completul de protecţie
individuală mai puţin mănuşile de protecţie; masca contra gazelor sau aparatul de respirat cu
aer comprimatse găseşte asupra acestuia; la acest nivel, flexibilitatea în decizii este
importantă pentru menţinerea performanţelor individuale ale personalului de intervenţie.

39 /121
 NESECRET

Art.107 – În NPINBC-4 personalul de intervenţie îmbracă completul de protecţie

individuală; la acest nivel, flexibilitatea în decizii este importantă pentru menţinerea
performanţelor individuale ale militarilor.
Art.108 –În NPINBC-5 personalul de intervenţie va fi complet protejat prin
etanşeizarea echipamentului, îmbrăcarea măştii contra gazelor şi a glugii de protecţie. În
funcţie de acţiunile ce urmează a se desfăşura, complet ele de protecţie sunt îmbrăcate etanş;
NPINBC-5 asigură personalului de intervenţie gradul maxim de protecţie, dar are impact
negativ asupra eficienţei acţiunilor pe care le desfăşoară.
Art.109 – Sintetic, NPINBC semnifică:
a) NPINBC-ZERO – activităţi logistice de aprovizionare şi transport a
echipamentelor de protecţie individuală CBRN;
b) NPINBC-1 – pregătirea şi verificarea echipamentelor de protecţie individuală
CBRN; masca contra gazelor se găseşte asupra personalului de intervenţie;
c) NPINBC-2 – completul de protecţie în poziţia „de luptă”, mai puţin ciorapii,
mănuşile de protecţie, masca contra gazelor sau aparatul de respirat cu aer comprimat;
acestea se vor afla asupra personalului de intervenţie;
d) NPINBC-3 – trecerea echipamentelor de protecţie individuală CBRN în poziţia
„de luptă”, mai puţin mănuşile de protecţie, masca contra gazelor sau aparatul de respirat cu
aer comprimat;
e) NPINBC-4 – trecerea tuturor echipamentelor de protecţie individuală CBRN în
poziţia „de luptă”, mai puţin masca contra gazelor sau aparatul de respirat cu aer comprimat
şi gluga de protecţie;
f) NPINBC-5 – trecerea tuturor echipamentelor de protecţie individuală CBRN în
poziţia „de luptă”.
Art.110 – Şefii inspectoratelor judeţene sau coordonatorul misiunii în teren (On-
Scene Commander) pot decide ca NPINBC:
a) să fie redus, atunci când analiza condiţiilor concrete conduce către această
decizie; personalul foloseşte echipamentele de protecţie colectivă CBRN; se estimează că
riscurile producerii de pierderi ca urmare a contaminării chimice şi/sau biologice sunt egale
cu avantajele ce pot fi obţinute prin adoptarea unui nivel de protecţie CBRN mai scăzut;
b) să fie amplificat, dacă condiţiile concrete impun o asemenea decizie, determinată
de creşterea riscului CBRN.
Art.111 – (1) Tot personalul de decizie din cadrul IJSU şi structurile subordonate
trebuie să fie familiarizaţi cu NPINBC deoarece vor putea să sprijine pe şeful de inspectorat
sau comandantul subunităţii în luarea unor decizii rapide şi corecte cu privire la standardele
NPINBC ce vor fi aplicate de către personalul de intervenţie.
(2) Nivelele standard NPINBC permit şefilor de inspectorate să mărească sau
să micşoreze nivelele de protecţie prin folosirea unor comenzi stabilite/prestabilite.
(3) Şefii inspectoratelor judeţene vor stabili ce măsuri de protecţie vor fi
aplicate de subunităţile implicate în intervenţie după care vor coordona adoptarea nivelului
respectiv de protecţie, prin intermediul Centrelor Operative Judeţene (COJ).
(4) Trecerea dintr-un NPINBC în altul se va executa progresiv pe măsura
creşterii nivelului de risc, de la „SCĂZUT” la „RIDICAT” sau dacă situaţia impune se poate
trece direct la nivel de protecţie corespunzător nivelului de risc „RIDICAT”.

40 /121
 NESECRET

4.3 Reducerea/scăderea performanţei pe timpul operaţiilor în condiţii/medii CBRN

Art.112 – (1) Ducerea acţiunilor de intervenţie în condiţii/medii CBRN influenţează

negativ performanţa îndeplinirii misiunii , deoarece prin obligativitatea purtării
echipamentelor de protecţie înseamnă izolarea acestora de mediu, izolare care creează celui
care poartă echipamentul de protecţie stres fiziologic şi psihologic; aceste stări de stres
degradează performanţa individuală şi de grup.
(2) Purtarea echipamentului individual de protecţie EPINBC accelerează
instalarea oboselii mentale şi fizice şi conduce la dificultăţi majore în îndeplinirea
sarcinilor/misiunilor în timp operativ şi de calitate, exercitarea comenzii şi controlului,
necesitând adeseori creşterea timpului de recuperare fizică şi rehidratare a organismului.
Art.113 – (1) Factorul de degradarea a performanţei reprezintă elementul care
cuantifică corespondenţa dintre NPINBC adoptat pentru o anumită situaţie şi degradarea
performanţei, anexa nr.7.
(2) Pentru fiecare NPINBC este alocat un singur factor de degradare a
performanţei; acest factor este stabilit urmărindu-se corelarea dintre necesitatea asigurării
protecţiei individului, reducerea stresului impus de purtarea EPINBC şi necesitatea
îndeplinirii misiunii; acesta de regulă măreşte timpul necesar îndeplinirii misiunii/sarcinii
sau reduce/diminuează calitatea/performanţa; prin aplicarea acestui factor, timpul normal de
execuţie a unei sarcini/misiuni este multiplicat, pentru un NPINBC dat, rezultând timpul
necesar de îndeplinire a sarcinii/misiunii în condiţiile date (timp corect).
(3) Fracţionarea performanţei în condiţii normale cu un factor de degradare
corespunzător NPINBC adoptat, va rezulta într-un procent de degradare a performanţei
pentru acel NPINBC; valoarea acestui factor de degradare a performanţei este maximală şi
nu ţine cont de diferitele tipuri de materiale constitutive ale echipamentelor de protecţie
existente în dotarea susbunităţilor de intervenţie.
Art.114 – (1) Capabilitatea comandanţilor/personalului de a alege NPINBC
corespunzător misiunii se poate manifesta numai în urma cunoaşterii factorilor care
contribuie la degradarea performanţei/afectarea fizică datorată purtării EPINBC pe de-o
parte şi necesitatea asigurării protecţiei personalului împotriva efectelor CBRN pe de altă
parte.
(2) Adoptarea unui NPINBC ridicat va asigura pe de-o parte protecţia
personalului împotriva contaminării CBRN, dar pe de altă parte va genera efecte fiziologice
şi psihologice asupra individului, materializate în degradarea performanţei acestuia.
(3) Adoptarea unui NPINBC scăzut poate reduce manifestarea efectelor
datorate stresului purtării EPINBC dar în acelaşi timp creşte riscul expunerii la agenţi
CBRN.
(4) Pentru a stabili problemele generate de creşterea nivelului de protecţie,
degradarea performanţei şi victimele datorate contaminării pot fi reduse prin planificare
riguroasă în urma colectării informaţiilor operative şi pregătirea/instruirea întregului
personal în portul EPINBC în condiţii speciale; îmbrăcarea EPINBC poate influenţa negativ
rezultatul acţiunii/operaţiei prin degradarea performanţei, modificarea raportului de forţe
planificat/estimat, crearea confuziei pe timpul intervenţiei; comandanţii de la toate nivelele
trebuie să fie în măsură să adopte oportun deciziile, ţinând cont de toţi factorii implicaţi,
pentru stabilirea NPINBC adecvat situaţiei şi evitarea aglomerării sarcinilor pentru
personalul din subordine.

41 /121
 NESECRET

4.4 Factorii fiziologici care influenţează degradarea performanţei

Art.115 – (1) Utilizarea EPINBC peste echipamentul de intervenţie va genera efecte

de supraîncălzire a corpului chiar şi în condiţii de temperatură şi intensitate a acţiunii medii;
aceasta creşte posibilitatea apariţiei victimelor datorate supraîncălzirii corporale şi scăderea
performanţei individului.
(2) Factorii fiziologici principali care generează degradarea performanţei
individului şi implicit a grupului/unităţii sunt prezentaţi în continuare astfel:
a) supraîncălzirea în EPINBC – acest factor se manifestă prin restricţionarea
proceselor de transpiraţie, răcire a corpului prin evaporarea transpiraţiei, etc. datorat
etanşeităţii şi permeabilităţii scăzute a EPINBC; de asemenea, efortul fizic datorat greutăţii
suplimentare a EPINBC, precum şi limitarea mobilităţii conduc la accentuarea efectelor mai
sus prezentate; cantitatea de căldură acumulată depinde de gradul de efort fizic depus,
nivelul de hidratare al organismului, de hainele îmbrăcate, de greutatea suplimentară, de
pregătirea fizică a individului, de gradul de oboseală şi de condiţiile de teren şi climaterice;
ajustarea/deschiderea EPINBC permite ventilaţia corpului;
b) deshidratarea – datorită temperaturii ridicate a corpului, personalul de
intervenţie echipaţi în EPINBC vor transpira mai mult decât normal, mai mult decât 1,5 litri
pe oră în timpul lucrului/acţiunii; este necesară compensarea pierderilor prin consum
adecvat de apă pentru evitarea deshidratării organismului; o mică scădere a nivelului de
hidratare a organismului poate afecta capabilitatea organismului de a regla temperatura
internă şi poate anula efectele antrenamentelor în portul EPINBC şi pregătirea fizică a
individului; de asemenea, creşte riscul supraîncălzirii organismului, reducerea capacităţii de
intervenţie, atenţiei prin afectarea funcţiunilor organismului, scăderea performanţelor
mintale şi psihice; senzaţia de sete nu reprezintă un indicator viabil al deshidratării,
personalul de intervenţie este posibil să nu conştientizeze că sunt deshidrataţi şi nu vor
compensa absenţa lichidelor chiar dacă apa este asigurată la timp, de aceea este necesar
stabilirea unor perioade regulate pentru administrarea de lichide personalului care
acţionează timp îndelungat în EPINBC;
c) dificultăţi de respiraţie – datorită îmbrăcării măştii contra gazelor, sau
aparatelor de respirat cu aer comprimat, respiraţia poate prezinta dificultăţi datorate filtrelor
din compunerea acestora; aceste dificultăţi se concretizează în creşterea frecvenţei
respiratorie şi a volumului de aer inspirat şi scăderea rezistenţei organismului, existând ca
timpul alocat intervenţiei să fie simţitor redus datorită consumării aerului din butelie;
d) hrănirea neadecvată – pe lângă efectele datorate deshidratării, condiţiile de
lucru în EPINBC necesită un aport suplimentar de calorii; absenţa acestora poate cauza
scăderea performanţelor mentale şi fizice ale individului;
e) dificultăţi de identificare a individului – aceste dificultăţi apar în momentul
utilizării EPINBC; de aceea este necesar a se respecta inscripţionarea mijloacelor de
protecţie astfel încât să permită identificarea persoanei.

4.5 Factorii psihologici care influenţează degradarea performanţei

Art.116 – Factorii fiziologici care influenţează degradarea performanţei sunt: a)

izolarea faţă de mediul ambiant – EPINBC reduc capacităţile audiovizuale ale
individului şi implicit posibilităţile de comunicare creând senzaţii de izolare şi uneori
confuzie; îmbrăcarea EPINBC peste echipamentul de intervenţie poate crea frustraţie sau
uneori sentimentul de claustrofobie, fapt ce trebuie avut în vedere de către comandanţi;
perioadele lungi în care sunt reduse mobilitatea şi capacităţile audio-vizuale ale individului
42 /121
 NESECRET

purtarea EPINBC conduce la scăderea atenţiei şi vigilenţei, afectând capacităţile mentale ale
acestuia (integritatea mentală); dificultăţile respiratorii create de filtrele de protecţie creează
sentimentul de claustrofobie şi uneori poate induce panica pentru un individ neantrenat;
b) stresul intervenţiei în mediu CBRN – existenţa unui mediu potenţial
contaminat amplifică stresul psihologic şi fiziologic ca parte integrantă a stresului generat de
condiţiile intervenţiei; în situaţia adoptării NPINBC – 5, izolarea individului faţă de mediul
ambiant amplifică sentimentele de frică şi anxietate specifice activităţilor de intervenţie
specifice, stresul şi oboseala datorată ducerii acţiunilor de intervenţie într-un mediu
contaminat, funcţie de durata şi intensitatea acţiunilor de intervenţie poate genera un număr
de victime afectate psihic din rândul personalului de interveţie, afecţiuni ce pot fi
amplificate de către utilizarea EPINBC; comandanţii trebuie să aibă în vedere factorii care
generează stresul psihologic şi fiziologic pe timpul acţiunilor de intervenţie cum ar fi
moartea, distrugerile, zgomotul deosebit, confuzia sau lipsa somnului, factori care sunt
amplificaţi în situaţia utilizării EPINBC;
c) factori de reducere a impactului psihologic – impactul psihologic negativ
datorat purtării EPINBC pe timpul acţiunilor de intervenţie poate fi redus prin creşterea
încrederii indivizilor în capabilităţile protective ale EPINBC, în urma desfăşurării instruirii
şi pregătirii în condiţii apropiate de cele reale de contaminare CBRN; desfăşurarea instruirii
în condiţii apropiate de cele reale contaminare CBRN prin crearea unui mediu de stres
asemănător condiţiilor reale în teren, contribuie la pregătirea unităţilor în vederea
desfăşurării acţiunilor în raioanele de intervenţie şi contracararea operaţiilor psihologice şi
fiziologice generate de către acestea.
Art.117 – Aspectele care influenţează performanţa îndeplinirii sarcinilor pe timpul
purtării EPINBC trebuie avute în vedere de către toţi comandanţii indiferent de structura de
subordonare:
a) elemente suplimentare de echipament sau materiale suplimentare, cum ar fi:
aparatura de cercetare, targă transport răniţi, etc, reduc mobilitate, agilitatea, coordonarea
mişcărilor şi dexteritatea individului fapt care necesită creşterea timpului alocat îndeplinirii
sarcinilor;
b) şefii inspectoratelor judeţene trebuie să planifice instruirea specifică pentru
acţiuni în EPINBC şi să menţină permanent pregătirea personalului; antrenarea personalului
pentru operarea în condiţii speciale specifice mediului CBRN amplifică pregătirea acestuia
dar trebuie avut în vedere că nu se vor putea identifica toate aspectele specifice unei situaţii
de intervenţie reale, de aceea comandanţii trebuie să acorde o atenţie deosebită pregătirii
psihologice a subordonaţilor pentru astfel de acţiuni; sarcinile care necesită dexteritate
manuală sau utilizarea capacităţilor audio-vizuale fără restricţiile datorate EPINBC trebuie
simplificate sau modificate prin adaptarea timpilor de operare necesari şi alternarea timpilor
de acţiune/repaus;
c) comanda, controlul şi comunicaţiile se desfăşoară cu dificultate în medii/condiţii
CBRN, fapt ce trebuie avut în vedere de către toţi factorii de conducere sau decizie; masca
contra gazelor sau aparatele de respirat cu aer comprimat vor diminua capacităţile audio-
vizuale şi de comunicare, personal implicat în misiunile de intervenţie va întâmpina
dificultăţi în identificarea personalului (nume, grad), fapt ce va genera confuzie şi dificultăţi
în realizarea comunicării efective; de asemenea, performanţa comenzii pe timpul purtării
EPINBC este diminuată prin afectarea capabilităţilor fizice şi mentale datorate oboselii
(stresul generat de căldura excesivă); masca contra gazelor creează dificultăţi în
transmiterea clară a ordinelor şi dispoziţiilor de către comandanţi, lentilele acesteia
îngustează câmpul de vedere iar gluga de protecţie reduce capacităţile auditive; în scopul
43 /121
 NESECRET

evitării apariţiei acestor sincope este recomandabil utilizarea statiilor de comunicaţii cu

sisteme „hands free” tip laringofon cu activare vocală.

4.6 Recomandări pentru a contracara stresul datorat îmbrăcării EPINBC

Art.118 – (1) Producerea căldurii corporale este un mecanism biologic rezultat în

urma activităţii fizice; pentru a menţine temperatura corpului la un nivel normal trebuie
evitată amplificarea efortului fizic; schimbul de căldură dintre corp şi mediu se realizează
prin transpiraţie, radierea căldurii spre exterior şi depinde de diferenţa de temperatură dintre
mediul ambiant şi corpul uman; acest mecanism este eficient într-un mediu rece, dar dacă
temperatura mediului ambiant trece de 36°C depăşind temperatura corpului, acest mecanism
amplifică temperatura internă a organismului, transpiraţia fiind principalul mecanism de
termoreglare.
(2) Evaporarea transpiraţiei depinde în primul rând de nivelul presiunii
vaporilor de la nivelul pielii determinat de temperatura şi umiditatea relativă a mediului
ambiant; zonele caracterizate de temperaturi ridicate şi aer uscat produc termoreglarea
corpului prin evaporarea transpiraţiei datorat nivelului ridicat al presiunii vaporilor la
nivelul pielii; în mediile caracterizate prin temperaturi relativ medii şi umiditate ridicată,
evaporarea transpiraţiei este scăzută datorită presiunii mici a vaporilor la nivelul pielii;
aceste efecte sunt similare celor generate de EPINBC caracterizate prin permeabilitate
scăzută.
Art.119 – (1) Deshidratarea este caracterizată prin reducerea cantităţii de apă din
organism şi reprezintă un pericol pentru buna desfăşurare a activităţilor de intervenţie,
deoarece, în cele mai multe cazuri, rehidratarea şi recuperarea fizică a individului nu este
posibilă înaintea finalizării acţiunii; aceasta se datorează echipamentului de intervenţie
utilizat sau EPINBC care necesită efort suplimentar pentru utilizare; chiar şi o deshidratare
de 1% a masei corporale poate deteriora serios activitatea inimii şi mecanismul de
termoreglare a corpului la efort conducând la amplificarea acesteia.
(2) EPINBC, corespunzător NPINBC-5, deshidratarea şi blocarea circuitului
lichidelor între corp şi mediu au un impact negativ asupra toleranţei la căldură a
organismului atunci când efortul depăşeşte 60 min; deshidratarea reduce toleranţa fiecărui
individ în situaţia depunerii de efort fizic şi implicit adaptarea la căldură; de aceea este
important a se avea în vedere de către toţi comandanţii necesitatea asigurării lichidelor
necesare rehidratării organismului pe timpul desfăşurării exerciţiilor/acţiunilor în EPINBC.
Art.120 – (1) Solicitarea psihologică şi fiziologică a organismului, reducerea
performanţelor în desfăşurarea acţiunilor, precum şi scăderea toleranţei organismului la
factori perturbatori sunt fenomene specifice operării în EPINBC în medii cu temperatură
ridicată.
(2) Creşterea greutăţii şi reducerea mobilităţii sunt efecte specifice datorate
utilizării EPINBC; acestea produc creşterea cu 15% a temperaturii corporale comparativ cu
acţiunile desfăşurate în echipament normal.
(3) Temperatura corporală, în mediu cu temperaturi ridicate, pe timpul
purtării EPINBC este apropiată sau mai scăzută decât temperatura exterioară, aceasta
conducând la scăderea pierderilor de căldură la nivelul pielii şi la creşterea pierderii căldurii
prin evaporare conducând la termoreglarea corpului.
(4) Pierderea de căldură prin evaporarea transpiraţiei este mai mare în
situaţia utilizării EPINBC comparativ cu utilizarea echipamentului normal de luptă în
desfăşurarea acţiunilor/exerciţiilor; aceasta amplifică deshidratarea organismului şi necesită
44 /121
 NESECRET

acordarea unei importanţe deosebite activităţilor de rehidratare planificată pe timpul

desfăşurării acţiunilor/exerciţiilor.
(5) Reducerea permeabilităţii prin îmbrăcarea EPINBC limitează drastic disiparea
excesului de căldură prin evaporarea transpiraţiei.
Art.121 – Contramăsurile pentru reducerea efectelor deshidratării se referă la:
a) stabilirea unui program clar acţiune/repaus; aceasta va reduce implicit nivelul
căldurii acumulate şi a deshidratării corpului şi va creşte eficienţa activităţilor; trebuie să se
0
aibă în vedere că la desfăşurarea activităţilor în EPINBC la temperaturi mai mari de 40 C,
acest program nu va creşte performanţa, personalul continuând să transpire abundent pe
timpul perioadelor de odihnă, având EPINBC îmbrăcate;
b) pregătirea fizică a organismului este un element important pentru antrenarea
organismului pentru astfel de condiţii, prin îmbunătăţirea ritmului cardiac datorate
exerciţiilor fizice; vor ajuta, de asemenea, termoreglarea corpului prin transpiraţie la o
temperatură internă dată dacă activităţile sunt desfăşurate cu echipament permeabil iar
condiţiile de mediu nu restrâng evaporarea transpiraţiei; atunci când se utilizează EPINBC,
mecanismul de termoreglare a corpului prin evaporarea transpiraţiei nu va da randamentul
scontat, de aceea sunt necesare antrenamente susţinute, pe perioade lungi de timp (mai mult
de 10 săptămâni) pentru a îmbunătăţii toleranţa la căldură a organismului; persoanele cu
activitate cardiovasculară bună au temperatura internă scăzută de-a lungul zilei şi pot tolera
în condiţii bune temperaturile ridicate ale corpului pe timpul purtării EPINBC;
c) adaptarea la căldură se realizează prin executarea zilnică de exerciţii uşoare
timp de 2-3 ore în mediu călduros; de asemenea, aceste exerciţii favorizează menţinerea
unei temperaturi interne scăzute pe timpul zilei; acest proces de adaptare necesită minimum
4 zile de pregătire în mediu călduros pentru a vedea primele rezultate, şi maximum 10-14
zile pentru a termina pregătirea/adaptarea; această pregătire va amplifica toleranţa la căldură
a personalului nepregătit atunci când acesta este echipat complet cu echipamentul de luptă;
oricum, trebuie avut în vedere că adaptarea la căldură prin desfăşurarea celor de mai sus nu
vor creşte toleranţa la căldură a personalului cu mai mult de 25% atunci când este echipat cu
EPINBC, aceste date fiind stabilite pe timpul exerciţiilor în care rehidratarea a fost
restricţionată; personalul cu o bună pregătire fizică poate acţiona, tolerând în condiţii bune
temperaturi ale corpului apropiate de 40°C, comparativ cu personalul neantrenat, aceasta
generând diferenţe majore în timpii de acţiune a indivizilor pe timpul purtării EPINBC;
d) hidratarea – pe timpul desfăşurării exerciţiilor/acţiunilor în mediu cu
temperaturi ridicate, pierderea a mai mult de 1 litru de apă prin transpiraţie este normală;
chiar şi în urma rehidratării adecvate, cantitatea de apă pierdută prin transpiraţie nu este
egală cu cea băută, iar personalul se poate deshidrata înaintea apariţiei efectelor rehidratării;
factorii determinanţi ai nivelului de hidratare a organismului constau în stabilirea gradului
de hidratare înaintea începerii exerciţiilor/ acţiunilor (hidratat/deshidratat) şi asigurarea
lichidelor pe timpul desfăşurării acestora.
Art.122 – Pentru menţinerea capacităţii de luptă a indivizilor/unităţilor comandanţii
de la toate nivelele trebuie să aibă în vedere următoarele:
a) nivelul de hidratare a organismului este unul dintre cel mai important, uşor de
manipulat aspect, cu implicaţii psihologice care poate afecta toleranţa individului pe timpul
purtării EPINBC; personalul trebuie să fie hidratat corespunzător pe timpul desfăşurării
acţiunilor/exerciţiilor în medii cu temperaturi ridicate; oricând este posibil, trebuie asigurat
timpul de repaus şi lichidele necesare recuperării organismului şi restabilirii temperaturii
interne a corpului; deshidratarea organismului înaintea desfăşurării acţiunilor/exerciţiilor vor
reduce semnificativ efectul contramăsurilor stabilite pentru prevenire/antrenare;
45 /121
 NESECRET

b) rehidratarea pe timpul acţiunilor/exerciţiilor este un alt factor important pentru

amplificarea efectelor antrenării în purtarea EPINBC; aceasta poate avea efecte notabile
comparativ cu celelalte contramăsuri pentru îmbunătăţirea rezistenţei organismului la
căldură; trebuie să se aibă în vedere necesitatea stabilirii unui program de rehidratare pe
timpul purtării EPINBC, în vederea împiedicării suprahidratării, proces care poate cauza
moartea;
c) pregătirea aerobică a organismului, prin efectele sale asupra temperaturii
interne tolerate, contribuie la creşterea toleranţei la căldură a organismului pe timpul purtării
EPINBC; antrenamentele regulate de alergări de rezistenţă sunt necesare pentru creşterea
pregătirii fizice a personalului.

4.7 Factori atenuanţi în scăderea performanţei

Art.123 – (1) Atenuarea scăderii performanţei pe timpul purtării EPINBC este

responsabilitatea comandanţilor de la toate structurile, aceştia nu trebuie să exagereze cu
antrenamente timp îndelungat având EPINBC în poziţia „de luptă”; aceştia trebuie să-şi
antreneze subordonaţii pentru a înţelege problemele care pot apărea pe timpul purtării
EPINBC, a creşte încrederea şi profesionalismul acestora în îndeplinirea sarcinilor ce le
revin.
(2) Pentru atenuarea efectelor scăderii performanţei pe timpul acţiunii în
EPINBC se vor avea în vedere următoarele:
a) antrenarea personalului din toate punctele de vedere şi în condiţii cât mai reale
pentru creşterea încrederii şi coeziunii grupului, dezvoltarea capacităţilor vizuale pe timpul
purtării M.C.G./aparatelor de respirat cu aer comprimat, menţinerii pregătirii fizice şi
adaptării la mediu;
b) planificarea în vederea identificării necesităţilor pentru activitatea de intervenţie
şi posibilitatea suplimentării forţelor de intervenţie dacă situaţia o impune, cunoaşterea
condiţiilor meteorologice existente, stabilirea ciclurilor „acţiune/repaus” corespunzătoare
mediului ambiant şi misiunii, utilizarea procedurilor de operare standard pentru uşurarea
sarcinilor de comandă, control şi comunicaţii, menţinerea simplicităţii planurilor;
c) lucrul în echipă prin utilizarea metodelor de identificare a personalului,
reducerea comunicării pe timpul purtării EPINBC, gruparea personalului experimentat cu
cel neexperimentat în formarea echipelor, verificarea întregului personal pentru identificarea
semnelor de stres fizic, deshidratare sau expunere la agenţi CBRN;
d) inteligenţă, oportunitate prin evitarea purtării EPINBC dacă cerinţele misiunii nu
specifică aceasta, alternarea perioadelor de acţiune/recuperare; scăderea nivelului şi
intensităţii acţiunii pe timpul purtării EPINBC; stabilirea planului de rehidratare a
personalului pentru prevenirea deshidratării; stabilirea unui program de hidratare şi odihnă a
personalului; rotaţia permanentă a personalului pentru îndeplinirea sarcinilor; menţinerea
personalului în medii cu temperaturi extreme cât mai puţin timp posibil; alternarea pauzelor
în situaţia adoptării NPINBC-5 pentru menţinerea performanţelor personalului; planificarea
acţiunilor/muncii în special în perioadele răcoroase din timpul zilei sau nopţii;
e) utilizarea pauzelor prelungite în portul EPINBC (oricând este posibil) pentru
asigurarea odihnei, hrănirii şi hidratării personalului în scopul menţinerii performanţei, a
capacităţii de luptă.
(3) Comandanţii pot reduce dificultăţile apărute pe timpul purtării EPINBC
prin următoarele:
a) stabilirea responsabilităţilor pentru reducerea stresului provocat de purtarea
EPINBC timp îndelungat;
46 /121
 NESECRET

b) flexibilitatea purtării EPINBC, prin adoptarea NPINBC gradual pe cât posibil;

c) procedurile de operare ale unităţilor/subunităţilor trebuie să cuprindă referiri clare
la modalităţile de purtare a EPINBC funcţie de cerinţele pentru misiune;
d) respectarea procedurilor de utilizare a sistemelor de comunicaţii radio;
e) respectarea procedurilor de transmitere a mesajelor prin adoptarea unui limbaj
clar, concis, fluent şi inteligibil; repetarea ordinelor/mesajelor pentru a se asigura recepţia
clară a acestora;
f) dublarea semnelor şi semnalelor de avertizare, atât audio cât şi vizual;

4.8 Parametrii utilizaţi pentru estimarea reducerii

performanţei pe timpul purtării EPINBC

Art.124 – (1) Factorul de reducere a performanţei (FRP) – membrii echipajelor de

intervenţie depind unii de alţii pentru îndeplinirea misiunilor; reducerea performanţei
individului va afecta întreaga subunitate angrenată in activitatea de intervenţie; de
asemenea, schimbarea comportamentului individului şi absenţa comenzii va conduce la
reducerea performanţei; personalul de specialitate (ofiţerii CRBN) pot estima timpul necesar
pentru îndeplinirea sarcinilor pe timpul purtării EPINBC prin multiplicarea timpului normal
de acţiune/îndeplinire a misiunii cu FRP corespunzător astfel:
a) NPINBC – 5, corespunzător nivelului de risc „RIDICAT”– pentru acest nivel
de protecţie, FRP este 1,5, semnificând că este necesar un timp de 1,5 ori mai mare decât în
condiţii normale pentru îndeplinirea aceleaşi sarcini; pentru activităţile de luare a deciziei,
comandă şi control, activităţi ce se desfăşoară mai lent, se va avea în vedere un FRP egal
cu 2,5;
b) NPINBC – 2, 3, 4, corespunzător nivelului de risc „MEDIU- MARE” –
pentru acest nivel de protecţie, FRP este egal cu 1, 2.
(2) Intensitatea efortului – este factorul principal ce provoacă stresul
termic şi care poate fi controlat de către comandanţii subunităţilor de intervenţie;
intensitatea efortului este categorisită ca fiind „foarte mică (VL-Very Low)”, „mică (Low)”,
„medie (Mediu)” sau „mare (High)”; tabelul nr. 1 din anexa nr. 7 prezintă exemple care
pot fi folosite pentru estimarea intensităţii efortului pentru o misiune/sarcină specifică;
frecvenţa apariţiei de victime datorate afecţiunilor termice pot fi reduse dacă personalul de
intervenţie pot scădea intensitatea efortului depus şi/sau pot lua pauze de odihnă frecvente.
(3) Timpul maxim de efort continuu – reprezintă perioada de timp maximă
în care se poate acţiona în condiţii de mediu diferite fără înregistrarea de victime datorate
efectului termic a mai mult de 5% (1 la 20 din personalul angrenat în misiunile de
intervenţie) din efectiv; aceste perioade sunt specificate în tabelele 2A, 2B şi 2C din
anexa nr. 7.
(4) Necesarul de apă pentru timpul maxim de efort continuu – reprezintă
cantitatea de apă necesară fiecărui membru al echipei de intervenţie, stabilită în urma
analizei intensităţii efortului ce urmează a fi depus, temperatura mediului ambiant, gradul de
echipare şi perioadele de repaus; aceste informaţii se regăsesc în tabelele 3A, 3B şi 3C din
anexa nr. 7; dacă este posibil, personalul ce urmează să intervină, trebuie să bea 1 litru de
apă cu 30-60 minute înaintea îmbrăcării M.C.G./aparatului de respirat cu aer comprimat; de
asemenea, este indicat a se consuma apă ori de câte ori este posibil fără a se aştepta perioada
de odihnă pentru a evita deshidratarea; dacă perioada de operare în EPINBC este egală sau
mai mică de 30 minute, se va consuma apa pe timpul pauzei de odihnă, aceasta
47 /121
 NESECRET

fiind cea mai indicată procedură pentru evitarea deshidratării personalului pe timpul purtării
EPINBC.
(5) Ciclurile acţiune/repaus stabilite pentru acţiuni/efort cu durată de 5
ore continuu – sunt calculate cu ajutorul tabelelor 4A, 4B şi 4C din anexa nr. 7,
utilizând informaţii legate de condiţiile de mediu, gradul de echipare al membrilor echipelor
de intervenţie şi intensitatea efortului ce urmează a fi depus pe perioada celor 5 ore;
obiectivul principal al acestor cicluri acţiune/repaus este menţinerea numărului victimelor
datorate efectelor termice ale purtării EPINBC sub pragul de 5% din efectiv; estimările
prezente în tabele reprezintă valoarea maximală dar nu pot înlocui realitatea sau experienţa
specialiştilor în domeniul protecţiei CBRN, comandanţii fiind permanent consiliaţi de către
aceştia; în anexa nr.7, tabelul nr. 6 sunt prezentate modalităţile de reducere a NPINBC pe
timpul perioadelor de odihnă, ca element esenţial în maximizarea efectivităţii
acţiunii/efortului.
(6) Necesarul de apă pe timpul desfăşurării ciclurilor acţiune/repaus
stabilite pentru acţiuni/efort cu durată de 5 ore – este prezentat în tabelele 5A, 5B şi 5C,
din anexa nr. 8 şi va fi folosit utilizând, de asemenea, precizările cuprinse în tabelele 4A, 4B
şi 4C referitoare la ciclurile acţiune/repaus.
(7) Timpul de recuperare – reprezintă timpul estimativ necesar
personalului care a acţionat în EPINBC, calculat pentru perioadele maxime de efort aşa cum
sunt prezentate în tabelele 2A, 2B şi 2C, din anexa nr. 7.

4.9 Proceduri generale pentru estimarea reducerii

performanţei pe timpul purtării EPINBC

Art.125 – (1) Baza de calcul pentru estimarea reducerii performanţei pe timpul

purtării EPINBC reprezintă elementul fundamental al ofiţerului specialist NBC pentru
realizarea protecţiei personalului împotriva efectelor generate de purtarea EPINBC în
acţiunile desfăşurate în medii contaminate CBRN; algoritmul este prezentat mai jos:
a) Pasul 1A – funcţie de NPINBC adoptat şi timpul de efort necesar în condiţii
normale, se va calcula timpul efectiv „tef” prin multiplicarea timpului normal „t” cu FRP
corespunzător („MEDIU- MARE” = 1,2; „RIDICAT” = 1,5);
tef = FRP×t
b) Pasul 1B – utilizând tabelele 3A, 3B şi 3C, din anexa nr. 7, cunoscând
condiţiile meteorologice (temperatură şi umiditatea relativă), comandanţii subunităţilor în
colaborare cu personalul de specialitate NBC din cadrul ISUJ/ISUMB, pot estima timpul
maxim de efort continuu de către personalul de intervenţie ;
c) Pasul 1C – utilizând tabelele 1, 2A, 2B şi 2C, din anexa nr. 7 cunoscând
condiţiile meteorologice (temperatură şi umiditatea relativă), comandanţii subunităţilor în
colaborare cu personalul de specialitate NBC din cadrul ISUJ/ISUMB, pot estima necesarul
de apă (litri/oră) pentru timpul maxim de efort;
d) Pasul 2 – dacă timpul efectiv este mai mic decât timpul maxim de efort
continuu, subunităţile vor desfăşura acţiunea într-o singură etapă, fără a se depăşi pragul de
5% victime ale stresului termic, comandanţii subunităţilor care asigură personalul de
intervenţie împreună cu reprezentantul structurii de logistică sunt responsabili de asigurarea
necesarului de apă conform celor specificate la pasul C;
e) Pasul 3A – dacă timpul efectiv este mai mare decât timpul maxim de efort
continuu, subunităţile vor desfăşura acţiunea într- o singură etapă cu riscul de a depăşi pragul de
5% victime ale stresului termic, personalul de specialitate NBC din cadrul ISUJ/ISUMB,
48 /121
 NESECRET

va supune spre hotărâre factorilor de decizie din cadrul ISUJ, acestora revenindu-le decizia
de a desfăşura acţiunea într-o singură etapă sau în mai multe cicluri acţiune/repaus funcţie
de cerinţele operaţionale conform tabelelor 4A, 4B şi 4C, din anexa nr. 7;
f) Pasul 3B – utilizând tabelele 5A, 5B şi 5C, din anexa nr. 7, cunoscând
condiţiile meteorologice (temperatură şi umiditate relativă), comandanţii subunităţilor în
colaborare cu personalul de specialitate NBC din cadrul ISUJ/ISUMB, pot estima necesarul
de apă (litri/oră) pentru asigurarea ciclurilor acţiune/repaus;
g) Pasul 4 – la terminarea acţiunii/efortului, personalul participant la misiunea de
intervenţie va beneficia de o perioadă de odihnă cel puţin egală cu perioada specificată în
tabelul 6 din anexa nr. 7 , atunci când situaţia o permite.
(2) Procedurile generale pentru estimarea reducerii performanţei pe timpul purtării
EPINBC sunt prezentate sintetic după cum urmează în figura nr. 22.

Figura nr. 22. Proceduri generale pentru estimarea reducerii performanţei

pe timpul purtării EPINBC

49 /121
 NESECRET

CAPITOLUL V
Protecţia CBRN a tehnicii şi echipamentelor de intervenţie
5.1 Principii generale

Art.126 – Tehnica şi echipamentele de intervenţie trebuie să permită executarea

decontaminării RBC fără a fi deteriorate.
Art.127 – Protecţia tehnicii şi echipamentelor de intervenţie în condiţii/medii
contaminate CBRN este definită ca totalitatea capabilităţilor unui sistem şi a personalului
care îl deserveşte de a rezista într-un mediu contaminat CBRN fără pierderea capacităţii
operaţionale necesare continuării/îndeplinirii misiunii.
Art.128 – Caracteristicile CBRN sunt:
a) posibilitatea executării decontaminării – se referă la caracteristicile
constructive ale tehnicii şi echipamentelor de intervenţie ce permit executarea
decontaminării RBC fără a fi deteriorate, în scopul reducerii pericolului pentru personalul
care operează, repară sau alimentează tehnica sau echipamentul;
b) rezistenţa – se referă la capacitatea de rezistenţă a tehnicii şi echipamentelor de
intervenţie împotriva efectelor distructive ale contaminării CBRN, agenţilor decontaminanţi
şi a procedeelor de decontaminare;
c) compatibilitatea – se referă la caracteristicile tehnicii şi echipamentelor de
intervenţie ce permit utilizarea, întreţinerea şi alimentarea acestora de către personalul
echipat în EPINBC.
Art.129 – (1) Protecţia CBRN a tehnicii şi echipamentelor de intervenţie trebuie
să asigure:
a) menţinerea acestora în funcţiune la parametrii necesari îndeplinirii misiunilor
specifice;
b) posibilitatea recuperării/repunerea în funcţiune totală în timp util şi cu un consum
minim de materiale;
c) limitarea extinderii efectelor distructive ale substanţelor toxice corosive sau ale
substanţelor de decontaminare.
(2) Protecţia CBRN a tehnicii şi echipamentelor de intervenţie se
realizează prin:
a) instruirea personalului în vederea aplicării măsurilor optime de protecţie CBRN;
b) adăpostirea corespunzătoare în funcţie de categoria de tehnică şi de pericolul
CBRN existent;
c) asigurarea posibilităţilor de evacuare;
d) dispunere selectivă şi dispersată;
e) limitarea deplasărilor şi aglomerărilor de tehnică;
f) asigurarea şi respectarea măsurilor PSI;
g) elaborarea şi aplicarea de proceduri specifice fiecărui raion/itinerar;
h) consultarea continuă a specialiştilor NBC pentru aplicarea oportună şi eficientă a
măsurilor de protecţie;
i) cooperarea între structurile participante la intervenţie pentru asigurarea avertizării
şi schimbului de informaţii CBRN;
j) asigurarea sprijinului logistic specific apărării CBRN.

50 /121
 NESECRET

Art.130 – (1) Protecţia tehnicii şi echipamentelor de intervenţie cuprinde un

ansamblu de activităţi ce se execută înainte, pe timpul şi după producerea evenimentului
CBRN.
(2) Înainte de producerea evenimentului CBRN reprezintă activităţile de
protecţie CBRN a tehnicii şi se vor axa pe instruirea personalului, asigurarea cu
echipamente şi materiale specifice, adăpostire şi protejare, identificarea şi eliminarea
factorilor care înlesnesc extinderea/amplificarea efectelor distructive.
(3) Pe timpul producerii evenimentului CBRN, primele măsuri de protecţie
CBRN a tehnicii vizează în special păstrarea dispozitivelor adoptate înainte de eveniment,
respectiv suplimentarea măsurilor de protecţie după caz.
(4) După evenimentul CBRN, se vor executa activităţi de evacuare,
decontaminare şi reparare/repunere în funcţiune a tehnicii şi echipamentelor implicate în
activităţile de intervenţie.
5.2 Protecţia tehnicii de intervenţie în cazul contaminării RBC
Art.131 – Protecţia tehnicii de intervenţie se referă la evitarea sau limitarea
contaminării acesteia în scopul reducerii riscului de expunere a personalului, timpul şi
cantitatea de materiale/substanţe/soluţii pentru executarea decontaminării.
Art.132 – Aparatura şi echipamentele de mici dimensiuni se poate proteja cu pungi
de plastic închise etanş.
Art.133 –Acoperirea tehnicii de intervenţie reduce contaminarea RBC dar nu o
exclude în totalitate; riscul de contaminare a personalului se elimină numai după executarea
decontaminării.
Art.134 – (1) Raioanele contaminate chimic, atunci când situaţia operativă o permite,
se ocolesc; dacă situaţia impune traversarea acestora trebuie să se execute numai pe
itinerarele cercetate şi marcate de subunităţile CBRN; abateri de la aceste itinerare se admit
numai în situaţii deosebite şi numai după luarea măsurilor de protecţie, respectiv pentru
decontaminarea chimică a tehnicii..
(2) Pe timpul deplasării prin raioanele contaminate chimic se impune
studierea cu atenţie a terenului şi factorilor de mediu – condiţii meteorologice, vegetaţie etc.
– pentru a nu mări gradul de contaminare a tehnicii; se recomandă ca alegerea itinerarului să
se facă numai după consultarea specialistului NBC; în cazul desfăşurării de misiuni în alte
zone/raioane aflate în afara zonei sale de competenţă, stabilirea itinerariului se va alege în
funcţie de recomandările personalului NBC din cadrul IGSU, colaborând totodată şi cu
specialistul NBC din cadrul inspectoratului în folosul căruia desfăşoară misiunea de
intervenţie; se vor evita/elimina staţionările în raionul contaminat.
(3) Distanţa între autovehicule se va alege astfel încât să se evite
contaminarea reciprocă.
(4) Terenul moale/noroios măreşte timpul necesar traversării şi se va depune
pe tehnică ceea ce va îngreuna activităţile de decontaminare ulterioare; în teren nisipos
trebuie reţinut că acesta absoarbe substanţele chimice şi există posibilitatea contaminării
tehnicii pe timpul trecerii.
(5) Vegetaţia reţine substanţele chimice şi de aceea traversarea acestor zone
– păduri, terenuri cu iarbă înaltă etc. – ridică pericolul contaminării tehnicii.
(6) La alegerea itinerarului de traversare/ieşire prin/din raionul contaminat
cu agenţi chimici se vor avea în vedere următoarele condiţii.
a) distanţa parcursă în zona contaminată să fie cât mai mică;
b) timpul necesar traversării să fie cât mai scurt;
51 /121
 NESECRET

c) terenul să nu îngreuneze deplasarea şi să nu mărească gradul de contaminare;

d) deplasarea să înceapă numai după depunerea norului primar de substanţe chimice
în cazul substanţelor persistente sau semipersistente.
Art.135 – Atunci când situaţia permite, se pot executa activităţi de decontaminare sau
de evacuare în raioane/locuri special amenajate pentru depozitarea materialelor
toxice/periculoase.

52 /121
 NESECRET

CAPITOLUL VI
Protecţia CBRN a personalului de intervenţie
6.1 Analiza riscului şi vulnerabilităţii
Art.136 – (1) Analiza riscului şi vulnerabilităţii asigură mijloacele şi măsurile
ameninţărilor cu care se confruntă un obiect, sistem sau zonă. Măsurile pot fi
organizaţionale, tehnice sau operaţionale în natură, influenţarea probabilităţilor şi
consecinţelor.
(2) Evaluarea vulnerabilităţii este primul instrument cu ajutorul căruia
specialistul NBC participă la procesul de pregătire informativă în vederea realizării
protecţiei personalului şi menţinerii capacităţii de intervenţie în medii/condiţii CBRN.
(3) În timpul evaluării, specialistul NBC prelucrează informaţiile fiind
esenţiale în cadrul procesului de elaborare a deciziei. Aceasta asigură factorilor de decizie
din cadrul inspectoratelor, instrumentul de determinare a potenţialelor vulnerabilităţi ale
instalaţiilor, operatorilor economici sursă de risc, activităţilor, porturi, zone residenţiale sau
alte amplasamente de risc CBRN.
(4) Înaintea analizei vulnerabilităţii, specialiştii NBC trebuie să identifice
riscurile CBRN existente în zona de responsabilitate (figura nr.23).

Figura nr. 23. Etapele în planificarea şi executarea analizei de risc şi vulnerabilitate

53 /121
 NESECRET

Art.137 – Evaluarea vulnerabilităţii CBRN cuprinde:

a) stabilirea zonelor vulnerabile,
b) determinarea zonelor de ameninţare CBRN, care pot fi vulnerabile;
c) prognoza impactului potenţial şi zona operaţională dacă vulnerabilitatea a fost
exploatată;
d) influenţa terenului şi a condiţiilor meteorologice existente;
e) obţinerea prognozelor meteorologice;
f) analiza condiţiilor meteorologice referitoare la temperatura, umiditate, viteza şi
direcţia vântului, precipitaţiile şi stabilitatea aerului pe verticală necesare prognozării iniţiale
a contaminării;
g) analiza terenului pentru identificarea elementelor care pot să influenţeze negativ
activităţile de intervenţie;
h) analiza tuturor factorilor prevăzuţi în cadrul ecuaţiei de risc şi evalurea costurilor
implementării contramăsurilor.
Art.138 – Pentru declanşarea procesului de analiză a vulnerabilităţii în cazul unui
eveniment CBRN, sistemul de informaţii CBRN existent în cadrul structurilor operatorilor
economici sursă de risc trebuie să sprijine specialiştii CBRN din cadrul inspectoratelor
judeţen în evaluarea riscului şi stabilirea nivelului de ameninţare.
Art.139 –Înaintea începerii procesului de analiză a vulnerabilităţii, specialiştii NBC
trebuie să determine unităţile/subunităţile care pot să fie vulnerabile la riscul CBRN prin
procesul de evaluare a forţelor proprii.
Art.140 – Procesul de analiză a vulnerabilităţii face referire la două tipuri de risc care
pot influenţa planificarea misiunilor:
a) riscuri tactice –se refera la riscurile/evenimente CBRN şi capacităţile de
diseminare a materialelor CBRN acestea fiind de cele mai multe ori asociate activităţilor
teroriste, criminale;
b) riscuri accidentale – sunt acele riscuri datorate în principal facilitaţilor şi
capabilităţilor industriale civile, condiţiilor de mediu sau contaminării mediului, ca urmare a
unui dezastru major sau unei erori umane.
Art.141 – Estimarea efectelor – în acest punct, specialistul NBC dispune de un set
de combinaţii perioadă de timp/estimarea pierderilor, limitele probabile ale contaminării,
persistenţa substanţelor chimice, nivelul de radioactivitate, inventarul de surse eliberate în
atmosferă şi poziţionarea în spaţiu/timp a efectelor norului contaminat.
Art.142 – Estimarea pierderilor va respecta următorul algoritm:
a) Pasul 1 – determinarea mărimii obiectivului/suprafeţei afectate, Tabelul nr.1
b) Pasul 2 – determinarea/identificarea substanţei chimice, agentului patogen sau a
materialul radioactiv;
c) Pasul 3 – estimarea pierderilor prin utilizarea procedurilor naţionale sau a
softurilor de prognoză.

54 /121
 NESECRET

EMISIE CANTITATE MARE

EMISIE CANTITATE MICĂ 3
3
(< 0,2 m sau 200 l ) (> 0,2 m sau mai multe emisii mici sau
peste 200 l)
Izolarea pe Protecţia pe Protecţia pe direcţia
Izolarea pe
Substante toate direcţia vântului toate direcţiile vântului
chimice* direcţiile (km) (km)
(metri)
(metri) Zi Noapte Zi Noapte
Amoniac 60 0,2 0,2 120 1,2 4,4
Clor 60 0,4 2,4 480 2,4 7,4
Acid nitric 60 0,2 0,2 120 1,2 2,4
Fosgen 180 1,8 8,2 1600 6,6 21+
Acid sulfuric 120 0,8 2,0 660 5 13
Acid Clorhidric
Substanţe Aplicarea de măsuri de precauţie imediate în toate direcţiile pentru cel puţin 50
petrochimice m pentru substanţe lichide şi 25 m pentru produse solide
Acid fosforic
* Numai eşantioane. Pentru informaţii suplimentare a se vedea manualul ADR sau ERG 2008
• Distanţele sunt cele din scenarii care sunt implicate substanţe cu eliberare instantanee de
întregul conţinut al unui pachet (de exemplu, acţiune teroristă, sabotaj sau dezastru)
• Distanţele au fost obţinute prin multiplicarea valorilor din Ghidul Măsurilor de Urgenţă
(Emergency Response Guide 2008) cu un factor de 2
Tabelul nr.1. Suprafaţa minim contaminată pe direcţia vântului (Exemplu)

Art.143 – Determinarea vulnerabilităţii la STI cuprinde:

a) identificarea zonelor/platformelor industriale, spaţiilor de depozitare şi
depozitelor de STI;
b) identificarea elementelor vulnerabile (localităţi, populaţie, şcoli, azile de bătrini,
penintenciare, mall-uri) dispuse în imediata vecinătate a acestora;
c) identificarea substanţelor produse, utilizate sau procesate în zona respectivă;
d) identificarea proceselor chimice utilizate pentru producerea STI;
e) stabilirea posibilităţilor de eliberare intenţionată a STI;
f) determinarea acţiunilor de răspuns probabile.
Art.144 – În scopul reducerii efectelor limitării contaminării şi realizării din timp a
analizei de vulnerabilitate, specialistul NBC poate utiliza informaţiile existente în cadrul
Planurilor de securitate pe amplasament a obiectivelor chimice, planurile de intervenţie la
incendiu sau alte planuri existente la nivelul Centrelor Operaţionale.
Art.145 – Rezultatul procesului de analiză al vulnerabilităţii se concretizează în
nivele de vulnerabilitate, astfel:
a) nevulnerabil;
b) vulnerabilitate scăzută;
c) vulnerabilitate medie;
d) vulnerabilitate ridicată.
Art.146 – Specialistul NBC foloseşte această evaluare pentru a veni în sprijinul
procesului de elaborare a deciziilor, precum şi pentru priorităţile misiunilor de intervenţie
specifice (figura nr.24)

55 /121
 NESECRET

Figura nr. 24. Procesul evaluării vulnerabilităţii

Art.147 –Această evaluare urmăreşte atingerea a două scopuri:

a) de a furniza personalului de decizie evaluarea posibilelor efecte ca urmare a
producerii unui eveniment/incident CBRN;
b) de a furniza personalului de decizie şi Centrului Operaţional Judeţean/Mun.
Bucureşti datele necesare pentru elaborarea concepţiei de intervenţie;
c) de a asigura Comandantului Incidentului (On Scene Commander) derularea unui
proces rapid şi simplu de estimare a vulnerabilităţii şi de protecţie a personalului pe timpul
acţiunilor de intervenţie.
d) de asigurare a datelor în vederea coordonării integrate a acţiunilor în cadrul
Sistemului de Comandă a Incidentului (ICS-Incident Command System).
Art.148 – (1) Procedeele de evaluare şi integrare a rezultatelor în planurile de
intervenţie elaborate la nivel de inspectorate vor avea în vedere stabilirea nivelelor de
protecţie individuală a efectivelor.
(2) Procesul de evaluare constă în analiza integrată a sistemelor de detecţie
şi analiză existente la nivel naţional/regional/judeţean, în scopul sincronizării intervenţiei
CBRN cu acţiunea tuturor elementelor din cadrul structurilor de intervenţie stabilite la nivel
naţional.
Art.149 – (1) Produsul final al procesului de evaluare implică informarea asupra
efectelor probabile ale contaminării RBC a tuturor obiectivelor de risc (altele decât cele
afectate), instituţiilor publice de interes naţional/judeţean, obiective sensibile (spitale,
cămine de bătrâni, şcoli, grădiniţe), populaţiei prin utilizarea sistemelor de înştiinţare-
avertizare existente.
(2) Această evaluare poate fi realizată anterior producerii unui
eveniment/incident CBRN sau imediat după producerea acestuia.
(3) În funcţie de concepţia şefului inspectoratului sau a Centrului
Operaţional Naţional/Centrului Operaţional Judeţean, evaluarea poate fi detaliată sau
succintă.
56 /121
 NESECRET

(4) Procesul de evaluare se referă la estimarea pierderilor,

obiectivele/instituţiile economice, instituţii, obiective sensibile, elemente componente ale
infrastructurii critice, care pot fi afectate de norul contaminat, data probabilă de ajungere a
norului pentru fiecare locaţie mai sus enumerată, tipul şi persistenţa substanţelor chimice,
agenţiilor patogeni sau nivelul de radioactivite, estimarea limitelor raioanelor, situ aţia
meteorologică la nivel regional/local, măsuri de protecţie individuală sau colectivă, etc.

6.2 Determinarea perioadelor de timp critice/perioadelor de interes

Art.150 –Perioadele de timp critice/perioadele de interes care reprezintă momentele

de vulnerabilitate CBRN, se stabilesc în funcţie de concepţia Centrului Operaţional
Naţional/Centrului Operaţional Judeţean şi se regăsesc în planurile de protecţie elaborate la
nivel naţional/judeţean de operaţii şi de factorii specifici, ca: zona de intervenţie (urban,
rural), condiţii meteo, teren, forţe proprii sau date în sprijin, timp disponibil, relaţii cu
autorităţile naţionale/judeţene; aceste perioade de interes sunt stabilite de către personalul
CON/COJ în colaborarea cu specialistul NBC după coordonarea cu celelalte structuri de
intervenţie.
Art.151 – Procesul de evaluare a vulnerabilităţii este utilizat în general pentru a
sprijini procesul de planificare de intervenţie şi mai puţin activităţile de intervenţie aflate în
curs de desfăşurare.
Art.152 - În cadrul procesului iniţial de evaluarea şi de stabilire a măsurilor de
protecţie se poate utiliza Ghidul Măsurilor de Urgenţă/Transportul Mărfurilor Periculoase
sau Emergency Response Guidebook (ESR 2008) sau alte manuale sau softuri de
specialitate..

6.3 Corelarea timpului critic/perioadelor de interes cu situaţia meteorologică

Art.153 – (1) Fiecare perioadă trebuie asociată cu temperatura, viteza şi gradul de

stabilitate a aerului pe verticală, obiectivele de risc dispuse pe zona de deplasare a norului,
avertizarea despre iminenţa contaminare făcându-se gradual de la zonele adiacente
producerii incidentului către obiectivele şi localităţile dispuse pe direcţia de deplasare a
norului toxic.
(2) Toate informaţiile necesare pot fi obţinute din conţinutul mesajului sau
raportul privind situaţia meteorologică elaborate de către staţiile meteorologice regionale
sau de la autospecialele de primă cercetare şi evaluare CBRN din structura inspectoratelor
judeţene .
Art.154 – (1) Deoarece temperatura aerului reprezintă un factor important din
punctul de vedere al persistenţei substanţelor toxice, pentru fiecare perioadă măsurată,
0 0 0 0 0 0 0
temperatura trebuie să fie exprimată din 5 în 5 C astfel: 55 C, 50 C, 45 C, -20 C, -25 C, -
0
30 C; pentru evaluarea situaţiei meteorologice, temperatura se va calcula prin media
temperaturilor furnizate de fiecare mesaj CBRN.
(2) pentru estimarea persistenţei substanţelor toxice industriale se foloseşte
media zilnică de temperatură pentru perioada emisiei sau a fişelor tehnice din cadrul Ghidul
Măsurilor de Urgenţă sau ale operatorilor sursă de risc.
Art.155 – Viteza vântului ca factor pentru răspândirea STI pe suprafeţe mari şi cu
efect asupra producerii pierderilor, se calculează identic ca şi în cazul temperaturii.
57 /121
 NESECRET

Art.156 – Stabilitatea pe verticală a aerului, poate contribui la apariţia de pierderi de

vieţi omeneşti şi răspândirea agenţilor biologici, însă efectul este minor comparativ cu
temperatura şi viteza vântului.
Art.157 – Alţi factori de mediu care ar putea influenţa evaluarea sunt terenul/
relieful, vegetaţia, însă aceşti factori sunt încorporaţi în procesul de estimare/evaluare a
persistenţei.
Art.158 – Evaluarea trebuie făcută continuu având în vedere şi potenţialele schimbări
ale activităţilor de intervenţie aflate în desfăşurare.

6.4 Determinarea/stabilirea situaţiilor critice

Art.159 –Pentru a stabili condiţiile meteorologice sau tipul reliefului, se folosesc

informaţiile proprii şi cele ale centrelor meteorologice regionale sau analizele de
teren/vreme; aceste aprecieri/evaluări se concentrează asupra identificării perioadelor şi
locurilor posibile cu risc mai mare sau mai scăzut a concentraţiilor de STI, posibilelor locuri
de acumulare a agenţilor biologici sau a zonelor ridicate de contaminare ca urmare a
producerii unui eveniment/incident CBRN.
Art.160 – Deplasarea norilor contaminaţi poate avea ca măsură necesitatea activării
sistemului de alarmare şi avertizare; activarea sistemelor de avertizare va genera luarea
deciziei în amplificarea NPINBC a personalului de intervenţie şi aplicarea măsurilor de
protecţie de către populaţia posibil afectată.
Art.161 – Efectele cauzate de NPINBC sunt, de asemenea, intensificate de suprafaţa
mare de răspândire a norilor toxici cu concentraţii letale sau cu valori de radioactivitate
ridicată.
Art.162 – În ceea ce priveşte evaluarea vulnerabilităţii se vor utiliza mesajele NBC
Chem privind deplasarea norilor toxici şi Ghidul Măsurilor de Urgenţă în vederea stabilirii
măsurilor de protecţie şi intervenţie.
Art.163 – În cazul urgenţelor radiologice sau accidentelor nucleare, pentru evaluarea
situaţiei privind zonele posibil afectate, calcul nivelului de radioactivitate, aplicarea
măsurilor de protecţie pentru populaţie sau pentru personalul propriu se vor aplica
prevederile legislaţiei în domeniu privind Procedurile generice pentru evaluare şi răspuns
în timpul unei urgenţe radiologice, utilizînd mesajele NBC Nuc.
6.5 Evitarea pierderilor
Art.164 – Inspectoratele judeţene vor stabili prin planurile de acţiune, priorităţile în
executarea decontaminării, stabilind forţele şi mijloacele necesare executării acestei
activităţi, precum şi locurile unde acestea se vor executa.
Art.165 – Dacă unităţile se află într-un NPINBC superior, se vor avea în vedere pe
timpul estimării şi vătămările datorate şocului termic/degradării în rândul personalului
propriu.
Art.166 – Evitarea pierderilor va avea în vedere dacă personalul unităţii acţionează în
NPINBC-3 sau 4 peste limita de timp admisă, existând astfel riscul apariţiei de potenţiale
victime în rândul personalului de intervenţie datorat şocului termic (dacă se iau măsurile de
prevenţie corespunzătoare, pierderile vor fi eliminate).

58 /121
 NESECRET

Art.167 – Dacă personalul de intervenţie prezintă simptome asociate acţiunii

intoxicării cu STI, aceştia vor scoşi urgent din raionul de intervenţie, acordându-se
asistenţa medicală la faţa locului, orice activitate în raionul respectiv va fi sistată
imediat până la determinarea cauzele reale de contaminare.
6.5 Evaluarea riscului în cazul purtării mijloacelor individuale de protecţie

Art.168 – În scopul determinării NPINBC, personalul de decizie din cadrul

ISUJ/ISUMB pe baza recomandărilor specialiştilor NBC din cadrul structurilor proprii vor
executa analiza vulnerabilităţii.
Art.169 – Decizia de a creşte sau descreşte NPINBC se bazează pe tipul de misiune,
tipul de substanţă implicată (dacă se cunoaşte) şi riscurile asociate.
Art.170 – Procedeul EPINBC deschis este utilizat în scopul reducerii şocului termic
şi de prelungire duratei de purtare a EPINBC de către personalul de intervenţie care
acţionează în NPINBC-3, 4 sau 5.
Art.171 – Completul de protecţie va fi descheiat şi gluga dată pe spate; acest
procedeu va fi adoptat când nivelul de risc al contaminării pielii, datorat vaporilor toxici,
este mic dar probabilitatea de contaminare prin inhalarea vaporilor substanţe toxice este
mare.
Art.172 – În funcţie de condiţiile meteorologice locale, timpul de adoptare folosind
acest procedeu, poate fi mărit/micşorat.
Art.173 – Personalul specializat trebuie să cerceteze zona prognozată de a fi
contaminată utilizând echipamente de determinare a concentraţiei; dacă în zonă există
dispozitive automate de determinare a concentraţiei se vor face mai multe citiri în interiorul
şi în jurul zonei de dispunere a unităţii.
Art.174 – Prelevarea de probe se va realiza din zonele puternic contaminate conform
procedurilor naţionale, în scopul identificării tipului de substanţă, la cererea autorităţilor
de specialitate şi numai dacă prin activitatea desfăşurată nu este pusă în pericol viaţa
personalului de intervenţie.
Art.175 – Dacă în urma determinărilor efectuate nivelul de risc al contaminării pielii
este mic se poate adopta procedeul EPINBC deschis.
Art.176 – În cazul în care personalul prezintă simptome de contaminare se va adopta
NPINBC 5.
Art.177 – Dacă situaţia meteorologică se schimbă, în vederea reevaluării situaţiei se
pot realiza măsurări ale concentraţiei de STI în aceleaşi puncte cercetate anterior.
Art.178 – Personalul desemnat trebuie să verifice concentraţia de vapori din zonă
utilizând echipamentele de detecţie şi determinare a prezenţei STI din dotare sau
autospecialele de CBRN existente în dotarea inspectoratelor.
Art.179 – Dacă aparatele indică prezenţa STI nu se va utiliza procedeul EPINBC
deschis deoarece există riscul de contaminare a pielii, concentraţia STI fiind necunoscută.
Până la identificarea tipului de substanţă şi concentraţiei acestora se utilizează procedeul
EPINBC închis.
Art.180 – Dacă rezultatele sunt negative, se poate trece la procedeele de deschidere a
EPINBC şi scoatere a măştii contra gazelor.
59 /121
 NESECRET

Art.181 – Dacă personalul manifestă simptome de contaminare cu STI, se va trece la

procedeul EPINBC închis din proprie iniţiativă, raportează situaţia apariţiei intoxicării şi se
îndreaptă către punctul de decontaminare şi de acordare a primului ajutor.

6.7 Implicaţii privind deschiderea EPINBC/scoaterea măştii contra gazelor

Art.182 – (1) Informaţiile primite din teren de la personalul de intervenţie privind
tipul de STI implicat în eveniment şi concentraţia determinată de echipamente, pot sprijini
factorii de decizie, personalul din COJ /specialistul NBC privind momentele de deschidere
EPINBC/scoatere a măştii contra gazelor sau a aparatelor de respirat cu aer comprimat.
(2) Pe baza acestor informaţii, specialiştii NBC pot evalua momentul optim
pentru deschiderii EPINBC după efectuarea citirii indicaţiilor aparatelor de specialitate.
(3) Informaţiile din teren corelate cu recomandărilor specialiştilor din cadrul
alte ministere, instituţii sau ale operatorului în folosul căruia se execută intervenţia pot fi
utilizate pentru a sprijini deciziile şefiilor inspectoratelor privind riscul chimic şi efectele pe
perioada purtării EPINBC.
(4) Aceste informaţii trebuie utilizate împreună cu procesul de analiză
NPINBC şi aprecierea conducerii inspectoratului despre capacitatea de rezistenţă a
personalului echipelor de intervenţie în NPINBC-5.
(5) Monitorizarea periodică a zonelor contaminate va asigura datele necesare
stabilirii dacă pericolul din zona respectivă permite deschiderea EPINBC şi/sau scoaterea
măştii contra gazelor.
(6) Aprecierile sunt valabile pentru o perioadă stabilită şi un anumit agent
chimic specificat, pentru a prognoza un nivel de risc acceptabil nu mai mare de 5%
(incapacitare prin inhalare sau expunere a pielii).
(7) Măsurile de protecţie împotriva agenţilor chimici sunt prezentate în
Ghidul Măsurilor de Urgenţă, Capitolul 3, Fişe de pericol.

60 /121
 NESECRET

CAPITOLUL VII
Măsuri pentru evitarea expunerii personalului de intervenţie
7. 1 În caz de risc radiologic

Art.183 – Decizia finală referitoare la unităţile/grupurile care ar putea fi expuse

radiaţiilor nucleare aparţine şefului inspectoratului pe baza recomandărilor specialiştilor
NBC, a reprezentanţilor autorităţii nucleare (CNCAN) sau a operatorului economic cu
respectarea strictă limitelor de doză pentru personalul expuse profesional, în conformitate cu
legislaţia în vigoare, sau pe baza recomandărilor formulate la nivelul IGSU/CANUR privind
dozele colective.
Art.184 – (1) Pericolul radiologic generează efecte vătămătoare datorită expunerii la
radiaţii nucleare a personalului concretizate în două tipuri:
a) efecte stochastice care reduc capacitatea de intervenţie, dar nu scot din acţiune
personalul afectat;
b) efecte deterministe care generează incapacitate operaţională parţială sau totală,
uneori la doze mari pot apărea decesul persoanelor afectate.
(2) Elementele unităţii/grupului afectat de efectele vătămătoare a radiaţiilor
nucleare, progresiv, acumulează o doză; există un prag stabilit (doză maximă acceptată)
pentru ambele tipuri de efecte sub care acestea nu se vor manifesta.
(3) Doza de radiaţie nucleară reprezintă însumarea tuturor dozelor datorate
expunerii la radiaţia penetrantă iniţială (radiaţia gamma şi cu neutroni) şi reziduală (radiaţia
gamma).
(4) De reţinut că fiecărei categorii de efecte îi corespunde o doză stabilită
care nu va provoca efecte asupra organismului, prevăzută în legislaţia naţională. Tabelul
nr.2

Acţiunea de protecţie Nivelul de intervenţie generic

Adăpostire 10 mSv ca doză efectivă în mai puţin de 24 ore
Evacuare 50 mSv ca doză efectivă în mai puţin de 0 săptămână
Administrare de iod stabil 100 mGy ca doză absorbită pe tiroidă
30 mSv ca doză efectivă în prima lună
Relocare temporară 10 mSv ca doză efectivă în lunile următoare
Mutare permanentă 1000 mSv ca doză efectivă pe durata vieţii
Tabelul nr.2 . Doze evitabile prin acţiuni de protecţie

Art.185 - În momentul în care se alege itinerariul de deplasare se va lua în

considerare direcţia vântului şi poziţionarea punctelor de prelevare/monitorizare.
Art.186 -Zona prognozată a fi contaminată în cazul utilizării unui dispozitiv de
dispersie radiologică (RDD) sau a substanţelor radiofarmaceutice va fi izolată şi securizată
cu personal din rândul structurilor de jandarmerie, poliţie locală.
Art.187 -Delimitare perimetrului se face prin utilizarea radiometrului pentru
stabilirea valorii indicelui de doză la marginea acestuia de 100 µSv/h; în situaţia inexistenţei
aparaturii dozimetrice se recomandă ca distanţa 100 m în cazul RDD sau 50 m în cazul
substanţelor radiofarmaceutice, până la sosirea echipelor de cercetare CBRN.
Art.188 - Pentru micşorarea timpului de expunere a personalului de intervenţie se va
avea în vedere păstrarea distanţei faţă de sursa de radiaţii şi/sau utilizarea structurilor solide
drept protecţie.
61 /121
 NESECRET

Art.189 - Pentru a preveni contaminarea internă este interzis consumul de lichide,

mancare şi fumatul, în perimetrele delimitate de către personalul echipelor de intervenţie.
Art.190 - Efectuarea de măsurători dozimetrice se va realiza de către echipele CBRN
apartinând ISUJ sau altor structuri de specialitate (Poliţie, mediu, sănătate publică, CNCAN,
etc) sau persoane cu permise de exercitare.
Art.191 - În cadrul activităţilor de intervenţie, specialistul NBC va inregistra dozele
primite de personalul propriu, iar după finalizarea misiunii, prin grija şefului inspectoratului,
va realiza demersurile pentru investigaţii medicale amănunţite pentru personalul care a
depăşit pragul de doză admis la instituţiile medicale de profil.
Art.192 - În situaţia în care nu există echipamente de monitorizare individuală
(dozimetre personale) estimarea dozelor primite pentru personalul de intervenţie, se va
realiza prin determinarea dozelor colective, valori ce vor fi stabilite de comun acord cu
reprezentanţii CNCAN, Laboratorul de Igiena Radiaţiilor sau persoanelor care deţin permise
de exercitare cel puţin nivel 2.
Art.193 – Pentru reducerea expunerii personalului la riscurile de iradiere se pot
adopta următoarelor măsuri:
a) actualizarea permanentă a informaţiilor referitoare la zonele potenţiale de pericol;
b) identificarea şi marcarea locaţiilor cu pericol de iradiere; restricţionarea şi
controlul accesului în raioanele marcate cu semne de avertizare privind contaminarea
radioactivă;
c) interzicerea deschiderii de către întregul personal a containerelor marcate cu
semne de avertizare despre pericolul contaminării radiologice.
Art.194- Activităţile personalului de intervenţie pot necesita depăşirea limitelor
dozei absorbite, aceste situaţii putând apare în cazul acţiunilor umanitare, de salvare şi/sau
urgenţă; toate expunerile la radiaţii trebuie să fie controlate în scopul limitării expunerii
personalului şi a dozei primite/absorbite; expunerile personalului la radiaţii vor respecta
principiul „menţinerii expunerilor la un nivel minim acceptabil/ALARA”.
Art.195- Pentru activităţi detailiate privind organizarea intervenţiei în caz de accident
nuclear sau urgenţă radiologică se vor aplica prevederile existente la nivel naţional precum
şi procedurile cuprinse în Manualul pentru personalul de primă intervenţie
(Manual for First Responder to a radiological emergency).

7. 2 În caz de risc biologic

Art.196 – Până la sosirea în terenul contaminat a echipelor speciale antiepidemice
sau echipelor CBRN, se interzice cu desăvârşire atingerea obiectelor suspecte, consumul de
alimente şi nu vor fi folosite obiecte găsite în pachetele aruncate.
Art.197 – Se consideră contaminaţi, personalul de intervenţie, populaţia şi animalele
aflate în focarul biologic, care au consumat alimente sau apă suspecte, au atins diferite
obiecte contaminate sau au venit în contact direct cu oamenii şi animalele îmbolnăvite.
Art.198 – Toate persoanele care au fost contaminate biologic vor executa obligatoriu
decontaminarea iniţială, iar echipamentul va fi colectat şi decontaminat în locuri special
amenajate de către autorităţile sanitare judeţene.
Art.199 – (1) Pentru izolarea porţiunii de teren în vederea lichidării focarului
biologic, se instituie zonă de carantină de către autorităţile publice judeţene de profil
62 /121
 NESECRET

concomitent cu aplicarea măsurilor de carantină şi asigurarea perimetrului cu personal din

cadrul sistemului de ordine şi siguranţă publică.
(2) Se vor lua măsuri ca nici o persoană sau animal din zona afectată să
părăsească limitele carantinei şi nici un obiect, aliment sau produs agricol să fie scos din
zona contaminată fără avizul instituţiilor publice de specialitate (poliţie, direcţia de sănătate
publică sau direcţia sanitar veterinară).
(3) Se interzice pătrunderea în zona contaminată a oricărei persoane cu
excepţia personalului echipelor de intervenţie şi numai cu avizul Ofiţerului coordonator de
la locul incidentului.
Art.200 – Măsurile sanitaro-igienice şi profilactice speciale care se aplică sunt:
a) executarea controlului sanitaro-epidemic;
b) respectarea strictă a regulilor de igienă personală şi colectivă, de folosire a
alimentelor şi a apei potabile;
c) executarea decontaminării biologice a încăperilor şi îmbrăcămintei, dacă această
măsură se justifică;
d) administrarea mijloacelor de profilaxie specifică ce măresc rezistenţa personalului
la efectul mijloacelor biologice (vaccinarea profilactică a personalului de
intervenţie);
e) evacuarea şi izolarea bolnavilor, izolarea şi supravegherea persoanelor cu care
aceştia au intrat în contact;
f) dispunerea în carantină a localităţilor, obiectivelor pe raza cărora au fost
înregistrate focare epidemice.
Art.201 – Controlul sanitaro-epidemic se execută de personalul aparţinând
structurilor judeţene de sănătate publică sau agenţiilor judeţene sanitar veterinare, în scopul
de identificării prezenţei bolilor infecţioase în rândul populaţiei, sursele lor probabile şi de a
preveni apariţia şi răspândirea acestora în rândul populaţiei.
Art.202- Vaccinările profilactice se execută atât după un plan, cât şi după indicaţiile
epidemiologice; termenele şi caracterul vaccinărilor se stabilesc, la propunerea instituţiilor
medicale de profil, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii şi a laboratoarelor medicale de
specialitate.
Art.203 – Măsurile generale de profilaxie veterinară şi antiepizootice se execută cu
scopul de a preveni contaminarea biologică a animalelor şi alimentelor de origine animală şi
cuprinde:
a) cunoaşterea stării epizootice din raionul afectat;
b) identificarea focarelor de contaminare biologică sau de îmbolnăvire a animalelor
cu boli infecţioase;
c) executarea măsurilor de protecţie;
d) verificarea stării de sănătate a animalelor, executarea tratamentului şi evacuarea
celor bolnave;
e) controlul sanitar-veterinar al alimentelor de origine animală şi surselor de apă
pentru determinarea contaminării biologice.
Art.204 – Pe timpul executării unor activităţi în raioanele contaminate biologic sau
în zonele de carantină se vor lua următoarele măsuri:

63 /121
 NESECRET

a) fiecare categorie/tip de tehnică se va deservi numai de personalul care o

încadrează, iar fiecare persoană va utiliza numai echipamentele strict necesare activităţii
desfăşurate;
b) se va limita deplasarea tehnicii de intervenţie în perimetrul de siguranţă la strictul
necesar;
c) limitarea/interzicerea schimbului de materiale între membrii echipelor de intervenţie
(aparate de respirat autonome, masca contra gazelor, complete de protecţie, etc); d)
executarea decontaminării iniţiale şi operaţionale (dacă este posibil se va executa
decontaminarea totală) pentru tehnica sau autovehiculele ce ies din perimetrul delimitat.
Art.205 – (1) Pentru diminuarea extinderii bolilor contagioase şi utilizarea tehnicii în
condiţii de siguranţă se pot lua următoarele măsuri suplimentare de protecţie:
a) acoperirea mânerelor (dispozitivelor de deschidere) de la uşi, portiere de
autovehicule, volan, manete etc., cu materiale textile îmbibate cu substanţe dezinfectante,
care vor fi schimbate periodic;
b)pragurile uşilor de acces se vor decontamina periodic şi se pot dota cu preşuri sau
tăvi cu soluţii dezinfectante;
c) pe căile de acces ale autovehiculelor sau în punctele obligate de trecere se pot
amenaja mici şanţuri/bazine cu soluţii de decontaminare pentru dezinfectarea roţilor;
d)ferestrele, uşile, obloanele şi alte căi de acces în spaţiile de lucru ale tehnicii de
intervenţie se pot etanşa cu bureţi sau materiale textile îmbibate în substanţe dezinfectante.
(2) Aceste măsuri de protecţie trebuie monitorizate permanent pentru a nu-şi
pierde eficienţa (exemplu: materialul textil de pe mânerul unei uşi, neschimbat la timp
devine sursă de răspândire a agenţilor biologici).
Art.206 – (1) Decontaminarea iniţială a tehnicii de intervenţie va urmări să se
execute obligatoriu la ieşirea din raionul de dispunere şi cea operaţională sau totală după
ieşirea din raionul contaminat.
(2) Pentru fiecare categorie de tehnică se va calcula o normă de consum a
materialelor pentru executarea decontaminării iniţiale şi operaţionale, raportată la unitatea
de timp, avându-se în vedere următoarele criterii:
a) dimensiunile şi compunerea tehnicii;
b)numărul de personal din echipaj;
c) gradul de expunere în funcţie de activitatea desfăşurată;
d)importanţa activităţii desfăşurate.
Art.207 – (1) Pentru desfăşurarea altor misiuni decât cele de intervenţie, se va avea
în vedere ocolirea raioanelor contaminate biologic; traversarea acestor zone este ineficientă
datorită complexităţii operaţiunilor de decontaminare şi se interzice complet în cazul în care
se instituie carantina.
(2) Acumularea agenţilor biologici în filtrele de aer şi în radiatoarele
motoarelor, precum şi în alte spaţii greu accesibile ale diferitelor categorii de tehnică reduce
eficienţa decontaminării şi creşte pericolul răspândirii agentului biologic.
(3) Este interzisă scoaterea tehnicii şi materialelor în afara zonelor de
carantină fără avizul autorităţilor medicale de specialitate.

64 /121
 NESECRET

7. 3 În caz de risc chimic

Art.208 – În situaţia necesităţii expunerii personalului de intervenţie se vor avea în

vedere respectarea următoarele reguli:
a) necesitatea păstrării fluxului informaţional referitor la existenţa şi caracteristicile
STI, dintre forţele participante la activitatea de intervenţie; asigurarea unui sistem de
secretizare a fluxului informaţional care trebuie să asigure limitarea accesului altor persoane
sau structuri pe perioada desfăşurării intervenţiei, dar care trebuie să asigure toate datele
necesare personalului abilitat să emită comunicări de presă;
b) informarea tuturor echipelor de intervenţie atunci când au fost identificate tipurile
de STI, în legătură cu pericolul potenţial, limitele purtării echipamentelor de protecţie
CBRN pe timpul misiunilor de intervenţie şi adoptarea acţiunilor necesare specifice pentru
limitarea efectelor;
c) coordonatorul echipelor din teren, pe timpul desfăşurării misiunilor de
intervenţie, trebuie să fie sprijinit de către specialiştii CBRN din cadrul structurilor proprii
sau care provin din diferse structuri militare/civile, specialişti în mediu, cadre universitare,
înaintea începerii oricărei activităţi în zonele de pericol de contaminare cu STI;
d) pe timpul acţiunilor în zone de pericol STI se va respecta principiul „menţinerii
expunerilor la un nivel minim acceptabil/ALARA”;
e) măsurile de control al expunerii la STI vor reflecta concordanţa dintre necesitatea
asigurării protecţiei personalului propriu şi îndeplinirea misiunii care presupun activităţi ce
pot afecta starea de sănătate în situaţii extreme de pericol;
f) echipele ce acţionează în ariile de pericol TIC vor avea permanent asupra lor
echipamentul specific necesar cum ar fi echipament de protecţie pentru pericolul identificat.
g) norii toxici sunt de regulă mai denşi decât aerul, amplificându-se dispersia la
suprafaţa pământului de-a lungul zonelor de teren joase cum ar fi văile, defileurile sau
trecătorile;
h) norii toxici tind să se disperseze în subterane/suprafaţa terenului, realizând
concentraţii mari în clădiri, zone împădurite sau alte locuri unde circulaţia aerului este
redusă; norii toxici, chiar şi cu o toxicitate redusă pot înlocui oxigenul creând un mediu
sărac în oxigen în special în zonele joase de teren sau în spaţiile închise;
i) la alegerea locului de dispunere a tehnicii de intervenţie va ţine cont de nivelele
de planimetrie (cote ridicate), în zone de teren deschis, împotriva direcţiei predominante de
propagare a aerului/contaminării de la sursa de STI şi la distanţă de aceasta; se va avea în
vedere că această direcţie predominantă nu este întotdeauna aceeaşi, depinzând de sezon sau
de condiţiile meteorologice temporare, specifice la un moment dat existând riscul schimbării
direcţiei de la sursa de STI către tehnica de intervenţie; în astfel de situaţii vor fi asigurate
creşterea gradului de avertizare, monitorizare şi protecţie.
(j) echipamentul de protecţie poate asigura o protecţie efectivă, minimă sau săracă
împotriva STI în funcţie de natura agentului toxic, concentraţia, condiţiile meteorologice şi
timpul de expunere în mediul contaminat; când există incertitudini referitoare la eficacitatea
echipamentelor de protecţie CBRN pentru protecţia împotriva anumitor tipuri de TIC,
acestea vor fi folosite pentru protecţia imediată/de urgenţă pe timpul evacuării din zons de
pericol/contaminată deoarece măştile contra gazelor, precum şi cartuşele filtrante nu vor
asigura oxigenul necesar în medii sărace.
(k) în situaţia absenţei/ineficacităţii echipamentelor de detecţie, identificare şi
decontaminare a STI, se vor adopta acţiunile necesare în vederea evitării pericolelor

65 /121
 NESECRET

cunoscute sau potenţiale STI pentru eliminarea oricăror riscuri nejustificate de contaminare
a forţelor de intervenţie.
l) anumite STI au un miros specific, uşor de detectat, acestea putând sau nu să afecteze
tractul respirator; această proprietate a STI acţionează ca un element de avertizare; m)
acordarea asistenţei medicale se va face cât mai curând posibil de la înregistrarea
victimelor contaminate cu STI;
p) rezultatele testelor medicale individuale se vor înregistra în fişele medicale
individuale;
r) primul ajutor medical în situaţia contaminării cu STI se va face în conformitate cu
Ghidul de Măsurilor de Urgenţă (ERG – Emergency Response Guidebook) sau Acordul
european referitor la transportul auto a produselor periculoase (ADR – European
Agreement concerning of Dangerous Goods by Road)” şi reglementările naţionale în
vigoare.
Art.209 –Când pericolul este identificat se vor realiza următoarele acţiuni:
a) asigurarea că echipamentele de protecţie CBRN sunt adaptate tipului de
intervenţie şi existenţa cartuşelor filtrante specifice sau a aparatelor de respirat cu aer
comprimat; şeful echipei de intervenţie trebuie să aibă siguranţa că personalul de intervenţie
nu acţionează în zonele de pericol de contaminare toxica industrială fără echipament
specific adaptat pericolului.
b) evaluarea comparativă a pericolelor care permit continuarea misiunii;
c) confirmarea nivelului de pericol rezultat în urma evaluării şi adaptarea acestuia la
nevoile de continuare a misiunii;
d) preconizarea/planificarea evacuărilor de rezervă, sau evacuarea personalului la
distanţe mari de zona de pericol;
e) controlul accesului în aria de pericol în scopul evitării expunerii inutile a
personalului, sau dacă este necesar, interzicerea accesului în aceste zone;
f) evitarea oricărui contact direct a personalului de intervenţie cu orice formă de
contaminare lichidă, praf, etc.
g) verificarea dacă nivelurile de pericol nu au fost depăşite iar personalul care nu a
fost evacuat este echipat cu echipamente de protecţie specifice; asigurarea că zona de
pericol este marcată;
h) decontaminarea personalului şi echipamentului care părăseşte zona de risc;
i) controlul evoluţiei pericolului în timp şi spaţiu prin executarea operaţiunilor de
recunoaştere şi măsurare fără expunerea inutilă a personalului;
j) aplicarea procedurilor de avertizare despre pericol pentru avertizarea vecinilor şi
autorităţilor judeţene/locale;
k) pregătirea planurilor de acţiune pe termen lung în baza propunerilor personalului
specializat;
l) reevaluarea priorităţilor operaţionale funcţie de necesitatea asigurării securităţii
personalului.
Art.210 – Dacă nu există suficiente informaţii, înaintea intrării în raionul de
intervenţie a echipelor, personalul de specialitate NBC sau şeful grupei operative va solicita
din timp informaţii suplimentare despre facilităţile STI şi pericolele chimice specifice pentru
raionul de intervenţie; sursele de informaţii sunt constituite din rapoartele şi bazele de date
referitoare la siguranţa facilităţii, codul internaţional de marcare a cisternelor cu STI,
precum şi de la operatorii economici care ar putea avea proceduri adiţionale de răspuns la
situaţii de urgenţă; de asemenea, se vor identifica existenţa resurselor locale de echipamente
şi materiale speciale specifice (reach-back).
66 /121
 NESECRET

Art.211 –Datorită stresului indus de ritmul operaţional existent în mediul de pericol

STI, informarea privind riscurile potenţiale STI asupra mediului ambiant şi sănătăţii
personalului de intervenţie poate fi realizată cu dificultate; în acest sens, în scopul menţinerii
atenţiei pe îndeplinirea misiunii este necesar ca informaţiile şi datele estimării riscului,
considerate elemente critice ale răspunsului, să facă parte din cadrul unui program de
transmitere/informare asupra riscului; înaintea luării deciziei privind managementul riscului
şi pentru a nu avea un impact negativ asupra îndeplinirii misiunii, trebuie avută în vedere
percepţia asociată activă a riscurilor de sănătate/mediu/acţiune care pot întârzia/diminua
capacitatea de intervenţie; programul de informare asupra riscurilor STI pentru toate
misiunile de răspuns ar trebui să conţină modalităţi de instruire şi posibilităţile de informare.
Art.212 –Comparativ cu agenţii toxici de luptă, cele mai multe substanţe toxice
industriale sunt inflamabile sau explozive; pe de altă parte, acestea sunt efectele locale
imediate cauzate de un eveniment STI şi de aceea este necesar să se cunoască proprietăţile
extreme ale substanţelor chimice industriale în vederea planificării/stabilirii locurilor de
dispunere a forţei la distanţe de siguranţă necesare de sursa
evenimentului/incidentului/emisiei; de asemenea existenţa riscului producerii unei explozii
este ridicată la facilităţile unde sunt depozitate gaze lichefiate inflamabile.
Art.213 - Pentru asigurarea protecţiei forţelor de intervenţie, coordonatorul în teren
dispune delimitarea zonei/perimetrului de siguranţă în jurul operatorilor economici
deţinători de STI afectaţi; unităţile de cercetare aeriană solicitate în sprijin aparţinând MAI
sau MApN vor tranzita zona de excludere dar nu la o înălţime mai mică de 150 m;
coordonatorul în teren poate renunţa la aceste zone de siguranţă numai în urma unei
supravegheri detaliate şi asigurarea nivelului de siguranţă tehnică a operatorului economic
de către persoanele acreditate (evaluatori de risc).
Art.214 – Dacă pe timpul acţiunilor de intervenţie apare situaţia unei eliberări masive
de STI concomitent cu introducerea semnalelor de avertizare se va realiza evacuarea
imediată a personalului şi echipamentului din zona de pericol; este important ca întreg
personalul să cunoască faptul că în astfel de situaţii este necesară îndepărtarea imediată din
zona de pericol, deoarece cartuşele filtrante existente, funcţie de concentraţie, durata
expunerii, forma de manifestare nu asigură protecţia totală împotriva tuturor tipurilor de
STI; de asemenea, forţele trebuie să fie cunoască capabilităţile şi limitele echipamentelor de
protecţie respiratorie şi CBRN din dotare ţinând seamă de caracteristicile STI.
Art.215 – Datorită faptului că anumite substanţe toxice industriale sunt atât de
volatile încât o contaminare pe termen lung nu este posibilă; în situaţia în care contaminarea
va persista în timp, echipa de primă cercetare şi evaluare CBRN va marca progresiv limitele
zonei contaminate; echipa de primă cercetare şi evaluare CBRN va utiliza semnele de
marcare pentru contaminare chimică completând pe etichetă numele STI identificate sau
simplu „STI” în situaţia în care nu se cunoaşte natura substanţei; de asemenea, în absenţa
semnelor de marcare CBRN, se pot utiliza semne de marcare specifice „Materialelor toxice
industriale” pe fond verde având înscris cu alb cuvântul „TOXIC”.

67 /121
 NESECRET

CAPITOLUL VIII
Dispoziţii finale

Art.216 – Prezentul manual intră în vigoare la data de _____.

Art.217 –Anexele nr. 1-24 fac parte integrantă din prezentul manual.
Art.218 – Manualul va fi tipărit _________şi difuzat prin grija structurii de
specialitate din cadrul IGSU.

68 /121
 NESECRET

Anexa nr. 1
(art.13)
GLOSAR
1. Termeni, definiţii

A
Fenomen fizic prin care un corp lichid sau solid încorporează
Absorbţia
prin difuzie din afară o substanţă oarecare
Orice eveniment neintenţionat, inclusiv erori de operare,
defecţiuni ale echipamentelor sau alte aciuni, consecinţele sau
Accident
potenţialele consecinţe care nu sunt neglijabile din punct de
vedere al protecţiei şi siguranţei
Orice eveniment neprevăzut, incluzând erori de operare,
defecţiuni tehnice ale echipamentelor şi/sau sistemelor sau alte
Accident
anomalii neprevăzute, ale cărui consecinţe potenţiale sau
radiologi actuale nu sunt neglijabile din punct de vedere al protecţiei
c radiologice şi al securităţii nucleare;
Orice eveniment neprevăzut ce implică pierderi, distrugeri sau
deteriorări importante ale armelor nucleare sau componentelor
Accident acestora, cu consecinţe reale sau potenţiale pentru viaţă şi/sau
cu bunuri materiale.
arma(ele) Detalii de planimetrie şi forme de relief (peşteri, mine, masive
nucleară(e) păduroase, clădiri, subsoluri etc.),care pot fi folosite pentru
protecţia împotriva contaminării radioactive, biologice şi
chimice (RBC
Acoperiri Întrebuinţarea agenţilor biologici în scopul producerii de
pierderi în personal, animale sau distrugerii plantelor,
componentelor echipamentelor şi materialelor; apărarea
împotriva agenţilor biologici.
Acţiune biologică Întrebuinţarea agenţilor chimici pentru a ucide, răni, intoxica,
sau incapacita – pentru o perioadă însemnată de timp –
oamenii sau animalele şi pentru a împiedica/întârzia utilizarea
raioanelor, facilitaţilor sau componentelor echipamentelor şi
Acţiune chimică materialelor; apărare împotriva agenţilor chimici.
Termen comun folosit numai atunci când se referă la o situaţie
combinată chimică, biologică şi radiologică
Acţiune chimică,
biologică şi Măsura numărului de atomi dintr-o probă care se
radiologică dezintegrează într-o secundă. Unitatea activităţii este
Becquerel (Bq). 1 Bq reprezintă o dezintegrare pe secundă.
Activitate Folosirea materialelor radioactive sau dispozitivelor (de
iradiere radioactivă) ce produc radiaţii pentru a cauza pierderi
sau a determina restricţii în folosirea terenului, echipamentelor
etc.; include contaminarea radioactivă, prin depunerea norului,
Acţiune provenit de la armele nucleare.
radiologică

69 /121
 NESECRET

Construcţie care asigură protecţia împotriva exploziilor

Adăpost convenţionale şi nucleare; aceasta poate fi echipată pentru
protecţia împotriva atacului chimic sau biologic.
Fixarea şi acumularea moleculelor unui gaz sau ale unui lichid
Adsorbţie
pe suprafaţa unui corp solid
Sistem de particule coloidale (fin divizate), dispersate în gaz
Aerosoli
(exemplu: ceaţa, fumul).
Microorganism sau produs al microorganismului (toxina) ce
cauzează îmbolnăvirea oamenilor, animalelor, plantelor sau
Agent biologic
deteriorarea componentelor echipamentelor si materialelor; de
asemenea, vezi acţiune biologică; agent chimic
Compus chimic ce se intenţionează a fi întrebuinţat în acţiunile
militare, pentru a ucide, a răni grav, a intoxica, sau pentru a
scoate temporar personalul din luptă/a incapacita prin efectele
Agent chimic
sale fiziologice; sunt excluşi din aceasta categorie agenţii de
combatere a dezordinii publice, erbicidele,
substanţele/amestecurile incendiare şi de mascare cu aerosoli.
Potenţial agent chimic letal, care împiedică transmiterea
Agent
impulsurilor nervoase.
Compus chimic ce afectează ochii, plămânii, mucoasele,
neurotoxic
epiderma şi care produce eritem, vezicaţii, ulceraţii etc
A da alarma (la apropierea unei primejdii); a pune în stare de
Agent vezicant
alertă, de pregătiri.
Acţiunea de a (se) alarma şi rezultatul ei
Alarmă
Substanţă folosită pentru neutralizarea unui agent toxic pătruns
Alarmare în organism sau a efectelor nocive ale acestuia
Planurile şi activităţile realizate în scopul limitării sau
Antidot
neutralizării efectelor negative ce pot afecta desfăşurarea
acţiunilor de intervenţie şi a personalului, ca urmar e a:
utilizării sau ameninţării cu utilizarea de ADMNBC sau
dispozitive CBRN; apariţia de pericole secundare rezultate din
acţiunea forţelor de intervenţie; sau emisia, sau riscul de
emisie a substanţelor toxice industriale (STI) în mediu.
Apărare CBRN Oricum, denumirea de „arme” poate conduce la confuzii
deoarece precursorii nu sunt consideraţi, încă, componente sau
subcomponente ale „armelor de distrugere în masă”.
Muniţie care lansează/dispersează/diseminează agenţi
biologici, incluzând artropode purtătoare
Se referă la Bunuri Periculoase-BP (DG- Dangerous Goods)
Arma biologică sau Materiale Periculoase-MP (HAZMAT-Hazardous
Materials) şi poate include, de asemenea, alimente
contaminate, efective de animale şi culturi. Termenul CBRN
Arma include cele două elemente BP şi MP
nonbiologică Dispozitiv care lansează, dispersează sau diseminează agenţi
chimici.
Sistem asamblat (exemple: de tip imploziv, de tip fisiune sau
Arma chimică de tip fuziune), care în configuraţia sa finală, după realizarea
secvenţei iniţiere-explozie, este capabil să producă reacţii
nucleare şi eliberarea de energie.
Arma nucleară
70 /121
 NESECRET

Unitatea materiei constând dintr-un singur nucleu compus din

Atom protoni şi neutroni înconjurat de unul sau mai mulţi electroni
orbitali. Atomul este cea mai mică parte a unui element care
participă într-o reacţie chimică
Procesul prin care rapoartele CBRN, sunt transmise prin
intermediul lanţului de comandă, unităţilor, instituţiilor publice
Avertizare sau de specialitate, avertizarea acestora şi a populaţiei de
şi raportare pericolele care rezultă ca urmare a producerii unui eveniment
în care sunt implicate substanţe chimice toxice periculoase,
agenţi patogeni sau materiale radioactive.
B
Reprezintă folosirea intenţionată a oricărui microorganism,
virus, substanţă infecţioasă sau produs biologic ce poate fi
fabricat prin biotehnologie sau a oricărui componente de
origine naturală sau artificială, a unui asemenea
Bioterorism microorganism, virus, substanţă infecţioasă sau produs
biologic, cu scopul de a provoca moartea, îmbolnăvirea sau
alte dereglări biologice ale oamenilor, animalelor sau alte
organisme vii, astfel să influenţeze acţiunile statului şi să
intimideze sau să şanteze populaţia.
Este o boală infecţioasă care se poate transmite de la o
Boală contagioasă persoană la alta
Boala produsă de un organism viu sau alt patogen precum
Boală infecţioasă fungi, bacterii, paraziţi, protozoare sau virusuri.
Boală provocată de expunerea excesivă la radiaţia ionizantă.
Primele simptome sunt: greaţa, voma şi diareea, care pot fi
Boala de iradiere urmate de căderea părului, hemoragie, reducerea rezistenţei la
infecţii şi, în general, pierderea energiei
Unitate SI a radioactivităţii egală cu o dezintegrare nucleară pe
Bequerel secundă. În Europa este utilizat acum în locul Curie (Ci) care este
10
echivalent cu 3,7 x 10 Bq. Vezi, de asemenea, activitate.
C
Separarea fizică şi reţinerea unui individ sau grup de indivizi
care au fost sau există posibilitatea să fi fost expuşi la o boală
Carantina contagioasă sau posibil contagioasă si care nu prezintă semne
sau simptome ale acesteia faţă de restul populaţiei cu scopul de
a împiedica transmiterea bolii.
Misiune executată pentru obţinerea de informaţii, prin
Cercetarea observare vizuală sau alte procedee tehnice, pentru
chimică, confirmarea sau infirmarea producerii evenimentelor EADA şi
biologică, ameninţărilor/riscurilor; include şi culegerea informaţiilor
radiologică despre obiectivele cu risc de amplasament şi datele
şi nucleară meteorologice cu semnificaţie CBRN în vederea prognozării şi
avertizării despre pericolele asociate şi zonele de risc.
Submultiplu al unităţii de măsură a dozei absorbite. Pentru
aparatura dozimetrică din dotarea trupelor, un centigray
Centigray (cGY) (1cGy) = un Rad (1 rad) În sistemul de unităţi tolerate: 1cGy =
1R (roentgen)
71 /121
 NESECRET

Ansamblul de componente (piese, aparate, dispozitive etc.) ale

Complet unui echipament care îi asigură utilizarea/funcţionarea conform
destinaţiei
Măsură a cantităţii de agent într-un volum dat de aer, la care
Concentraţie sunt expuse trupele pe o perioadă de timp; de asemenea, vezi
dozaj/toxicitate chimică; doza absorbită.
Condiţii/ Medii Ameninţările determinate de riscurile emisiilor altele decât
NBC atacul (EADA)
Depunerea şi/sau absorbţia materialului radioactiv,a agenţilor
Contaminare biologici sau chimici pe şi de către sol, apă, personal,
echipamente, alimente
Contaminarea oricărui material, suprafeţe sau a mediului sau a
Contaminare unei persoane cu substanţe radioactive. În cazul particular al
radioactivă corpului uman, contaminarea radioactivă include atât
contaminarea externă a pielii cât şi contaminarea internă.
Contaminare Contaminarea rămasă după ce au fost luate măsuri pentru
reziduală înlăturarea ei
Controlul Utilizarea de metode, tehnici, proceduri si echipamente,
contaminării incluzând evitarea, decontaminarea şi limitarea răspândirii
CBRN contaminării CBRN.
Constrângeri de O restricţie asupra dozelor personale cauzate de surse de
doză radiaţie definite. Acest concept este utilizat în scopul
optimizării protecţiei
D
Rata expunerii la radiaţii ionizante în termeni de doză
Debitul dozei absorbită sau de doză echivalentă şi exprimată în unităţile
Gy/h respectiv Sv/h.
Debitul dozei Doza absorbită pe unitatea de timp. Se măsoară în centigray pe
absorbite oră (cGy/h): 1 cGy = 1 Rad
Decontaminare Îndepărtarea contaminării radioactive
Descompunere Descreşterea graduală a activităţii unei surse de radionuclizi
radioactivă datorită transformării acestora în produşii copil.
Procedeu specific al cercetării CBRN, care are drept scop
Descoperire identificarea zonelor/raioanelor contaminate radioactiv,
biologic şi chimic/CBRN;
Procedeu specific al cercetării CBRN destinat: delimitării şi
marcării zonelor/raioanelor contaminate CBRN; măsurării
Determinare debitelor dozei absorbite şi stabilirii tipurilor de agenţi
biologici şi chimici; prelevării de probe;
Absorbţia, adsorbţia, distrugerea, neutralizarea sau
Decontaminare îndepărtarea agenţilor chimici ori biologici, sau îndepărtarea
depunerilor radioactive
Descoperirea prin orice mijloc a prezentei persoanelor,
Detecţie obiectivelor sau fenomenelor/efectelor cu semnificaţie
potenţial militară
Determinarea Procedeu tehnic al cercetării chimice, biologice, radiologice şi
contaminării nucleare; reprezintă efortul dirijat de obţinere a datelor privind
chimice, biologice natura şi gradul de risc CBRN într-o zonă/într-un raion cu
72 /121
 NESECRET

radiologice contaminare confirmată sau suspectată, precum şi pentru

şi nucleare delimitarea şi marcarea zonelor/raioanelor de teren
contaminate radioactiv, biologic şi chimic; aceasta poate
include monitorizarea gradului/nivelului de contaminare
CBRN, a prezenţei riscurilor biologice şi chimice şi prelevarea
de probe suspectate/ contaminate RBC
De care se poate dispune, care stă la dispoziţie pentru a fi
utilizat. În sensul prezentului standard, termenul defineşte
Disponibil starea în care se află echipamentul de protecţie individuală
NBC (asupra militarului sau poate fi aprovizionat în 10-20
minute).
Cantitatea de energie absorbită de ţesut. A se vedea doza
Doză
absorbită.
Energia primită per unitatea de masă a ţesutului. Unitatea SI a
Doza absorbită
dozei absorbite este Gray (Gy) care este echivalent cu 1 J/kg.
Suma dozelor echivalente pentru toate organele şi ţesuturile
Doza efectivă expuse ale unei persoane, ponderate cu factorii de ponderare
pe ţesut pentru a ţine seama de sensibilitatea la radiaţii a
organelor.
Suma dozelor echivalente pentru toate organele şi ţesuturile
Doza efectivă
expuse ale unei persoane, în urma absorbţiei de material
angajată radioactiv, ponderate cu factorii de ponderare pe ţesut pentru a
ţine seama de sensibilitatea la radiaţie a organelor.
Doza efectivă Produsul dintre doza efectivă medie într-un grup şi numărul de
colectivă persoane din acel grup.

Doza echivalentă Doza medie absorbită de un organ sau ţesut T şi ponderată cu

factorul de ponderare a radiaţiei wR
E
Echipament de îmbrăcămintea şi echipamentul individual necesar pentru
protecţie protejarea unui individ de riscurile biologice, chimice şi
individuală nucleare.
NBC
(EPINBC) Materialele, de regulă betonul, apa sau plumbul, amplasate în
jurul substanţelor radioactive pentru a proteja personalul
Ecranare împotriva radiaţiilor.
Efecte nealeatorii care variază cu mărimea dozei care le
Efect cauzează şi a căror apariţie este foarte probabilă odată ce se
deterministic depăşeşte un anumit prag.
Efectele stocastice sau aleatoare sunt efectele asupra sănătăţii a
căror probabilitate de producere este legată de doza de radiaţii
în timp ce gravitatea este independentă de doză, cum sunt
Efecte stocastice
defectele induse genetic sau cancerul. Nu se poate atribui o
doză prag sub care să nu se producă anumite efecte
se referă la deschiderea completului, a glugii de protecţie şi a
măştii contra gazelor pentru ventilaţie
EPINBC deschis implică utilizarea protecţiei maxime la nivel
NPINBC-4.
EPINBC închis

73 /121
 NESECRET

Condiţii/medii contaminate cu agenţi chimici, biologici,

Emisii altele decât radiologici sau nucleari create de emisiile surselor de risc
atacul (EADA) chimic, biologic sau radioactiv care nu implică un atac cu
ADMCBRN
Procesul şi rezultatul analizelor sistematice ale riscurilor
Evaluare asociate surselor şi practicilor şi măsurile de protecţie şi
siguranţă asociate, având ca scop cuantificarea măsurilor de
performanţă pentru comparaţia criteriilo
Utilizarea metodelor, tehnicilor, procedurilor şi echipamentelor
Evitarea riscului în scopul detectării, identificării, prognozării, avertizării şi
raportării riscurilor determinate de contaminarea radioactivă,
CBRN
biologică şi chimică/RBC, în scopul de a evita sau micşora
efectele imediate şi reziduale ale acesteia.
Procesul de a fi iradiat sau expus la radiaţii cu consecinţa
Expunere
potenţială a unei doze absorbite.
F
Procesul prin care nucleul unui element greu scindează, de
Fisiune regulă, în două nuclee de elemente mai uşoare, cu eliberarea
unei cantităţi substanţiale de energie.
Nivelul normal de radiaţii ionizante prezente în regiunea de
Fondul (de
interes şi care provine de la alte surse decât cele de interes
radiaţii) primar
O cuantă de radiaţie electromagnetică, de energie hν (h este
Foton
constanta lui Planck şi ν este frecvenţa).
Procesul prin care nucleele elementelor uşoare se
Fuziune combină/unesc pentru a forma nucleul unui element mai greu,
cu eliberarea unor cantităţi uriaşe de energie.
G
Grosime de Grosimea necesară pentru ca un material să reducă propagarea
înjumătăţire radiaţiei gama la jumătate din valoarea iniţială
I
Care este pe punctul de a se produce, de a se întâmpla şi care
Iminent nu mai poate fi amânat sau evitat.
Se referă la orice eveniment care a avut la bază erori umane
sau din motive tehnologice sau naturale şi a avut ca efect
producerea de poluări, emisii accidentale sau scurgeri de
substanţe periculoase cu impact semnificativ asupra populaţiei
sau a factorilor de mediu. Acestea sunt denumite în continuare
accidente cu Bunuri Periculoase sau MP (HAZMAT).
Incident CBRN Abordarea generală din punct de vedere al intervenţiei privind
consecinţele unui atac terorist CBRN este similară, dar
responsabilităţile instituţiilor abilitate ale statului la nivel
naţional, regional implică aspecte particulare ce privesc
elemente de siguranţa şi ordinea publică, securitate naţională,
relaţii internaţionale cât şi încrederea populaţiei în vederea
gestionării acestor tipuri de situaţii.

74 /121
 NESECRET

Orice eveniment neprevăzut, incluzând erori de operare,

defecţiuni tehnice ale echipamentelor şi/sau sistemelor sau alte
anomalii neprevăzute, sau un act neautorizat, rău intenţionat
Incident sau nu, ale cărui consecinţe potenţiale sau actuale nu sunt
radiologi neglijabile din punct de vedere al protecţiei radiologice şi al
c securităţii nucleare; un incident poate fi minor sau major,
deferenţa între incident şi accident fiind aceea că un incident
poate fi provocat intenţionat;
Incident de nivel 3 pe Scala Internaţională a Evenimentelor
Nucleare INES, cu risc semnificativ în ceea ce priveşte
Incident securitatea nucleară şi protecţia radiologică;
radiologic O particulă încărcată electric formată atunci când unul sau mai
sever mulţi electroni sunt extraşi dintr-un atom.
Forme diferite ale aceluiaşi element chimic, care se deosebesc
Ion prin numere diferite de neutroni (dar aceleaşi numere de
protoni) conţinute în nucleul atomilor acestora.
Izotopi
Limitele stabilite de autorităţile legale competente pentru
L dozele absorbite cauzate de radiaţiile ionizante muncitorilor,
practicienilor, studenţilor şi membrilor populaţiei, excluzând
dozele cauzate de fondul natural de radiaţii şi de expunerea
Limite de doză medicală

Acţiunile de cercetare şi amplasare a semnelor de avertizare

care delimitează zona contaminată (periculoasă) şi localizează
M
nivelurile de risc.
Marcarea zonei
Condiţii existente într-un raion, rezultate din efectele directe
contaminate
sau persistente ale evenimentelor EADA biologice.
(periculoase) Condiţii existente intr-un raion, rezultate din efectele directe
Mediu biologic sau persistente ale evenimentelor EADA chimice
Condiţii existente intr-o zona, determinate de prezenta
Mediu chimic pericolului iradierii radioactive
Vezi monitorizare chimică; monitorizare radiologică
Mediu radiologic Proces continuu sau periodic de determinare a prezentei sau
Monitorizare absenţei unui agent chimic.
Proces continuu sau periodic de determinarea prezenţei
Monitorizare
radiaţiilor şi măsurarea intensităţii acestora cu aparatura
chimică
dozimetrică
Monitorizare Tip de muniţie, a cărei încărcătură este un agent biologic
radiologică Tip de muniţie, a cărei încărcătură este un agent chimic.
Muniţie biologică Muniţie în care substanţele chimice, ţinute în containere
Muniţie chimică separate, reacţionează când sunt amestecate sau combinate pe
timpul tragerii, lansării sau datorită altor dispozitive de iniţiere,
Muniţie rezultând agent chimic
chimică binară
Particulă fără sarcină electrică din nucleu. Neutronii sunt
N utilizaţi pentru a sparge atomii grei în reacţiile de fisiune.
Neutron
75 /121
 NESECRET

O specie atomică, caracterizată prin numărul de masă, numărul

atomic şi starea nucleară de energie, presupunând că viaţa
Nuclid
medie în acea stare este suficient de mare pentru a fi
observabilă.
Numărul de Suma numărului de protoni şi neutroni din atom
masă atomic (A)
O
Observare Procedeu tehnic al cercetării CBRN; constă în supravegherea
chimică, continuă şi sistematică a spaţiului aerian, suprafeţelor de teren,
biologică, locurilor, persoanelor sau lucrurilor prin mijloace vizuale,
radiologică electronice sau mecanice, în scopul determinării prezenţei sau
şi nucleară absenţei ameninţărilor/ riscurilor CBRN.
P
Un nucleu de heliu în mişcare rapidă, compus din doi protoni
Particulă alfa şi doi neutroni.
O particulă încărcată negativ, emisă de nucleul unui atom. Are
Particulă beta masa şi sarcina identice cu ale electronului şi are un parcurs
relativ scurt în aer.
Procedură Un set de documente în care sunt detaliate acţiunile care vor fi
de urgenţă aplicate de personalul de răspuns pe timpul unei urgenţe
Un document în care sunt descrise structura organizaţională,
Plan de urgenţă rolurile şi responsabilităţile, conceptul operaţiunilor, măsuri şi
principii pentru intervenţie pe perioada unei urgenţe
Pozitron Un electron încărcat pozitiv.
Protecţie asigurată unui grup de indivizi în condiţii/medii
Protecţia colectivă contaminate cu agenţi chimici, biologici, radiologici sau
CBRN nucleari, care permit scăderea nivelurilor optime de protecţie
individuală CBRN/NOPICBRN.
Protecţia asigurată individului în condiţii/medii contaminate cu
Protecţie
agenţi chimici, biologici, radiologici sau nucleari prin
individuală îmbrăcăminte şi/sau echipament individual de protecţie NBC.
CBRN Reprezintă utilizarea metodelor, tehnicilor, procedurilor şi
echipamentelor în scopul asigurării protecţiei individuale şi
colective, protecţiei răniţilor contaminaţi CBRN şi
Protecţia tratamentului de urgenţă, care să permită personalului să
personalulu supravieţuiască şi să acţioneze în condiţii/medii contaminate
i (CBRN) cu agenţi chimici, biologici, radiologici sau nucleari.
O particulă cu sarcina egală şi opusă cu a electronului.
Proton
R Unitate de măsură a dozei absorbite în sistem tolerat. Un rad
reprezintă absorbţia a 100 ergi ai radiaţiei nucleare/ionizante
Rad pe gram de material absorbant sau ţesut.
Particule şi radiaţii electromagnetice emise de nucleul atomic.
Radiaţiile nucleare importante, din punctul de vedere al armei,
sunt particulele alfa şi beta, razele gamma şi neutronii. Toate
Radiaţii nucleare radiaţiile nucleare sunt radiaţii ionizante, dar nu şi invers .

76 /121
 NESECRET

Denumite şi radiaţii ionizante de tipul alfa, beta sau gamma, ce

pot avea ca sursă aparatura/ instalaţiile/facilităţile ce posedă
componente radioactive (centrale nuclearoelectrice, institute de
Radiaţii cu nivel
cercetare nucleară, spitale, producători de echipamente de
scăzut/LLR cercetare nucleară etc.), transporturile de materiale radioactive,
atacurile teroriste ce implică emisii radioactive, proiectilele
perforante cu uraniu sărăcit şi/sau deşeurile radioactive
Radiaţie electromagnetică cu lungimea de undă scurtă, emisă
de nucleul unui atom în timpul unei reacţii nucleare. Radiaţia
Radiaţie gamma
gama este puternic penetrantă şi sunt necesari câţiva centimetri
de oţel sau plumb sau beton pentru o ecranare eficientă.
Transferul energiei în spaţiu sub forma undelor
electromagnetice sau al particulelor cu o cantitate de energie
mai mare de 12,4 eV corespunzătoare unei lungimi de undă de
Radiaţie
100 nanometri. O astfel de radiaţie este capabilă să formeze
ionizantă
ioni la trecerea prin ţesuturile din organism sau prin alte
substanţe.
Radiaţie emisă de nucleele atomice, de exemplu, pe timpul
dezintegrării radioactive sau pe timpul fisiunii acestora
Radiaţie nucleară
Proprietatea anumitor radionuclizi de a emite radiaţii prin
transformarea spontană a nucleelor acestora.
Radioactivitate
Un izotop care este radioactiv
Radioizotop Un nuclid care este radioactiv.
Radionuclizi Radiaţie electromagnetică rezultată din pierderea extra-
nucleară de energie a particulelor încărcate (de exemplu
electroni), care are o lungime de undă mai mică decât a
Raze X
radiaţiei ultraviolete.
Se defineşte ca o utilizare a agenţilor chimici pentru a ucide, a
răni sau a incapacita, pentru o perioadă semnificativă de timp,
personalul sau animalele şi pentru a interzice sau a împiedica
Războiul chimic
folosirea zonelor, facilităţilor sau materialelor.
Se defineşte ca o utilizare a materialelor radioactive sau a
mijloacelor de producere a radiaţiilor pentru a cauza pierderi
sau pentru a restricţiona folosirea terenului; acesta include
Războiul
intenţia utilizării contaminării provocate de utilizarea armelor
radiologi nucleare.
c Reprezintă întrebuinţarea agenţilor biologici cu scopul de a
produce pierderi în personal sau animale şi pentru a distruge
vegetaţia sau echipamentele
Războiul biologic Este definit ca războiul în care se folosesc arme nucleare
Reprezintă contaminarea ca urmare a emisiilor accidentale sau
Războiul nuclear deliberate sau a riscurilor care decurg ca urmare a
întrebuinţării armelor de distrugere în masă, a aerului, solului,
apei cu substanţe toxice industriale, agenţi chimici sau
Risc CBRN biologici şi substanţe radiologice sau elemente nucleare şi care
(chimic, prin efectele acestora, pot provoca daune semnificative asupra
biologic, populaţiei sau a mediului, afectând grav activităţile socio-
radiologic şi economice
nuclear)
77 /121
 NESECRET

Unitate de măsură a dozei absorbite pentru radiaţiile gamma

Roentgen sau X. În dozimetrie, un roentgen se apreciază că este egal cu
un centigray (1 R = 1 Cgy
P
Totalitatea activităţilor de colectare, transport şi identificarea
Prelevarea de de substanţe chimice suspectate, biologice şi materiale
probe şi radioactive în cadrul unui lanţ de custodie. În cazul în care
identificarea există în mediu un singur tip de risc, pot fi utilizaţi termenii
agenţilor derivaţi SIBA (Sampling and Identification of Biological
biologici, Agents), SICA (Sampling and Identification of Chemical
chimici Agents) şi SIRA (Sampling and Identification of Radiological
şi radiologici Agents) .

S Un tip de mesaj/text constituit din una sau mai multe

litere/cuvinte/caractere, semnalizare cu fanioane/braţul(ele)
sau sunete speciale, toate având o semnificaţie prestabilită şi
Semnal care sunt transmise prin mijloace vizuale, acustice sau
electrotehnice.
Numele unităţii dozei echivalente şi efective. Un Sievert este
echivalent cu 1 J/Kg.
Sievert (Sv) Posturi de observare, echipe/echipaje/grupe, aeronave, unităţi
Sursa de şi subunităţi, care furnizează date şi informaţii despre
informare evenimentele, nucleare/radiologice, biologice şi chimice,
nucleară, precum şi despre efectele acestora
biologică
şi chimică O cantitate de substanţe radioactive utilizată ca sursă de
radiaţii ionizante.
Sursă de radiaţii
T Timpul necesar pentru ca o substanţă radioactivă să-şi piardă,
Timp de datorită dezintegrării, jumătate din activitatea acesteia.
înjumătăţire Substanţă otrăvitoare produsă de organismele vii, în special
bacterii
Toxină
U Situaţie anormală sau eveniment neprevăzut care necesită
acţiuni prompte, pentru a reduce riscul producerii unor
catastrofe sau consecinţele adverse rezultate asupra sănătăţii şi
Urgenţă siguranţei populaţiei, asupra calităţii vieţii şi/sau asupra
proprietăţii şi mediului înconjurător;.
Situaţie anormală sau eveniment neprevăzut care necesită
acţiuni prompte, survenită la o instalaţie radiologică sau în
legătură cu surse radioactive periculoase (IAEA TECDOC
1344), cum ar fi operare defectuoasă, pierderea sau furtul de
Urgenţă surse radioactive periculoase, folosirea surselor radioactive sau
radiologică a materialelor nucleare în scop rău intenţionat sau criminal,
accidente de transport materiale radioactive, etc...

78 /121
 NESECRET

Situaţie anormală sau eveniment neprevăzut care necesită

Urgenţă nucleară acţiuni prompte, survenită la o instalaţie nucleară sau în
legătură cu materiale radioactive sau nucleare
Z
O zonă definită în care măsurile de protecţie şi asigurarea
securităţii sunt sau ar trebui să fie cerute pentru controlul
Zona controlată normal al expunerii sau prevenirea împrăştierii contaminării în
condiţii normale de lucru şi pentru prevenirea sau limitarea
extinderii potenţialelor expuneri
Zona în care subunităţile de intervenţie/populaţia prin
Zona contaminată intrare/ieşire/staţionare/acţiune pot suferi pierderi umane sau
(periculoasă) materiale. Intervenţiile se pot desfăşura numai dacă personalul
are mijloace de protecţie adecvate
Zona Zona în care personalul de intervenţie poate desfăşura
necontaminată activităţi fără purtarea echipamentelor de protecţie.

79 /121
 NESECRET

2. Abrevieri

TERMENI
ACRONIME/
SEMNIFICAŢII CORESPONDENŢI
PRESCURTĂRI NATO
A Probe/eşantioane de aer
AC Acid cianhidric
AF/FA Attenuation factor/Factor de atenuare
BARE Lipsă vegetaţie
BIO Biologic BIOLOGICAL
BLIS Agenţi vezicanţi
BLOD Agenţi cu acţiune toxică generală hematică
BWF Mesaj privind vântul de bază prognostic BASIC WIND FORECAST
BWM Mesaj privind vântul de bază BASIC WIND MESSAGE
BWR Raport privind vântul de bază BASIC WIND REPORT
BZ BZ
0C Grade Celsius
CG Fosgen
cGy Centigray
CBRN Chimic, Biologic, Radiologic şi Nuclear CBRN
CHEM Chimic CHEMICAL
CHOK Agenţi chimici sufocanţi/asfixianţi
CK Clorcian
CN Cloracetofenonă
CRES Debitul dozei absorbite creşte INCREASE
CX Fosgenoximă
Detectare automată a agenţilor chimici (tipuri
D de probe)
D Doza totală absorbită TOTAL DOSE
Distanţa parcursă de norul contaminat chimic
d1 până la schimbarea condiţiilor meteorologice
Distanţa rămasă de parcurs pentru norul
d2 contaminat chimic după schimbarea condiţiilor
meteorologice
DA Difenilclorarsine
Distanţa dintre marginea raionului atacului (din
dA partea spre care bate vântul) şi un punct din
teren
DAY Zile
DEG Grade (unitate de măsură pentru unghiuri) DEGREE
DF Scade mai repede decât normal DECAY FAST
DGG Grade/nordul caroiajului DEGREE GRID
DEGREE MAGNETIC
DGM Grade/nordul magnetic
NORTH
DGT Grade/nordul geografic DEGREE TRUE NORTH
DHD Distanţa maximă de propagare a contaminării DOWNWIND HAZARD
chimice DISTANCE
DM Adamsită
DN Scade normal (debitul dozei absorbite) DECAY NORMAL
DP Difosgen
80 /121
 NESECRET

TERMENI
ACRONIME/
SEMNIFICAŢII CORESPONDENŢI
PRESCURTĂRI NATO
Scade mai încet decât normal (debitul dozei DECAY SLOW
DS
absorbite)
DTG Grupul dată-timp DATA-TIME GROUP
RELEASE, OTHER THAN
EADA Emisii, Altele Decât Atacul ATTACK (ROTA)
ED Etildiclorarsine
EFFECTIVE DOWNWIND
EDF Mesaj privind vântul efectiv prognostic FORECAST
EFFECTIVE DOWNWIND
EDM Mesaj privind vântul efectiv MESSAGE
EFFECTIVE DOWNWIND
EDR Raport privind vântul efectiv REPORT
EDW Viteza efectivă a vântului EFFECTIVE DOWNWIND
EPI Echipament de Protecţie Individuală Protective Personal
Equipment PPE
EE Localizarea estimată
EN Explozie Nucleară
FDP Factor de Degradare a Performanţei PDF
FLAT Teren şes
G Agenţi chimici neuroparalitici
GA Tabun
GB Sarin
GD Soman
GEN Generator
GF Ciclo-sarin
GN Nordul caroiajului GRID NORTH
Gy Gray
GZ Centrul/epicentrul EN GROUND ZERO
H Iperită şi derivaţi
HA Raionul de risc HAZARD AREA
HD Iperită distilată
HILL Înălţime, teren deluros
HL Amestec iperită-levizită
HM Hectometru (100 metri) HECTOMETERS
HN Azotiperită (HN-1, HN-2, HN-3)
HR Ore HOURS
HT Iperită „T”
Debitul dozei absorbite măsurat în interiorul INSIDE DOSE RATE
ID
adăposturilor
INCP Agenţi chimici incapacitanţi
ICRP Comisia Internaţională pentru Protecţie la
Radiaţii
INIT Iniţial (debitul dozei absorbite măsurat iniţial)
IRT Agenţi chimici iritanţi
KF 1 000 picioare KILOFEET
KM Kilometri KILOMETERS
KPH Kilometri pe oră KILOMETERS PER HOUR
KT Kilotone KILOTONS
81 /121
 NESECRET

TERMENI
ACRONIME/
SEMNIFICAŢII CORESPONDENŢI
PRESCURTĂRI NATO
KTS Noduri KNOTS
L Levizită. Probe, eşantioane de lichid
LCt50 Doza letală medie
M Metri METERS
MAX Debitul dozei absorbite maxim măsurat PEAK
MET Meteorologic
MeV Megaelectron volt
MIL Miimi (unitate de măsură a unghiului) MILS
MIN Minute MINUTES
MLG Miimi/nordul caroiajului MILS GRID
MLM Miimi/nordul magnetic MILS MAGNETIC NORTH
MLT Miimi/nordul geografic MILS TRUE NORTH
MON Luni (de zile) MONTHS
MPH Mile pe oră MILES PER HOUR
MPS Metri pe secundă METERS PER SECOND
MSL Rachete dirijate MISSILE
Neutru (grad de stabilitate a aerului pe
N NEUTRAL
verticală)
N Agenţi neuroparalitici de instrucţie
Coeficient de scădere a debitului dozei
n absorbite
NUCLEAR, BIOLOGICAL
NBC Nuclear, Biologic şi Chimic
AND CHEMICAL
NBC 1- 6 Raport NBC 1- 6
NBC SITREP Raport privind situaţia NBC NBC SITUATION REPORT
NERV Agenţi neuroparalitici şi de tip „V”
NIL Nu sunt identificaţi agenţi chimici
NM Mile marine NAUTICAL MILES
NPINBC Niveluri de Protecţie NBC
NP Nepersistenţi NON PERSISTENT
OBS Observat OBSERVED
OD Debitul dozei absorbite în exterior OUTSIDE DOSE RATE
OTR Alţi agenţi chimici
P Persistenţi PERSISTENT
R Debitul dozei absorbite
RBC Radioactiv, Biologic şi Chimic
Rmax Debitul dozei absorbite maxim
Rmed Debitul dozei absorbite mediu
RT Factor de multiplicare
RTe Debitul dozei absorbite la timpul intrării în zona
contaminată radioactiv
RNS Radiaţii cu nivel scăzut LOW LEVEL RADIATION
(LLR)
S Stabil (grad de stabilitate a aerului pe verticală). STABLE. SICA
Preluarea de probe şi identificarea agenţilor
chimici.
NBC WARNING AND
SARNBC Sistemul de Avertizare şi Raportare NBC REPORTING SYSTEM
82 /121
 NESECRET

TERMENI
ACRONIME/
SEMNIFICAŢII CORESPONDENŢI
PRESCURTĂRI NATO
(NBC WRS)
SIBCRA Prelevarea de probe şi identificarea Sampling and
agenţilor biologici, chimici şi radiologici Identification of
Biological, Chemical and
Radiological Agents
SCAD Debitul dozei scade DECREASE
SCRUB Arbuşti
SEC Secunde SECONDS
SM Mile terestre STATUTE MILES
SUS Suspectat SUSPECTED
STI Substanţe Toxice Industriale TOXIC INDUSTRIAL
MATERIALS (TIC)
Sv Sievert
TBI Toxine Biologice Industriale TOXINE INDUSTRIAL
BIOLOGICAL (TIB)
MTI Materiale Toxice Industriale TOXIC INDUSTRIAL
MATERIALS (TIM)
t Timpul (în ore) trecut de la accidentul nuclear
Timpul (în ore) trecut de la momentul atacului
t1 până la schimbarea condiţiilor meteorologice
Timpul (în minute) trecut de la începutul
tB atacului până la începutul contaminării
Timpul (în ore) de depunere completă a
Tcomp particulelor radioactive
Timpul (în minute) de la producerea
TE evenimentului CBRN până la sfârşitul riscului
de contaminare
Timpul de intrare în zona contaminată (în ore,
Te după accidentul nuclear)
Tev Timpul (în ore) necesar pentru ieşirea din zona
contaminată radioactiv
Timpul optim de ieşire din zona contaminată
Topt radioactiv (în ore, după accidentul nuclear)
TOX Toxine TOXIN
Ts Timpul (în ore) de staţionare/acţiune
Viteza reprezentativă a vântului până la
u1 schimbarea condiţiilor meteorologice
UNK Necunoscut UNKNOWN
URBAN Urban
UNIVERSAL
Sistemul de coordonate în proiecţia
UTM TRANSVERSE
MERCATOR MERCATOR
V Agenţi de tip „V”
VALLEY Vale
Vm Viteza maximă de deplasare a norului
contaminat
VMT Agenţi vomitivi VOMITING AGENTS
Vv Viteza vântului
83 /121
 NESECRET

TERMENI
ACRONIME/
SEMNIFICAŢII CORESPONDENŢI
PRESCURTĂRI NATO
Vx Vx
Vz Viteza vântului în noduri
WK Săptămâni WEEKS
WOODS Păduri
X Agenţi vezicanţi de instrucţie
YD Iarzi YARDS
ZULU Timpul ZULU

84 /121
 NESECRET

Anexa nr. 2
(art.25)
DIFERENŢIEREA RISCULUI ACCEPTABIL DE CEL INACCEPTABIL.
Model de calcul

Astfel, riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă

foarte mică, situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul
evenimentului B, cu consecinţe mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie,
ale cărui coordonate se situează deasupra curbei, este inacceptabil.
De exemplu, pentru o fabrică de amoniac se iau astfel de măsuri încât riscul unei
explozii în instalaţia de producere a amoniacului sau la rezervoarele de stocare este
caracterizat printr-o gravitate extremă a consecinţelor, dar de o probabilitate de producere
extrem de mică. Astfel riscul poate să fie acceptat de societate.
În cazul unui accident rutier, probabilitatea de producere este atât de mare şi deşi
consecinţele sunt mai puţin grave decât în cazul exploziei unui rezervor de stocare a
amoniacului, locul de muncă a şoferului poate fi considerat ca nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de analiză de risc are ca obiectiv principal stabilirea limitelor acceptabile. Din
analiza figurii (curba de acceptabilitate a riscului) apar întrebările:
 Cum se stabilesc coordonatele riscului?
 Ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de
acceptabilitate de cele de inacceptabilitate?
Existenţa riscului este strict legată de hazardul potenţial reprezentat la rândul său
prin o mulţime de factori de risc. Ca urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi
caracterizat riscul (pot fi determinate coordonatele sale) sunt: probabilităţile cu care
acţiunile factorilor de risc conduc la producerea accidentului şi severităţile
consecinţelor acţiunii acelor factori de risc.
În condiţiile unui sistem de producţie industrială aflat în funcţiune nu există
suficiente resurse (de timp, financiare, tehnice, etc.) pentru ca să se poată interveni simultan
asupra tuturor factorilor de risc. Din multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire se
finalizează cu un potenţial accident sau o îmbolnăvire, factorii care reprezintă cauze finale,
directe, sunt cei a căror eliminare garantează imposibilitatea producerii accidentului, deci
este obligatoriu să fie studiaţi.
Diferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţelor este uşor de realizat. În
cazul accidentelor de muncă, consecinţele asupra executantului sunt grupate în
categorii definite prin lege: incapacitate temporară de muncă, invaliditate şi deces.

Pentru fiecare factor de risc se poate preciza consecinţa maximă posibilă (de
exemplu în cazul electrocutării, consecinţa maximă posibilă este decesul). Există următoarea
clasificare:
 clasa 1: consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 3 zile);
 clasa 2: consecinţe mici (incapacitate cuprinsă între 3-45 zile, care necesită
tratament medical);
 clasa 3: consecinţe medii (incapacitate 45-180 zile, tratament medical şi
spitalizare);
85 /121
 NESECRET

 clasa 4: consecinţe mari (invaliditate de gradul III);

 clasa 5: consecinţe grave (invaliditate de gradul II);
 clasa 6: consecinţe foarte grave (invaliditate de gradul I);
 clasa 7: consecinţe maxime (deces).

Referitor la frecvenţă, este cunoscut faptul că accidentul este un eveniment

aleatoriu. Din punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilităţi
determinate strict pentru fiecare factor de risc. Probabilitatea de a acţiona într-o anumită
manieră generatoare de accident nu poate fi decât aproximată. Uneori calculul necesitat
de determinarea riguroasă a probabilităţii de producere a consecinţei este atât de
laborios, încât este mai costisitor şi mai îndelungat decât aplicarea efectivă a măsurilor
de prevenire. De aceea este mai simplu să se grupeze pe intervale şi să se stabilească
probabilităţile prin apreciere. Intervalele precizate în legislaţia internaţională de
specalitate sunt:

Extrem de Foarte rare Rare Puţin frecvente Frecvente Foarte

rare frecvente
-7 -1 -7 -5 -1 -5 -4 -1 -4 -3 -1 -3 -2 -1 -2 -1
p<10 h 10 <p<10 h 10 <p<10 h 10 <p<10 h 10 <p<10 h p>10 h

Se atribuie fiecărei grupe o clasă de probabilitate de la 1 la 6. Astfel, se obţin

două scale – de cotare a frecvenţei, respectiv a severităţii consecinţelor acţiunii
factorilor de risc. Putem să asociem fiecărui factor de risc dintr-un sistem un cuplu de
elemente caracteristice, gravitate-probabilitate, pentru fiecare cuplu stabilindu-se un nivel de
risc. Din cele prezentate anterior s-a stabilit că severitatea (gravitatea) este un element mai
important pentru evaluarea riscului instalaţiilor industriale.
În consecinţă, corespunzător celor 7 clase de gravitate se pot asocia 7 niveluri de
risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate (invers proporţional).

Nivele de risc şi securitate

nivel de risc (Ni) minim foarte mic mic mediu mare foarte maxim
mare
nivel de maxim foarte mare mare mediu mic foarte mic minim
securitate (Si)

Dacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate,

câte două, obţinem o matrice Mg,p cu 7 linii-g, care reprezintă clasele de gravitate şi 6
coloane –p, clasele de probabilitate.

Mg, p = (g1, p1).............. (g1, p6)

(g7, p1).............. (g7, p6)
Reprezentând grafic matricea în cadrul unui sistem de coordonate rectangulare
obţinem un dreptunghi a cărui bază (abcisă) o constituie mulţimea claselor de probabilitate,
înălţimea (ordonata) reprezintă clasele de gravitate, iar suprafaţa sa, mulţimea nivelurilor de
risc posibile:
∑7 N R
R=1

86 /121
 NESECRET

Fiecare dintre cupluri descrie un dreptunghi care de fapt figurează un risc. Pe axele
reprezentării clasele corespunzătoare au fost figurate prin segmente egale, deşi diferenţele
între gravităţile evenimentelor de la o clasă la alta, cât şi intervalele de timp în cazul claselor
de probabilitate, pe baza cărora s-au determinat, nu sunt egale.
Deci şi curbele care delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. Pentru
stabilirea suprafeţelor de risc se împarte diagonala mare a dreptunghiului care semnifică
suma mulţimilor nivelurilor de risc în 7 segmente egale, prin care se vor trasa curbele.
Astfel, se obţine - nivelul minim de risc acceptabil: suprafaţa care este delimitată de
laturile dreptunghiului (linia 1 a matricei M) şi curba care se trasează prin punctul de pe
diagonală. Toţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale căror coordonate
generează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe curbă vor fi
consideraţi de nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.
Din relaţia risc – securitate se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un
nivel critic, la care securitatea sistemului este minimă. Dincolo de această limită, siguranţa
tinde către zero, deci desfăşurarea procesului nu mai poate avea loc datorită pericolului de
producere a accidentului. Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit
atingerea stadiului critic. Se stabilesc pentru indicatorii de risc limite maxime admisibile sub
formă de valori pentru cei măsurabili şi sub formă de interdicţii pentru ceilalţi.

Matricea riscurilor Trasarea curbelor nivelurilor de risc

87 /121
 NIVELE GRADUALE DE
AMENINŢARE CU STI

DESCRIEREA
RISCURILOR
NIVELE ŞI PERICO
Absenţa STI (substanţe toxice
Absent industriale) în raionul de intervenţie.
STI sunt evaluate ca fiind prezente în
Foarte redus (MIC) raionul de intervenţie, dar sunt în facili
Momentan, riscurile de eliberare a STI
sunt zero sau foarte mici. Sunt semn
Redus putea scădea progresiv, datorită unei
slabe gestionări, sau a deteriorării
(MIC)
facilităţii.
Există o creştere a riscului eliberării
STI datorate deteriorării rapide a fac
MEDIU Eliberarea STI s-ar putea declanşa
simultan cu avertizarea prealabilă.
Există o deteriorare ridicată a măsurilor
de securitate a facilităţilor, existînd
MARE
atmosferă a STI fără nici o avertizare.
Există un risc imediat de eliberare STI,
fără avertizare şi premisele prod
FOARTE MARE
afectarea unei suprafeţe ridicate
Existenţa unei expuneri a unei facilităţi,
ACTUAL/EFECTIV localităţi, raioane, în prezent,
reziduale sau contaminare radioactivă.

88 /121
 NIVELE DE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ (NPINBC)

NIVELURI DE
PROTECŢIE ELEMENTE DE ECHIPAMEN
INDIVIDUALĂ M.C.G. COMP
distribuit şi asupra personalului de
ZERO (0) intervenţie distribuit şi as

UNU (1) asupra personalului de intervenţie distribuit şi as

DOI (2) asupra personalului de intervenţie

TREI (3) asupra personalului de intervenţie

PATRU (4) asupra personalului de intervenţie

NOTĂ: 1. Termenii care trebuie cunoscuţi sunt:

a) distribuit – asupra personalului de intervenţie;
b) asupra personalului de intervenţie /îmbrăcat.
2) Nivelurile de îmbrăcare a IPE conform tabelului nr. 3, sunt pentru informare. În funcţie de echipam
naţionale.
3) În stabilirea nivelului de protecţie individuală se va ţine cont de nivelul de ameninţare. Filtrele/compl
riscuri STI sunt necesare, funcţie de concentraţiile posibile ale substanţelor periculoase.

89 /121
 NESECRET

Anexa nr. 5

SEMNE DE AVERTIZARE PENTRU MARCAREA

RAIOANELOR/PORŢIUNILOR DE TEREN CONTAMINATE CBRN

1. Natura contaminării este indicată prin culorile semnelor de marcare, astfel:

a) culoarea primară utilizată ca şi culoare de fond pentru semnul de marcare;
b) culoarea secundară utilizată pentru inscripţionări/marcări peste culoarea de
fond.
2. Repartiţia culorilor pe tipuri de pericol este prezentată în tabel.

CULOAREA CULOAREA
PERICOL PRIMARĂ SECUNDARĂ
INSCRIPŢIONARE
Contaminare radiologică ALB NEGRU
Contaminare biologică ALBASTRU ROŞU
Contaminare chimică GALBEN ROŞU

3. În cazul pericolului datorat contaminării CBRN, culoarea primară şi

particularitatea semnului de marcare vor fi principala metodă de recunoaştere a tipului
de contaminare. Pentru siguranţă, se vor utiliza cuvintele „ATOM” pentru
contaminarea nucleară, „BIO” pentru contaminare biologică şi „GAZ” pentru
contaminare chimică.. Inscripţionările vor fi scrise paralel cu latura mai mare a
semnului ca în exemplul de mai jos.

ATOM BIO GAZ

4. Detaliile complementare, dacă se cunosc, referitoare la contaminarea CBRN,

vor fi scrise pe fiecare semn de marcare de preferabil pe partea din faţă a acestuia.
Dacă este necesar, iar volumul informaţiilor este mare, se va completa şi pe spatele
semnului de marcare. Detaliile suplimentare cerute, funcţie de tipul contaminării, vor
fi inscripţionate după cum urmează:
(1) Pentru agenţi biologici, agenţi chimici persistenţi şi substanţe toxice
industriale:
a) numele/simbolul agentului chimic folosit, dacă a fost identificat;
b) data-ora detectării;
c) data-ora detonării/emisiei, dacă se cunoaşte;
d) concentraţia substanţei, dacă se cunoaşte.
(2) Pentru contaminarea radiologică:

90 /121
 NESECRET

a) substanţa/sursa de emisie, dacă se cunoaşte, sau simbolul „TIR” în cazul

substanţelor radiologice industriale;
b) rata dozei şi data-ora detecţiei;
c) data-ora emisiei.
5. În cazul contaminărilor multiple, chimice, biologice, radiologice sau
nucleare, vor fi marcate cu semne relevante plasate în apropierea celorlalte.

Proceduri speciale de marcare a contaminării chimice sau biologice

6. Semnele de marcare a raioanelor/zonelor contaminate chimic sau biologic

vor fi plasate pe toate itinerariile probabile către aria contaminată, funcţie de teren, la
minimum 20-50 m de aceasta.
7. Pentru raioanele/zonele suspectate a fi contaminate sau contaminate cu STI,
se vor marca limitele zonei de excludere sau izolare.
8. Semnele trebuie să fie mutate/repoziţionate iar inscripţionările actualizate
periodic funcţie de scăderea nivelului de contaminare chimică sau biologică.

Proceduri speciale de marcare a contaminării radiologice

9. Marcarea raioanelor/zonelor contaminate radiologic, indică, de regulă,

prezenţa pericolului.
10. Coordonatorului intervenţiei în teren va decide, în situaţii speciale,
nemarcarea raioanelor/ zonelor contaminate radiologic, dacă situaţia operativă sau
terenul nu permite dar valorile măsurate se vor trece obligatoriu pe harta. În asemenea
situaţii se vor lua toate măsurile de avertizare a forţelor participante la intervenţie cu
transmiterea coordonatelor şi valorile măsurate în punctele precizate, dar nemarcate.
11. În cazul contaminării radioactive, semnele de marcare se vor planta pe toate
itinerariile probabile către aria contaminată conform legislaţiei în vigoare.
12. Semnele trebuie să fie mutate/repoziţionate iar inscripţionările actualizate
periodic funcţie de scăderea nivelului de contaminare radiologică.
13. mutarea sau repoziţionarea semnelor de marcare a suprafeţele contaminate
sau scoaterea acestora, se vor face în funcţie de scăderea nivelului de contaminare
radiologică după actualizarea periodică a datelor din zonă sau dacă nu mai sunt
necesare.
14. Locurile de depozitare a materialelor contaminate radiologic vor fi marcate
la intervale vizibile în jurul perimetrului ocupat de către acestea.

Proceduri de marcare a echipamentului proaspăt decontaminat

15. Semnele de marcare trebuie scoase sau distruse atunci când decontaminarea
echipamentului contaminat este realizată chiar dacă contaminarea reziduală poate
constitui un pericol.

91 /121
 NESECRET

17. Dacă nu se poate determina plenitudinea decontaminării, sau dacă nu se pot

realiza valorile minime prevăzute de reglementările în domeniu, semnele de marcare
nu se vor scoate, dar vor fi înlocuite cu altele noi inscripţionate cu date actualizate.
18. Pentru situaţia mai sus prezentată va fi necesară întocmirea unei
documentaţii a echipamentului. Datele ce se vor menţiona pe documentaţia
echipamentului, sunt:
a) tipul contaminării;
b) tipul de agent contaminat;
c) data-ora contaminării.
19. De asemenea, se vor completa date suplimentare cum ar fi:
a) data şi ora executării decontaminării;
b) nivelul contaminării reziduale;
c) informaţii legate de măsuri/echipamente de protecţie corespunzătoare.
20. Documentaţia echipamentului trebuie utilizată ori de câte ori este nevoie.

Caracteristicile semnului de marcare

21. Semnul de marcare va avea formă de triunghi isoscel cu latura mare de 28

cm iar celelalte laturi de 20 cm.
22. Triunghiurile vor fi fabricate din metal, lemn, plastic, materiale adezive sau
orice alte materiale aflate la dispoziţie.

Reguli de plantare a semnelor de marcare în raioanele/zonele contaminate

23. Semnele de marcare vor fi plantate la înălţime suficientă pentru a fi vizibile,
în poziţie verticală, cu spatele la aria contaminată şi la intervale de 10-50 m funcţie de
teren.
24. Semnele de marcare se vor planta în copaci, pe garduri, bolovani, stâlpi,
etc. sau în pământ. Dacă există alte posibilităţi de plantare, semnele de marcare nu se
vor pune în pământ deoarece pot fi mascate de către iarbă sau vegetaţie şi nu vor fi
vizibile de la distanţă. Acestea trebuie să fie vizibile de la cel puţin 50 m indiferent de
condiţiile de vizibilitate.
25. Dacă semnele de marcare sunt plantate în aria contaminată, acestea se vor
aşeza cu partea dorsală către zona contaminată sau către zona cu cea mai mare
concentraţie în cazul contaminării chimice, sau biologice, sau rată a dozei în cazul
contaminării radiologice dacă aceasta poate fi determinată.
26. Semnele de marcare vor indica în general aria contaminată dar nu va ţine
cont de pericolele CBRN datorate vântului la suprafaţă şi nici de direcţia acestuia.
27. Pot apare, de asemenea, situaţii în care suprafaţa contaminată este aşa de
mare încât va fi imposibil de marcat tot perimetrul şi de aceea acestea se vor marca
doar în zona de interes pentru echipele de intervenţie.

Identificarea semnelor de marcare pe timp de noapte

28. Dacă este necesar se vor asigura elemente de iluminare sau reflectorizante
pentru asigurarea vizibilităţii semnelor de marcare pe timp de noapte.

92 /121
 NESECRET

Anexa nr.6
ELEMENTE DE IDENTIFICARE A PERSONALULUI PE
TIMPUL PURTĂRII ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE
DE PROTECŢIE NBC/EPINBC

1. Scopul acestei anexe este de a uniformiza etichetarea EPINBC pentru

identificarea personalului pe timpul purtării acestora.
2. Sistemul (eticheta) de identificare a personalului pe timpul purtării EPINBC
constă în aplicarea pe acestea a unei benzi autoadezive de culoare pe care să fie
înscrise cu marker permanent următoarele informaţii (litere majuscule de culoare
neagră):
a) numele complet şi iniţiala prenumelui (cu majuscule);
1
b) gradul (prescurtat );
c) naţionalitatea ;
d) grupa sanguină (opţional /Rh).
3. Banda autoadezivă se poartă în piept iar dacă nu este posibil pe umăr sau pe
cartuşul măştii contra gazelor.
4. Banda autoadezivă nu trebuie să fie decontaminabilă şi va fi schimbată
odată cu EPINBC.
5. Model de etichetă de identificare şi detalii, conform figurii nr. 1:
a) literele utilizate: - înălţime – 1,0 cm;
- lăţime – 0,2 cm.
b) culori: - fond – culoare ca sa iasa evidenţă faţă de echipamentul de
protecţie;
- litere – negru.
c) dimensiune etichetă – 15 cm x 4 cm.

prescurtare indicativ România/ROU Grupa Sanguină

Gradul/Numele

ROU O Rh POS
MAJ. C. IONESCU

Figura. nr.1 – Model de etichetă şi detalii

1
Prescurtarea se va utiliza în limba română dar este obligatorie prescurtarea în engleză pentru misiuni
internaţionale.

93 /121
 NESECRET

Anexa nr. 7
(art.113, 124, 125)

TABELE PENTRU ESTIMAREA DEGRADĂRII PERFORMANŢEI

1. Detalii privind conţinutul şi modul de utilizare al anexei

A-1 – Tabelele şi figurile conţinute în această anexă sunt destinate pentru

furnizarea de informaţii necesare pe timpul planificării operaţiilor în condiţiile care
impun utilizarea EPINBC, astfel:
a) Fig. A-1 – factorul de degradare a performanţei (FDP) în corelaţie cu
nivelul de îmbrăcare al EPINBC;
b) Tabelul nr.1 – exemple de intensitate a efortului;
c) Tabelele 2A, 3A, 4A, 5A – corespunzătoare nivelului de îmbrăcare
EPINBC „MIC”;
d) Tabelele 2B, 3B, 4B, 5B – corespunzătoare nivelului de îmbrăcare
EPINBC „MEDIU- FOARTE MARE”;
e) Tabelele 2C, 3C, 4C, 5C – corespunzătoare nivelului de îmbrăcare
EPINBC „EFECTIV”;
f) Tabelul nr.6 – estimarea timpului de recuperare.
A-2 – Tabelele nr.2 la nr.5 sunt subdivizate în funcţie de cele trei nivele de
îmbrăcare a EPINBC, MIC (2A;3A;3A;4A;5A), MEDIU (2B;3B;4B;5B) şi MARE
(2C;3C;4C;5C).
Aceste tabele furnizează informaţii în corelaţie cu condiţiile de mediu şi nivelul de
efort astfel:
O
a) temperatura aerului de 15-45 C;
2
b) umiditatea relativă (RH) – mică (L; 0-25%); medie (M; 26-45%) şi mare
(M;>46%);
3
c) intensitatea efortului – foarte mică (VL), mică (L), medie (M) şi mare (H)
conform tabelului nr.1.
Fără limită este reprezentat prin (-) iar timpul maxim cuprins în tabel este de
sub 300 minute.
A-3 - La aprovizionarea cu apă s-a luat în calcul un recipient de un litru, plin;
Dacă necesarul de apă depăşeşte 1,4l/h pierderea de lichide prin transpiraţie depăşeşte
capacitatea de absorbţie a organismului; în acest caz, dacă este posibil, consumul
suplimentar de lichide să se facă numai pe timpul reducerii activităţii sau în timpul
pauzelor, dar nu mai mult de 1-1,5 l/h.

2
Umiditate relativă /RH (Relative Humidity) – mică (LOW – L); medie (MEDIUM – M); mare (HIGH
– H).
3
Foarte mică – veri light (VL); mică – light (L); medie – moderate (M); mare – heavy (H) – eng. text
original.

94 /121
 NESECRET

A-4 – Tabelele nr.4 (ciclul efort/repaus cu cinci ore de lucru continuu)

furnizează informaţii privind timpul maxim de efort continuu pentru o etapă cinci ore
de lucru continuu; tabelul „Ciclul efort/repaus cu cinci ore lucru continuu” indică
maximul de minute de lucru pe oră, restul de minute fiind alocat pentru repaus; în
unele cazuri ciclul efort/repaus nu este relevant iar activitatea se poate desfăşura
continuu fără probleme (în tabel este notat cu „-„ – fără limită de timp); în alte
condiţii nu se poate desfăşura nici o activitate în etape de cinci ore care să necesite
efort (în tabel este notat cu „x” – nu este posibil).
A-5 – Tabelul pentru estimarea timpului de recuperare (tabel nr.6) furnizează
informaţiile de bază privind timpul necesar de odihnă al personalului în funcţie de:
a) locul unde se execută odihna sau nivelul de îmbrăcare a EPINBC (EPINBC
îmbrăcat/în aer liber fără EPINBC);
b) temperatura ambientală în locul unde se execută odihna;
c) umiditatea relativă (RH) în locul unde se execută odihna (L; M; H).
A-6 – Informaţiile din tabele sunt valabile în următoarele condiţii:
a) personalul s-a obişnuit cu condiţiile meteorologice ale zonei şi este
hidratat normal înaintea îmbrăcării EPINBC;
b) cantitatea maximă de transpiraţie este de 2 l/h;
c) vântul este slab (3-5 km/h);
d) sunt posibile pierderi de 5% datorate supraîncălzirii.

95 /121
 NESECRET

2. Factorul de degradare a performanţei (FDP) corelat

cu nivelul de îmbrăcare al EPINBC
NIVEL DE PURTARE A EPINBC – „MIC”

Nivel de îmbrăcare-0/1

Masca contra gazelor – asupra militarului

Completul de protecţie - pe tehnica de intervenţie (la îndemână)
FDP = 1
tef = 1 x t

NIVEL DE PURTARE A EPINBC – „MEDIU – FOARTE MARE”

NPINBC-2 NPINBC-3 NPINBC-4

FDP = 1,2
tef = 1,2 x t

NIVEL DE PURTARE A EPINBC – „EFECTIV”

NPINBC-5

FDP = 1,5
tef = 1,5 x t

PDF = 2,5 tef = 2,5 x t

Pentru activităţile de luare a deciziei şi de control

Figura A-1. Factorul de degradare a performanţei/PDF

corelat cu nivelul de îmbrăcare al EPINBC

96 /121
 NESECRET

Tabelul nr.1
3. Exemple de intensitate a efortului

Exemple de intensitate a efortului foarte

mică (VL), mică (L), medie (M) şi mare (H)4
Intensitatea
Intensitatea
efortului la
efortului la
ACTIVITATE Grad de
Grad de îmbrăcare
îmbrăcare
MIC
MEDIU/MARE
- staţionare la suprafaţa solului;
FOARTE MICĂ - staţionare în adăpost subteran; FOARTE MICĂ
(VL) - staţionare în camion; (VL)
- serviciu de pază;
- conducere camion.
- curăţarea armamentului uşor;
MICĂ (L) - deplasare pe o suprafaţă tare cu viteză de MICĂ (L)
1,0m/s cu greutate de maxim 30kg.
- deplasare pe o suprafaţă moale cu viteză de
1,0m/s fără greutate suplimentară;
- deplasare pe o suprafaţă tare cu viteză de MEDIE (M)
1,6m/s fără greutate suplimentară;
- alte exerciţii (mişcări) fizice uşoare.
MEDIE (M) - deplasare pe o suprafaţă tare cu viteză de
1,6m/s cu o greutate de 20kg;
- patrulare;
- lucrări de săpare sau de curăţare cu unelte
genistice manuale;
- mers târâş cu echipamentul de luptă complet;
- asalt.
- deplasare pe o suprafaţă tare cu viteză de MARE (H)
1,6m/s cu o greutate de 30kg;
- deplasare pe o suprafaţă tare cu viteză de
MARE (H) 2,0m/s fără greutate suplimentară;
- deplasare pe o suprafaţă tare cu viteză de 2,3/s
fără greutate suplimentară;
- deplasare pe o suprafaţă moale cu viteză de
1,6m/s fără greutate suplimentară;
NOTĂ: Categoriile de intensitate a efortului din acest tabel se bazează pe gradul de
emisie a căldurii de către organism (reacţia metabolică a organismului de a elibera căldură pe
timpul desfăşurării unei activităţi cu efort fizic) .

4
Foarte mică – veri light (VL); mică – light (L); medie – moderate (M); mare – heavy (H) – eng. text
original.
97 /121
 NESECRET

TABELE CORESPUNZĂTOARE NIVELULUI

DE ÎMBRĂCARE EPINBC „MIC”

Tabelul nr. 2A
Timp de efort continuu (minute)

Umiditate relativă Umiditate relativă Umiditate relativă

o
T( C) MICĂ MEDIE MARE
VL L M H VL L M H VL L M H
15-20 - - - 260 - - - 240 - - - 180

21-25 - - - 145 - - - 130 - - - 110

26-30 - - - 115 - - - 90 - - - 75

31-35 - - - 90 - - - 75 - - 95 55

36-40 - - - 15 - - 90 55 - 115 50 35

41-45 - - 125 60 - 115 55 40 85 50 30 15

(-) – fără limită de timp.

Tabelul nr. 3A
Necesarul de apă (l/h) pentru un anumit timp de efort continuu

Umiditate Umiditate
Umiditate relativă relativă relativă
o
T( C) MICĂ MEDIE MARE
VL L M H VL L M H VL L M H
15-20 0,3 0,5 0,8 1,1 0,3 0,5 0,9 1,1 0,3 0,5 0,9 1,2
21-25 0,4 0,6 0,9 1,3 0,4 ,07 1,0 1,3 0,5 0,7 1,0 1,4
26-30 0,7 0,9 1,2 1,5 0,7 0,9 1,3 1,7 0,8 1,0 1,4 1,8
31-35 0,8 1,0 1,4 1,7 0,9 1,1 1,5 1,9 1,0 1,3 1,8 2,0
36-40 1,0 1,2 1,6 2,0 1,2 1,4 1,9 2,0 1,5 1,9 2,0 2,0
41-45 1,2 1,4 1,9 2,0 1,5 1,9 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0
NOTĂ: Consumul de apă nu trebuie să depăşească 1,5 l/h pentru orice fel de
categorie (nivel) de efort sau de îmbrăcare a EPINBC; valorile care depăşesc 1,5 l se
încadrează în categoria în care organismul suferă de deshidratare deoarece nivelul de
absorbţie de lichide este mult mai mic decât nivelul de pierdere prin transpiraţie (de regulă,
 capacitatea de absorbţie a organismului nu depăşeşte 1,5 l/h).

98 /121
 NESECRET

Tabelul nr. 4A
Ciclul efort/repaus cu cinci ore de lucru continuu
(minute de efort pe oră)

Umiditate relativă Umiditate relativă Umiditate relativă

o
T( C) MICĂ MEDIE MARE
VL L M H VL L M H VL L M H
15-20 - - - 50 - - - 50 - - - 40

21-25 - - - 40 - - - 40 - - - 35

26-30 - - - 35 - - - 30 - - - 25

31-35 - - - 30 - - - 25 - - 25 15

36-40 - - - 25 - - 25 15 - x x x
41-45 - - 30 20 - x X x x x x x
(-) fără limită de timp; (x) nu se pot executa activităţi în aceste condiţii.

Tabelul nr. 5A
Necesarul de apă (l/h) pentru ciclurile
efort/repaus cu cinci ore de lucru continuu

Umiditate relativă Umiditate relativă Umiditate relativă

T(oC) MICĂ MEDIE MARE
VL L M H VL L M H VL L M H
15-20 - - - 0,9 - - - 0,8 - - - 0,9

21-25 - - - 1,0 - - - 0,9 - - - 1,0

26-30 - - - 1,1 - - - 1,2 - - - 1,2

31-35 - - - 1,2 - - - 1,2 - - 1,3 1,2

36-40 - - - 1,4 - - 1,4 1,3 - x x x

41-45 - - 1,5 1,4 - x x x x x x X
(-) – nu sunt restricţii (nu este necesar un consum de apă suplimentar);
(x) – nu sun posibile activităţi în aceste condiţii (consumul de apă nu trebuie să
depăşească 1,5l/h pentru orice fel de categorie/nivel de efort sau de îmbrăcare a EPINBC).
 TABELE CORESPUNZĂTOARE NIVELULUI
DE ÎMBRĂCARE EPINBC „MEDIU – FOARTE MARE”

99 /121
 NESECRET

Tabelul nr. 2B
Timp de efort continuu (minute)

Umiditate relativă Umiditate relativă Umiditate relativă

o
T( C) MICĂ MEDIE MARE
VL L M H VL L M H VL L M H
15-20 - - 110 50 - - 100 45 - - 90 45
21-25 - - 85 45 - - 75 45 - - 70 40
26-30 - - 70 40 - - 60 35 - - 55 35
31-35 - - 60 40 - 210 50 35 - 100 45 30
36-40 - 225 50 35 - 90 40 25 165 65 35 20
41-45 - 100 45 30 155 65 35 25 80 50 30 15
(-) – fără limită de timp.

Tabelul nr. 3B
Necesarul de apă (l/h) pentru un anumit timp de efort continuu

Umiditate relativă Umiditate relativă Umiditate relativă

o
T( C) MICĂ MEDIE MARE
VL L M H VL L M H VL L M H
15-20 0,5 0,9 1,5 2,0 0,6 0,9 1,6 2,0 0,6 0,9 1,7 2,0
21-25 0,7 1,0 1,7 2,0 0,7 1,0 1,8 2,0 0,8 1,1 1,9 2,0
26-30 0,9 1,2 1,9 2,0 0,9 1,3 2,0 2,0 1,0 1,5 2,0 2,0
31-35 1,0 1,4 2,0 2,0 1,1 1,6 2,0 2,0 1,3 1,8 2,0 2,0
36-40 1,2 1,7 2,0 2,0 1,4 1,9 2,0 2,0 1,9 2,0 2,0 2,0
41-45 1,4 1,9 2,0 2,0 1,8 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0
NOTĂ: Consumul de apă nu trebuie să depăşească 1,5l/h pentru orice fel de categorie
(nivel) de efort sau de îmbrăcare a EPINBC; valorile care depăşesc 1,5l se încadrează în
categoria în care organismul suferă de deshidratare deoarece nivelul de absorbţie de lichide
este mult mai mic decât nivelul de pierdere prin transpiraţie (de regulă capacitatea de
absorbţie a organismului nu depăşeşte 1,5l/h).
100 /121
 NESECRET

Tabelul nr. 4B
Ciclul efort/repaus cu cinci ore de lucru continuu
(minute de efort pe oră)

Umiditate relativă Umiditate relativă Umiditate relativă

o
T( C) MICĂ MEDIE MARE
VL L M H VL L M H VL L M H
15-20 - - 35 20 - - 30 20 - - 30 20

21-25 - - 30 20 - - 25 15 - - 25 15

26-30 - - 20 15 - - 15 10 - - 10 5

31-35 - - 15 10 - 20 5 x - x x x

36-40 - 35 5 x - x x x x x x x
41-45 - x x x x x x x x x x x
(-) fără limită de timp; (x) nu se pot executa activităţi în aceste condiţii.

Tabelul nr. 5B
Necesarul de apă (l/h) pentru ciclurile efort/repaus
cu cinci ore de lucru continuu

Umiditate relativă Umiditate relativă Umiditate relativă

o
T( C) MICĂ MEDIE MARE
VL L M H VL L M H VL L M H
15-20 - - 1,0 0,9 - 1,0 0,9 - - 1,0 0,8

21-25 - - 1,1 0,9 - 1,0 0,9 - - 1,1 0,9

26-30 - - 1,1 1,0 - 1,1 1,0 - - 1,1 0,9

31-35 - - 1,2 1,0 - 1,2 1,1 x - x x x

36-40 - 1,1 1,3 x - x x x x x x x

41-45 - x x x x x x x x x x x
(-) – nu sunt restricţii (nu este necesar un consum de apă suplimentar);
(x) – nu sun posibile activităţi în aceste condiţii (consumul de apă nu trebuie să
depăşească 1,5 l/h pentru orice fel de categorie/nivel de efort sau de îmbrăcare a EPINBC).
101 /121
 NESECRET

TABELE CORESPUNZĂTOARE NIVELULUI

DE ÎMBRĂCARE EPINBC „EFECTIV”

Tabelul nr. 2C
Timp de efort continuu (minute)

Umiditate relativă Umiditate relativă Umiditate relativă

o
T( C) MICĂ MEDIE MARE
VL L M H VL L M H VL L M H
15-20 - - 85 40 - - 75 40 - - 70 40
21-25 - - 70 40 - - 65 40 - - 60 35
26-30 - - 60 35 - - 55 35 - 220 50 30
31-35 - - 55 35 - 125 45 30 - 85 40 25
36-40 - 115 45 30 - 80 40 25 190 60 35 20
41-45 - 80 40 25 125 60 35 20 75 50 30 15
(-) – fără limită de timp.

Tabelul nr. 3C
Necesarul de apă (l/h) pentru un anumit timp de efort continuu

Umiditate relativă Umiditate relativă Umiditate relativă

o
T( C) MICĂ MEDIE MARE
VL L M H VL L M H VL L M H
15-20 0,6 0,9 1,7 2,0 0,6 1,0 1,8 2,0 0,6 1,0 1,8 2,0
21-25 0,7 1,1 1,9 2,0 0,8 1,2 2,0 2,0 0,8 1,2 2,0 2,0
26-30 0,9 1,3 2,0 2,0 1,0 1,5 2,0 2,0 1,1 1,6 2,0 2,0
31-35 1,0 1,5 2,0 2,0 1,2 2,0 2,0 2,0 1,4 2,0 2,0 2,0
36-40 1,3 1,8 2,0 2,0 1,5 2,0 2,0 2,0 1,9 2,0 2,0 2,0
41-45 1,5 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0
NOTĂ: Consumul de apă nu trebuie să depăşească 1,5 l/h pentru orice fel de
categorie (nivel) de efort sau de îmbrăcare a EPINBC; valorile care depăşesc 1,5 l se
încadrează în categoria în care organismul suferă de deshidratare deoarece nivelul de
absorbţie de lichide este mult mai mic decât nivelul de pierdere prin transpiraţie (de regulă,
capacitatea de absorbţie a organismului nu depăşeşte 1,5 l/h).
102 /121
 NESECRET

Tabelul nr. 4C
Ciclul efort/repaus cu cinci ore de lucru continuu
(minute de efort pe oră)

Umiditate relativă Umiditate relativă Umiditate relativă

o
T( C) MICĂ MEDIE MARE
VL L M H VL L M H VL L M H
15-20 - - 30 15 - - 25 15 - - 20 15

21-25 - - 25 15 - - 20 15 - - 25 10

26-30 - - 15 10 - - 10 5 - x X x

31-35 - - 10 5 - x x x - x x x
36-40 - x x x - x x x x x x x
41-45 - x x x x x x x x x x x
(-) fără limită de timp; (x) nu se pot executa activităţi în aceste condiţii.

Tabelul nr. 5C
Necesarul de apă (l/h) pentru ciclurile efort/repaus
cu cinci ore de lucru continuu

Umiditate relativă Umiditate relativă Umiditate relativă

T(oC) MICĂ MEDIE MARE
VL L M H VL L M H VL L M H
15-20 - - 1,0 0,8 - - 1,0 0,8 - - 1,0 0,8

21-25 - - 1,1 0,9 - - 1,1 0,9 - - 1,0 0,8

26-30 - - 1,1 1,0 - - 1,1 0,9 - x x x

31-35 - - 1,1 1,0 - x x x - x x x

36-40 - x x x - x x x x x x x
41-45 - x x x x x x x x x x x
(-) – nu sunt restricţii (nu este necesar un consum de apă suplimentar);
(x) – nu sun posibile activităţi în aceste condiţii (consumul de apă nu trebuie să
depăşească 1,5 l/h pentru orice fel de categorie/nivel de efort sau de îmbrăcare a EPINBC).
103 /121
 NESECRET

4. Estimarea timpului necesar pentru recuperare

la terminarea perioadei maxime de acţiune
continuă

Tabelul nr. 6
(art.124 (5), (7))
Estimarea timpului de recuperare (ore)
5
în corelaţie cu umiditatea relativă (RH)

– mică (L; 0-25%);

– medie (M; 26-45%)
– mare (M;>46%)
– şi temperatura ambientală în locul în care se execută odihna:

în aer liber fără

o
EPINBC îmbrăcat
T( C) EPINBC
L M H L M H
15 <1 <1 <1 <1 <1 <1
17 <1 <1 <1 <1 <1 <1
19 <1 <1 <1 <1 <1 <1
21 <1 <1 <1 <1 <1 <1
23 <1 <1 1 <1 <1 <1
25 <1 1 1 <1 <1 <1
27 1 1 1,5 <1 <1 1
29 1 1,5 2 <1 1 1,5
31 1,5 2 3 <1 1 2
33 1,5 2,5 4 1 1,5 2,5
35 1,5 3 5 1 1,5 3
37 2 4 x 1 1,5 3,5
39 2 5 x 1 1,5 3,5
41 2,5 x x 1,5 2 4,5
43 2,5 x x 1,5 3 5
45 3 x x 1,5 3 5

5
Umiditate relativă /RH (Relative Humidity) – mică (LOW – L); medie (MEDIUM – M); mare (HIGH
– H).

104 /121
NESECRET
Anexa nr. 8

RAPOARTE NBC
(model)
 RAPORT NBC 1 2 3 4 5 6
NUC BIO CHEM G
LLR STB STI
n
DE
LA:.....................................................................................
..............................................….

CĂTRE:.............................................................................
....................................……………..

DTG: …. …. …. …. …. . …. …. Z …. ….
PRIORITATE R P O Z
…. ….
CONTINUTUL
1 2 3 4 5 6 INDICATIV SEMNIFICATIA INDICATIVULUI
MESAJULUI
N N N C ALPHA Numărul de ordine al evenimentului
C C C __ __ __ __ __ __ __ __
N BRAVO Poziţia echipajului (coordonate/loc) (coordonate GPS) __ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __
N CHARLIE Direcţia operatorului economic/instalaţiei/mijlocului de
transport faţă de poziţia observatorului măsurată în
sensul acelor ceasornicului de la nordul liniei de caroiaj __ __ __ __
(NC), nordul geografic (NG) sau nordul magnetic (NM), grade/miimi
(specifică care), exprimată în grade sau miimi (specifică
care). NC/NG/NM
N N N C C DELTA N: Data-şi timpul producerii evenimentului (dacă se
C C C cunoaşte).
C: Data-şi timpul începerii evenimentului (emisia in __ __ __ __ . __ __ Z
atmosferă a substanţei). __ __ __ __ __
C C ECHO Data şi timpul teminăriii emisiei de STI __ __ __ __ . __ __ Z
__ __ __ __ __
C N N C FOXTROT Localizarea evenimentului sau a raionului afectat – __ __ __ __ __ __ __ __
C C coordonate/loc, real/estimat (Act/Est), specifică care. __ __ __
Act/Est
C N N C GOLF Eveniment suspect/observat. SUS/OBS......................
C C Cauza producerii evenimentului, specifică care. ...............
………………………
……..
C C C C C C HOTEL C: Tipul STI implicat în eveniment şi persistenţa –
persistent (P) sau nepersistent (NP), trecător (T). __ __ __ __
P/NP/Necunoscuta
C KILO C: Descrierea terenului/vegetaţiei .......................................
..............
OSCAR Data şi timpul de referinţă pentru contururile estimate __ __ __ __ . __ __ Z
care nu sunt la H+1 oră. __ __ __ __ __
C PAPA N: Coordonatele zonei contaminate __ __ __ __ __ __ __ __
ALPHA C: Coordonatele zonei de risc prognozate. __ __ __
C PAPA N: Direcţia de deplasare a norului radioactiv __ __ __ __
BRAVO (grade/miimi – specifică care) Grade/Miimi
C: Durata riscului (în zile) __ __ __ __ Zile
N C QUEBEC N:Loc citirii/determinării. ………………………

105 /121
 NESECRET

C C:Locul de unde a fost prelevată proba contaminată şi ……………

detalii privind proba. .......................................
..............
N O ROMEO Debitul dozei absorbite mSv sau Sv sau Bq. Trebuie
P adăugate expresiile “Iniţial”, “Creşte”, “Maxim” sau __ __ __ __ mSV
Ţ “Descreşte”. Când este raportată scăderea debitului dozei Iniţial/Creşte/Maxim/D
I absorbite, trebuie adăugat (e): “Scade normal”, “Scade escreşte
O rapid”, “Scade lent” sau valoarea constantei de scădere. Scade:
N Normal/Rapid/Lent
A __ . __ Constanta de
L scădere
N N C SIERRA N: Grupul dată-timp al măsurătorii. __ __ __ __ . __ __ Z
C C C: Grupul dată-timp al detecţiei. __ __ __ __ __
N C TANGO N: Grupul dată-timp pentru H+1. __ __ __ __ . __ __ Z
C: Grupul dată-timp al ultimei determinări a contaminării __ __ __ __ __
raionului.
N UNIFORM Coordonatele zonei cu indicele dozei de 100 mSv/h __ __ __ __ __ __ __ __
(roşu). __ __ __
Nu veţi acţiona în zone, afară de cazul când, în __ __ __ __ __ __ __ __
care aţi fost direcţionaţi de evaluatorul __ __ __
radiologic/analistul de mediu __ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __
__ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __
__ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __
N VICTOR Coordonatele zonei cu indicele dozei de 10 mSv/h __ __ __ __ __ __ __ __
(verde). __ __ __
Se va acorda atenţie sporită acestor zone. Este __ __ __ __ __ __ __ __
necesar scurtarea timpului de staţionare în __ __ __
zonele peste aceste valori __ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __
__ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __
__ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __
N WHISKEY Coordonatele zonei cu indicele dozei de 1mSv/h __ __ __ __ __ __ __ __
(albastru). __ __ __
Este necesar scurtarea timpului de staţionare în __ __ __ __ __ __ __ __
zonele peste aceste valori __ __ __
__ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __
__ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __

N C X-RAY N: Coordonatele contaminării cu v alori peste 1 mSv/h __ __ __ __ __ __ __ __

C (izodoze) (negru). __ __ __
C: Zona de contaminare reală (galben) __ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __
__ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __
__ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __
__ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __
O N C C: Direcţia reprezentativă a vântului 4 caractere
P C (grade/miimi – specifică care). __ Grade/Miimi
Ţ __ Km/h sau
I Viteza reprezentativa a vântului (km/h sau noduri – __ Noduri
O specifică care), 3 caractere. __
N __
A __
L __

106 /121
 NESECRET

C O C ZULU Informaţii actuale privind condiţiile meteorologice:

P ALPHA • stabilitatea pe verticală a aerului (1 caracter); __
Ţ • temperatura la suprafaţa solului (grade __ Stabilitatea
I Celsius/Fahrenheit – specifică care), 3 caractere; __ aerului
O • umiditate (1 caracter); __ Temperatura.
N • fenomene semnificative de vreme (1 caracter); __ suprafaţă
A • nebulozitate (1 caracter). __ Umiditate
L __ Fenomene
Nebulozitate
C C ZULU Remarci: Tipul A/B
BRAVO • limita exterioară a riscului de iradiere radioactivă; Cazul 1/2/3/4/5/6
• STI – descrie obiectivul de risc/tipul agentului.
__ Km/Mile
__ marine
__ Grade/Miimi
__
__
__

STI
……………………..
………..
NOTE:
1. Grupul dată-timp (GDT): ZZ.OO.MM/ZULU/LLLAA (Z = ziua; O = ora; M =
minutul; L = luna; A = anul)
2. N = numai nuclear; C = numai chimic; NC = nuclear şi chimic.
3. PRIORITATE: R = (de) RUTINĂ/NORMAL; P = (cu) PRIORITATE;
O = OPERAŢIONAL, IMEDIAT; Z = FULGER.

107 /121
 NESECRET

Anexa nr.9
FIŞĂ CONTAMINARE PERSONAL
(model)
108 /121
 NESECRET

Anexa nr.10
FIŞĂ DE DOZIMETRIE PERSONALA
(model)

109 /121
 NESECRET

Anexa nr.11
FIŞĂ PRIVIND CONTAMINAREA
(model)

110 /121
 NESECRET

Anexa nr.12
VALORILE EFECTUĂRII MĂSURĂTORILOR
SPECTROMETRICE IN SITU
(model)

111 /121
 NESECRET

Anexa nr.13
FIŞĂ EVIDENŢĂ
OBIECTE CONTAMINATE
(model)

112 /121
 NESECRET

Anexa nr.14
FIŞĂ RECEPŢIE OBIECTE CONTAMINATE
(model)
113 /121
 NESECRET

Anexa nr.15
FIŞA CONTAMINĂRII AUTOVEHICULELOR
114 /121
 NESECRET

Anexa nr.16
FIŞĂ MĂSURARE DOZĂ RADIAŢIE DIN AER
(model)
115 /121
 NESECRET

Anexa nr.17
FIŞĂ TRIAJ MEDICAL
(model)

116 /121
 NESECRET

Anexa nr. 18

ALEGEREA CARTUŞELE FILTRANTE

1. Cartuşele filtrante sunt destinate protecţiei căilor respiratorii împotriva

agenţilor toxici de luptă, dar pot asigura şi protecţia împotriva unui număr de
substanţe toxice industriale (STI). Pentru blocarea agenţilor toxici în stare lichidă sau
solidă se vor utiliza filtre de aer cu eficienţă ridicată (HEPA). Vaporii de substanţe
periculoase vor fi blocate prin procesul de adsorbţie în strat de cărbune activ. Pentru a
creşte eficienţa procesului de adsorbţie, stratul de cărbune activ se va impregna cu
anumite substanţe chimice ce vor descompune substanţa toxică.
2. Deficienţele constatate în cazul cartuşelor filtrante specifice pentru STI se
reflectă la reacţia cu substanţele chimice toxice aflate în stare de vapori sub presiune.
În astfel de situaţii, de emisii de astfel de substanţe, personalul trebuie să îmbrace
m.c.g. şi să părăsească zona; aceştia vor rămâne în zonă doar dacă situaţia
operaţională este în pericol extrem, iar cartuşele filtrante asigură o filtrare până la
nivele acceptabile. În tabelul nr. 1 sunt prezentate performanţele de filtrare a cartuşelor
filtrante pentru anumite STI. Pentru a înţelege datele din tabel, se vor utiliza
următoarele definiţii:
a) Efectiv (E) – cartuşele filtrante trebuie să reducă pericolul la nivelele
acceptabile de expunere pentru a asigura timp suficient evacuarea personalului din
aria de pericol. Doza efectivă nu va indica faptul că personalul din acea zonă nu este
în pericol. Scăderea capacităţii de protecţie a cartuşelor filtrante se datorează
concentraţiei substanţei toxice, durata expunerii în mediu contaminat, condiţiile
meteorologice şi tipului de cartuş filtrant utilizat;
b) Marginal (M) – cartuşele filtrante nu vor reduce pericolul la nivele minime
acceptabile de expunere pe perioade mari de timp; s -ar putea să nu asigure protecţia
necesară pe timpul evacuării, dar asigură protecţia pe moment a personalului;
c) Redus (R) – cartuşele filtrante nu vor reduce pericolul la nivele acceptabile
ale expunerii, dar vor asigura protecţia pe moment sau pe perioade scurte de timp,
aproximativ 5 minute, funcţie de concentraţia substanţei toxice şi altor factori.

117 /121
 NESECRET

Tabelul nr. 1.
ESTIMAREA PERFORMANŢELOR CARTUŞELOR FILTRANTE
PENTRU APĂRARE CBRN (anumite TICs)
Nr.
STI PERFORMANŢĂ OBSERVAŢII
crt.
1. 1,2 – dimetil hidrazină R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
2. Acetonă cianhidrică M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
3. Aldehidă acrilică R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
4. Acrilonitril R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
5. Alcool alilic M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
6. Alil amină R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
7. Clorocarbonat de alil M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
8. Isocianat de alil E Adsorbţie ridicată
Adsorbţie scăzută, eliberare în condiţii
9. Amoniac R
uscate şi umede
10. Triclorură de arsen M Adsorbţie moderată, eliberare amplificată
11. Arsină E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
12. Tribromură de bor M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
13. Triclorură de bor E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
14. Trifluorură de bor E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
15. Bromură R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
16. Clorură de brom M Adsorbţie moderată, eliberare amplificată
17. Pentafluorură de brom M Adsorbţie moderată, eliberare amplificată
18. Trifluorură de brom M Adsorbţie moderată, eliberare amplificată
19. Disulfură de carbon R Adsorbţie slabă, vaporizare semnificativă
20. Monoxid de carbon R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
21. Fluorură de carbonil R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
22. Sulfură de carbonil P Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
23. Clorina E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
24. Pentafluorură de clor M Adsorbţie moderată, eliberare amplificată
25. Trifluorură de clor M Adsorbţie moderată, eliberare amplificată
26. Cloracetilaldehidă M Adsorbţie moderată, eliberare amplificată
27. Cloracetonă M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
28. Cloracetonitrl M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
Tetraclorură de
29. M Adsorbţie moderată, eliberare amplificată
cloracetil
30. Acid clorsulfonic E Adsorbţie ridicată
31. Aldehidă crotonică M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
32. Cian E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
33. Diboran E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
34. Dicetenă M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
35. Dimetil sulfat E Adsorbţie ridicată
36. 4 diisocianat de E Adsorbţie ridicată
118 /121

Nr.
crt. STI
difenilmetan
37. Cloroformiat etil
38. Cloroformiat etil
39. Tertraclorură etil
phosforic
40. Etilen dibromură
41. Etilenimină
42. Oxid de etilenă
Tetraclorură de
43.
etilenphosforic
44. Fluorură
45. Formaldehidă
46. Hexaclorciclopentadină
47. Hidrigen bromurat
48. Hidrogen clorurat
49. Acid cianhidric
50. Acid fluorhidric
51. Acid iodhidric
52. Hidrogen seleniat
53. Hidrogen sulfuros
54. Pentacarbonat de fier
55. Cloroformiat izobutil
56. Cloroformiat de
izopropil
57. Izopropil isocianat
Clorură de metan
58.
sulfurat
59. Bromură de metil
60. Cloroformiat de metil
61. Metil clorosilane
62. Metil hidrazină
63. Izocianat de metil
64. Mercaptan
65. Isocianat de buril
66. Cloroformiat de n-butil
67. Acid azotic fumans
68. Oxid de azot
69. Dioxid de azot
70. Cloroformiat de n
propil
71. Paration-insecticid
NESECRET
PERFORMANŢĂ OBSERVAŢII
Adsorbţie moderată, întârzierea eliberării în
M
condiţii uscate
E Adsorbţie ridicată
M -
M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
R Adsorbţie slabă, vaporizare semnificativă
E Adsorbţie ridicată
E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
R Adsorbţie slabă, vaporizare semnificativă
E Adsorbţie ridicată
E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
Adsorbţie moderată, întârzierea eliberării în
M
condiţii uscate
M Adsorbţie moderată, întârzierea eliberării în
condiţii uscate
R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
E Adsorbţie ridicată
R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
R Adsorbţie ridicată
M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
Adsorbţie moderată, întârzierea eliberării în
M
condiţii uscate
R NO/NO2 produs şi resorbit în filtrele CBRN
R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
M Adsorbţie moderată, întârzierea eliberării în
condiţii uscate
E Adsorbţie ridicată
119 /121
 NESECRET

Nr.
crt. STI PERFORMANŢĂ OBSERVAŢII
Mercaptan
72. E Adsorbţie ridicată
perclorometil
73. Fosgen E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
74. Hidrogen fosforat M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
75. Oxiclorură de fosfor M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
76. Pentafluorură de fosfor R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
77. Triclorură de fosfor E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
78. Cloroformiat secundar M Adsorbţie moderată, întârzierea eliberării în
butil condiţii uscate
79. Hexaclorură de seleniu E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
80. Tetrafluorură de siliciu R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
81. Stibiu R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
82. Dioxid de sulf E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
Adsorbţie chimică limitată în condiţii
83. Acid sulfuric E
umede,eliberare posibilă în condiţii uscate
84. Clorură sulfuroasă R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
85. Fluorură de sulf R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
86. Trioxid de sulf M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
87. Hexafluorură de telur R Adsorbţie scăzută, eliberare semnificativă
Adsorbţie moderată, întârzierea eliberării în
88. Isocianat de terţ butil M
condiţii uscate
89. Mercaptan terţ octil E Adsorbţie ridicată
90. Tetraetil de plumb E Adsorbţie ridicată
91. Tetraetil pirofosfat E Adsorbţie ridicată
Adsorbţie moderată, întârzierea eliberării în
92. Tetrametil de plumb M
condiţii uscate
93. Tetraclorură de titan E Adsorbţie ridicată
94. Toluen 2,4-diisocianat E Adsorbţie ridicată
95. Toluen 2,6+diiosocianat E Adsorbţie ridicată
96. Clorură de tricloracetil M Adsorbţie moderată, eliberare posibilă
97. Clorură de trifluoracetil R Adsorbţie chimică posibilă
Hexafluorură de
98. E Îndepărtat prin adsorbţie chimică
wolfram
120 /121
 NESECRET

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1.OMAI nr. 683 din 7 iunie 2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea
datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice
2. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) - TECDOC 1092- Procedurile
generice pentru monitorizarea unei urgenţe nucleare sau radiologice
3.Ghidul Măsurilor de Urgenţă-Transportul Mărfurilor Periculoase, Editura I&A-Bucureşti
4.Risk and vulnerability analysis for CBRN incidents-NATO Civil Protection Group
5. Guidelines for first response to a CBRN incident- NATO Civil Protection Group
6.SMO 500007 “Standard de eficienţă pentru Apărarea N.B.C.”; (STANAG 2150 NBC)
7.SMO 500008 “Evaluarea capabilităţii de Apărare N.B.C.”; (STANAG 2353 NBC)
8.SMO 500009 “Alarme în caz de pericol /urgenţă despre contaminare sau atac(numai atac
N.B.C. şi aerian)”; (STANAG 2047 NBC),
9. SMO 500010 “Niveluri graduale de ameninţare NBC şi măsurile de protecţie NBC
corespunzătoare”; STANAG 2984 NBC
10. SMO 500011 “Identificarea personalului pe timpul purtării echipamentelor de protecţie
individuală NBC (EPINBC)”; (STANAG 2429 NBC)
11. SMO 500012 “Unităţi de măsură în SI utilizate de armată în domeniul nuclear”;
STANAG 2957 NBC
12. SMO 500013 “Cercetarea Nucleară, Biologică şi Chimică (NBC)”;
13. STANAG 2002 NBC, Semne de avertizare pentru marcarea contaminării nucleare,
biologice şi chimice (NBC).
14. STANAG 2499 NBC, Influenţa purtării echipamentelor de protecţie individuală,
EPINBC, asupra capabilităţii de luptă (performanţei) a individului şi
unităţii, în acţiunile militare.
15. Elemente de hazard şi risc în industrii poluante, dr.ing. Alexandru Ozunu, editura
Accent, 2000.
16. Operations in Chemical, Biological, Radiological, and Nuclear (CBRN) Environments,
Joint publication (2008)

121 /121