Sunteți pe pagina 1din 34

Farmacoterapiadurerii

Analgeziceopioide

Analgeziceantipiretice

Antimigrenoase

Conf. Dr. Cornel Chiri.a

Disciplina de Farmacologie .i Farmacie clinica


Durereareprezinta o experienta senzoriala sau afectiva neplacuta data de o
leziune tisulara veritabila sau potentiala.

Baze anatomo-fiziologice

Durerea are la baza un arc reflexcu urmatoarele componente:

1.Receptorii pentru durere = Nociceptori �sunt situati periferic, fie la exteriorul

organismului (ex: la nivelul pielii), fie �n interiorul acestuia (visceral).

�i putem clasifica �n functie de stimulii care �i activeaza �n: mecanoreceptori


(activati de presiune), termoreceptori, chemoreceptori(activati de histamina,
serotonina, bradikinina, PGE1, substanta P)

2. Caile aferente si caile ascendente

Caile aferente sunt reprezentate de fibrele senzitive nociceptive (somatice sau


vegetative) si sunt incluse �n nervi spinali si nervi cranieni. Au rolul de a
conduce
informatia de la nociceptori la centrii nervosi de la nivel spinal.
Caile ascendente formeaza fascicule: fasciculul spinotalamic si talamocortical. Au
rolul de a conduce informatia de la centrii inferiori la centrii superiori de
integrare a
durerii.

3.Centrii nervosi de percepere si integrare a durerii:

-subcorticali: situati la nivelul sistemului limbic si formatiunii reticulate

La nivelul acesta are loc o percepere a durerii inconstienta, nelocalizata,


�nsotita de o alerta generala a organismului cu hiperreflectivitate si reactii
vegetative.

-corticali: situati �n zona somestezica din lobii parietali

Perceperea durerii este constienta, localizata, cu reactii corespunzatoare.

4.Caile descendente �sunt cai de control, inhibare si modulare a durerii.

Pleaca de la nivelul scoartei cerebrale si inhiba transmiterea impulsului nervos


dureros la nivelul coarnelor posterioare din maduva spinarii.

! Serotonina si Noradrenalina �mediatori ai acestei cai !

5. Organul efector: Ex �contractia unui muschi, secretia unei glande etc


Componentele durerii

1. Perceperea durerii -fenomen neurologic caracterizat depragul perceperii


durerii=cea mai mica intensitate a unui stimul dureros resimtit ca durere.

2. Reactia la durere -fenomen psihic, somatic si vegetativ, caracterizat de pragul


reactiei la durere = cea mai slaba intensitate dureroasa care antreneaza:reactii
psihice (agitatie, anxietate), reactii somatice (contractie musculara), vegetative
(adrenergice: . TA, tahicardie, transpiratie)

Mediatorii chimici ai durerii

1.Periferici: actioneaza la nivelul nociceptorilor

Au rol algogen: serotonina, bradikinina, PGE1, etc

2.Centrali:

-rol algogen: substanta P, neuromediatorii excitatori (glutamat, aspartat),


NO

-rol analgezic: opioidele endogene, serotonina, NA, aminoacizii inhibitori


(GABA, glicina), somatostatina
Clasificarea durerii

-Dupa localizare: durere somatica, durere viscerala, durere centrala (leziuni la


niv.
maduvei spinarii), durere psihica
-Dupa evolutie:
1.Durere acuta: reprezinta un simptom din cadrul unei boli care dispare dupa
vindecare fara a lasa sechele fizice sau psihice. Raspunde la terapia analgezica
uzuala.
2.Durere cronica: reprezinta o boala �n sine care persista variabil si antreneaza
tulburari la niv. SNC (insomnie, depresie). Rezistentala terapia analgezica uzuala.

Farmacoterapia durerii

Se folosesc medicamente care actioneaza la diferite niveluri �n arcul reflex:

I. Medicamente care inhiba formarea impulsului nervos la niv. nociceptorilor:

Ex: anestezice locale

med. fiziopatogenice�antiinflamatoare, antianginoase, antispastice,


vasodilatatoare
II. Medicamente care �mpiedica transmiterea impulsului nervos dureros prin
caile aferente si ascendente:

Ex: anestezice locale

III. Medicamente care actioneaza la niv. centrilor nervosi de percepere si


integrare a durerii:

-prin mec. nespecifice: Ex �anestezice generale

-prin mec. specifice:

.. pragul perceperii durerii �analgezice morfinomimetice si


antipiretice

.. pragul reactiei la durere �analgezice morfinomimetice

IV. Medicamente care actioneaza la niv. cailor descendente inhibitoare ale


durerii:

-analgezicele cu mecanism mixt: opioid + monoaminergic spinal


(inhiba recaptarea 5HT, NA)

-analgezice nespecifice: Pot fi coanalgezice (medicamente care asociate


analgezicelor propriu-zise realizeaza o potentare a analgeziei) sau
paraanalgezice (med. care, pe l�nga act. de baza, au si efect analgezic)

Ex: antidepresivele clasice(inhiba recaptarea 5HT, NA)


Tratamentul durerii se face de obicei �n trepte.

.Durerea acuta se trateaza cu analgezice conform scalei analgezice �medicatie


adjuvanta (antiinflamatoare, antispastice etc)

-durerile acute slabe sau moderate: corespund treptei I

Tratament: analgezic antipiretic �adjuvante

-dureri persistente cresc�nde: treapta a IIa

Tratament: analgezic opioid mediu (codeina, tramadol) �analgezic antipiretic


�adjuvante

-dureri f. intense: treapta a IIIa

Tratament: analgezic opioid forte �adjuvante

.Durerea post-operatorie se trateaza cu un analgezic opioid timp de 24-48 h dupa


interventie (administrare pe diferite cai �injectabil), apoi cu un analgezic
antipiretic c�t mai
este nevoie.

.Analgezia preemtiva �administrarea de analgezice �nainte de interventie pentru a


�nlatura hiperexcitabilitatea si hiperalgezia.

Hiperalgezie = perceperea durerii la o intensitate mult crescuta fata de


intensitatea stimulului.

Alodinie= resimtirea unei dureri la aplicarea unor stimuli nedurerosi �n mod


obisnuit.
.Durerea cronica neoplazica se trateaza conform scalei:

-slaba sau moderata: trat. cu analgezice antipiretice

-persistenta: analgezice opioide medii �analgezice antipiretice

-f. intensa: analgezice opioide forte �analgezice antipiretice

.Durerea cronica de orice alta cauza se trateaza cu medicatie fiziopatogenica �n


functie de mecanismul de producere

.Migrena(durerea migrenoasa)

-Tratamentul crizei: analgezice antipiretice, dar uneori si opioide

medic. fiziopatogenica: triptani, ergotamina

-Profilaxiile: medicatie fiziopatogenica

.Nevralgiilese trateaza simptomatic cu analgezice

Nevralgia de trigemen: carbamazepina

Durerile neuropate: gabapentina


ANALGEZICE MORFINOMIMETICE (OPIOIDE)

Sunt medicamente care suprima durerea (at�t perceptia durerii, c�t si


reactia la durere) action�nd la nivelul cailor ascendente spinotalamice si
la nivelul centrilor nervosi superiori de integrare a durerii.

Baze neurochimice

�n algie si analgezie sunt implicate predominant 2 categorii de


sisteme:

I.Sistemul opioid endogen (rol analgezic) �n corelatie cu sistemul


substantei P (rol algic)
II.Sistemul monoaminergic spinal: mediatori �NA, 5HT

Functiilesistemului opioid endogen: efect analgezic, efect


euforizant, implicare �n stres(�mpreuna cu sistemul adrenergic si
corticosteroizii), efect de modulare a altor transmisiisinaptice
(adrenergica, P-ergica, glutamatergica)
Receptorii opioizi:

.R �(MOP), k(KOP), d(DOP) �la activarea lor apare efectul


analgezic

-R �: analgezie supraspinala, spinala si periferica

-R k si d: analgezie spinala si periferica

.R NOP �agonistul endogen pentru acesti receptori este


nociceptina, iar la activarea lor apare efectul algic

Agonistii endogeni specifici:

.�endorfine: �, k .i d
.Dinorfine: k, �.i d
.Enkefaline: d, �si k
.Endomorfine: �
Alte efecte ale stimularii receptorilor:

Receptorii �:

-Deprimarea centrului respirator(pt. aceasta actiune se dezvolta toleranta,


permit�ndu-ne sa crestem dozele)
-Sedare
-Euforie (potential de farmacodependenta)
-Mioza (semn al intoxica.iei cu opioide) -excep.ie petidina-produce midriaza
-Imunodeprimare
-Greata si varsaturi
-. tonusului m.netezi din tubul digestiv si vezica urinara + contractia
sfincterelor =>
constipatie (. motilitatii GI) + retentieurinara. Acestea sunt efecte periferice
care pot
fi combatute prin adm. de METILNALTREXON= antag. �care actioneaza exclusiv
periferic

Receptoriik

Receptorii d

-Sedare

-Deprimare respiratoriedoza-
dependenta

-Disforie

-Efecte antidepresive

-Posibile efecte psihotomimetice


(halucinatii. potential fdep)

-Dependentafizica

-Inhibarea secretiei de ADH

-. motilitatii GI
Clasificarea analgezicelor opioide

I.Dupa naturasubstantei:

1)Opioide naturale: morfina, codeina


2)De semisinteza: hidromorfona, oximorfona, hidrocodona, dihidrocodeina
3)De sinteza: restul
II.Dupa mecanismul de actiune:
1)Agonisti totali(�, k, d), forte�au eficacitate maximala (act. analgezica de
intensitate >> a morfinei . de referinta)

FENTANILOXICODONA

SUFENTANILMORFINA

REMIFENTANIL

PIRITRAMID

LEVORFANOL

DEXTROMORAMID

METADONA

PETIDINA (MEPERIDINA)
2) Agonisti totali slabi �au eficacitate submaximala (< a
morfinei)

CODEINA

DIHIDROCODEINA

DEXTROPROPOXIFEN(retras)

3) Agonisti partiali�actioneaza agonist pe unii R opioizi si


antagonist pe altii

a)Agonisti �si antagonisti k

BUPRENORFINA

b)Agonisti k si antagonisti �

PENTAZOCINA

BUTORFANOL

NALBUFINA

NALORFINA

c)Agonisti dsi antagonisti k si �

NALMEFEN
Agonistii partiali prezinta efect analgezic atunci c�nd sunt administrati singuri,
neasociati cu un agonist total. �n asociere cu un agonist total, �si manifesta
proprietatile
antagoniste si reduc efectul analgezic al agonistuluitotal (ex.
Pentazocinaadministrata
singura are efect analgezic; administrata �n asociere cu morfina, pentazocinareduce
efectul
analgezic al morfinei).

! Agonistii partiali pot declansa sindrom de abstinenta �n cazul toxicomanilor prin

deplasarea morfinei de pe R �. !

4)Antagonisti totali (antidoturi)

NALOXON

NALTREXON

METILNALTREXON(actiune exclusiv periferica)

* Uneori, se poate folosi ca antidot .i nalorfina prin efectul sau antagonist �.

5)Analgezice cu mecanism mixt: opioid + monoaminergic spinal

TRAMADOL

TAPENTADOL
Farmacocinetica

Absorbtiaeste buna dupa administrare pe cai injectabile si mai redusa


dupa adm. pe cai naturale.

Morfinaare o biodisponibilitate p.o. de ~ 25% si absorbtia este f.


variabila din cauza lipofiliei scazute si coef. de extractie la nivelul primului
pasaj hepatic ridicat.

Caile naturale se folosesc mai ales pentru opioidele cu lipofilie . :

fentanil (forma farm: plasturi, comprimate sublinguale)

butorfanol (spray nazal �n crize de migrena)

buprenorfina (compr. sublinguale)

Transportul �n s�nge

Legarea de proteinele plasmatice este redusa-medie: 30-70%.

!! Exceptie: metadona -90% => are t1/2 lung si durata lunga de


actiune, put�ndu-se administra la 6-8 h. Atentie, �nsa! Poate induce si
deprimare respiratorie de lunga durata.
Difuziunea

-prin bariera hematoencefalica (mai ales cei cu lipofilie . -fentanil,


metadona, codeina)

-prin placenta si bariera s�nge-lapte: apar deprimare resp. la fat/sugar,


�nt�rzierea aparitiei la nou-nascut, sindrom de abstinenta la nou-nascut.

Biotransformareaare loc majoritar hepatic.

Morfina se biotransforma �ntr-o singura faza de glucuronoconjugare


directa rezult�nd:

3 glucuronid morfina �metabolit inactiv

6 glucuronid morfina �metabolit activ


Farmacodinamie si Farmacotoxicologie

.la nivel SNC:

-act. analgezica

-efect euforizant

-deprimarea centrului respirator (mai ales la adm. iv)

-sedare cu . capacitatii de concentrare si a activitatii fizice (este CI


tratamentul
ambulator la soferi, pers. a caror activitate necesita atentie sporita)

-deprimarea centrului tusei din aria postrema => efect antitusiv util �n
terapieCodeina, av�nd un potential toxicomanogen redus, se foloseste pe scara
larga �n tratam. tusei. Celelalte opioide se folosesc doar �n tusea extrem de
intensa
prezenta �n cadrul unor patologii care contraindica absolut tusea �EPA, IMA,
fracturi de coaste

-stimularea centrului vomei => efect sec �greata si varsaturi (mai ales la adm.
iv)

.la nivelul aparatului respirator:

-deprimare respiratorie prin mecanism central

-bronhoconstrictie (mai ales morfina) prin dublu mecanism: eliberare de


histamina si PSM

! Precautie mare la pacientii cu astm bronsic sau BPOC!


.la nivelul ap. digestiv

-. tonusul m. netezi din tubul dig.

-contractia sfincterelor (piloric, anal)

-. secretiilor intestinale

Efect secundar: . peristaltismului, constipatie cu utilitate terapeutica �n diaree


(antidiareice opioide �loperamid)

-contractia sfincterului Oddi cu . presiunii �n arborele biliar . efecte nedorite


�n
cazul unor colici biliare. Se asociaza cu un PSL pentru relaxarea sfincterului Oddi

-actiune vomitiva prin mecanism central

.la nivelul ap. renal

-. tonusului musculaturii vezicii urinare + contractiasfincterelor =>


retentieurinara

. CI �n HPB

.la nivel cardiovascular

-tendinta spre hTA ��n special la morfina prin eliberare de histamina

.la nivel ocular:

-contractia m. circulari ai irisului => mioza (este unul din semnele intoxicatiei
cu
morfina deoarece nu apare toleranta pt. acest efect)

! Exceptie: petidina �midriaza (efect PSL)


.efecte neuroendocrine: consecinta stimularii R opioizi din axul hipotalamus-
hipofiza-suprarenale

-. eliberarea de hormoni sexuali ��n tratam. cronice poate aparea hipogonadismul

-. secretia de oxitocina

-. eliberarea de dopamina la niv. hipofizar => . secretia de prolactina

Alte Reactii Adverse:

.Potential toxicomanogen:

-toleranta cronica (obisnuinta) �mai ales pt efectul analgezic, dar si


deprimant respirator. NU apare pt constipatie, mioza.

-farmacodependenta psihica

-farmacodependenta fizica . la oprirea brusca apare sindromul de abstinenta


cu manifestari adrenergice (tahicardie, palpitatii, transpiratii) si P-ergice
(dureri intense).

Tratamentul toxicomaniei la opioide se realizeaza �n spitale de psihiatrie si


centre
speciale prin scaderea treptata a dozelor si �nlocuire cu un opioid cu potential de

toxicomanie mai redus (metadona), care se reduce ulterior la r�ndul sau.

.Hiperalgezie si Alodinie prin scaderea pragului nociceptiv. Apar de obicei la


�ntreruperea tratamentului, dar uneori si �n timpul acestuia.

.Reactii alergice (prurit, urticarie) �mai ales la morfina prin eliberare de


histamina
Tramadol

Farmacocinetica:

-Bd. orala f. buna, > 90% . Dozele p.o.sunt aprox. egale cu dozele
injectabile.

-Biotransformare hepatica cu CYP3A4si CYP2D6. ! Atentie la


interactiuni.

Farmacodinamie: analgezic cu mecanism mixt �agonist total slab pe R


�, k si d+ mecanism monoaminergic spinal cu inhibarea recaptarii NA si
5HT la niv. cailor descendente inhibitoare ale durerii

Farmacotoxicologie:

-efecte secundare: de tip opioid (greata, varsaturi la doze uzuale,


deprim. resp., sedare la doze mari)

adrenergice (tahicardie, HTA)

-s-au raportat convulsii la doze uzuale => CI la epileptici

-obisnuinta si riscul de abuz si dependenta sunt mai scazute dar este


totusi CI oprirea brusca a tratamentului.
Tramadol

Interactiuni:

-inductoarele enzimatice puternice (carbamazepina) �i scad eficacitatea

-asocierea cu medicamentele care cresc nivelul de serotonina


(antidepresive ISRS sau clasice, petidina, IMAO) pot conduce la sindrom
serotoninergic sever

Farmacoterapie si Farmacografie:

Indicat �n dureri moderate acute si cronice care nu raspund la analgezice


antipiretice, la pacienti la care AINS sunt CI (au ulcer, astm bronsic).

Doza maxima zilnica = 400 mg -adulti

300 mg -v�rstnici
ANALGEZICE ANTIPIRETICE

=medicamente care reduc/suprima durerea si combat febra.

Febra = crestereatemperaturii corpului din cauza functionarii centrilor


termoreglatori
din hipotalamus la un nivel exagerat, dar cu pastrarea echilibrului dintre
termogeneza
sitermoliza.

Baze farmacodinamice

Majoritatea actiunilor apar �n urma inhibarii COX (ciclooxigenazei).

Actiunea analgezica:

-mecanism periferic de inhibare a COX cu . formarii de PGE1 (algogena) . .


eliberarii de substantaP

-mecanism central, talamic de . a pragului perceperii durerii

Actiunea antipiretica: inhibarea COX la nivel central, hipotalamic, cu . formarii


de
PGE2 (pirogena) . este readus la normal nivelul crescut al functionarii centrilor
termoreglarii

Actiunea antiinflamatoare: inhibarea COX, mecanism comun cu AINS

Actiunea antispastica: mecanism musculotrop


COX prezinta 2 izoforme:

�COX-1: izoforma constitutiva, prezenta �n toate tesuturile. Participa la


formarea eicosanoidelor benefice:

PGE2 -actiune bronhodilatatoare, protectoare gastrica, vasodilatatoare


pe arteriolele renale . . filtrarea glomerulara, efect natriuretic

PGI2(prostaciclina) �actiune antitrombogena, antiaterosclerotica,


protectoare gastrica, vasodilatatoare renala

Astfel, inhibarea COX-1 conduce la aparitia efectelor secundare nedorite!

�COX-2: constitutiva �n unele tesuturi, inductibila �n toate tesuturile


organismului �n prezenta stimulilor proinflamatori. Participa la formarea
eicosanoidelor cu rol algic, inflamator: PGE1, PGF1a

Inhibarea COX-2 de catre medicamente conduce la aparitia efectelor


antiinflamatoare benefice.
Farmacoterapie �Indicatii

-Dureri slabe sau moderate de diverse etiologii -cefalee, nevralgii, artralgii,


dismenoree, colici, fracturi
-Scaderea febrei ca medicatie simptomatica �n infectii virale, microbiene
-Pentru efectul antiinflamator se foloseste aspirina �n doze mari �n reumatism
articular acut, poliartrita reumatoida (indicatiedepasita terapeutic)

De obicei, se folosesc asocieri:

-Aspirina + paracetamol �sinergism de aditie


-Analgezic antipiretic + analgezic opioid �sinergism de potentare
-Analgezic antipiretic + cafeina �n migrena
-Analgezic antipiretic + decongestionante SM (pseudoefedrina)
Clasificare

-Dupa structura chimica:


1)derivati de acid salicilic:

ACID ACETILSALICILIC

2) derivati de pirazolona:

AMINOFENAZONA (retrasa din cauza . incindentei cancerului


gastric)

NORAMINOFENAZONA (METAMIZOL)

PROPIFENAZONA

3)derivati de p-aminofenol:

PARACETAMOL (ACETAMINOFEN)

-Dupa intensitatea actiunii: �n ordine descrescatoare:


-Act. analgezica: M> AAS> Paracetamol
-Act. antipiretica: M> AAS> P
-Act. antiinflamatoare: AAS>> M
-Act. antispastica: M> propifenazona
Reprezentanti

Acidul acetilsalicilic

Farmacocinetica: Se absoarbe relativ bine mai ales �n stomac si duodenul


superior.Bd. orala depinde de:

.forma fizica: AAS cristalizat din etanol > cel cristalizat din hexan

.forma farmaceutica: comprimatele efervescente realizeaza conc. de


2x > comprimatele obisnuite

Biotransformarea: prin hidroliza �n componente �acid salicilic si acid acetic.

Acidul salicilic se biotransforma hepatic prin:

-conjugare cu glicina => acid saliciluric

-hidroxilare => acid gentizic-metabolit activ

Cinetica de biotransformare este de tip Michaelis Menten. La doze mari, se


produce saturarea sistemului enzimatic, orice crestere mica a dozei put�nd duce
la cresteri marcate ale concentratiei plasmatice.
Farmacodinamie:

.Analgezic antipiretic moderat


.Antiagregantplachetar la doze mici, subanalgezice-prin inhibarea COX-1 din
trombocite, cu inhibarea formarii de TXA2
.Uricozurica la doze mari. La doze uzuale, AAS creste uricemia => CI �n guta
.Hipocolesterolemianta
.Hipoglicemianta

Farmacotoxicologie:

1)Efecte secundare

-ap. digestiv: hipersecretie gastrica acida, . cantitatii de mucus gastric


protector => gastralgii, reactivarea ulcerului la ulcerosi (prin . formarii de
PGE2,
PGI2)

microhemoragii gastrice (. formarii de TXA2)

Este CI la pacientii cu ulcer gastro-duodenal.

-ap. respirator: bronhoconstrictie (. formarii de PGE2)

Este CI la pacientii cu astm bronsic.

-ap. excretor renal: . filtrarea glomerulara . retentie hidrosalina


-la niv. sanguin:

-hipocoagulabilitate cu favorizarea hemoragiilor la doze mici

-hipercoagulabilitare (hiperagregare plachetara) cu favorizarea


accidentelor trombotice la doze mari, antiinflamatoare.

Este CI �n diateze hemoragice, �naintea interventiilor chirurgicale.

2)Efecte toxice la doze mari:

-la nivel central: euforie, tulburari de echilibru, tulburari auditive (acufene)

3)Reactii alergice: eruptii cutanate, edem laringian, soc anafilactic �mai ales la
indivizii cu teren atopic
4)Sindromul Reye: hepatita severa, edem cerebral

Apare frecvent la copiii mai mici de 4 ani care primesc AAS ca antipiretic�n
infectiile virale.

5)Intoxicatia acuta cu salicilati: manifestata prin alcaloza respiratorie, urmata


de
acidoza metabolica, convulsii, delir

Farmacoepidemiologie: Este CI �n sarcinadeoarece poate �nt�rzia travaliul si


produce microhemoragii la fat. Este admis AAS �n doze antiagregante.
Farmacoterapie si farmacografie:

-Dureri moderate, febra: Doze = 500 mgx 3-4/zi


-Afectiuni tromboembolice �profilactic �n doze de 75-300 mg/zi
-Afectiuni reumatismale: rar, �n doze de 1g x 3-5/zi

Metamizol

Farmacodinamie: -analgezic antipiretic mai intens

-efect antispastic

-efect antiinflamator slab la doze terapeutice

Farmacotoxicologie:

-cazuri de agranulocitoza(de aceea, a trecut de la OTC la prescriptie)

-posibili noduli locali dupa adm. intravasculara

Farmacografie: �n dureri, febra

Doze = 500 mg-1 g x 2-3/zi la adult

= 125-375 mg x 2-3/zi la copil


Paracetamol

Farmacocinetica: Bd. po mare

Biotransformarehepatica pe mai multe cai, inclusiv cu SOMH cu formare de N-acetil


benzochinonimina. metabolit inactivat de gruparile �SH ale glutationului. La doze
mari,
capacitatea glutationului este depasita, iar legarea se va face de gruparile �SH
ale
proteinelor hepatice => citoliza hepatica.

Farmacodinamie: actiune analgezica, antipiretica moderata. NU prezinta efect


antiinflamator la doze terapeutice.

Farmacotoxicologie:

La doze mari apar urmatoarele reactii adverse �toxicitate hepatica, toxicitate


renala,
methemoglobinemie. Mai rar: trombocitopenie, rabdomioliza, eruptii cutanate

La doze duble fata de doza maxima zilnica (4 g/zi) apare intoxicatia acuta
manifestata
prin necroza acuta hepatica, dureri �n hipocondrul drept, hepatomegalie, icter, .
transaminazelor hepatice, encefalopatie. 20% din cazuri au sf�rsit letal.

Antidotspecific: acetilcisteina, administrata i.v. �n primele 12h.

Interactiuni: CI asocierea cu alte medicamente hepatotoxice(fenotiazine,


tuberculostatice).

Indicat �n dureri usoare si febra, �n doze asemanatoare metamizolului.


ANTIMIGRENOASE

Sunt medicamente folosite �n tratamentul acut al migrenei, dar si �n profilaxia


crizelor.

Baze fiziopatologice

Migrena reprezinta un tip particular de cefalee vasculara pulsatila, frecvent


unilaterala si repetitiva. Cauze �tulburari �n transmisia serotoninergica.

�n faza prodromala, 5-HT acumulata activeaza R serotoninergici din vasele


cerebrale cu vasoconstrictie. �n urma stimularii exagerate, are loc o internalizare

a R => vasodilatatiepulsatila generatoare de cefalee si durere.


Clasificarea antimigrenoaselor

1)Antimigrenoase utile �n criza:

a) agonisti ai R adrenergici a1 si a2 si ai R 5HT-1

Alcaloizi din cornul secarei: ERGOTAMINA, DIHIDROERGOTAMINAProvoaca frecvent


reactiiadverse: greatasi varsaturi.

b) agonisti selectivi ai R 5HT-1B si 5HT-1D . vasoconstrictie mai


selectiva pe arterele intracraniene

SUMATRIPTAN

RIZATRIPTAN Se folosesc �n crize rebele deoarece . dozelor duce

NARATRIPTAN la aparitiade RA: vasoconstrictie la alte niveluri -

ZOLMITRIPTAN risc de HTA sau coronaroconstric.ie, cu crize de


angina

2)Antimigrenoase folosite profilactic:

-antagonisti serotoninergici: metisergida, ciproheptadina

-antidepresive triciclice: amitriptilina

-simpatolitice centrale: �blocante lipofile, agonistia-2 presinaptici


Bibliografie

�Cristea AN (sub redac.ia) -Tratat de


Farmacologie, Ed. Medicala, Bucure.ti, 2005 -
tiraj prelungit 2006-2015
�Dobrescu D., Negre.S. .i colab. -Memomed2016, Ed. Universitara, Bucure.ti, 2016
�Chiri.aC., MarineciC.D. -Agenda Medicala 2016,
Ed. Medicala, Bucure.ti, 2016
�KatzungB.G., TrevorA.J. (Editors) -Basic &
ClinicalPharmacology, 13th Ed., International Ed.,
McGraw-Hill Education, 2015